Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
m
co
TRANSMISII MECANICE DE PUTERE
o.
UTILIZATE ÎN INDUSTRIA DE
ho
AUTOVEHICULE
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Braşov, 2019
ad
ria
n.
bu
da
la
@
ya
ho
o.
co
m
Adrian BUDALĂ
m
TRANSMISII MECANICE DE PUTERE
co
UTILIZATE ÎN INDUSTRIA DE
AUTOVEHICULE
o.
ho
BAZE TEORETICE
METODOLIGII DE PROIECTARE
ya
APLICAȚII
@
TC ME C R
la
da
bu
n.
ria
ad
ISBN 978-606-19-1181-3
ad
ria
n.
bu
da
la
@
ya
ho
o.
co
m
CUPRINS
Prefaţă ............................................................................................................................. 9
1. Consideraţii generale privind calculul şi construcţia
transmisiilor mecanice .......................................................................................... 13
1.1. Consideraţii generale privind organele de maşini ......................................... 13
m
1.1.1. Definirea şi clasificarea organelor de maşini ..................................... 13
1.1.2. Principii şi etape în proiectare a organelor de maşini ........................ 14
co
1.1.3. Norme şi standarde utilizate în construcţia de maşini ....................... 17
1.1.4. Observaţii asupra calculului organelor de maşini .............................. 18
o.
1.1.5. Recomandări privind alegerea materialului pentru organe de maşini .... 19
1.1.6. Noţiuni de toleranţe, ajustaje, rugozitatea suprafeţelor, tehnologie ....... 21
ho
1.2. Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice .... 29
1.3. Ghid pentru întocmirea proiectului ............................................................... 36
1.3.1. Tema de proiectare ............................................................................ 36
ya
1.3.2. Graficul de desfăşurare ...................................................................... 37
1.3.3. Bibliografia ........................................................................................ 37
@
1.3.4. Memoriul de calcul ............................................................................ 37
1.3.5. Documentaţia grafică ......................................................................... 37
la
m
2.5.1. Geometria angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi .............................. 95
2.5.2. Legea fundamentală a angrenării ....................................................... 96
co
2.5.3. Profilul dinţilor. Evolventă, construcţie şi ecuaţie ............................. 97
2.5.4. Elementele geometrice ale roţilor şi angrenajului
o.
evolventic cu dantură dreaptă ............................................................ 99
2.5.5. Gradul de acoperire .......................................................................... 104
ho
2.5.6. Cremaliera de referinţă şi de generare. Cerc şi
dreaptă de divizare ............................................................................ 106
ya
2.5.7. Deplasarea danturii roţilor dinţate ................................................... 108
2.5.7.1. Deplasări de profil ale danturii roţilor dinţate ................. 109
2.5.7.2. Interferenţa profilelor dinţilor în evolventă ..................... 111
@
2.9. Calculul angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi ....................... 125
2.9.1. Calculul de rezistenţă al angrenajelor cilindrice
cu dantură dreaptă la solicitarea de contact ..................................... 125
ad
m
2.10.2. Forţe în angrenaje cilindrice cu dantură înclinată ......................... 150
2.11. Mecanisme cu roţi dinţate ........................................................................... 152
co
2.11.1. Mecanisme cu roţi dinţate cu axe fixe ........................................... 152
2.11.2. Mecanisme cu roţi dinţate cu axe mobile.
o.
Mecanisme planetare ..................................................................... 153
2.11.3. Transmisii cu roţi dinţate ............................................................... 156
ho
2.12. Metodologie de calcul a angrenajelor cilindrice
cu dinţi drepţi sau înclinaţi ............................................................ 157
ya
2.13. Transmisii cu roţi dinţate. reductoare de turaţie .......................................... 177
2.14. Soluţii şi recomandări constructive pentru reductoare de turaţie ................ 193
2.15. Aplicaţie ...................................................................................................... 238
@
m
4. Lagăre .................................................................................................................. 365
co
4.1. Elemente de tribologie ................................................................................. 366
4.1.1. Frecarea ............................................................................................ 367
o.
4.1.2. Uzarea .............................................................................................. 369
4.1.3. Lubrifianţi ........................................................................................ 370
ho
4.1.3.1. Uleiurile minerale ............................................................ 370
4.1.3.2. Unsorile consistente ........................................................ 372
ya
4.1.3.3. Aditivi pentru uleiuri şi unsori. Clasificarea uleiurilor ... 372
4.1.3.4. Lubrifianţi solizi .............................................................. 373
@
4.1.3.5. Materiale autolubrifiante ................................................. 374
4.2. Lagăre cu alunecare ..................................................................................... 374
4.2.1. Generalităţi. Clasificare. Părţi componente ..................................... 374
la
m
4.3.6.2. Calculul rulmenţilor rotitori ................................................ 430
4.3.7. Montaje cu rulmenţi ......................................................................... 434
co
4.3.7.1. Condiţii de funcţionare. Scheme de montaj ...................... 434
4.3.7.2. Ajustaje şi toleranţe pentru lagărele cu rulmenţi ............... 436
o.
4.3.7.3. Jocul din rulmenţi. Posibilităţi de reglare .......................... 437
4.3.7.4. Scheme constructive de montaje cu rulmenţi .................... 438
ho
4.3.8. Ungerea lagărelor cu rulmenţi ......................................................... 445
4.3.8.1. Ungerea cu ulei .................................................................. 445
ya
4.3.8.2. Ungerea cu unsoare consistentă ......................................... 446
4.3.9. Etanşarea lagărelor cu rulmenţi ....................................................... 446
4. 4. Aplicaţii ....................................................................................................... 447
@
m
6.5.2. Transmisii cu axe paralele şi ramuri încrucişate .............................. 501
6.6. Forţe şi tensiuni în transmisiile prin curele ................................................. 501
co
6.7. Proiectarea transmisiilor prin curele trapezoidale ....................................... 507
6.8. Aplicaţie ...................................................................................................... 511
o.
Anexe .................................................................................................................... 514
ho
7. Transmisii prin lanţuri ....................................................................................... 523
7.1. Caracterizare şi domenii de utilizare ........................................................... 523
ya
7.2. Elemente constructive şi de exploatare ....................................................... 525
7.3. Materiale utilizate la execuţia lanţurilor şi a roţilor de lanţ. Elemente de
@
tehnologie .................................................................................................... 531
7. 4. Forme şi cauze ale deteriorării transmisiilor prin lanţuri ............................ 532
7.5. Forţe care acţionează în transmisiile prin lanţuri ........................................ 532
la
m
a dat civilizaţiei umane valori de care, fiecare şi toţi deopotrivă, putem fi mândrii.
co
Unele sunt contestate: singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a
născut şi care niciodată nu a fost cucerit deadreptul; primul popor din lume care a
o.
folosit scrierea - tăbliţele de la Tărtăria. Altele sunt indubitabile: Eminescu,
Enescu, Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache
ho
Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Cu altele,
avem privilegiul şi onoarea de a fi contemporani: români muncitori şi geniali
ya
precum şi realizările lor extraordinare.
După evenimentele din 1989, România a intrat într-o perioadă extrem de
@
dar priviţi ca exemple de urmat, încă mai sper, măcar pentru binele şi viitorul
copiilor mei, că această situaţie este spre sfârşit. Cu această speranţă în suflet,
bu
m
la antrenarea părţii tehnologice a unei instalaţii, a unei maşini sau poate fi
co
transformată, utilizând mecanisme articulate, în mişcări alternative de rotaţie ori
translaţie.
o.
Industria de autovehicule se dovedește un teren foarte propice pentru
aplicarea și utilizarea transmisiilor de putere, într-o varietate extrem de mare de
ho
situații, utilizări și soluții constructive, transmisiile de putere fiind absolut
indispensabile.
ya
Transmisii mecanice de putere se întâlnesc ”on board”, în construcția
autovehiculelor, ca subsisteme componente ale transmisiei autovehiculelor (parte
@
m
constructive, elemente de proiectare, anexe cu standarde utile, un exemplu
numeric de proiectare pentru un angrenaj cilindric. În capitolul al 3-lea se
co
studiază arborii, construcţia lor, forţe, elemente de calcul, anexe utile şi un
exemplu de calcul numeric. Capitolul 4 este dedicat lagărelor cu alunecare şi
o.
rostogolire, construcţia şi proiectarea lor, anexe şi exemple de calcul. Etanşările
sunt studiate în capitolul al 5-lea, iar transmisiile prin curele şi cele cu lanţuri în
ho
capitolele al 6-lea respectiv, al 7-lea, cu exemple de calcul, anexe necesare
proiectării şi soluţii constructive. Capitolul 8 reprezintă o sursă complementară
ya
de informații și recomandări, fiind în mare măsură, o colecție de extrase din
standarde; aici se regaăsesc caracteristici de materiale, caracteristici dimensional-
@
Învăţătorii îţi deschid uşa, însă tu însuţi trebuie să treci prin ea.
(Proverb chinezesc)
bu
m
sistemelor mecanice de transmitere a puterii -ca domeniu de formare didactică și
co
de expertiză pe parcursul a douăzeci de ani. Dezvoltarea mea didactică și
profesională a fost consistentă, cantitativ dar mai ales calitativ, datorită cooperării
o.
și sprijinului de care am beneficiat din partea colegilor din departament și pentru
care le adresez călduroase mulțumiri.
ho
În semn de consideraţie şi preţuire pentru cei care au contribuit considerabil
ya
la dezvoltarea şcolii tehnice inginereşti din România, unele elemente grafice
reprezentative au fost preluate în varianta originală. De asemenea, în contextul
@
preluate și/sau adaptate direct din cataloage sau alte materiale ale unor
producători specializați.
bu
n.
Dedic această lucrare tuturor celor care au un loc deosebit în viaţa mea
personală. Familia este cea care, prin sprijinul moral, mi-a asigurat liniştea,
ria
m
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
ORGANELE DE MAŞINI
co
1.1.1. Definirea şi clasificarea organelor de maşini
o.
Se numesc organe de maşini, piesa sau grupul de piese care intră în
ho
componenţa maşinilor sau mecanismelor, putând fi proiectate separat. După
montare, acestea se vor afla într-o strânsă legătură cu ansamblul din care fac
ya
parte. Organele de maşini pot fi simple sau compuse.
Organele de maşini simple sunt formate dintr-o singură piesă (de exemplu:
@
cuplajele, lagărele).
Fiecare maşină este formată din piese, sau grupuri de piese, reunite după
bu
m
rugozitatea suprafeţelor) astfel încât să se obţină un preţ de cost minim;
co
- respectarea standardelor în vigoare constituie o obligaţie legală a fiecărui
proiectant;
o.
- încă din faza de proiectare, trebuiesc cercetate pericolele ce pot apărea pentru
om, în exploatarea produsului care se concepe, indicându-se soluţii tehnice
ho
pentru evitarea accidentelor, precum şi prescripţii de protecţia muncii;
- proiectarea unui produs nou trebuie să ţină cont de nivelul actual şi de
ya
perspectivă al tehnicii mondiale, asigurând în acelaşi timp şi o estetică
corespunzătoare (aspect exterior). În acest fel, creşte valoarea competitivă a
@
produsului.
la
m
funcţionării, la îndepărtarea schemei de calcul de cazul real, chiar dacă uşurinţa
co
calculului este evidentă. Este posibilă situaţia obţinerii unor dimensiuni
acoperitoare, supradimensionarea fiind păguboasă, obţinându-se creşteri ale
o.
greutăţii, consumuri energetice nedorite. Este neplăcut şi faptul admiterii unui
număr mic de ipoteze simplificatoare, calculul urmând să se desfăşoare extrem de
ho
anevoios. De obicei se recurge la metode comparative de calcul, existând
posibilitatea stabilirii unui optim.
ya
Determinarea forţelor care încarcă organul de maşină. Din modul de
realizare a legăturilor cu alte organe de maşini, care intră în componenţa lanţului
@
cinematic, respectiv maşinii, se pot evalua forţele, modul lor de variaţie în timp,
la
natura acestora.
Alegerea materialului. Această operaţie obligatorie în cadrul actului
da
m
Verificarea organului de maşină. După ce s-a stabilit forma finală,
co
cunoscându-se în totalitate solicitările la care este supus, se procedează la
calculul de verificare la solicitarea compusă, cu încărcarea reală, comparându-se
o.
rezultatul cu valorile admisibile. Ulterior se mai efectuează verificarea la
rigiditate, solicitări variabile, comportarea la vibraţii etc, după caz. Dacă nu sunt
ho
îndeplinite criteriile de rezistenţă/siguranţă, calculele se reiau prin adoptarea altei
dimensiuni, mai mari.
ya
ISO a stabilit o serie de normative şi standarde pentru proiectarea organelor
de maşini. Standardizarea, conform definiţiei dată de ISO, este acţiunea de
@
stabilire şi aplicare a unor reguli, cu scopul realizării ordinii într-un domeniu dat,
la
m
1.1.3. Norme şi standarde utilizate în construcţia de maşini
co
Standardizarea este acţiunea de stabilire a unor reguli, obligatorii în
o.
aplicare, şi care are drept scop realizarea ordinii într-un domeniu dat, în avantajul
şi cu concursul celor interesaţi. Standardizarea se concretizează prin documente
ho
care reglementează, legiferează, aspecte ale ştiinţei, tehnicii, ale producţiei
industriale, agricole, la nivelul economiei naţionale, denumite standarde de stat
ya
şi prin acte normative la nivelul unei întreprinderi sau departament economic,
denumite norme interne.
@
m
existente.
co
Se cunosc trei metode principale, folosite pentru calculul diferitelor organe
de maşini:
o.
- metoda tensiunilor admisibile;
- metoda coeficienţilor de siguranţă sau a sarcinilor limită;
ho
- metoda stărilor limită.
Metoda tensiunilor admisibile constă în determinarea tensiunii admisibile
ya
cu relaţiile:
e e e e
@
a = = ; a = = , (1.1)
c1c2 ...cn c c1c2 ...cn c
la
m
acestora, starea limită în acest caz fiind acea stare la care exploatarea normală
ulterioară a subansamblului din care face parte devine imposibilă. Fiecărei stări
co
limită, dintre care uzura, ruperea, pitting-ul, deformaţiile remanente neadmise, îi
corespunde un anumit calcul.
o.
1.1.5. Recomandări privind alegerea materialului pentru organe
ho
de maşini
ya
Recomandările privind alegerea materialului au doar un caracter orientativ,
temporar, datorită progresului tehnic care conduce la îmbunătăţirea proprietăţilor
@
m
nestandardizate etc.) îmbunătăţite
OLC25; OLC35 - cianizare şi călire la duritatea de
Şuruburi autofiletante
co
56…62HRC
Şaibe sau rondele
o.
(brute, obişnuite, OL34; OL37-netratate termic
ho
pentru profile U etc.)
Şaibe de siguranţă
Oţeluri de arc tratate la duritatea de 410…490 HB
arcuitoare, brăţări etc.
ya
Arbori şi osii, arbori
OLC35; OLC45; 40Cr10; 41MoCr11 - îmbunătăţite, cu
@
principali, axe
eventuală călire superficială a fusurilor
planetare
la
m
Se recomandă, în general, folosirea de materiale diferite la organele de maşini
co
conjugate (de exemplu şurubul şi piuliţa unui cric sau prese). Când uzura este
cauza principală a scoaterii din funcţiune, se vor utiliza materiale antifricţiune
o.
pentru micşorarea acesteia. Dacă uzarea este un proces care nu poate fi evitat, se
va alege materialul mai moale pentru piesa conjugată ce se poate înlocui mai uşor
ho
şi mai economic.
În toate cazurile se recomandă alegerea materialelor standardizate, precum
ya
şi limitarea sortimentelor de mărci, pentru asigurarea unei aprovizionări mai
uşoare şi a asigurării unor tratamente termice corespunzătoare.
@
tehnologie
n.
A = N – E; a = N – E. (1.3)
Se face convenţia: pentru datele care se referă la arbori (piesa cuprinsă) se
vor folosi litere mici ale alfabetului latin, iar pentru datele care privesc alezajul
(piesa cuprinzătoare) se vor folosi literele mari ale aceluiaşi alfabet.
Precizia cu care trebuie executată o piesă se indică prin două abateri,
considerate maxime, faţă de dimensiunea nominală şi anume printr-o abatere
superioară (As pentru alezaj şi as pentru arbore) şi printr-o abatere inferioară (Ai
pentru alezaj şi ai pentru arbori).
m
Piesa va putea fi executată având dimensiunea efectivă între o valoare
co
minimă şi una maximă.
În cazul alezajelor, figura 1.1, a, rezultă:
o.
N − Ai = Dmin E Dmax = N + As ;
(1.4)
Dmax − Dmin = TA ,
ho
unde TA se numeşte toleranţă, iar zona dublu haşurată reprezintă câmpul de
ya
toleranţă.
Pe desenul de execuţie se scrie dimensiunea nominală N însoţită de
@
abaterile amintite
A
N A is . (1.5)
la
da TA
Ta
As
as
bu
Ai
ai
n.
Dmax
Dmin
dmax
dmin
N
N
ria
ad
a b
Fig. 1.1.
m
Câmpul de toleranţă TA sau Ta poate fi deasupra, peste sau sub linia zero (fig.
co
1.2).
În general, abaterile superioare (As, as), respectiv cele inferioare (Ai, ai), pot
o.
fi pozitive sau negative. Una din abateri poate fi şi zero (fig. 1.2).
Poziţia câmpului de toleranţă faţă de linia zero este precizată prin litere
ho
mari al alezaje (A, B...Z, ZC) şi litere mici pentru arbori (a, b...zc). Mărimea
câmpului de toleranţă este reglementată prin cifre (0, 1, 2...16), denumite trepte
ya
de calitate sau clase de precizie.
Asamblarea a două piese, una cuprinsă – arbore – şi una cuprinzătoare – alezaj,
@
se numeşte ajustaj. După realizarea asamblării, putem constata existenţa unui joc
la
Se spune că s-a realizat un ajustaj cu joc (fig. 1.2, a), respectiv ajustaj cu
strângere (fig. 1.2, c). Între acestea există şi o categorie de trecere, denumite
bu
ajustaje intermediare (fig. 1.2., b), care pot rezulta atât cu joc cât şi cu strângere.
Să considerăm un rulment cu diametrul inelului interior N AA , care trebuie montat
s
n.
pe doi arbori, astfel încât cu primul să rezulte la montaj un ajustaj cu joc (evident
ria
dmax
Ta dmin
ai N
smax as
m
smin
co c
o.
jmax
ho
dmin
Ta
Linia
N
zero
ya
dmax
@
smax
la
b
da
ai
bu
jmax
Linia
zero
n.
N
as
ria
dmin
jmin Ta dmax
ad
Dmin
Ai = 0
Dmax
Fig. 1.2
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 25 -
TA
A z
Dmax B y
Dmin
+
H
j
h
–
m
co
Ta
b Y
a Z
N
o.
dmax
dmin
ho
ya
Fig. 1.3
@
arborelui, avem sistemul alezaj unitar de toleranţe (STAS 8104). Alezajul are
da
abaterea inferioară zero, iar cea superioară pozitivă (fig. 1.3), câmpul de toleranţă
corespunzând literei H.
bu
este posibil, datorită faptului că prelucrările alezajelor sunt mai dificile iar
prelucrarea arborelui (pentru modificarea poziţiei câmpului de toleranţă) este mai
economică.
Rugozitatea suprafeţelor reprezintă ansamblul asperităţilor
(neregularităţilor suprafeţei) rămase în urma procesului de prelucrare.
Una din criteriile de evaluare a rugozităţii suprafeţelor îl constituie abaterea
medie aritmetică a profilului (secţiune în suprafaţa prelucrată), notată cu Ra, care
se indică pe desenul de execuţie al unei piese. Ra se indică printr-un termen al
m
unui şir cu valori preferenţiale.
co
Rugozitatea suprafeţei este determinată de procedeul de prelucrare şi
influenţează modul de funcţionare al organelor de maşini, mărimea uzurii
o.
suprafeţelor aflate în mişcare relativă, precum şi calitatea ajustajelor.
Înscrierea semnelor de rugozitate pe desene este reglementată de STAS
ho
612.
Se dau mai jos câteva recomandări privind indicarea şi procedeul
ya
tehnologic de obţinere a rugozităţii suprafeţelor. Astfel, semnul:
100
@
50
• - se indică pe suprafeţe grosolane, cu cerinţe de aspect, obţinute prin
da
polizare, eboşare;
25
• - se indică pe suprafeţe de contact grosolane ale pieselor mari şi grele şi
bu
6,3
• - se indică pe suprafeţele de contact nesolicitate şi fără centrare şi se
ad
m
0,2 0,012
• ... - se indică pe suprafeţe de frecare şi uzare, de ghidare precisă, cu
co
jocuri reduse şi se obţine prin procedee de superfinisare cum ar fi
honuire, lepuire, lustruire.
o.
ho
În Fig. 1.4 este prezentată o imagine sugestivă a rugozităţilor Ra obţinute
prin unele din cele mai uzuale procedee de fabricaţie.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 1.4
- 28 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
Tabelul 1.2
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 29 -
procedeul de prelucrare, treapta de precizie şi rugozitatea aferentă (Tabelul 1.2).
Alegerea rugozităţii suprafeţelor pieselor se va face în funcţie de condiţiile de
funcţionare şi montaj.
m
sau termică, furnizată de motoarele electrice sau de cele termice, este
co
transformată în energie mecanică.
Mecanismele destinate transformării mişcării de rotaţie constituie
o.
transformatoare de cuplu şi poartă denumirea de transmisii mecanice.
Transmisiile mecanice constituie părţi componente ale maşinilor utilizate
ho
pentru transmiterea şi transformarea mişcării, în diverse domenii ale
construcţiilor de maşini. Funcţionarea corectă a acestor transmisii ne conduce
ya
spre utilizarea lor în parametrii funcţionali, cu randament maxim şi durabilitate
previzionată. Prin urmare, proiectarea acestor transmisii impune analiza completă
@
m
F(φ1, φ2)= 0; φ2 = f (φ1) (1.8)
co
Raportul de transmitere se defineşte ca raport al vitezelor unghiulare ale
elementului conducător şi cel condus, ω1 respectiv, ω2:
o.
1
F F
ho
i= 1 = 2 =− : . (1.9)
2 1 2 1
Raportul de transmitere caracterizează în totalitate transmisiile monomobile
ya
(cu mobilitatea, M = 1), al căror raport este de obicei constant. În funcţie de
valoarea acestuia deosebim: transmisii cu i > 1 - reducătoare de turaţie şi
@
1
ix = = g ( x) . (1.10)
2 x
Aceste mecanisme au două grade de libertate, parametrul de reglare x,
definind valoarea raportului de transmitere.
Mecanismele elementare, fundamentale care asigură transmiterea mişcării
de rotaţie între doi arbori, cu modificarea parametrilor caracteristici ai mişcării şi
care permit construcţia de transmisii complexe sunt:
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 31 -
• mecanismele cu roţi dinţate;
• transmisiile prin curele;
• transmisiile cu lanţ;
• transmisiile cu roţi de fricţiune.
Construcţia mecanismelor fundamentale care transmit mişcarea de rotaţie
prin angrenare sau frecare este determinată şi de poziţia reciprocă a axelor între
care se transmite mişcarea, deosebind astfel: mecanisme cu axe paralele,
m
mecanisme cu axe încrucişate, concurente sau aflate într-o poziţie oarecare.
Transmisiile cu axele paralele sau concurente asigură transmiterea mişcării
co
de rotaţie fără alunecare, la nivelul suprafeţelor de rostogolire, adică:
v1 = ω1r1 =v2 = ω2r2, unde (1.11)
o.
v1,2 reprezintă vitezele periferice ale punctelor de contact dintre elementele situate
ho
pe suprafeţele de rostogolire, care se rotesc în raport cu axele lor cu vitezele
unghiulare, ω1,2 şi au razele, r1,2, măsurate în secţiunea perpendiculară pe aceste
axe. În acest caz raportul de transmitere se exprimă sub forma:
ya
r
i= 1 = 2. (1.12)
2 r1
@
sub sarcină, ceea ce determină diferenţe între vitezele periferice ale punctelor de
da
(1.13)
v1 v1
Ţinând cont de alunecarea elastică, raportul de transmitere este :
ad
r 1
i= 1 = 2 . (1.14)
2 r1 1 − e
Mărimea coeficientului alunecării elastice depinde, în principal, de natura
materialelor aflate în contact.
În cazul transmisiilor cu axele încrucişate sau al celor care utilizează drept
suprafeţe de contact, între elemente, suprafeţe diferite în raport cu axoidele
corespunzătoare poziţiei relative a axelor elementelor, apar şi diferenţe între
- 32 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
mărite de variaţie a parametrilor de bază ai transmisiilor, în special a raportului
co
de transmitere. Aceste transmisii sunt constituite, în general, din mecanisme
fundamentale, înseriate şi convenabil dispuse pentru asigurarea caracteristicilor
o.
funcţionale dorite.
Pentru mecanismele fundamentale, frecvent utilizate în construcţii
ho
mecanice, se pot evidenţia câteva caracteristici, prezentate în tabelul 1.3.
ya
Tabelul 1.3
Tipul mecanismului Raportul de Puterea Turaţia Randa- Momentul de
@
ieşire
P n η T2
da
norm. max.
[KW] [rot/min] [-] [Nm]
Cilindric 100.00
bu
8 20 18.000 90…99 -
cu axe fixe 0
Angrenaj
planetar 8 13 7.500 40.000 98…99 -
n.
6 10 3.800 5.000 -
Transmisie cu roţi de
6 10 150 - 95…98 -
fricţiune
* pentru transmisiile cu autotensionare valorile pot fi mai mari.
m
sarcinilor exterioare; de multe ori se impun condiţii suplimentare, legate direct
de funcţionarea practică, cum ar fi sarcini cu evoluţie imprevizibilă în timp,
co
rigidităţi crescute ale unor subansamble (arborii transmisiilor cu roţi dinţate sau
ai motoarelor electrice de antrenare) sau rezistenţă sporită la condiţii termice,
o.
limitarea temperaturii de regim prin micşorarea presiunii de contact sau printr-o
ungere şi răcire corespunzătoare;
ho
- durata de funcţionare raţională, economică, ceea ce înseamnă o funcţionare
corespunzătoare, fără o uzură prematură şi fără distrugeri, pe toată durata de
ya
exploatare preconizată; la proiectarea elementelor componente este bine să se
ţină seama de posibilitatea ajungerii la uzura preconizată, în acelaşi interval de
@
producţie;
- soluţia constructivă trebuie să fie economică, alegerea materialelor, tehnologia
bu
m
grafică a activităţii de proiectare, reprezentând mijlocul de transmitere a ideii
co
proiectantului.
În proiectare este necesară rezolvarea simultană a două principale
o.
probleme:
- crearea unei transmisii/maşini care să corespundă totalmente condiţiilor
ho
impuse de exploatare;
- crearea unei transmisii/maşini care să fie economică în execuţie şi exploatare.
ya
Pentru ca transmisia/maşina proiectată să fie considerată modernă este
necesar ca indicatorii tehnico-economici ai acesteia să se situeze în cadrul celor
@
tehnic de execuţie
ria
ad
7. Brevetarea
Fig. 1.5
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 35 -
Procesul de concepere al unui produs trebuie să parcurgă câteva etape
(v. fig. 1.5).
Elementul indispensabil al activităţii de proiectare îl constituie culegerea de
informaţii necesare, rezultate atât din teorie cât şi din experienţă, precum şi
argumentarea acestora, proiectantul trebuind să aibă capacitatea de a analiza şi
sintetiza informaţiile de care dispune.
O sinteză mai amănunţită privind activităţile actului ştiinţific al conceperii
m
unui produs sunt:
co
Etapa A – etapă preliminară 1– faza organizatorică;
2– faza de planificare;
o.
Etapa B – etapa proiectului tehnic 3– analiza şi sinteza variantelor;
4– alegerea variantei optime;
ho
Etapa C – etapa proiectului de execuţie 5 – organizarea operaţiilor de
proiectare;
ya
6 – elaborarea condiţiilor tehnice
pentru ansamble şi subansamble;
@
prototipului;
10 – încercarea acestuia;
bu
11 – introducerea modificărilor
necesare;
n.
12 – repetarea încercărilor;
13 – executarea seriei zero;
ria
m
îndreptaţi către beneficiar. Fiecare problemă de proiectare are, de regulă, mai
co
multe soluţii, proiectantul trebuind să aleagă soluţia optimă, sau soluţia
acceptabilă pe moment, legată de posibilităţile tehnice existente, urmând ca alte
o.
soluţii, mai performante să fie luate în seamă într-o etapă viitoare, atunci când
sunt îndeplinite toate condiţiile tehnice. Criteriul principal în alegerea soluţiei
ho
optime pentru produsul proiectat trebuie să fie eficienţa economică, preţul de
cost, comparativ cu cel de vânzare către client, ţinând cont de preţul pieţei - de
ya
aici rezultând competitivitatea companiei realizatoare - dar totodată trebuie avute
în vedere şi alte aspecte legate de ergonomie, estetică, uşurinţa deservirii precum
@
şi siguranţa în funcţionare.
la
da
m
Obligativitatea studentului constă în respectarea, în totalitate, a sarcinilor
co
prevăzute pentru acordarea vizei. Sunt prevăzute şi măsurile ce se impun în cazul
nerespectării prevederilor contractuale.
o.
Un exemplu de grafic de desfăşurare a activităţilor legate de proiectul de an nr.
2, transmisie mecanică, la disciplina Organe de maşini, este prezentat la sfârşitul
ho
acestui capitol.
ya
1.3.3. Bibliografia
@
m
acestea conţinând cote, toleranţe la dimensiuni, abateri de formă şi de poziţie,
co
rugozităţi, condiţii tehnice, materiale, tratamente, durităţi etc.
o.
1.3.6. Cuprinsul
ho
Cuprinsul, plasat de regulă înaintea memoriului de calcul, conţine toate
etapele parcurse în memoriul de calcul - capitole, subcapitole, paragrafe -
ya
aranjate în ordinea rezolvării lor, precum şi paginile unde acestea se regăsesc în
memoriul de calcul.
@
• Coperta;
• Subcoperta (foarte asemănătoare cu coperta);
ad
• Tema de proiectare;
• Graficul de desfăşurare;
• Cuprinsul.
• MEMORIU DE CALCUL (filă separată)
o Memoriul de calcul propriu-zis (notarea capitolelor, subcapitolelor şi
paragrafelor se face conform modelului prezentat pentru cuprins şi
exemplului de calcul);
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 39 -
o Memoriul justificativ;
o Norme de tehnica securităţii muncii;
o Bibliografia.
• DESENE (filă separată)
o Desenul de ansamblu;
o Desenele de execuţie în ordinea numerelor din tabelul de componenţă al
desenului de ansamblu;
m
1.3.8. Alte precizări
co
Numerotarea paginilor se face începând cu subcoperta, numărul paginii
o.
notându-se sus, deasupra textului, centrat. Pe subcopertă nu se scrie numărul
paginii, acesta subînţelegându-se. Paginile despărţitoare (MEMORIU DE
ho
CALCUL respectiv, DESENE) nu se numerotează.
Toate recomandările de redactare şi prezentare a proiectului sunt valabile
ya
pentru orice proiect de an, indiferent de disciplină, precum şi pentru proiectele de
diplomă.
@
la
m
minuscule/majuscule din alfabetele latin şi grec, indici şi/sau exponenţi cu
co
structură simplă sau complexă precum şi o mare varietate de alte elemente de
simbolizare.
o.
Un alt spect important ce trebuie avut în vedere se referă la faptul că o
transmisie mecanică „complexă/compusă” se concepe şi proiectează modular, din
ho
module/transmisii „simple”, înseriate şi interconectate. Ca exemplu, transmisia
ce trebuie proiectată conform temei prezentate în capitolul anterior poate fi
ya
privită ca o transmisie „compusă” prin înserierea transmisiei prin curele, a
reductorului de turaţie în două trepte (la rândul său o transmisie „compusă” prin
@
înserierea angrenajelor celor două trepte) şi a cuplajului, fiecare dintre ele având
la
• unele notaţii şi simboluri se pot utiliza pentru mărimi diferite între ele din
cadrul a două sau chiar mai multe module/transmisii „simple”; în fiecare caz
bu
m
Pentru o mai bună înţelegere a aspectelor prezentate, în continuare sunt date
câteva exemple.
co
• simbolizări/notaţii utilizate în standardele de specialitate:
o diametrul nominal al filetului: d (conform STAS 510, SR ISO 2904 etc.);
o.
o diametrul interior al filetului: filet metric - d1 (conform STAS 510), filet
ho
metric trapezoidal – d3 (conform SR ISO 2904);
• mărimi pentru care s-a generalizat utilizarea unor simboluri/notaţii:
o turaţia: n;
ya
o viteză unghiulară - ω;
@
o putere mecanică - P;
o raport de transmitere - i, u;
la
MiH st.
1
ria
m
pinionul treptei a II-a; şi totuşi, la aplicarea metodicilor de proiectare a celor
co
două angrenaje, turaţia aceluiaşi arbore se va nota n1 (element condus) cu
referire la pinionul treptei a II-a respectiv, n2 (element conducător) când se
o.
are în vedere roata treptei I.
ho
1.5. CONSTRUCŢIA UNEI TRANSMISII MECANICE
ANTRENATE
ya
1.5.1. Întocmirea schemei structurale a transmisiei
@
m
electrice asincrone trifazate, în special datorită tipizării la nivel internaţional a
co
puterilor şi turaţiilor de funcţionare.
Puterea şi turaţia necesare ale motorului electric sunt dependente atât de
o.
cerinţele maşinii/instalaţiei antrenate cât şi de caracteristicile ce urmează a fi
adoptate pentru diferitele module ale transmisiei.
ho
Motorul se va alege astfel încât:
- puterea furnizată să fie mai mare sau cel puţin egală cu puterea necesară;
ya
- turaţia să fie cea mai mare posibilă dintre turaţiile corespunzătoare puterii alese.
Pe lângă aspectele tehnice prezentate anterior, alegerea efectivă a unei
@
exploatare (ex.: dacă deja există în dotare un motor de 1440 rpm şi nu sunt
restricţii specifice, va fi mult mai ieftin şi se va prefera utilizarea acestuia şi
ria
adaptarea întregii transmisii în locul cumpărării unui motor de 2855 rpm) etc.
ad
m
1000 30
în care n [rot/min] este turaţia elementului condus.
co
Se cunoaşte că momentul de torsiune se poate calcula cu relaţia
P
o.
M t = 9,55 106 [Nmm]. (1.17)
n
ho
Prelucrând relaţia (1.16) se poate determina necesară Pnec de antrenare a
transmisiei: ya
M e ne
Pnec = kW . (1.18)
9,55 106
@
Valoarea puterii obţinute prin calcul, se majorează la o valoare
tipizată/standardizată (Anexa 1.2), adică se alege P astfel încât:
la
P ≥ Pnec. (1.19)
da
Dacă există posibilitatea alegerii turaţiei motorului electric, din mai multe
turaţii posibile, se recomandă să se aleagă valoarea maximă a turaţiei.
n.
m
- alte informaţii, aspecte şi criterii care au condus la alegerea respectivului motor.
co
1.5.3. Alegerea rapoartelor de transmitere. Determinarea
o.
turaţiilor şi a momentelor de torsiune pentru fiecare
arbore al transmisiei
ho
1.5.3.1. Alegerea rapoartelor de transmitere ale reductorului şi
ya
transmisiei prin curele sau lanțuri
Raportul de transmitere al unei transmisii se defineşte, în mod simplificat,
@
n
i= i , (1.20)
ne
da
n
i = ik . (1.21)
k =1
(reductoare de turaţie, transmisii prin curele şi lanţuri, cuplaje etc.) a condus, de-a
lungul timpului, la tipizarea/standardizarea multor caracteristici
funcţional/constructive ale acestora: rapoarte de transmitere, structură etc. O
transmisie „complexă” se poate concepe şi proiecta modular, prin înserierea mai
multor transmisii „simple” convenabil alese. Aceste module pot fi: alese din
cataloagele producătorilor specializaţi, personalizate (proiectate şi realizate
pentru o situaţie specifică, concretă) sau combinat.
- 46 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
total de transmitere i al transmisiei se poate scrie
co
n n
i = m = iC iR sau i = m = iL iR , (1.22)
ne ne
o.
în care: nm = turaţia elementului de intrare în transmisie (turaţia motorului de
ho
antrenare); ne = turaţia elementului de ieşire din transmisie (dată prin tema de
proiect); iC = raportul de transmitere al transmisiei prin curele; iL = raportul de
ya
transmitere al transmisiei prin lanțuri; iR = raportul de transmitere al reductorului
de turaţie.
@
Se recomandă adoptarea unei valori standardizate pentru raportul de
transmitere al reductorului iR (Anexa 1.4), iar determinarea raportului de
la
i i
iC = , iL = . (1.23)
iR iR
bu
reductorului
În cazul reductoarelor de turaţie de uz general, în două trepte, se recomandă
ria
treptei a II-a (treapta "de forţă"), adică uI > uII. Pentru reductoarele coaxiale cu
iR ≤ 14, se recomandă uI = 3 uII. Pentru reductoarele coaxiale cu iR > 14 şi toate
celelalte tipuri reductoare cu angrenaje cilindrice, se recomandă uI = 1,25 uII.
Dacă se ţine cont şi de faptul că
iR = uI ∙ uII, (1.24)
pentru cele două situaţii precizate anterior, se poate scrie:
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 47 -
iR iR
uII = respectiv, uII = ; (1.25)
3 1, 25
pentru uII se va adopta cea mai apropiată valoare standardizată (Anexa 1.3).
Raportul treptei I se va calcula cu
i
uI = R (1.26)
uII
iar pentru uI se va adopta cea mai apropiată valoare standardizată (Anexa 1.3).
m
Valorile standardizate adoptate pentru uI şi uII trebuie să verifice eroarea la
raportul de transmitere total, al reductorului:
co
uI uII
1− 0,03 . (1.27)
o.
iR
1.5.3.3. Determinarea turaţiilor şi momentelor de torsiune pentru
ho
fiecare arbore al transmisiei
Pentru fiecare arbore al transmisiei, turaţia şi momentul de torsiune respectă
ya
relaţia (1.17), evident dacă se consideră rapoarte de transmitere riguros constante,
fluxuri de putere neramificate şi randamente unitare.
@
arbore are un rol/aspect dual în cadrul transmisiei, el fiind arbore de ieşire dintr-
un modul al transmisiei şi în acelaşi timp fiind element de intrare în modulul
n.
imediat următor.
ria
1.6. APLICAŢIE
ad
În continuare se prezintă ca
exemplu, o primă parte dintr-o aplicaţie
numerică de elaborare a unei transmisii
mecanice antrenată de un motor electric
şi compusă dintr-o transmisie prin curele
trapezoidale, un reductor de turație şi un
cuplaj elastic. Fig. E 1.1
- 48 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
PROIECT DE AN NR. 2 ya
TRANSMISIE MECANICĂ
@
la
da
FACULTATEA: …………
PROGRAMUL DE STUDII: ………………
ANUL: ………
n.
GRUPA: ……………
ria
ad
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
……………………………………………
ANUL UNIVERSITAR
2019 – 2020
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 49 -
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE ȘI TRANSPORTURI
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
Student(ă): .................................................................
Facultatea: .................................................................
Programul de studii: ..................................................
Anul: ..........................................................................
Grupa: ........................................................................
m
TEMA DE PROIECTARE
co
(Proiect de an nr. 2)
o.
Să se proiecteze o transmisie mecanică pentru antrenarea …unui transportor
ho
cu lanț…, cunoscând că aceasta trebuie să asigure:
- momentul de torsiune Me = …2300000….. Nmm; ya
- turaţia ne = …30… rot/min.
@
Precizări şi recomandări:
la
m
va realiza pe baza instrumentelor şi recomandărilor de proiectare oferite de
co
producători (prin cataloage de produse, aplicaţii/metodologii de proiectare etc.,
în variante tipărite/offline/online/mobile etc.); etapele de proiectare vor fi
o.
argumentate, prin introducerea în memoriul justificativ, a fotografiilor sau
capturilor de ecran corespunzătoare respectiv, prin tipărirea raportului de calcul
ho
furnizat de utilitarul de calcul/proiectare;
- formatul recomandat pentru redactare se va ajusta corespunzător, prin
ya
eliminarea şi înlocuirea eventualelor situaţii neconforme (scheme, reprezentări
grafice, soluţii constructive etc.);
@
MEMORIU DE CALCUL
• Întocmirea schemei structurale și de amplasare a transmisiei.
n.
lanţ.
• Proiectarea angrenajelor. Calculul forţelor din angrenaje. Schema de
dispunere a angrenajelor în reductor. Schema cinematică a reductorului.
• Verificarea arborilor de intrare şi intermediar la solicitări compuse,
deformații și solicitări variabile.
• Alegerea şi verificarea montajelor cu rulmenţi ale arborilor.
• Alegerea şi verificarea asamblărilor prin pene paralele.
• Alegerea şi justificarea sistemului de ungere şi etanşare.
• Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor, a semifabricatelor
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 51 -
şi a soluţiilor constructive, pentru principalele piese din componenţa
reductorului (roţi, arbori, carcase).
• Norme de siguranţă şi securitate în muncă.
• Planşă anexă cu schema structurală şi de amplasare a transmisiei, în trei
vederi;
• Planşă anexă cu schema cinematică a reductorului de turaţie (vedere în
planul arborilor, scara 1:1);
• Planşă anexă, cu schema de dispunere a angrenajelor și structura (arborii)
reductorului, în vedere axonometrică;
m
• Planșă anexă cu schema de poziționare relativă a angrenajelor și a
sensurilor forțelor din angrenaje.
co
DESENE
• Desenul de ansamblu al reductorului (la scara 1:1).
o.
• Desenul de execuţie al arborelui intermediar.
ho
• Desenul de execuţie al roţii conduse a treptei a II-a.
Observaţii:
ya
1. La desenul de ansamblu al reductorului, se vor prezenta, obligatoriu, în
secţiune toate accesoriile standardizate sau nu utilizate în construcţia
@
Student(ă): .................................................................
Facultatea: .................................................................
Programul de studii: ..................................................
Anul: ..........................................................................
Grupa: ........................................................................
m
GRAFIC DE DESFĂŞURARE
co
a activităţilor la proiectul de an nr. 2
Vize obligatorii
o.
Nr.
crt.
Etape de lucru planificate Nr. Semnătura
viză c.d.
ho
1. - Darea temei, a graficului de desfăşurare şi a bibliografiei
recomandate ya
2. - Alegerea motorului de antrenare
- Întocmirea schemei structurale şi de amplasare a transmisiei, în
@
trei vederi
- Alegerea rapoartelor de transmitere
la
arbore al transmisiei
3. - Calculul transmisiei prin curele trapezoidale înguste repectiv, a
I
transmisie prin lanț
bu
II
- Întocmirea schemei cinematice a reductorului (la scara 1:1)
6. - Calculul elementelor geometrice de control, a abaterilor şi
ria
a II-a)
- Întocmirea schemei de dispunere a angrenajelor și cu structura
(arborii) reductorului, în vedere axonometrică
- Începerea secţiunii prin reductor
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 53 -
7. - Continuarea desenului de ansamblu al reductorului
- Calculul forţelor din angrenaje
- Întocmirea schemei de poziționare relativă a angrenajelor și a
III
sensurilor forțelor din angrenaje
- Calculul de predimensionare pentru toţi arborii
- Verificarea arborilor la solicitări compuse
8. - Continuarea desenului de ansamblu al reductorului
- Verificarea arborilor de intrare și intermediar la deformații și la
m
solicitări variabile (oboseală)
- Alegerea şi verificarea asamblărilor prin pene paralele
co
- Alegerea şi verificarea montajelor cu rulmenţi pentru toţi arborii
reductorului
o.
9. - Definitivarea desenului de ansamblu al reductorului
- Alegerea şi justificarea sistemului de ungere
ho
IV
- Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare
10. - Proiectarea cuplajului ya V
11. - Desene de execuţie VI
12. - Calculul randamentului transmisiei mecanice
@
CUPRINS (exemplu)
MEMORIU DE CALCUL
1. Întocmirea schemei structurale și de amplasare a transmisiei ....................................
2. Alegerea motorului de antrenare .................................................................................
3. Alegerea rapoartelor de transmitere. Determinarea turaţiilor şi momentelor de
torsiune pentru fiecare arbore al transmisiei ...............................................................
4. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale înguste sau prin lanț ............................
5. Proiectarea angrenajelor reductorului de turaţie .........................................................
m
5.1. Calculul de predimensionare a angrenajului treptei a II-a .................................
co
5.2. Calculul de dimensionare al angrenajelor treptelor I si a II-a ...........................
5.3. Întocmirea schemei cinematice a reductorului (la scara 1:1) ............................
5.4. Calculul elementelor geometrice de control, a abaterilor
o.
şi toleranţelor tehnologice ale roţilor dinţate, necesare întocmirii
desenelor de execuţie ale acestora (numai pentru roţile treptei a II-a) ..............
ho
6. Calculul forţelor din angrenaje ...................................................................................
6.1. Calculul mărimilor tuturor forţelor din angrenaje .............................................
6.2. Întocmirea schemei de poziționare a angrenajelor şi
ya
stabilirea sensului tuturor forţelor din angrenajele reductorului .......................
7. Calculul arborilor ........................................................................................................
@
7.1. Calculul de predimensionare pentru toţi arborii ................................................
7.2. Verificarea arborilor la solicitări compuse ........................................................
7.3. Verificarea arborelui de intrare la deformații și la solicitări variabile ..............
la
DESENE
1. Desenul de ansamblu al reductorului (la scara 1:1).
2. Desenul de execuţie al arborelui intermediar.
3. Desenul de execuţie al roţii conduse a treptei a II-a.
4. Desenul de execuţie al pinionului treptei a II-a (dacă acesta nu este corp comun cu
arborele intermediar).
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 55 -
E 1.1. ÎNTOCMIREA SCHEMEI STRUCTURALE A
TRANSMISIEI
m
- TC - transmisie prin curele, cu linia centrelor roților dispusă la un unghi
co
de 30° față de orizontală, măsurat în sens trigonometric, privind spre
intrarea în reductor;
o.
-R - reductor de turaţie, în două trepte, cilindrice, cu dantură înclinată,
coaxial, vertical, cu intrare pe sus;
ho
-C - cuplaj elastic (cu bolţuri şi inele elastice din cauciuc).
ya
ME R C TC
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. E 1.2
- 56 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Structura transmisiei a fost aleasă astfel încât să fie cât mai simplă
constructiv, eficace d.p.d.v. tehnic, eficientă tehnico-economic, să asigure
condiţii bune de funcţionare, etc.
Astfel, pentru antrenare s-a ales un motor electric asincron trifazat deoarece o
soluţie foarte convenabilă d.p.d.v. tehnico-economic (construcţie relativ simplă,
compactă, fiabilă, relativ eficientă energetic, uşor accesibilă – producători
specializaţi, montaj şi întreţinere foarte simple, funcţionare uniformă – fără
şocuri şi vibraţii, silenţiozitate etc.).
m
În continuare s-a gândit introducerea unei transmisii prin curele care asigură
co
o primă modificare a parametrilor ce caracterizează mişcarea (reducerea turaţiei,
simultan şi invers proporţional cu majorarea sarcinii-momentul de torsiune).
o.
Transmisia prin curele s-a amplasat imediat după motor deoarece aici sunt cele
mai mici valori ale sarcinii şi la cele mai mari turaţii din întreaga transmisie, deci
ho
cele mai convenabile condiţii de funcţionare. De asemenea, transmisia prin curele
reprezintă şi un element de siguranţă în exploatare, în caz de blocarea ea
ya
asigurând –prin patinarea curelei - întreruperea parţială sau totală a fluxului de
putere.
@
Ca ultim element al transmisiei s-a gândit un cuplaj elastic care are rolul de a
diminua/compensa şocurile şi vibraţiile produse de maşina antrenată.
m
Puterea necesară Pnec de antrenare a transmisiei este:
M e ne 2300000 30
Pnec = = = 7 ,38 kW,
co
9,55 10 6
9,55 106
în care ne [rot/min] = turaţia elementului condus; Me [Nmm] - momentul de
o.
torsiune ce trebuie furnizat de transmisie.
ho
Valoarea puterii obţinute prin calcul, se majorează până la prima valoare
tipizată (v. Tabelul 2.1), astfel încât P ≥ Pnec. Se adoptă P= 7,5 [kW]:
ya
E 1.2.2. Determinarea turaţiei motorului electric
@
funcţionare
da
dimensionale sunt prezentate în Tabelul E1.1, Tabelul E1.2 şi Fig. E1.3, extrase
din catalogul producătorului specializat.
ad
- 58 -
Tabelul E 1.1
ELECTROPRECIZIA – www.electroprecizia.ro
MOTOARE ELECTRICE ASINCRONE TRIFAZATE (Extras din catalog)
ad
Caracteristici nominale
Putere La conectare directa GD2 Masa netă
Gabarit Turaţie Curent Randament Cos φ
kW CP min -1 A (400 V) % Ip/In Mp/Mn Mm/Mn kgf-m kg(B 3)
ria
MA-Al 132M 4 7.5 10 n. 1450 15 86 0.87 7 2.2 2.4 0.156 52
bu
da
la
@
ya
Fig. E1.3
ho
Tabelul E 1.2
o.
Dimensiuni
Gabarit
A AA AB AC B BB C D-DA E-EA F-FA G-GB GA-GC GD-GF H HA HD K L LC PM
co
MA-Al
216 56 256 249 178 218 89 38 80 10 33 41 8 132 20 312 12 483 568 2xM25x1.5
132M
m
Organe de mașini. Transmisii mecanice de putere utilizate în industrie
-
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 59 -
E 1.3. ALEGEREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE.
DETERMINAREA TURAŢIILOR ŞI A MOMENTELOR
DE TORSIUNE PENTRU FIECARE ARBORE AL
TRANSMISIEI
m
Pentru transmisia proiectată, raportul total de transmitere i al transmisiei se
poate scrie
co
n 1450
i = m = ( = iC iR ) = = 48,3rot/min ,
ne 30
o.
în care: nm = turaţia elementului de intrare în transmisie (turaţia motorului de
ho
antrenare); ne = turaţia elementului de ieşire din transmisie (dată prin tema de
proiect); iC = raportul de transmitere al transmisiei prin curele; iR = raportul de
ya
transmitere al reductorului de turaţie.
Se adoptă iR = 31,5 , conform STAS 6012.
@
Raportul de transmitere al transmisiei prin curele iC este:
i 48,33
la
treaptă a reductorului
n.
Se consideră
iR 31,5
uII = = = 5,01 .
1,25 1,25
Se adoptă uII = 5 , conform STAS 6012.
Raportul de angrenare uI al treptei I este
i 31,5
uI = R = = 6,3 .
uII 5
- 60 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
ME
o.
arborele I – nI, TI roată de curea
ho
conducătoare
arborele III – nIII, TIII
(ne, Me) ya TC (iC)
curea trapezoidală
@
roată de curea
condusă
la
da
C
bu
R (iR)
n.
ria
treapta I (uI)
Fig. E 1.4
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 61 -
E 1.3.3. Determinarea turaţiilor şi momentelor de torsiune
pentru fiecare arbore al transmisiei
Turaţiile şi momentele de torsiune pentru fiecare arbore al transmisiei se pot
determina relaţiilor prezentate în continuare, ţinând cont şi de notaţiile din
fig. E.14.
Arborele motorului / arborele roţii de curea conducătoare:
- nm = 1450 [rot/min];
m
P 7 ,5
- M t m = 9,55 106 = 9,55 106 = 49396 [Nmm].
nm 1450
co
Arborele roţii de curea condusă / arborele de intrare în reductor (arborele I):
o.
n 1450
- nI = m = = 966,67 [rot/min];
ho
iC 1,5
- TI = M t m iC = 49396 1,5 = 74094 Nmm . ya
Arborele intermediar al reductorului (arborele II):
@
n 966,67
- nII = I = = 153, 44 [rot/min];
la
uI 6,3
- TII = TI uI = 74094 6,3 = 466792 Nmm .
da
nII nI n 153, 44
- nIII = = = = m = = 30,68 [rot/min];
n.
uII iR iC iR 5
- TIII = TII uII = ( = TI iR = M t miC iR ) = 466792 5 = 2333960 Nmm .
ria
ad
- 62 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 1.1 - Simbolizarea unor materiale de uz general, utilizate în construcţii mecanice
m
OLC 10 C 10 E C 10
OLC 15 C 15 E C 15
co
OLC 20 C 20 E C 20
OLC 45 C 45 C 45
o.
OLC 60 C 60 C 60
Oţeluri aliate SR EN 10083-2
ho
15 Cr 08 15 Cr 08 15 Cr 3
18 MnCr 10 18 MnCr 10 16 MnCr 5
21 MoMnCr 12 21 MoMnCr 12 ya -
40 Cr 10 41 Cr 4 41 Cr 4
41 MoCr 11 42 CrMo 4 42 CrMo 4
33 MoCr 11 33 Mo Cr 11 34 CrMo 4
@
OLC 65 A C 65 A Ck 67
OLC 75 A C 75 S Ck 75
51 Si 17 A 51 Si 17 A 51 Si 7
51 VCr 11 A 51 CrV 4 50 CrV 4
56 Si 17 A 55 Si 7 55 Si 7
60 Si 15 A 60 Si 15 A 60 SiCr 7
* Corespondenţa la normele germane DIN este după caracteristicile mecanice ale oţelurilor,
parte din ele neavând au corespondent direct ci unul apropiat.
Anexa 1.2 – Motoare electrice asincrone trifazate (extras din catalog de produse)
ELECTROPRECIZIA – www.electroprecizia.ro
MA-Al 71 4B 0.55 0.75 1395 1.68 69 0.69 5 2.2 2.5 0.0056 8.5
ho
MA-Al 71 4C 0.75 1.1 1350 1.98 72 0.76 5.5 1.8 2.2 0.0062 9.4
MA-Al 80 4 0.55 0.75 1390 1.51 70 0.75 5.5 2.3 2.4 0.007 8.5
o.
MA-Al 80 4A 0.75 1.1 1400 1.98 72 0.76 5.5 2.3 2.4 0.009 9.8
MA-Al 80 4B 1.1 1.5 1380 2.67 75 0.79 5 2.5 2.7 0.0014 12.5
co
MA-Al 90S 4 1.1 1.5 1410 2.78 73 0.78 6 2.2 2.4 0.017 13.5
MA-Al 90L 4 1.5 2 1410 3.61 76 0.79 6 2.2 2.4 0.023 15
MA-Al 90L 4A 1.85 2.5 1360 4.35 75 0.82 5.5 2.4
m
2.7 0.025 16.2
- 63 -
Anexa 1.2 (continuare)
- 64 -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
MA-Al 90L 4B 2.2 3 1365 5.17 76 0.81 5.5 2.2 2.4 0.027 18.6
MA-Al 100L 4 2.2 3 1425 5.07 80 0.8 6.5 2 2.2 0.028 19.5
ad
MA-Al 100L 4A 3 4 1425 6.66 80 0.81 6.5 2.2 2.4 0.042 23
MA-Al 100L 4B 3.25 4.41 1390 8.2 77 0.77 5.5 2.2 2.4 0.044 24.5
MA-Al 112M 4 4 5.5 1430 8.58 82 0.82 7.5 2.4 2.65 0.052 30
ria
MA-Al 112M 4A 4.8 6.5 1440 10.43 80 0.83 7 2.1 2.7 0.055 31
MA-Al 132S 4 5.5 7.5 1440 11.35 84 0.87 6.5 2 2.8 0.125 41
n.
MA-Al 132M 4 7.5 10 1450 15 86 0.87 7 2.2 2.4 0.156 52
-1
6 poli – 1000 min – 50 Hz
bu
MA-Al 80 6A 0.55 0.75 940 1.68 69 0.68 4.5 1.8 2.1 0.009 9.8
MA-Al 90S 6 0.75 1.1 940 2.2 70 0.77 4.5 1.8 2 0.023 13
MA-AL 90L 6 1.1 1.5 940 3.06 73 0.74 4.5 2 2.2 0.028 16
da
MA-Al 100L 6 1.5 2 940 4.11 75 0.7 5.5 2 2.3 0.074 21
MA-Al 112M 6 2.2 3 940 5.5 77 0.83 6.5 2.1 2.3 0.092 30
la
MA-Al 132S 6 3 4 950 8.15 79 0.76 6.5 2 3.8 0.142 40.5
MA-Al 132M 6 4 5.5 955 9.4 81 0.79 6 1.8 2.1 0.19 47
@
MA-Al 132M 6A 5.5 7.5 955 13.1 83 0.77 6 1.9 2.1 0.2 53
8 poli – 750 min-1 – 50 Hz
MA-Al 90L 8 0.55 0.75 690 2.21 59 0.65 3.5 1.9 2.1 0.028 16
ya
MA-Al 100L 8 0.75 1.1 700 2.75 68 0.58 4.5 2 2.5 0.075 21.5
MA-Al 100L 8A 1.1 1.5 700 3.72 63 0.68 4 2 2.2 0.075 21.5
MA-Al 112M 8 1.5 2 705 4.46 72 0.67 5.5 1.7 2 0.092 30.5
ho
MA-Al 132S 8 2.2 3 710 6.05 75 0.7 5 1.9 2.5 0.137 37
MA-Al 132M 8 3 4 710 8.25 78 0.7 5.5 2 2.2 0.137 44
o.
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 1.3.- Dimensiuni de gabarit şi de montaj ale motoarelor (extras din catalog de produse)
ad
ria
n.
bu
da
colivie din Aluminiu; tălpi nedemontabile; cutie borne deasupra; aripioare de răcire paralele în plan orizontal şi vertical; carcasă şi scuturi din fontă
la
Dimensiuni
Gabarit @
A AA AB AC B BB C D-DA E-EA F-FA G-GB GA-GC GD-GF H HA HD K L LC PM
MA-Al 71 112 30 142 141 90 112 45 14 30 5 11 16 5 71 9 178 7 255 290 2xM16x1.5
MA-Al 80 125 31 150 159 100 130 50 19 40 6 15.5 21.5 6 80 10 207 10 296 340 2xM20x1.5
ya
MA-Al 90S 140 43 180 172 100 130 56 24 50 8 20 27 7 90 13 225 10 305 360 2xM20x1.5
MA-Al 90L 140 43 180 172 125 155 56 24 50 8 20 27 7 90 13 225 10 330 385 2xM20x1.5
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice
MA-Al 100L 160 47 200 194 140 175 63 28 60 8 24 31 7 100 15 248 12 367 432 2xM20x1.5
ho
MA-Al 112M 190 55 230 214 140 175 70 28 60 8 24 31 7 112 17 276 12 388 452 2xM25x1.5
MA-Al 132S 216 56 256 249 140 180 89 38 80 10 33 41 8 132 20 312 12 445 530 2xM25x1.5
o.
MA-Al 132M 216 56 256 249 178 218 89 38 80 10 33 41 8 132 co 20 312 12 483 568 2xM25x1.5
m
- 65 -
- 66 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 1.4 – Rapoarte de transmitere (angrenare) (extras din STAS 6012)
Tipul reductorului Raportul de transmitere total
1,25 1,4 1,6 1,8 2,0 2,24 2,5 2,8 3,15
Cu o treaptă
3.55 4,0 4,5 5,0 5,6 6,3 7,1 8,0 9,0
7,1 8,0 9,0 10 11,2 12,5 14 16 18
Cu două trepte
20 22,4 25 28 31,5 35,5 40 45 50
40 45 50 56 63 71 80 90 100
Cu trei trepte
112 125 140 160 180 200 224 250 –
Obs.: Valorile rapoartelor de transmitere pentru reductorul cu o treaptă devin valori date pentru
rapoartele de transmitere ale fiecărei trepte a reductorului cu două, respectiv cu trei trepte
m
co
Anexa 1.5 – Exemple de utilizare a transmisilor mecanice de putere utilizate în
o.
indistria de autovehicule
ho
ya
@
la
da
Antrenarea unui transportor cu bandă cu: motor electric, transmisie prin curele și
reductor cilindric orizontal (sursa: Henan Zhengzhou Mining Machinery Co., Ltd.)
bu
n.
ria
ad
Antrenarea unui transportor cu bandă cu: motor electric, reductor cilindric coaxial
orizontal și transmisie prin lanț (sursa: Hu Bei Tianyi Machinery Co., Ltd.)
Consideraţii generale privind calculul şi construcţia transmisiilor mecanice - 67 -
Anexa 1.5 (continuare)
m
co
o.
Antrenarea unui transportor cu bandă cu: motor electric și transmisie prin lanț
ho
(sursa: GrabCAD)
ya
@
la
da
bu
n.
Antrenarea unui transportor cu lanț (plasă din sârmă) cu: grup moto-reductor și două
transmisii succesive prin lanț (sursa: CAN-ENG Furnaces International Ltd.)
ria
ad
m
co
Transportor cu lanț pentru linie de asamblare auto (sursa: https://fr.dreamstime.com)
o.
ho
Anexa 1.6 – Scheme structurale și de amplasare pentru grupuri de antrenare a
ya
transmisilor mecanice de putere utilizate în indistria de autovehicule
@
la
da
bu
n.
ria
ad
m
co
o.
ho
Schemă structurală și de amplasare a unui grup de antrenare (motor și transmisie
mecanică) compus din: motor electric (asincron, trifazat); reductor de turație, în două
ya
trepte, cilindric, orizontal (varianta/configurația SS-intrare prin partea Scurtă a
arborelui I și iesire prin partea Scurtă a arborelui III); transmisie prin lanț/curele, cu
@
linia centrelor roților dispusă la un unghi de 120° față de orizontală, măsurat în sens
trigonometric, privind spre ieșirea din reductor.
la
da
bu
n.
ria
ad
m
co
o.
ho
Schemă structurală și de amplasare a unui grup de antrenare (motor și transmisie
mecanică) compus din: motor electric (asincron, trifazat); reductor de turație, în două
trepte, cilindric, coaxial, vertical, cu intrare pe jos; transmisie prin curele/lanț, cu linia
ya
centrelor roților dispusă la un unghi de 0° față de orizontală, măsurat în sens
trigonometric, privind spre intrarea în reductor.
@
la
da
bu
n.
ria
ad
m
Transmiterea mişcării între două roţi dinţate se realizează prin contactul dinţilor
co
roţilor.
Transmisiile cu roţi dinţate au, comparativ cu alte tipuri de transmisii
o.
mecanice, cea mai largă utilizare în construcţia de maşini. Aceste transmisii sunt
realizate prin combinarea adecvată a mecanismelor elementare cu roţi dinţate,
ho
care poartă denumirea de angrenaje.
Angrenajele pot fi considerate că au luat naştere din roţi de fricţiune la care,
ya
pentru evitarea alunecărilor şi mărirea momentului de torsiune transmis, au fost
practicate adâncituri şi vârfuri – dinţii. Aceste corpuri, din care iau naştere roţile
@
Angrenajele sunt cele mai simple mecanisme cu roţi dinţate care transmit
da
mişcarea de rotaţie între doi arbori şi sunt frecvent utilizate în aplicaţii practice
cum ar fi: reductoare de uz general, transmisii pentru automobile şi tractoare
bu
industria alimentară etc. Transmiterea puterii prin cuplele formate de dinţii celor
două roţi, poartă denumirea de angrenare.
ria
m
2.2. TIPURI DE TRANSMISII CU ROŢI DINŢATE
co
Forma profilului dintelui, determinată pentru cupla formată de dinţii celor
o.
două roţi, ţinând cont de modul de transmitere a sarcinii şi de execuţie a roţilor,
diferenţiază angrenajele în:
ho
• angrenaje evolventice;
• angrenaje cicloidale;
ya
• angrenaje cu profilul flancului dinţilor format din arce de cerc.
@
Angrenajele cilindrice evolventice sunt principalele transmisii prin
angrenare frecvent utilizate în construcţiile mecanice.
la
- angrenaje conice;
- angrenaje melcate.
4. După direcţia dinţilor: - angrenaje cu dantură dreaptă (dinţii paraleli cu axele
ad
roţilor);
- angrenaje cu dantură înclinată;
- angrenaje cu dantură curbă;
- angrenaje cu dantură în V.
5. După forma profilului dintelui: - profil evolventic;
- profil cicloidal;
- profil în arc de cerc.
Transmisii cu roţi dinţate - 73 -
6. După posibilităţile de mişcare ale axelor roţilor: - angrenaje cu axe fixe;
- angrenaje cu axe mobile
(planetare);
- angrenaje cu cremalieră.
În fig. 2.1 sunt prezentate schemele cinematice ale principalelor tipuri de
angrenaje: a) cilindric cu dantură exterioară; b) cilindric cu dantură interioară;
c) angrenaj conic; d) angrenaj hiperboloidal (melc-roată melcată). De asemenea,
tot în fig. 2.1 sunt prezentate și exemple de angrenaje uzuale: e) angrenaj roată-
m
cremalieră; f) angrenaj cilindric exterioară, cu dantură dreaptă și roată dințată
co
pentru acesta; g) angrenaj cilindric interior, cu dantură dreaptă; h) angrenaj
cilindric (exterior) cu dantură înclinată; i) angrenaj cilindric (exterior) cu dantură
o.
în V; j) angrenaj conic cu dantură dreaptă și un pinion conic cu dantură dreaptă;
k) angrenaj conic cu dantură curbă; l) angrenaj melcat, un melc și două roți
ho
melcate .
ya
ω1
@
ω1 ω1 ω1
aw
la aw
ω2
ω2
da
ω2 ω2
bu
a b
n.
ria
ω1
ω1
ω1
ad
ω1 ω2
Σ ω2
ω2 ω2
c d
Fig. 2.1
- 74 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
f g
@
la
da
bu
n.
h i
ria
ad
j
Fig. 2.1 (continuare)
Transmisii cu roţi dinţate - 75 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
l
Fig. 2.1 (continuare)
bu
m
mărită, compensează abaterile de execuţie şi montaj şi funcţionează silenţios;
co
sunt folosite la realizarea angrenajelor care necesită funcţionarea silenţioasă sau
care lucrează în medii corozive.
o.
Aliajele neferoase asigură o funcţionare silenţioasă, îmbunătăţesc condiţiile
de frecare dintre flancuri. Domeniul de utilizare în cazul acestor materiale
ho
cuprinde construcţii la care se impune, pe lângă silenţiozitate şi condiţii de
antifricţiune. Este de remarcat că utilizarea acestor materiale este limitată datorită
ya
costurilor de fabricaţie mari, în general sunt materiale energofage. Din categoria
acestora se amintesc aliajele Cu-Sn, care intră în construcţia coroanei roţilor
@
m
• oţeluri dure, cu duritatea superficială mai mare de 350 HB.
co
În construcţii de angrenaje slab încărcate, fără pretenţii, se pot utiliza oţeluri
carbon obişnuite, OL50, OL60, netratate termic, sau cele turnate, OT50, OT60.
o.
Dacă semifabricatul se obţine prin turnare se poate aplica un tratament de
recoacere de normalizare după forjare.
ho
Pentru construcţiile uzuale întâlnite în componenţa maşinilor, a
transmisiilor de putere se folosesc, cu precădere, oţeluri de îmbunătăţire sau de
ya
cementare, ele acoperind cerinţele de proiectare impuse în ceea ce priveşte
caracteristicile mecanice, dimensiunile de gabarit obţinute, greutatea,
@
termic sau termochimic aplicat. Din aceste puncte de vedere, oţelurile se împart
ria
în trei grupe de calitate: oţeluri care posedă calităţi reduse; oţeluri de calitate
medie, care sunt obţinute de producători cu experienţă, cu cheltuieli
corespunzătoare; calitatea superioară, cerută când trebuie îndeplinită o mare
ad
siguranţă în funcţionare.
Tratamentele termice pentru roţi dinţate sunt: recoacere, călire şi revenire,
iar tratamentele termochimice aplicate oţelurilor sunt cementare, nitrurare şi
carbonitrurare.
În construcţia roţilor dinţate la care nu se impun restricţii deosebite privind
gabaritul, se utilizează oţeluri al căror tratament termic este format din călire
urmată de revenire înaltă (500 ... 600ºC). Această combinaţie este cunoscută sub
- 78 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
durităţi mai mici de 3500 MPa. Cele mai folosite oţeluri sunt oţeluri aliate
(40Cr10, 33MoCr11, 50VCr11, 41MoCr11 etc.) iar Pentru situaţiile în care
co
pretenţiile sunt mai modeste în ceea ce priveşte sarcina de transmis sau gabaritul
se pot utiliza oţelurile carbon de calitate (OLC45, OLC55, OLC60), duritatea
o.
flancurilor fiind < 200 HB.
Există roţi dinţate construite din oţeluri de îmbunătăţire nitrurate, care
ho
asigură durităţi ale flancurilor mult mai mari (HV = 3500…8000) datorită
tratamentului termochimic de nitrurare aplicat după îmbunătăţire. Tratamentul
ya
termochimic de nitrurare necesită temperaturi relativ scăzute (500…580)oC şi nu
influenţează nefavorabil precizia danturării executată după aplicarea
@
m
de gabarit mai reduse.
Oţelurile cementate fac parte din grupa oţelurilor dure şi au duritatea
co
superficială cuprinsă între 56…64 HRC, iar a miezului peste de 34 HRC.
o.
Orientativ, pentru alegerea materialelor roţilor dinţate se pot utiliza
recomandările din tabelul 2.1.
ho
Tabelul 2.1
Condiţiile de funcţionare
ya
Oţelurile şi tratamentele recomandate
ale angrenajului
@
Foarte grele: Oţeluri de cementare aliate (13CrNi30,
- viteze periferice mari, 18MnCrNi13, 20MnNi35, 21MoMnCr12,
la
m
sarcini fără şoc. de (52…56)HRC pentru flanc şi (40…50)HRC
pentru miez; se poate practica şi îmbunătăţirea la
co
(40…45)HRC, urmată de călire superficială la
(52…56)HRC.
o.
Uşoare: Oţeluri carbon de cementare (OLC15) sau aliate
ho
- viteze periferice (15Cr08) cementate pe adâncime de (0,6…1)mm
mijlocii, v= 6…12m/s; şi călite la (55…60)HRC sau carbonitrurate pe
ya
- presiuni specifice mici; adâncimea (0,4…0,6)mm şi apoi călite.
sarcini cu şoc.
@
m
angrenajului elicoidal, format din sculă (şever) şi semifabricat (roata de finisat).
co
Prelucrarea prin copiere se realizează cu scule profilate după forma golului
dintre dinţi. La prelucrare, scula de danturat – freză disc (fig. 2.3,a) sau freză
o.
deget (fig. 2.3,b) – execută mişcarea principala de aşchiere (rotaţie în jurul axei
proprii) şi eventual mişcarea de avans, în timp ce roata semifabricat execută
ho
mişcarea de divizare şi eventual mişcarea de avans, pentru prelucrarea gol cu gol
ya
@
la
da
a b c
bu
n.
ria
ad
d e f
Fig. 2.3
m
profilat,
co
fig. 2.3, d şi e) sau cu scule de forma unui melc (freza-melc modul, fig. 2.3,f).
Scula şi roata-semifabricat formează un angrenaj. Mişcarea relativă a celor două
o.
elemente - care simulează procesul de angrenare - împreună cu o mişcare de
deplasare relativă a sculei în faţa flancurilor - pentru a realiza tăierea profilului -
ho
determină generarea dinţilor roţii, de către muchiile aşchietoare ale sculei de
danturat. Prelucrările prin rulare asigură productivitate şi precizie mai mari decât
ya
cele prin divizare.
În regim industrial, în întreprinderi specializate şi în producția în serie mare,
@
(fig. 2.4,a) cunoscută şi ca freză melc-modul. Freza melc este o sculă sub forma
unui cilindru pe suprafaţa căruia sunt plasate cuţitele de tăiere a danturii. Profilul
da
frezei melc se obţine prin "alunecarea" danturii unei cremaliere după o linie
elicoidală pe suprafaţa unui cilindru. Golurile cremalierei sunt materializate prin
bu
faţă de aceasta. Frezele melc de dimensiuni mici sunt confecţionate din oţel de
scule dintr-o singură bucată (fig. 2.4,a). La frezele de dimensiuni mari se
ria
confecţionează portscula (corpul frezei) din oţel, iar scula (elementele tăietoare)
din plăcuţe dure (fig. 2.4, b şi c). În acest caz montajul sculelor pe portsculă se
ad
a b c
m
co
o.
ho
ya
@
d e
la
Fig. 2.4
da
major datorită unui necesar foarte mic de scule. Practic, o sculă realizată cu un
anumit profil generator (cremaliera de generare) - în special funcţie de modulul
ria
m
Adoptarea treptei de precizie se face în funcţie de rolul funcţional al
co
angrenajului, viteza periferică a roţilor dinţate (pentru a reduce sarcina dinamică
şi zgomotul) şi tehnologia de prelucrare adoptată. Procedeele de prelucrare prin
o.
rulare sunt mult mai precise în comparaţie cu cele prin copiere, clasele de
precizie situându-se în intervalul 5…11 (autovehicule, aviaţie, construcţii navale,
ho
maşini de imprimat şi textile), mai rar 12 - doar la aplicaţii puţin pretenţioase
(maşini agricole, instalaţii de ridicat etc.).
ya
Jocul dintre flancuri depinde de rolul funcţional al angrenajului, de viteza
periferică a roţilor dinţate, de diferenţa de temperatură dintre carcasa transmisiei
@
asigură valoarea minimă a jocului normal dintre flancuri pentru care se elimină
posibilitatea înţepenirii datorită încălzirii angrenajului cu roţi dinţate de oţel sau
bu
6…9) rugozitatea flancurilor este Ra= 0,2 …1,6 µm (uzual, Ra= 0,8µm) iar a
zonei de racordare a dintelui la corpul roţii Ra= 0,4 …3,2 µm (uzual, Ra= 1,6µm).
ria
DINŢATE
m
deteriora, în afara defectelor constructive, de material şi de tratament, prin ruperea
co
dinţilor sau prin distrugerea suprafeţelor funcţionale (deteriorarea flancurilor active
ale dinţilor).
o.
2.4.1. Ruperea dinţilor
ho
Este cea mai periculoasă formă de deteriorare a angrenajelor, datorită
ya
caracterului ei imprevizibil şi al evoluţiei extrem de rapide, precum şi datorită
posibilităţilor de distrugere a altor organe de maşini din componenţa transmisiei.
@
solicitarea dintelui după un ciclu pulsator sau, în cazul roţilor intermediare, după un
ciclu alternant simetric. Variaţia ciclică, de la zero la valoarea maximă a tensiunii de
n.
ruperea acestuia. În fig. 2.6,b este prezentată o fisură apărută la baza dintelui iar în
fig. 2.6,c o roată dinţată cu dinţi rupţi datorită oboselii materialului. De regulă,
secţiunea de rupere este sub formă de V (fig. 2.6,d), mai adâncă în cazul dinţilor
solicitaţi alternant simetric, dar poate fi şi aproape plană. Linia de rupere a dintelui are
o înclinare diferită, de la roată la roată, valoarea medie a acesteia fiind de 30o faţă de
orizontală. Preîntâmpinarea ruperii dinţilor prin oboseală se realizează prin limitarea
tensiunilor de încovoiere la valori admisibile şi prin mărirea rezistenţei la oboseală la
- 86 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Racordare
σF
m
co
Fisură
o.
a b
ho
ya
@
la
c d
Fig. 2.6
da
dinţi durificaţi superficial (ruperea fragilă) cât şi la danturile cu duritate mică (ruperea
prin deformare plastică). Această formă de distrugere are loc în timpul funcţionării ca
n.
urmare a acţiunii unor sarcini de vârf sau de şoc (datorită condiţiilor de exploatare:
blocarea maşinilor sau a unor mecanisme din componenţa acestora), sub acţiunea
ria
m
co
Linia de
contact
o.
ho
Secţiunea
periculoasă
ya
a b
@
Fig . 2.8
la
În fig. 2.9 şi 2.10 sunt prezentate, cu scop comparativ, două roţi dinţate similare
da
care au fost distruse prin rupere la oboseală (fig. 2.9) respectiv prin rupere datorită
unei suprasarcini (fig. 2.10).
bu
În cazul unei rupturi la oboseală (fig. 2.9), se pot observa aspecte caracteristice.
Astfel, se poate identifica cu relativă uşurinţă punctul de apariţie al microfisurii
iniţiale, "amorsa" de fisură. Această fisură, odată apărută, se extinde în interiorul
n.
piesei, piesa fiind încă funcţională iar la o verificare exterioară nu prezintă defecte. În
ria
conducând la lustruirea zonei în care fisura se propagă. Tot în această zonă se pot
observa şi "inele" aproximativ concentrice cu punctul de apariţie al microfisurii, din ce
în ce mai îndepărtate de acesta, indicând astfel şi sensul de extindere al fisurii. Datorită
funcţionării şi implicit solicitării/deformării piesei, fisura se extinde în interiorul
acesteia până când, la un moment imprevizibil, se atinge o valoare fatală a raportului
dintre mărimea solicitării şi mărimea secţiunii rămase (tensiunea din material în
secţiunea rămasă). În acel moment se produce o ruptură bruscă (de şoc, la
suprasolicitare), finală. Fisura se propagă cvasiinstantaneu, printre grăunţii cristalini.
- 88 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
microfisură iniţială inele de propagare zonă lucioasă zonă rugoasă
co
extindere fisură ruptură finală
Fig. 2.9
o.
ho
ya
@
la
da
bu
Fig. 2.10
n.
Acest traseu, împreună cu lipsa frecărilor relative între zonele nou separate conduce la
ria
m
Ciupirea flancurilor active ale dinţilor este un fenomen de oboseală a straturilor
superficiale ale materialului acestora, determinată de tensiunile de contact variabile în
co
timp. În zona de contact dintre dinţi se dezvoltă o stare complexă de tensiuni, apărând
atât tensiuni normale cât şi tensiuni tangenţiale, variabile după un ciclu pulsator.
o.
Încărcarea dinţilor produce, totodată şi o deformaţie a stratului superficial de pe
flancurile dinţilor aflaţi în contact. În timp, după un număr de solicitări ale flancului
ho
dintelui, materialul oboseşte şi determină apariţia, pe suprafeţele flancurilor active, a
unor microfisuri de oboseală.
ya
Pittingul se manifestă în zona cilindrilor de rostogolire (v. fig. 2.11, a şi b).
Primele semne de oboseală apar sub forma unor microfisuri (v. fig. 2.11,c). Uleiul,
@
dinţilor apar ciupituri/gropi cu margini ascuţite (pit engl. = groapă, ciupitură). Aceste
ciupituri, înmulţindu-se, distrug suprafeţele active ale dinţilor, înrăutăţesc condiţiile de
bu
dintelui şi apoi spre capul acestuia, rezistenţa dintelui la apariţia de ciupituri fiind
proporţională cu raza de curbură a flancului dintelui. De asemenea, sensul de
propagare a fisurilor respectiv, de dezvoltare a ciupiturilor, depinde de sensul
ad
m
a b
co
Metal
o.
desprins
ho
Fisură Ciupitură
Fisură (groapă)
iniţială avansată
c
ya d
@
la
da
bu
n.
e f
ria
Fig. 2.11
ad
m
co
o.
ho
aya
@
la
da
bu
b
n.
ria
ad
c
Fig. 2.12
activă a flancului dintelui este acoperită de gropi foarte fine (mai puţin de 20 μm
adâncime). Secţiuni metalurgice prin aceste gropi arată fisuri de oboseală (v. fig.
2.12,b) care se pot adânci, provocând gropi. De asemenea, se observă că şi în cazul
micropitting-ului, evoluţia sa respectă caracteristicile specifice macropitting-ului
(orientarea şi sensul de dezvoltare a fisurilor - fig. 2.12,c).
Pentru a preîntâmpina apariţia ciupiturilor, se limitează tensiunile maxime de
contact la valori admisibile sau se măreşte rezistenţa la contact a flancurilor dinţilor,
prin durificarea superficială a acestora (călire CIF, cianurare, nitrurare), se fac
m
deplasări de profil pozitive cât mai mari, se micşorează rugozitatea flancurilor şi/sau
co
se utilizează lubrifianţi aditivaţi.
Exfolierea stratului superficial de pe flancurile active ale dinţilor este o
o.
formă de deteriorare prin oboseală a angrenajelor şi apare în cazul durificării
superficiale, prin cementare, nitrurare, nitrocarburare etc. a danturii roţilor. Practic,
ho
exfolierea se manifestă prin desprinderea de material de pe suprafaţa dintelui ca
urmare a unor microfisuri de oboseală apărute la graniţa dintre stratul durificat şi
ya
stratul de bază. Pentru a preîntâmpina deteriorarea flancurilor active ale dinţilor prin
exfoliere, se recomandă alegerea unor tehnologii şi tratamente adecvate materialului şi
@
viteze de alunecare mari dintre dinţi. Datorită alunecărilor mari care apar între dinţi,
cauzate de viteze periferice mari, a unor deficienţe ale sistemului de ungere, a
bu
contact. Contactul direct dintre flancuri, sub acţiunea sarcinilor locale mari şi a unor
ria
temperaturi ridicate, duce la sudarea unor particule de material de pe flancul unui dinte
pe flancul dintelui conjugat. Datorită mişcării relative a flancurilor aceste microsuduri
se rup, dar la un nou contact se formează din nou şi în final, apar pe flancul dintelui, în
ad
m
co
a b
o.
Fig. 2.13
ho
Uzarea abrazivă este principala formă de deteriorare a angrenajelor care
funcţionează la viteze mici, a angrenajelor care funcţionează în medii impure, a
ya
angrenajelor deschise şi a angrenajelor care funcţionează în carcase închise, dar cu
deficienţe la sistemul de ungere şi la cel de etanşare (ceea ce permite pătrunderea unor
@
particule abrazive între flancurile dinţilor). Impurităţile (nisip, zgură, rugină, aşchii de
la
gripare etc.), ajung între flancurile dinţilor în contact şi acţionează ca nişte mici scule
aşchietoare, îndepărtând material de pe flancurile active ale dinţilor.
bu
Uzarea abrazivă poate varia de la uşoară la severă. Abraziune uşoară constă din
zgârieturi fine, care nu elimină o cantitate semnificativă de material de pe suprafaţa de
n.
flancurile active, iar angrenarea devine incorectă, cu şocuri mari şi zgomot; se poate
ajunge la ruperea dinţilor sau la imposibilitatea funcţionării angrenajului ca urmare a
scurtării dinţilor, când nu se mai asigură continuitatea
mişcării. 2
Pentru a evita deteriorarea flancurilor active prin Roată
uzare abrazivă, se recomandă îmbunătăţirea
sistemului de ungere (lubrificaţie adecvată) şi a celui
Pinion
de etanşare.
m
1
Lustruirea este o formă la de uzare abrazivă la
co
scară mică (dimensiuni mici ale corpurilor abrazive Fig. 2.15
dar şi a urmelor de uzare). Lustruirea produce pe suprafeţele active un finisaj de
o.
oglindă. Analiza la microscop a suprafeţelor lustruite dezvăluie zgârieturi fine, în
direcţia de alunecare. Lustruirea este favorizată de lubrifianţii activi d.p.d.v. chimic
ho
care sunt contaminaţi cu particule abrazive fine. Lustruirea poate varia de la uşoară la
severă. Forma sa uşoară, care se limitează la proeminenţele de pe suprafeţe, apare, de
ya
obicei în timpul rodajului şi încetează înainte ca toate urmele de prelucrare să fie
eliminate. Lustruirea moderată elimină majoritatea urmelor de prelucrare. Lustruirea
@
Suprafaţa poate deveni ondulată sau poate avea trepte uzură la marginile zonei de
contact şi în piciorul dintelui.
da
cu ungere insuficientă. Forţele de frecare mari, care îşi schimbă sensul în zona polului
angrenării, produc curgerea plastică a materialului în această zonă şi formează
n.
flancurile active ale dinţilor sau a ruperii prin oboseală, la baza acestora; rezultă că
angrenajele trebuie să se calculeze la solicitarea de contact şi la cea de
încovoiere;
▪ deteriorarea dinţilor este influenţată de mai mulţi factori constructivi şi funcţionali;
Transmisii cu roţi dinţate - 95 -
ca atare, metodica de calcul adoptată pentru angrenaje trebuie să ia în considerare
aceşti factori, prin corectarea sarcinii de calcul şi a rezistenţelor admisibile;
▪ este obligatoriu ca roţile să fie executate din materiale alese în funcţie de duritatea
superficială obţinută după tratament şi de tensiunile limită la solicitarea de
contact şi cea de încovoiere.
m
2.5.1. Geometria angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi
co
Angrenajul cilindric cu axe fixe se compune din două roţi, care se rotesc în
o.
jurul unor axe geometrice paralele şi fixe.
Angrenajele cu axe paralele se studiază într-un plan perpendicular pe aceste
ho
axe. Suprafeţele corpurilor de rostogolire sunt doi cilindri tangenţi după
generatoare, numiţi cilindri de rostogolire (fig. 2.16).
ya
vC
@
la
O1 O2
da
C ω2
ω1
bu
n.
Fig. 2.16
ria
r
vC = rw11 = rw22 sau 1 = w2 = i1,2 . (2.1)
2 rw2
Raportul vitezelor unghiulare poartă denumirea de raport de transmitere şi
1
se notează cu i1,2. În cazul în care raportul vitezelor unghiulare = i = const. ,
2 1,2
punctul C va fi pe linia centrelor O1O2. Lungimea O1O2 se numeşte distanţa
dintre axe, se notează cu aw şi se determină cu relaţia
- 96 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
i1,2 + 1 i1,2 + 1
co
2.5.2. Legea fundamentală a angrenării
o.
Suprafeţele de rostogolire fără alunecare ale unui angrenaj nu sunt
ho
materializate fizic, mişcarea transmiţându-se prin contactul succesiv şi continuu
al unor suprafeţe conjugate, materializate sub forma suprafeţelor laterale ale
ya
dinţilor, numite flancuri.
@
la
O1
da
M
bu
aw
C
n.
O2
ria
ad
Fig. 2.17
m
instantaneu de rotaţie şi se află la tangenţa cercurilor de rostogolire. Punctul C
co
determină mărimea razelor cercurilor de rostogolire. Pentru un raport de
transmitere constant, este necesar ca poziţia punctului C să rămână neschimbată,
o.
adică: rw1 = O1C = const., rw2 = O2C = const. și evident,
rw2/rw1 = 1/2 = i1,2 = const. Punctul C împarte linia centrelor în segmente invers
ho
proporţionale cu vitezele unghiulare.
Se enunţă astfel legea de bază, fundamentală, a angrenării: profilele în
ya
angrenare trebuie să admită o normală comună care să intersecteze, pe întreaga
durată a angrenării, linia centrelor celor două roţi într-un punct fix - polul
@
angrenării.
la
execuţia roţilor dinţate prin metoda rulării. Înfăşurătoarea poziţiilor succesive ale
sculei (cuţit roată de mortezat, freză melc) va fi roata de executat.
ad
m
B0
αy
bază;
ry
co
B1
b) raza de curbură y a
B2 x
evolventei este egală cu
o.
O1
distanţa pe normală între
punctul de tangenţă cu
ho
I0
cercul de bază şi punctul
de intersecţie cu
ya I1
I2
evolventă (A1B1 este
rb
Fig. 2.18
evolventă în punctul B1);
@
raza vectoare ry şi unghiul y pe care îl face această rază cu direcţia O1Y. Din
modul de generare a evolventei rezultă:
bu
. (2.5)
cos y
Ecuaţiile parametrice, în coordonate polare, ale evolventei, ţinând seama de
ad
m
exterior;
co
▪ cercul de picior (df =2rf), care
limitează dinţii la interior;
o.
▪ cercul de bază (db=2rb), care
constituie centroida la
ho
generarea teoretică a
evolventei; ya
▪ cercul de divizare (d=2r),
Fig. 2.19
centroida la generarea practică
@
Angrenajul roată – roată (fig. 2.20) este format din două roţi dinţate
caracterizate de numerele de dinţi z1 şi z2 şi acelaşi modul m pe cercurile de
n.
normalele MT1 şi MT2 ale celor două profile sunt tangente la cercurile de bază
ale celor două roţi în punctele T1 şi T2. Deoarece profilele sunt reciproc
ad
angrenare.
Considerând pentru cele două roţi sensurile de rotaţie din fig. 2.20, intrarea
profilelor în angrenare are loc în punctul A, iar ieşirea din angrenare are loc în
punctul E. Punctul de contact M dintre profile descrie în planul fix segmentul AE
(de la A la E), iar în planele celor două roţi descrie porţiunile active ale profilelor
dinţilor în contact (marcate distinct, cu linie îngroşată, în fig. 2.20) – de la picior
spre capul dintelui pentru dintele roţii 1, respectiv de la capul dintelui spre picior
pentru dintele roţii 2.
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 2.20
m
cilindrică exterioară dreaptă.
co
Suprafaţa laterală a dintelui se numeşte flanc, iar curba rezultată din
intersecţia planului normal cu acesta se numeşte profil. La un dinte se distinge
o.
flancul drept şi stâng, respectiv profilul drept şi profilul stâng. La roţile
evolventice, oricare flanc poate fi activ.
ho
ya
profil (flanc)
py pw
@
capul dintelui
la
piciorul dintelui
da
bu
rf
rw
n.
ry
ria
ra
Fig. 2.21
ad
m
O2
co
o.
ho
r a2
r w2 N
r f2 ya
r b2 E
@
la
T D T
da
B C
bu
r b1
A
n.
r w1 r a1
r f1
N
ria
ad
O1
Fig. 2.22
Transmisii cu roţi dinţate - 103 -
m
pw
unde m = se numeşte pas diametral sau modul.
co
În practică se lucrează cu noţiunea de modul, cf. STAS 822. În acest
standard sunt date valorile modulilor, un număr relativ restrâns de valori, pentru
o.
a limita dezvoltarea unei varietăţi exagerate de scule de danturat.
Modulul este baza de calcul a tuturor elementelor geometrice ale roţilor
ho
dinţate. Se înţelege că pe fiecare cerc există un alt modul, întrucât pasul diferă.
Standardizat este numai modulul pe cercul de angrenare (divizare - la roţi
ya
nemodificate). Relaţiile de calcul pentru elementele geometrice ale roţilor dinţate
cilindrice cu dantură dreaptă, mai importante, sunt (dantură nemodificată):
@
(2.8)
da
Înălţimea dintelui h
h = ha + h f = ( 2h0*a + c*0 ) m; h = 2, 25 m; (2.10)
n.
c0 = h f − ha = c*0 m; (2.11)
Diametrele cercurilor de rostogolire (divizare)
ad
d f 1 = d w1 − 2h f = m( z1 − 2,5 );
(2.14)
d f 2 = d w2 − 2h f = m( z2 − 2,5 );
Diametrele cercurilor de bază (fig. 2.21, din O1AC şi O2EC)
db1 = d w1 cos w = mz1 cos w ;
(2.15)
db 2 = d w2 cos w = mz2 cos w ;
unde w = 0 = 200, la roţile dinţate nemodificate;
Grosimea dintelui pe cercul de rostogolire, egală cu grosimea golului la
m
angrenaje nemodificate
co
s1 = s2 = pw / 2 = m / 2. (2.16)
Unghiul format de tangenta comună T-T la cele două cercuri de rostogolire
o.
(fig. 2.22) şi normala comună în punctul de contact al celor două profile N-N, se
numeşte unghi de angrenare şi se notează cu w. Pentru profilele în evolventă
ho
acest unghi este constant, întrucât punctul de contact dintre cele două profile se
deplasează pe o dreaptă (AE). Segmentul AE se numeşte linie de angrenare.
ya
Segmentul BD, determinat de intersecţia liniei de angrenare cu cercurile de cap,
se numeşte segment activ al liniei de angrenare.
@
la
Arcul, pe cercul de rostogolire, cuprins între cele două poziţii ale unui dinte,
de intrare şi ieşire din angrenare, se numeşte arc de angrenare. În figura 2.23,a,
n.
de angrenare.
Pentru a avea continuitate în angrenare, este necesar ca arcul de angrenare
ad
să fie mai mare decât pasul de angrenare. Raportul lor, notat cu , poartă numele
de grad de acoperire:
arcdeangrenare a1b1 a 2 b 2
= = = . (2.17)
pas deangrenare pw pw
Arcul mn corespunde la acelaşi unghi la centru cu arcul a 2 b 2 . Deci:
Transmisii cu roţi dinţate - 105 -
mn rb 2 mn
= = cos w ; a 2 b 2 = . (2.18)
a 2b2 rw 2 cos w
Introducând în (2.17) expresia (2.18), rezultă:
O1 O1
r b1
m
r a1
r w1
co
D E
r a1 C r a2
r b1 A r w2
o.
A B
r a1 m
r w1 n r a2
ho
B
a1 C b1 ya r b2
a2
b2
D
@
m n O2
r w2 r a2
la
E r b2 b
da
bu
n.
O2
a
ria
Fig. 2.23
ad
a b mn
= 2 2= . (2.19)
pw pw cos w
Din construcţia evolventei, rezultă că mn=BD şi deci
BD
= . (2.20)
pw cos w
Segmentul BD se determină cu ajutorul figurii 2.23,b, astfel:
- 106 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
BD=BC+CD;
BC=BE-CE = ra21 − rb21 − rw1 sin w ; CD=AD-AC = ra22 − rb22 − rw 2 sin w ;
BD = ra21 − rb21 + ra22 − rb22 − aw sin w .
Considerând pw = m, se deduce relaţia finală
ra21 − rb21 + ra22 − rb22 − aw sin w
= . (2.21)
m cos w
m
Valoarea lui arată câte perechi de dinţi sunt în medie în angrenare. De
co
exemplu: = 1,68 are semnificaţia că 68% din timpul de angrenare (timpul
necesar unei perechi de dinţi de la intrarea şi până la ieşirea din angrenare) se află
o.
în angrenare două perechi de dinţi, iar în restul de 32% din timp numai o singură
pereche de dinţi. În practică se recomandă ≥ 1,2...1,4. O valoare mai mare a
ho
gradului de acoperire asigură o funcţionare mai liniştită, fără şocuri, precum şi
o solicitare mai mică a dinţilor roţilor.
ya
2.5.6. Cremaliera de referinţă şi de generare. Cerc şi dreaptă de
@
divizare
la
dreapta de rostogolire.
Dreapta cremalierei pe care plinul dintelui este egal cu mărimea golului
dintelui se numeşte dreaptă de referinţă. Cremaliera 2 este limita către care tind
toate roţile dinţate care pot angrena cu roata 1. Aceasta se mai numeşte şi
cremalieră de referinţă pentru roata 2.
Cremaliera, având profil liniar, se utilizează şi ca sculă tăietoare la execuţia
roţilor dinţate prin metoda rostogolirii (rulării). Astfel, negativul cremalierei de
Transmisii cu roţi dinţate - 107 -
referinţă este şi organ generator (sculă) pentru roată, numindu-se cremalieră de
generare a roţii 1 (v. fig. 2.25). În timpul generării profilelor dinţilor roţii, se
reproduce mişcarea de angrenare dintre roata semifabricat şi cremaliera
generatoare.
2 α0
ω1
m
O1 N
co
D E α0
o.
h0 a
C Dreaptă de
ho
B rostogolire
h0 f
A ya 1
v2
N 2
@
p0
la
p0
da
Fig. 2.24
bu
n.
ria
ad
Fig. 2.25
m
şi dreapta de cap ale cremalierei de referinţă;
co
▪ înălţimea piciorului dintelui hf, care reprezintă distanţa dintre dreapta de
o.
▪ jocul la piciorul dintelui c, corespunzător porţiunii de racordare a flancului
ho
▪ înălţimea dintelui h, care reprezintă distanţa dintre dreapta de picior şi dreapta
picior;
▪ unghiul profilului α.
da
m
Pentru definirea metodei, se consideră cazul unei roţi cilindrice cu dinţi
co
drepţi, generată de o cremalieră (fig. 2.26).
Cercul de divizare este acel cerc al roţii dinţate pe care pasul danturii este
o.
acelaşi cu pasul cremalierei (v. subcap. 2.5.5). Raza cercului de divizare r1 se
calculează cu relaţia:
ho
mz
2 r1 = p0 z1 = m0 z1; r1 = 0 1 , (2.22)
2
ya
în care p0 şi m0 sunt pasul, respectiv modulul cremalierei de generare.
Întrucât atât pasul cât şi modulul cremalierei nu se modifică, iar numărul de
@
dinţi este impus, rezultă că mărimea cercului de divizare, pentru o roată dinţată,
la
ΔD
ΔD
n.
–e
Cerc de divizare
ria
Fig. 2.26
În fig. 2.26,a, este reprezentată generarea unei roţi dinţate nedeplasate.
Dreapta de referinţă a cremalierei se suprapune, coincide geometric cu dreapta de
divizare, iar cercul de rostogolire coincide cu cel de divizare.
Întrucât pe dreapta de referinţă plinul dintelui este egal cu golul dintre dinţi
rezultă că şi pe cercul de divizare vom avea, în acest caz, aceeaşi egalitate. Roata
obţinută se numeşte roată nedeplasată sau roată zero.
- 110 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
modulul (care se va regăsi pe cercul de divizare al roţii), iar x – coeficientul
deplasării de profil.
co
Deplasând cremaliera generatoare către exterior cu o cantitate +e mm]
(fig. 2.26,b), dreapta de referinţă se deplasează cu aceeaşi cantitate. Cercul şi
o.
dreapta de divizare rămân în poziţia iniţială. Pe cercul de divizare nu mai există
egalitate între mărimea plinului dinţilor şi a golului dintre dinţi. Această egalitate
ho
se va realiza pe un alt cerc, cercul de rostogolire, care nu coincide cu cel de
divizare. Această deplasare (+e) a cremalierei are ca efect obţinerea unor dinţi la
ya
care grosimea dintelui pe cercul de cap scade, iar grosimea acestora la bază
creşte, îmbunătăţind rezistenţa dintelui la solicitarea de încovoiere. Deplasarea se
@
numeşte deplasare pozitivă, iar roata obţinută – roată dinţată deplasată plus.
la
mică.
Pentru aprecierea mărimii deplasării se foloseşte un indicator adimensional
n.
m0
Deplasarea specifică poate fi deci pozitivă, zero sau negativă şi poate fi
aplicată la una sau la ambele roţi ce formează un angrenaj.
Roţile dinţate deplasate se realizează cu aceeaşi sculă ca şi cele normale,
deci nu costă cu nimic mai mult. Prin deplasări de profil se pot obţine, separat
şi/sau cumulat:
- încadrarea unui angrenaj într-o distanţă între axe impusă;
- creşterea rezistenţei (la încovoiere) la baza dinţilor, prin mărirea secţiunii la
Transmisii cu roţi dinţate - 111 -
bază, în cazul deplasărilor pozitive;
- micşorarea solicitării de contact a dinţilor prin mărirea razelor de curbură a
profilelor în contact (deplasarea pozitivă) etc.
Se impune o observaţie: deplasările de profil sunt benefice în funcţionarea
angrenajelor. Totuşi, mărimea acestor deplasări de profil este limitată de
ascuţirea dinţilor, în cazul deplasărilor pozitive şi interferenţă
(„scobire”/subtăiere la baza dinţilor), în cazul deplasărilor negative, impunându-
se modalităţi de evitare/limitare a acestora.
m
co
2.5.7.2. Interferenţa profilelor dinţilor în evolventă
Lungimea porţiunii active a liniei de angrenare BD (v. fig. 2.22) este determinată
o.
de intersecţia liniei de angrenare AE cu cercurile de cap. În cazul angrenării cu
cremaliera, fig. 2.27, cercul de cap se transformă în dreaptă de cap, determinând
ho
punctul B.
ya
2
@
D α0
la
C
da
K
A
bu
B α0
n.
O1
ria
N 1
ad
Fig. 2.27
interferenţă.
În cazul execuţiei roţilor dinţate prin metoda rulării, cu cuţit roată de
mortezat sau freză melc, scula va prelucra din baza dintelui, micşorând grosimea
acestuia. Slăbirea dintelui la bază conduce la micşorarea rezistenţei acestuia. O
uşoară interferenţă (se mai spune şi subtăiere) poate fi acceptată.
m
Fenomenul de interferenţă poate apare şi datorită micşorării numărului de
co
dinţi ai unei roţi dinţate. Se va arăta, în continuare, care este acel număr de dinţi
pentru care fenomenul de interferenţă nu apare.
o.
Se consideră un angrenaj roată-cremalieră la care z1 < z2 şi deci AC < CE.
Cazul limită când cele două profile în contact mai acceptă aceeaşi normală
ho
comună şi deci nu se produce interferenţa la baza roţii 1 (fig. 2.28), este acela
când dreapta de cap a cremalierei 2 trece prin punctul A. În această poziţie, A
ya
coincide cu B, iar dreapta de referinţă a cremalierei R, respectiv dreapta de
divizare D, sunt tangente la cercul de divizare. Cercul de divizare coincide cu
@
E
da
α0 2
bu
ΔD C D ΔR
B
n.
α0 M
h0a=h*0am0
A
ria
O1
1
ad
Fig. 2.28
m
(v. fig. 2.24).
În cazul particular al roţilor normale, la care h*0a = 1, 0 = 200, din relaţia
co
(2.25) rezultă zmin 17.
o.
2.5.7.4. Deplasarea specifică minimă necesară evitării fenomenului
ho
de interferenţă
ya
În cazul executării nedeplasate a unei roţi dinţate cu z < 17 (dreapta de
referinţă tangentă la cercul de divizare), punctul B de intersecţie al dreptei de cap
@
unde
m0 z 2 sin 2 0
n.
emin=xmin m0
ad
α0 ΔR
ΔR ΔD C
A α0 M ΔD
α0
h0a=h*0a m0
B
h0a=h*0a m0
O1
- 114 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Fig. 2.29
Numărul minim de dinţi zmin = z0, pentru care nu apare interferenţă (cf.
rel. 2.25), la angrenarea cu cremaliera, este dat de relaţia
2h0*a sin 2 0 h0*a
zmin = z0 = , de unde = . (2.28)
sin2 0 2 z0
Introducând (2.28) în relaţia (2.27) şi (2.26), se obţine:
m
sin 2 0 z z
MC=m0 z = h0*a m0 , emin = xmin m0 = h0*a m0 − h0*a m0 ;
2 z0 z0
co
de unde
z0 − z
o.
xmin = h0*a . (2.29)
z0
ho
În cazul generării cu o cremalieră standardizată, la care
h0*a = 1, 0 = 200 , zmin = z0 = 17 , relaţia (2.29) se scrie în forma
ya
17 − z
xmin = . (2.30)
17
@
Rezultă că, dacă roata dinţată de executat are z < 17, deplasarea specifică
la
14 − z
xmin = x. (2.31)
ria
17
m
cu dinţi drepţi. Astfel, s-a ajuns la angrenajele cilindrice cu dantură înclinată
co
(fig. 2.30), care prezintă următoarele avantaje: capacitate de transmitere
superioară, datorită unui grad de acoperire mai mare; reducerea zgomotului (mers
o.
silenţios); creşterea fiabilităţii etc. Dintre dezavantaje trebuie luat în seamă faptul
că datorită înclinării dintelui iau naştere forţe axiale, care încarcă suplimentar
ho
lagărele.
Roţile dinţate cilindrice cu dantură înclinată se poate considera că au luat
ya
naştere din roţi cu dantură dreaptă, la care lăţimea dintelui a fost împărţită în fâşii
de grosime neglijabilă, care apoi au fost decalate pe o elice de un anumit pas,
@
β
da
bu
pt
aw
pn
n.
β
pt
ria
β
ad
pn
b
Fig. 2.30
Parametrii geometrici ai unei roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi se studiază în
două secţiuni plane: planul frontal, un plan perpendicular pe axa de rotaţie şi
- 116 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
execută cu aceleaşi scule ca şi la dantura dreaptă (v. subcap. 2.3 şi 2.5.5),
co
modulul standardizat va fi cel din secţiunea normală mn.
Elementele caracteristice roţilor cilindrice cu dinţi înclinaţi se definesc mai
o.
uşor, păstrând notaţiile de la dantura dreaptă, în secţiune frontală. Între modulul
frontal mt şi cel normal mn există relaţia (fig. 2.30):
ho
p mn
pt = n deci mt = . (2.34)
cos cos ya
În concluzie, în relaţiile stabilite pentru roţile cilindrice cu dantură dreaptă,
în loc de modulul m se va introduce modulul frontal mt ţinând seama de relaţia
@
(2.34).
la
da
susţinere a roţilor.
Roţile dinţate conice pot fi executate cu dantură dreaptă (fig. 2.31,a),
dantură înclinată (fig. 2.31,b) sau dantură curbă (fig. 2.31,c).
Roţile conice cu dantură dreaptă sunt utilizate la viteze periferice reduse
(v = 2...3 m/s), când abaterile pasului şi cele ale profilului nu produc încă
solicitări dinamice mari şi zgomot. Aceste roţi sunt foarte sensibile la montaje
mai puţin precise şi la deformaţii sub sarcină ale arborilor de susţinere.
Transmisii cu roţi dinţate - 117 -
Roţile conice cu dantură curbă sunt utilizate la angrenajele cu viteze
periferice mari, până la 40 m/s. Aceste angrenaje au o funcţionare silenţioasă,
grad de acoperire superior, durabilitate mărită în exploatare şi oferă posibilitatea
măririi raportului de angrenare.
m
co
o.
a b c
Fig. 2.31
ho
Roţile conice cu dantură înclinată pot funcţiona la viteze periferice până
ya
la 12 m/s şi se execută pe aceleaşi maşini de danturat ca şi roţile cu dantură
dreaptă, dar cu o productivitate mai redusă. Din acest motiv, în locul roţilor
@
conice cu dantură înclinată, se preferă roţile conice cu dantură curbă, care se
execută pe maşini de mare productivitate. Angrenajele conice cu dantură
la
înclinată sunt utilizate, de regulă, atunci când roţile au dimensiuni mari şi, din
da
a b c d
Fig. 2.32
Conul de rostogolire al unei roţi dinţate conice este definit prin generatoarea
acestuia şi unghiul pe care aceasta îl face cu axa roţii, numit unghiul conului de
- 118 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
rostogolire şi care este notat 1,2. Două roţi dinţate conice, care angrenează între
ele, admit o generatoare comună a celor două conuri de rostogolire, definită prin
unghiurile 1 şi 2, unghiul dintre axele acestor roţi fiind
= 1 + 2 . (2.35)
O aceeaşi roată dinţată conică poate angrena cu diferite roţi, caracterizate
prin valori diferite ale unghiului 2 (fig. 2.32, a…d). În acest fel pot rezulta
diverse valori ale unghiului dintre axele roţilor. Angrenajul cu unghiul dintre
m
axe = 90° (v. fig. 2.32,b) poartă denumirea de angrenaj conic ortogonal şi este
cel mai frecvent utilizat în construcţia transmisiilor mecanice.
co
Intersectând conurile de divizare cu plane perpendiculare pe axele roţilor se
obţin cercuri de raze diferite. Întrucât numărul de dinţi rămâne acelaşi rezultă că
o.
pasul şi deci modulul este diferit în fiecare secţiune.
ho
Prin convenţie se standardizează modulul pe cercul de divizare maxim la
roţi nedeplasate, respectiv pe cercul de rostogolire maxim la roţi cu deplasare de
ya
profil. Rezultă
de1 = me z1 şi de2 = me z2 . (2.36)
@
re mz re mz
sin 1 = 1 = e 1 ; sin 2 = 2 = e 2 ; (2.37)
Re 2 Re Re 2Re
da
1
= = = = i1,2 . (2.38)
sin 2 z1 re1 tg1
n.
(2.39)
i1,2
Celelalte elemente caracteristice ale roţilor conice, reprezentate parţial şi în
ad
b Rb/ m
1
h dm 1
δa 2
o.
co
de 1
δ2
ho
dae 1
dfe 1
δt 2
ya
Con de cap
@
Con de
dm 2 divizare
la
2 dfe 2 Con de
da
de 2 picior
dae 2
bu
Fig. 2.33
2/
n.
(2.41)
cos 1,2
Dacă se realizează înlocuirea angrenajului conic cu un angrenaj cilindric cu
ad
m
(1 + u )
3
2 2
2T1 K A KV K H
H = ZE ZH HP ,
co
(2.46)
( )u
2
bd12 1 + u − d
2 u
o.
iar pentru calculul de rezistenţă la solicitarea de încovoiere
ho
2T1 z1 1+ u2
F 1,2 = K A KV K F YSa1,2YFa1,2 FP1,2 . (2.47)
( )
2
b1,2 d12 1 + u − d
2 ya
Relaţiile de mai sus se pot folosi la dimensionare, determinând diametrul de
@
divizare, considerând acoperitoare valoarea cea mai mare calculată din cele două
solicitări avute în vedere.
la
da
tehnologice, se utilizează porţiuni din aceste corpuri, cel mai frecvent zona
ria
de înclinare al dinţilor foarte mare, astfel încât elicea înconjoară de câteva ori
cilindrul de bază. Această roată se numeşte melc (fig. 2.34, poziţia nr. 1); după
numărul de dinţi pe care îl are melcul, acesta poate fi cu unul sau mai multe
începuturi. Roata mai mare se numeşte roată melcată
(fig. 2.34, poziţia nr. 2). Pentru mărirea capacităţii portante şi îmbunătăţirea
contactului (gradul de acoperire), roţilor melcate li se dă o formă în arc de cerc
înfăşurând parţial melcul.
Angrenajul se numeşte angrenaj melc-roată melcată sau angrenaj melcat.
Transmisii cu roţi dinţate - 121 -
Angrenajul melcat poate realiza rapoarte de transmitere i12 < 100, având un mers
liniştit. Randamentul este scăzut şi este necesară preluarea unor forţe axiale
relativ mari. Pentru îmbunătăţirea randamentului şi micşorării uzurilor, melcul se
execută din oţeluri călite în adâncime sau superficial, la HRC = 44...45, iar roţile
din fontă antifricţiune sau bronz. Pentru economisirea bronzului, de regulă, se
realizează roata melcată din două părţi, coroana melcată (executată din bronz sau
fontă antifricţiune) fiind montată pe un butuc (fig. 2.34, poziţia nr. 3) realizat din
oţeluri sau fonte obişnuite (v. subcap. 2.3 şi fig. 2.1,l ).
m
A–A
co
b1 A
Cilindru de
divizare 1
o.
1
Re2
ho
da 1
df 1
d1
ya
2
da 2
C
@
d2
de 2
df 2
la
2 da 2
d2
da
3 A
de 2
bu
b2
Fig. 2.34
n.
m
de 2 = d a1 + 2mx pentru z1 = 1,
co
de 2 = d a1 + 1,5mx pentru z1 = 2 3, (2.51)
de 2 = d a1 + mx pentru z1 = 4.
o.
Lăţimea roţii melcate b2 respectiv, lungimea melcului b1 sunt:
ho
b2 = 0,75d a1 ,
b1 = (11 + 0,06 z2 ) , pentru z1 = 1 2, ya (2.52)
b1 = (12,5 + 0,09 z2 ) , pentru z1 = 3 4.
La melcii rectificaţi, lungimea b1 se majorează cu: 20mm pentru mx≤10mm,
@
(2.64), în care forţa normală care încarcă o pereche de dinţi se exprimă în funcţie
de sarcina nominală şi corectată cu factorii de corecţie deja cunoscuţi
ria
Ft 2
Fnc = K A KV K H K (2.53)
cos 0 cos b
ad
în care KHβ este factorul de repartiţie neuniformă a sarcinii de-a lungul liniei de
contact, fiind dependent de coeficientul de deformaţie al roţii, θ, cu valorile
cuprinse în tab. 2.2, restul factorilor de corecţie având aceeaşi semnificaţie ca şi
la angrenajele cilindrice.
Tabelul 2.2
θ
Transmisii cu roţi dinţate - 123 -
q 6 7 8 9 10 11 12 13
z1
1 40 55 72 89 108 127 147 168
2 32 44 57 71 86 102 117 134
3 29 39 51 61 76 89 103 118
4 27 36 47 58 70 82 94 108
Relaţia de calcul la contact este
m
Ft 2
H = 0,88 Z E Z H K A KV K H H 2 (2.55)
d1d 2
co
relaţie ce se poate folosi şi ca relaţie de verificare
o.
T2 z2
H 2 = 1, 24 Z E Z H K A KV K H HP 2 (2.56)
d 23q
ho
sau de dimensionare
2
Z Z
z
ya
d 2 = 1,16 3 T2 2 K A KV K H E H . (2.57)
q HP 2
@
b2 mn
Pentru dimensionare, ţinând cont de relaţiile de calcul geometric, diametrul
n.
z2 Y
d 2 = 1, 2 3 T2 K A KV K F Y Fa 2 (2.59)
q cos FP 2
ad
profilului dinţilor unei roţi dinţate este verificarea coardei constante şi a înălţimii
la coarda constantă (fig. 2.35).
Coarda constantă a dintelui sn1 pentru pinion, respectiv, scn 2 pentru roata
condusă, în plan normal - măsurată în mm - se calculează cu relaţiile:
scn scn1 = mn ( 0,5 cos 2 n + xn1 sin 2 n ) ;
(2.60)
scn 2 = mn ( 0,5 cos 2 n xn 2 sin 2 n ) ;
iar înălţimea la coarda constantă, hcn1 pentru
m
hcn
αn αn
pinion, respectiv hcn 2 pentru roata condusă, în
co
plan normal - măsurată în mm - se calculează
cu relaţiile:
o.
hcn1 = 0,5 ( d a1 − d1 − scn1tg n ) ;
d (2.61)
ho
αn hcn 2 = 0,5 ( d a 2 d 2 − scn 2tg n ) .
în care xn1,2 reprezintă coeficienţii deplasărilor
ya
Fig. 2.35
de profil pentru pinion respectiv, roată, în plan
normal. În relaţiile cu semn dublu, semnul superior corespunde angrenării
@
WN
a b
Fig. 2.36
Numărul de dinţi peste care se face măsurătoarea se stabileşte astfel încât
instrumentul de măsură să fie tangent la profilele extreme în zona cercului de
rostogolire, acolo unde profilele sunt mai precis prelucrate (spre capul dintelui
poate fi practicată flancarea sau bombarea dintelui, iar spre piciorul dintelui
Transmisii cu roţi dinţate - 125 -
evolventa poate fi înlocuită, în anumite cazuri, cu arce neevolventice). Numărul
de dinţi, pentru pinion respectiv, pentru roata condusă, danturate la exterior,
pentru măsurarea lungimii peste dinţi se poate estima, suficient de precis, cu
relaţia
z
N = + 0,5 , (2.62)
9
la care se aplică rotunjiri, în plus sau în minus (rotunjirea se face la 0,3), până la
m
o valoare întreagă (exemplu: dacă N = 3,37 se adoptă valoarea N = 4; N = 3,52 se
adoptă N = 4).
co
Cota/lungimea WN măsurată peste N dinţi se calculează cu relaţia
WNn = 2 xn1mn sin n + mn cos n ( N − 0,5) + z inv n . (2.63)
o.
ho
2.9. CALCULUL ANGRENAJELOR ya CILINDRICE CU
DINŢI DREPŢI SAU ÎNCLINAŢI
@
2.9.1. Calculul de rezistenţă al angrenajelor cilindrice cu dantură
dreaptă la solicitarea de contact
la
care stabileşte tensiunea de contact dintre două corpuri solide elastice. Modelul
utilizat are la bază relaţia pentru contactul, în lungul generatoarei, a doi cilindri
ria
(fig. 2.37).
Tensiunile maxime care apar la contactul dintre cei doi cilindri, reprezentaţi
ad
m
corespunde contactului interior (angrenaje interioare).
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
Fig. 2.37
ria
• materialele celor doi cilindri sunt omogene, izotrope, elastice şi respectă legea
lui Hooke;
• forţa normală Fn este aplicată static;
• tensiunile de contact se repartizează uniform pe lungimea de contact dintre
cilindri;
• lăţimea suprafeţei/zonei de contact, ca urmare a deformării elastice a
materialelor celor doi cilindri, este foarte mică comparativ cu dimensiunile
Transmisii cu roţi dinţate - 127 -
acestora;
• suprafeţele celor doi cilindri sunt netede;
• nu se ţine seama de efectul forţelor de frecare.
Modelul de calcul al angrenajelor la solicitarea de contact, prezentat în
fig. 2.38, consideră că porţiunile dinţilor în contact aparţin unor cilindri şi sunt
apăsaţi între ei de forţa normală de interacţiune dintre dinţi, restul ipotezelor
adoptate de Hertz rămânând valabile şi pentru acest model.
m
Spre deosebire de modelul lui Hertz, în care cilindrii au razele de curbură
constante, dinţii roţilor dinţate sunt profilaţi evolventic şi au razele de curbură
co
variabile. Modelul de calcul consideră că în angrenare se află o singură pereche
de dinţi (care să preia întreaga sarcină transmisă prin angrenaj - = 1 ) şi că
o.
dinţii se găsesc în contact într-un punct oarecare Y (fig. 2.38).
ho
Pentru calculul angrenajului la solicitarea de contact, relaţia (2.26) se scrie
sub forma
ya Fn Y1 + Y2
HY = Z E . (2.65)
lk Y1 Y2
@
m
proporţională) cu razele de curbură ale suprafeţelor dinţilor în contact,
tensiunile maxime apărând în zona corespunzătoare razelor de curbură minime.
co
În cazul modelului de calcul (angrenaj cu = 1 ), această situaţie ar corespunde
punctelor A şi E, de intrare în angrenare, respectiv de ieşire din angrenare. În
o.
cazul unui angrenaj real ( 1 ), în aceste zone angrenarea este bipară, iar
ho
sarcina se împarte pe cele două perechi de dinţi în contact (fig. 2.39,a). În aceste
condiţii tensiunile maxime de contact apar pe segmentul BD din linia de
ya
angrenare. Ca atare, ISO recomandă efectuarea calculului angrenajelor la
solicitarea de contact considerând că dinţii angrenează în polul angrenării C
@
a b
Fig. 2.39
Transmisii cu roţi dinţate - 129 -
m
co
o.
ho
ya
@
Fig. 2.40
la
1
= + = = ,
1 2
(2.66)
C C1 C2 C1 C2 C1 C2
n.
în care:
d d d d
C1 = T1C = b1 tg w = 1 tg w cos şi C2 = T2C = b 2 tg w = 2 tg w cos .
ria
2 2 2 2
Rezultă
ad
1 2 u +1
= . (2.67)
C d1 tg w cos u
Pentru angrenajul real, relaţia (2.64), de determinare a tensiunilor la
solicitarea de contact, în polul angrenării C, devine, având în vedere şi relaţia
2.66),
Fnc u + 1 2
HC = H 0 = Z E Z , (2.68)
b d1 u cos tg w
2
- 130 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
unde:
• KA reprezintă factorul regimului de
co
funcţionare; valorile acestui factor
evidenţiază suprasarcinile dinamice
o.
exterioare care apar în timpul funcţionării
ho
transmisiei, depinzând de tipul maşinii
motoare, a celei antrenate şi de caracterul ya
sarcinii: uniformă, cu şocuri mici, cu
şocuri moderate, cu şocuri puternice;
@
• KV – factorul dinamic, care ia în Fig. 2.41
considerare sarcinile dinamice suplimentare, datorate erorilor de execuţie şi
la
carcasei etc.;
• KHα – factorul de repartizare neuniformă a sarcinii pe perechile de dinţi
ria
m
B1B2 D1 D2
co
fig. 2.40.
De regulă, întâi se determină tensiunea la solicitarea de contact în polul
o.
angrenării şi apoi în punctele interioare de angrenare unipară, rezultând
H B = Z B H 0 , respectiv H D = Z D H 0 . Predimensionarea se face
ho
considerând că dinţii sunt în contact în polul angrenării.
Relaţia (2.70) se poate utiliza doar pentru calcule de verificare. De regulă,
ya
se cunoaşte momentul de torsiune T1 la pinionul angrenajului care se calculează.
Relaţiile de verificare se pot exprima în funcţie de T1 prin următoarele înlocuiri
@
d1 u 1 cos u 1 cos ,
da
rezultând
( u 1) cos ,
3
bu
Z Z Z T1
H0 = E H K A K v K H K H (2.72)
aw 2b u cos w
n.
, (2.73)
2 au HP
2
cos 2 w
în care ψa reprezintă coeficientul de lăţime a roţii. Pentru calcule precise de
dimensionare, distanţa dintre axe, din condiţia de rezistenţă la contact, se obţine
funcţie de factorii ZB şi ZD, rezultând:
awB = aw0 3 Z B2 şi awD = aw0 3 Z D2 iar aw = max ( awB , awD ) . (2.74)
- 132 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
d1 = 3 1 K K K K , (2.75)
d u HP A V H H
co
unde ψd este un factor de lăţime şi care are valorile din tabelul 2.3, în funcţie de
raportul de angrenare u şi numărul de dinţi z1.
o.
ho
Tabelul 2.3
Valori recomandate pentru ψd = b/d1
u=1 u=2 u=3 u=4 u=5 u≥6
ya
z1=15 0,447 0,618 0,667
@
z1=20 0,212 0,270 0,335 0,447 0,500 0,500
z1=25 0,400 0,400 0,400
la
d2 = d1 u ; (2,76)
d1 + d 2
n.
=a, (2,77)
2
ria
în funcţie de care se adoptă, pentru distanţa dintre axe aw, o valoare standardizată,
apropiată de valoarea calculată a distanţei de referinţă dintre axe a.
ad
m
• grosimea dintelui, în secţiunea periculoasă la încovoiere, este delimitată de
punctele de tangenţă la zona de racordare a dintelui la corpul roţii de două
co
drepte simetrice, înclinate la 30° faţă de axa de simetrie a dintelui.
Şi în cazul solicitării la încovoiere, principala problemă este stabilirea
o.
punctului de aplicaţie a forţei normale de interacţiune dintre dinţi. Se consideră
ho
situaţia cea mai periculoasă,
când forţa normală Fn este
aplicată la capul dintelui.
ya
Acest caz este întâlnit la
@
intrarea în angrenare, pentru
dinţii roţii conduse respectiv, la
la
Fn αa
da αFa
Fn hFa
30° 30°
ρF
A
m
db
co
df
o.
a
ho
ya
αFa
@
Fra Fn
Fta
Fta
la
h
da
hFa
b
bu
30º 30º a
SF
A rb
n.
SF
ria
σc
ad
σF
Fig. 2.43
Transmisii cu roţi dinţate - 135 -
în care: YSa reprezintă factorul de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza
dintelui şi ţine seama de concentrarea tensiunii la piciorul dintelui şi de faptul că
în secţiunea periculoasă există o stare complexă de tensiuni (YSa se determină
ţinând cont de numărul de dinţi şi coeficientul deplasării de profil al fiecărei roţi);
Yε reprezintă factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de încovoiere
şi ţine seama de faptul că sarcina se repartizează pe două perechi de dinţi.
Pentru angrenajul real, relaţia (2.43) devine
m
F 6h
F = nc YSaY 2Fa cos Fa , (2.79)
b SF
co
unde Fnc reprezintă forţa normală corectată, determinată cu relaţia
Ft
o.
Fnc = K A KV K F K F 3
cos . (2.80)
ho
Factorii introduşi pentru corectarea forţei Fn ţin seama de: regimul de
funcţionare (KA); sarcinile dinamice suplimentare (KV); repartizarea neuniformă a
ya
sarcinii pe lăţimea danturii (KFβ); repartizarea neuniformă a sarcinii pe perechile
de dinţi aflate simultan în angrenare (KFα). Aceşti factori au aceleaşi semnificaţii
@
6
şi notând cu YFa = m cos
Fa factorul de formă al dintelui pentru
ria
2
F
S
m
ad
m
Între tensiunile de încovoiere ale celor două roţi ale unui angrenaj există
co
relaţia
b Y Y
o.
F 2 = F 1 1 Fa 2 Sa 2 . (2.84)
b2 YFa1 YSa1
ho
Pentru dimensionare, se înlocuieşte, în relaţia 2.83, b = a aw 3 , rezultând
expresia distanţei dintre axe ya
T z ( u 1)
2
Y Y cos 2
aw = 3 1 1 K A KV K F K F Y Fa Sa , (2.85)
2 a FP cos 2 w
@
în care
la
YFaYSa Y Y Y Y
= max Fa1 Sa1 , Fa 2 Sa 2 . (2.86)
da
FP
FP1 FP 2
d1 = 3 K A KV K F K F Y Fa Sa (2.87)
d FP max
ria
d1 + d 2
iar mai departe d2 = d1 u şi = a , ceea ce conduce spre o valoare
2
ad
m
cu dantură înclinată se
co
obţin prin particularizarea
relaţiilor obţinute la
o.
dantura dreaptă.
Comparativ cu
ho
flancul danturii drepte
ya (care este generat de o
dreaptă conţinută în planul
de generare, fiind paralelă
@
unghiul βb.
Din acest mod de generare, rezultă anumite particularităţi geometrice ale
bu
cos n
b = arccos cos . (2.88)
cos t
• La o roată cu dantură înclinată se deosebesc trei plane caracteristice: planul
frontal t–t care este perpendicular pe axa roţii; planul normal n–n care este
perpendicular pe direcţia dintelui corespunzătoare cilindrului de divizare;
planul axial x–x care conţine axa roţii (fig. 2.45,a). Între paşii din planul
- 138 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
acţionează şi forţa normală de interacţiune dintre dinţi. De asemenea, în planul
normal este standardizat modulul danturii mn, pentru a utiliza aceleaşi scule
co
de danturat la dantura dreaptă şi înclinată. Planul axial se utilizează la prelucrarea
roţilor dinţate.
o.
• Dinţii înclinaţi intră în angrenare, respectiv ies din angrenare progresiv
ho
(fig. 2.45,b), ceea ce conduce la existenţa simultană a mai multor perechi de
dinţi în angrenare; acest fapt explică utilizarea angrenajelor cilindrice cu
ya
dantură înclinată la viteze mari. Metoda ISO–DIN de calcul a angrenajelor
consideră că intrarea progresivă a dinţilor în angrenare este favorabilă din
@
punct de vedere al solicitării de contact. Pentru a ţine seama de acest fapt, se
introduce factorul înclinării danturii Zβ, care ţine seama de înclinarea danturii,
la
n t
bu
angrenare
n.
Arcul de
d x x d
pn
pt l
β
ria
β
ad
t n b
a b
Fig. 2.45
m
cos b
• Sarcina se repartizează neuniform pe lungimea liniei de contact
co
(v. fig. 2.46); această repartiţie este nefavorabilă pentru solicitarea de
o.
contact (sarcina are un maxim în zona cilindrului de rostogolire) dar
favorabilă pentru solicitarea de încovoiere (la capul dintelui, sarcina este
ho
minimă). Influenţa favorabilă a repartizării sarcinii la încovoiere se ia în
considerare prin factorul înclinării danturii Yβ care ia o valoare subunitară.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 2.46
m
co
Fig. 2.47
o.
• La angrenajele cilindrice cu dantură înclinată se deosebesc: εα – gradul de
acoperire în plan frontal; εβ – gradul de acoperire suplimentar (datorat
ho
înclinării danturii); εγ = εα+ εβ – gradul de acoperire total.
ya
2.9.3.2. Roata echivalentă. Angrenaj echivalent
Calculul de rezistenţă al angrenajului cilindric cu dantură înclinată se
@
efectuează în plan normal, acolo unde dimensiunile dintelui sunt minime şi unde
acţionează forţa normală de interacţiune dintre dinţi.
la
echivalent este format din două roţi cilindrice fictive cu dantură dreaptă numite
roţi echivalente. Echivalenţa dintre roata cilindrică reală cu dantură înclinată şi
n.
m
sin n cos b
rezultă:
co
sin t 1 d
dn = d = . (2.93)
sin n cos b cos 2 b
o.
ho
ya
@
la
da
a b
bu
Fig. 2.48
n.
mt z m z
relaţia mn zn = = n şi apoi relaţia finală
cos b cos cos 2 b
2
ad
z
zn = . (2.94)
cos cos 2 b
Angrenajul echivalent (fig. 2.49) este un angrenaj evolventic format din
două roţi cilindrice cu dantură dreaptă având numerele de dinţi zn1 şi zn2, modulul
danturii mn şi deplasările de profil xn1 şi xn2.
- 142 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
Fig. 2.49
ya
Dacă angrenajul real este un angrenaj nedeplasat rezultă un angrenaj
echivalent nedeplasat. Dacă angrenajul real este un angrenaj deplasat rezultă şi
@
specifice de profil xsn şi aceeaşi repartizare a acestora pe cele două roţi, xn1
respectiv, xn2.
da
1
(v. fig. 2.49) plecând de la relaţia awn = ( d wn 2 d wn1 ) . Ţinând seama de
ria
2
legăturile existente între diametre, atât la roata reală cât şi la roata echivalentă
( db = d cos t = dw cos wt = ... respectiv, dbn = dn cos n = dwn cos wn = ... ),
ad
rezultă
cos n 1 cos wt
awn = aw . (2.95)
cos wn cos 2 b cos t
Celelalte elemente geometrice ale roţilor echivalente şi ale angrenajului
echivalent precum şi gradul de acoperire al angrenajului echivalent se determină
cu aceleaşi relaţii ca la angrenajele cilindrice cu dantură dreaptă, cu menţiunea că
elementele respective au indicele n.
Transmisii cu roţi dinţate - 143 -
Raportul de angrenare un al angrenajului echivalent se determină cu
relaţia
z2
z cos cos 2 b z2
un = n 2 = = =u. (2.96)
zn1 z1 z1
cos cos 2 b
Momentul de torsiune Tn1 la pinionul angrenajului echivalent se
m
determină ţinând seama de relaţia Fn roata reală = Fn roata echivalentă. Momentul de
torsiune T1 se determină ca produs între raza cercului de divizare al pinionului
co
angrenajului real d1/2 şi componenta tangenţială Ft1 din planul frontal al
angrenajului real (v. fig. 2.50,a) iar momentul de torsiune Tn1 se determină ca
o.
produs între raza cercului de divizare al pinionului angrenajului echivalent dn1/2
şi componenta tangenţială Ftn1 a forţei normale Fn (fig. 2.50,b).
ho
ya
@
la
da
bu
n.
a b
Fig. 2.50
ria
m
( u 1) cos2 t , (2.98)
3
Z E Z Z H Z T1
co
HC = H 0 = K A KV K H K H
u cos 2 wt
HP
aw 2b
o.
1 2cos b
unde: Z H = reprezintă factorul zonei de contact; Z = cos
cos t tg wt
ho
reprezintă factorul înclinării danturii pentru solicitarea de contact.
Pentru contactul dinţilor în punctul interior de angrenare unipară – punctul
ya
B pentru pinion, respectiv punctul D pentru roata condusă – factorii de angrenare
ZB şi ZD trebuie determinaţi. De regulă, întâi se determină tensiunea la solicitarea
@
cos 2 t
(Z Z Z H Z )
T1K A KV K H K H
aw0 = ( u 1)
2
ria
3 (2.99)
2 au HP cos 2 wt
2 E
m
cos 2 t
2
co
unde Yβ este factorul înclinării danturii pentru solicitarea de încovoiere. Deoarece
relaţia de calcul s-a stabilit pentru roata echivalentă, factorii YFa şi YSa depind de
o.
parametrii cremalierei de referinţă, de numărul de dinţi zn ai roţii echivalente şi
ho
de deplasările specifice de profil din planul normal xn.
Pentru dimensionare, se înlocuieşte, în relaţia 2.101), b = a aw , rezultând
ya
expresia distanţei dintre axe
T1 z1 ( u 1)
2
YFaYSa cos 2 t
@
aw = 3 K A KV K F K F Y Y , (2.102)
2 a cos FP cos 2 wt
la
în care
da
YFaYSa Y Y Y Y
= max Fa1 Sa1 , Fa 2 Sa 2 . (2.103)
FP FP1 FP 2
bu
funcţionare.
Experimental, s-au obţinut curbe de oboseală ale materialelor (cunoscute şi
sub numele de „curbe Wöhler”) pentru cele două solicitări, de contact şi de
încovoiere, curbe care arată dependenţa dintre valorile tensiunilor şi numărul de
cicluri de solicitări a acestuia (fig. 2.51) la care încă nu apare deteriorarea
dintelui.
Tensiunea limită reprezintă tensiunea maximă la care solicitând dantura un
- 146 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
oboseală (fig. 2.51).
σ
co
o.
σj
ho
ya
σlim
@
NL
la
Nj NB
Fig. 2.51
da
solicitarea dinamică (la oboseală) a oţelurilor pentru roţi dinţate, se pot realiza o
analiză în paralel şi o oarecare "echivalenţă".
n.
τaf etc.) care au valori considerabil mai mici (în multe situaţii acestea
reprezentând 40…60% din valoarea limitei de curgere a materialului), restul
reprezentând o "rezervă" la solicitare, o "zonă" de siguranţă în exploatare
(definită prin coeficientul de siguranţă ca).
În mod „similar”, la solicitări dinamice (oboseală) ale materialelor din care
se execută roţile dinţate, nivelul teoretic maxim de solicitare al materialului este
restricţionat la tensiunile limită la contact Hlim respectiv, încovoiere Flim. În
Transmisii cu roţi dinţate - 147 -
practică, la proiectare, tensiunile se consideră restricţionate la nivelul tensiunilor
admisibile la solicitarea de contact Hp respectiv, de încovoiere Fp.
m
angrenajului încercat în laborator. Se determină cu relaţia
Z
HP = H lim N Z L Z R ZV ZW Z X ,
co
(2.104)
S H min
în care: Hlim este tensiunea limită la solicitarea de contact; SHlim – coeficientul
o.
minim de siguranţă la solicitarea de contact; ZN – factorul durabilităţii pentru
ho
solicitarea de contact; ZL – factorul de ungere; ZR – factorul rugozităţii
flancurilor; ZV – factorul de viteză; ZW – factorul raportului durităţilor flancurilor
ya
dinţilor; ZX – factor de mărime.
Tensiunea limită la solicitarea de contact Hlim se defineşte ca tensiunea
@
maximă care, după un număr de cicluri de funcţionare NB, produce pe suprafeţele
dinţilor deteriorări prin ciupire (pitting) pe 2% din suprafaţă activă a dinţilor, în
la
real.
n.
Y
Fp = F lim N Y YRYx , (2.105)
S F min
în care: Flim este tensiunea limită la solicitarea de încovoiere; YN – factorul
durabilităţii, pentru solicitarea de încovoiere; SFmin – coeficientul minim de
siguranţă la solicitarea de încovoiere; Y - factorul relativ de sensibilitate al
materialului la concentratorul de tensiuni la baza dintelui; YR – factorul
rugozităţii flancurilor pentru solicitarea de încovoiere; Yx – factorul de mărime
- 148 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
2.10. FORŢE ÎN ANGRENAJE CILINDRICE
co
În timpul funcţionării, un angrenaj cilindric transmite momentul de torsiune
prin contactul dintre dinţii celor două roţi. Între aceşti dinţi apar forţe de
o.
interacţiune dintre dinţi, normale la profilele dinţilor şi egale şi de sens contrar
pentru pinion (1) şi pentru roata condusă (2).
ho
Neglijând frecarea dintre dinţi, forţele normale sunt cuprinse în planul de
angrenare. Pentru angrenajele cilindrice, se consideră că punctul de aplicaţie al
ya
forţei normale Fn este polul angrenării C, la mijlocul lăţimii roţii.
Pentru calculul arborilor şi lagărelor, este dificil să se lucreze cu forţa
@
normală Fn. Din acest motiv, această forţă se descompune în mai multe
la
planul frontal, după axa y şi forţa radială Fr – în planul axial, după direcţia x.
Forţa tangenţială Ft se determină cu relaţia
ria
2T
Ft = , (2.106)
dw
ad
m
co
o.
a
ho
ya O1
ω1
Mm
@
Fn2 Fr2
Ft1
la
Ft2
Fr1 Fn1
da
Mr
bu
ω2
O2
n.
ria
ad
b c
Fig. 2.52
vitezei unghiulare ω1). La roata condusă (roata 2, fig. 2.52,c), forţa tangenţială
Ft2 este forţă motoare (forţa care produce rotirea roţii) şi are acelaşi sens cu
sensul de rotaţie a roţii (acelaşi cu viteza unghiulară ω2).
Sensul forţelor radiale este totdeauna de la polul angrenării spre centrul
roţii respective, Fr1 – spre centrul pinionului 1 şi Fr2 – spre centru roţii conduse 2
(v. şi fig. 2.52,c).
m
co
În cazul angrenajelor cilindrice cu dantură înclinată forţa de interacţiune
dintre dinţi Fn este normală atât la profilul dintelui cât şi la direcţia dintelui, fiind
o.
cuprinsă în planul de angrenare (fig. 2.53).
ho
ya
@
la
da
bu
a b c
n.
Fig. 2.53
ria
m
Toate forţele au punctul de aplicaţie ("vârful săgeţii") în polul angrenării.
Sensul forţelor tangenţiale şi radiale se stabileşte la fel ca la angrenajele
co
cilindrice cu dantură dreaptă.
Sensul forţelor axiale depinde de sensul de rotaţie, de sensul înclinării
o.
danturii şi de rolul roţii în angrenaj, conducătoare sau condusă. Modul de
ho
stabilire a sensului forţelor axiale este prezentat în fig. 2.53,c şi are în vedere
faptul că forţa axială Fa şi forţa tangenţială Ft provin din descompunerea forţei
ya
Ftn – perpendiculară pe direcţia dintelui (v. şi fig. 2.53,b). Deci, cunoscând sensul
forţei tangenţiale Ft, rezultă sensul forţei axiale Fa. (v. fig. 2.53,c). Pentru
@
stabilirea sensului forţei axiale Fa, componenta tangenţială se reprezintă,
convenţional, rabătută cu 90o în sensul rotirii, deoarece în această poziţie se vede
la
dintele în adevărata sa poziţie; în acest fel, forţa axială rezultă ca fiind redusă la
da
a b c
Fig. 2.54
- 152 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
determinarea raportului de transmitere i1k = , cunoscând numerele de dinţi ale
k
co
roţilor dinţate.
Rapoartele de transmitere parţiale vor fi:
o.
z
i1,2 = 1 = 2 ;
2 z1
ho
2 z3
i2 ,3 = = ;
3 z2
ya
Z
i3 ,4 = 3 = 4 ; (2.110)
@
4 z3
....
la
( k −1 ) z
i( k −1 )k = = k .
da
k z( k −1 )
Efectuând produsul rapoartelor de transmitere parţiale, se obţine:
bu
1 2 3 ( k −1 ) z2 z3 z4 z
i12i23i34 ....i( k −1 )k = ... = ... k = 1 = i1,k . (2.111)
2 3 4 k z1 z2 z3 z(k −1 ) k
n.
Rezultă că
ria
1 z z z ...z
i1,k = = i1,2i2 ,3i3,4 ....i( k −1 )k = 2 3 4 k ( −1) ,
m
(2.112)
k z1 z2 z3 ...z(k −1 )
ad
2 z’4 z3
z2 4
z4
m
3
z3 z’3 4
co
zk
z4
o.
zk ωk
ωk
ho
k k
a ya b
Fig. 2.55
@
figura 2.55,b, pentru care raportul de transmitere i1,k, conform celor de mai sus,
rezultă:
la
1 2 3 ( k −1 )
i1,k = i1,2i2 ,3i3 ,4 ....i( k −1 )k = =
da
...
2 3 4 k
z2 z3 z4 z z
= ... k = k ( −1) ;
m
(2.113)
bu
k z1
n.
m
z2
2 z’2
co
1
o.
3
H
ho
ωH
ω1 ya
z1
z3
@
Fig. 2.56
la
Fig. 2.57
Transmisii cu roţi dinţate - 155 -
Mobilitatea mecanismului din fig. 2.56 este M=1.
În cazul mecanismelor planetare cu M = 1, având un singur element
conducător, se poate cere determinarea raportului de transmitere de la acesta la
unul din elementele conduse, în funcţie de numărul de dinţi ale roţilor, presupuse
cunoscute.
Pentru mecanismul planetar din fig. 2.56, se cere determinarea raportului de
1
transmitere i1,H = = f ( zi )
H
m
Sunt cunoscute: metoda analitică şi metoda grafică de determinare a
co
raportului de transmitere. Metoda analitică, mai precisă şi mai expeditivă, se va
prezenta în continuare.
o.
Metoda analitică permite transformarea mecanismului cu axe mobile într-un
ho
mecanism cu axe fixe, prin inversarea mişcării, motiv pentru care se mai numeşte
şi „metoda inversiunii mişcării”. ya
De menţionat că nu este permis să se intervină în construcţia mecanismului.
Metoda analitică constă în identificarea braţului port-satelit H şi
@
imprimarea, faţă de axa centrală, întregului mecanism a unei mişcări cu viteza
unghiulară egală dar de semn contrar cu cea a braţului port-sateliţi.
la
care au vitezele unghiulare 1; 2; 3 = 0; H, vor avea vitezele unghiulare
1–H, 2–H, 3–H = –H, H–H = 0. Braţul H, având H = 0, este fix, iar
bu
− H z2 z3
i1H,3 = 1 = ( −1) .
2
(2.114)
3 − H z1 z2
ad
m
cinematice. Cu un număr redus de roţi dinţate se pot realiza rapoarte de
transmitere foarte mari. De asemenea, cu ajutorul mecanismelor planetar –
co
diferenţiale se pot însuma două mişcări independente (cumularea fluxurilor de
putere de la două motoare către un singur efector) dar şi bifurcarea fluxului de
o.
putere către două elemente conduse (ex: diferenţiale auto). Răspândirea acestor
ho
mecanisme este legată de unele dificultăţi tehnologice, precum şi de asigurarea
unui randament acceptabil, randament care este legat de mărimea raportului de
transmitere, pentru o schemă cinematică dată.
ya
2.11.3. Transmisii cu roţi dinţate
@
la
roţi dinţate) sau prin cumularea/bifurcarea a două sau mai multe fluxuri de putere
(diferenţiale); cu/fără modificarea tipului de mişcare (mişcare de rotaţie în/din
bu
distribuţie etc.).
Transmisiile cu roţi dinţate sunt subansambluri independente, formate din
ad
m
Se poate observa că se porneşte de la datele de proiectare (puterea de
co
transmis P, turaţia pinionului n1, raportul de angrenare udat şi regimul de lucru).
Calculele au la bază solicitările de contact şi de încovoiere, acestea făcându-se în
o.
funcţie de materialele alese.
În funcţie de putere, respectiv momentul de torsiune la intrare, se aleg
ho
materiale din categoria oţelurilor de îmbunătăţire sau de cementare, cu observaţia
că se aleg din aceeaşi categorie pentru pinion şi pentru roată (îmbunătăţire sau
ya
cementare), cu tratament diferenţiat pentru cele două roţi, în scopul realizării
scoaterii din uz sau ajungerii la aceeaşi uzură, la aproximativ acelaşi moment,
@
pentru ambele roţi. Există şi varianta alegerii de materiale diferite pentru pinion
şi roată, pinionul executându-se dintr-un material cu caracteristici mecanice
la
posibilităţile de aprovizionare.
În tabel se prezintă relaţiile de calcul de rezistenţă pentru predimensionare
bu
- 158 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
0 0
0 ( 0 n ) 0 = 20 ; 0 n = 20 ;
ad
Profilul cremalierei ha*0 (ha*0 n ) ha*0 = 1; ha*0 n = 1;
1.7
generatoare c0* (c0*n ) c0* = 0, 25; c0*n = 0, 25;
ria
a 0 ( a 0n )
Transmisii cu roţi dinţate
- 160 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
Factorul de corecţie al
ad
concentratorului de Yδ se alege în funcţie de material, tratament termochimic, σ02 şi factorul
3.1.10 Y Anexa 2.15
tensiuni de încovoiere la δ 1,2 YSa, dacă NL>NBF
baza dintelui
ria
Calculul la contact
Transmisii cu roţi dinţate
P KW
Momentul de torsiune la T1 T1 = 9,55 106 reprezintă momentul de torsiune la arborele pe
ad
3.2.1 n1 rot/min
arborele pinionului Nmm
care se află pinionul din treapta care se calculează.
Factorul regimului de
ria
3.2.2 KA Se alege în funcţie de condiţiile de funcţionare (v. pct. 1.5) Anexa 2.17
funcţionare
1
n.
Factorul de elasticitate al ZE ZE = 2
3.2.3 1 − v 1 − v22
1 Anexa 2.18
materialelor roţilor MPa −
E
bu
1 E2
x +x
3.2.4 Factorul zonei de contact ZH ZH = f ; 1 2 Anexa 2.19
da
z1 + z2
Z = cos
la
Factorul înclinării dinţilor
@ Yβ min = 1-0,25εβ; dacă Yβ min < 0,75
pentru solicitarea de Zβ se consideră Yβ min = 0,75;
3.2.5 Anexa 2.20
contact, respectiv de Yβ
încovoiere dacă Yβ > Yβ min , Y = 1 − ;
ya
120
dacă Yβ<Yβ min, se consideră Yβ=Yβ min
Coeficientul de lăţime a b
ho
3.2.6 ψap ap = Anexa 2.21
roţii (preliminar) awp
Factorul de formă al
o.
3.2.7 dintelui pentru solicitarea YFa1,2 YFa1,2 = f(z1,2; x1,2) YFa1,2 = f(zn1,2; xn1,2); Anexa 2.22
de încovoiere
co
m 2aw 2aw m
3.2.8 Modulul danturii m= mmin mn = cos mn min Anexa 2.23
mn z1 + z2 z1 + z2
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 162 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
mm mmin = 1 mm, pentru transmisii de putere, pentru oţeluri de îmbunătăţire;
ad
mmin = 2 mm, pentru oţeluri cementate, călite şi/sau nitrurate.
Modulul m, respectiv mn, se rotunjeşte la o valoare standardizată, de regulă
cea mai apropiată.
ria
Dacă din calcul se obţine m<mmin, respectiv mn<mmin, atunci se adoptă
Transmisii cu roţi dinţate
1
Se verifică eroarea la distanţa dintre axe: aw - a mn .
ad
2
Dacă nu sunt satisfăcute, simultan, eroarea la raportul de angrenare şi
eroarea la distanţa dintre axe, se recalculează/adoptă z1, z2, u
ria
(v. şi pct. 3.2.8) şi a în aşa fel încât cele două erori menţionate anterior
să fie îndeplinite.
La calculul elementelor geometrice ale roţilor angrenajelor, se va lucra cu
n.
5 zecimale: distanţa dintre axe de referinţă a; unghiul de presiune în
plan frontal αt; unghiul real de angrenare, αwt în plan frontal, respectiv
bu
αwn în plan normal; coeficientul deplasării totale (sumă) de profil, xsn în
plan normal, respectiv xst (xs) în plan frontal; coeficientul deplasării de
profil, pentru pinion/roată, xn1,2; diametrele cercurilor roţilor (de
da
divizare d1,2, de bază db1,2, de rostogolire dw1,2, de cap da1,2, de picior
df1,2) etc.
la
Unghiul frontal al αt @
4.2 αt=α αt = arctg (tg αn/cos β)
profilului de referinţă grade
Dacă aw = a
α α w= α α wt = α t
ya
Unghiul real de angrenare w; Dacă aw ≠ a
4.3 αwt,
în plan frontal a a
grade
w = arccos cos wt = arccos cos t
ho
aw aW
Dacă aw = a, În toate
Coeficienţii deplasărilor Pentru angrenajul nedeplasat relaţiile în
o.
de profil, respectiv xs, x1, x2 x1= x2 =0 xn1=xn2 =0 care
4.4
co
coeficienţii deplasărilor xsn, xn1, xn2 Pentru angrenajul zero deplasat intervin,
de profil în plan normal x1= -x2 xn1= -xn2 coeficienţii
m deplasării
Se recomandă 0<x1≤0,6 Se recomandă 0<xn1≤0,6
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 164 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
Dacă aw ≠ a de profil se
ad
inv w − inv inv wt − invt introduc cu
xs = x2 x1 = ( z2 z1 ) xsn = xn 2 xn1 = )
( z2 z1valoarea
2tg 2tg n
algebrică
x z x z
ria
Se recomandă 1 = 2 Se recomandă n1 = 2 (cu semnul
Transmisii cu roţi dinţate
x2 z1 xn 2 z1 lor).
sau x1=0,03(30 - z1); x2 = xs – x1 sau xn1=0,03(30 - z1); xn2 = xsn – xn1
n.
Notă: Se verifică
- funcţia „invα” se defineşte ca inv = tg − , unde argumentul funcţiei condiţia de
bu
se exprimă în grade sau radiani (ex: inv = tg − rad ); evitare a
interferenţei
da
- conversia în radiani a unui unghi exprimat în grade: radiani = grade , (v. pct. 5.1)
180
la
adică se poate scrie inv wt = tg wt − wt ; invt = tgt − t .
180 180
@
mn
d d1 = z1 ;
Diametrele cercurilor de 1 d1 = mz1 ; cos
4.5 d2
divizare d2 = mz2 mn
ya
mm d2 = z2
cos
d db1 = d1 cos ; db1 = d1 cos t ;
ho
Diametrele cercurilor de b1
4.6 db2
bază db 2 = d2 cos db 2 = d2 cos t
mm
o.
co
m
- 165 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
- 166 -
cos t db1
d w1 = d1 = ;
ad
cos db1 cos wt cos wt
d d w1 = d1 = ; cos t db 2
Diametrele cercurilor de w1 cos w cos w d w2 = d2 =
4.7 dw2
ria
rostogolire cos d cos wt cos wt
mm d w2 = d2 = b2 d w1 + d w2
cos w cos w Se verifică = aw
2
n.
Se admit diferenţe de max. ±0,0005
z *
bu
d d f 1 = mn 1 − 2 ( han + c*n − xn1 ) ;
d f 1 = m z1 − 2 ha* + c* − x1 ) ; cos
Diametrele cercurilor de f1
4.8 df2
picior 2 ha* + c* z *
mm
da (
d f 2 = m z2 x2 ) d f 2 = mn 2 2 ( han + c*n xn 2 )
l(a cos
z *
d
@ d a1 = 2aw mn 2 2han + 2 xn 2
Diametrele cercurilor de a1 da1 = 2aw m ( z2 2ha* + 2 x2 ) cos
4.9 da2
cap da 2 = 2a m ( z1 − 2ha* + 2 x1 ) z *
mm d a 2 = 2aw mn 1 − 2han + 2 xn1
cos
ya
p pn = mn
Pasul pe cercul de
pn
4.10 divizare în plan normal, p = pn = m mn
ho
pt pt =
respectiv frontal cos
mm
Pasul pe cercul de bază, pb
o.
4.11 respectiv pasul pe cercul pbt pb = p cos pbt = pt cos t
de bază în plan frontal mm
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 166 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
dy
ad
Unghiul de înclinare al y = arctg tg ;
βy d
danturii pe un cerc
4.12 βb Pe cercul de bază,
oarecare respectiv, pe
grade
ria
cercul de bază d
Transmisii cu roţi dinţate
b = arctg b tg
d
b1
n.
4.13 Lăţimile roţilor b2 b2 = a aw ; b1 = b2 + b ; Δb=(1…4)mm
mm
bu
5. VERIFICAREA CONDIŢIILOR GEOMETRICE DE FUNCŢIONARE CORECTĂ A ANGRENAJULUI
14 − z1 14 − z1
x1 x1min ; x1min = ; xn1 xn1min ; xn1min = ;
da
Condiţia de evitare a 17 17
5.1
interferenţei 14 − z2 14 − z2
x2 x2 min ; x2 min =
la xn 2 xn 2 min ; xn 2 min =
17 @ 17
2 2 2 2
d − d d a 2 − db 2 d2 − d2 d2 − d2
a2 b2
= a1 b1 = a1 b1
2 m cos 2 mn cos t
2aw sin w
ya
Gradul de acoperire al 2aw sin wt
2 m cos cos
angrenajului în plan 2 mn cos t
5.2 β
frontal, suplimentar,
ho
respectiv total b sin
= 2
mn
o.
= + ;
1,1…1,3 ≤ < 2
co
6. VERIFICAREA ANGRENAJULUI m
6.1 Recalcularea distanţei aw rec Solicitarea de contact
- 167 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
- 168 -
- 168 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
4 −
ad
Z = (1 − ) + dacă 1;
3
1
=
ria
dacă 1;
Transmisii cu roţi dinţate
Factorul gradului de 4 −
Z = ;
acoperire pentru Zε 3
6.1.3
n.
solicitarea de contact, Yε 0, 75 0, 75
Y = 0, 25 + Y = 0, 25 + ,
respectiv de încovoiere n
bu
unde n = este gradul de
cos 2 b
da
acoperire al angrenajului
echivalent
la
Factorul înclinării dinţilor
Z = f ( ) - v. pct. 3.2.5
6.1.4
pentru solicitarea de Zβ
@ Anexa 2.20
contact, respectiv de Yβ Y = f ( ; )
încovoiere
Anexa 2.5,
ya
6.1.5 Factorul de ungere ZL ZL = f(ν50, σH lim).
Anexa 2.6
Factorii rugozităţii
Anexa 2.7,
ho
flancurilor pentru ZR 1,2 ZR = f(Rz 100);
6.1.6 Anexa 2.8,
solicitarea de contact, YR 1,2 YR = f(Rz).
Anexa 2.9
respectiv de încovoiere
o.
6.1.7 Factorul de viteză Zv Zv = f (v , σH lim) , v=d1n1/60000 [m/s]. Anexa 2.10
Factorii de mărime pentru În general, Zx=1
co
Zx
6.1.8 solicitarea de contact, Yx se alege funcţie de modulul danturii, materialul roţii şi tratamentul Anexa 2.12
m
Yx 1,2
respectiv de încovoiere aplicat
- 169 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
- 170 -
Anexa 2.8
ad
6.1.9 Factorul dinamic Kv KV=f(v; z1; treapta de precizie; domeniul de funcţionare al angrenajului) Anexa 2.9
Anexa 2.24
Factorul de repartizare a
ria
sarcinii pe lăţimea
K KHβ = f(H1, H2, ψd, poziţia angrenajului faţă de lagăre)
6.1.10 danturii pentru solicitarea Hβ Anexa 2.25
KFβ KFβ = f(H1, H2, ψd, poziţia angrenajului faţă de lagăre)
de contact, respectiv de
n.
încovoiere
Conform DIN 3990-70:
bu
K H = 1 + 2 ( q − 0,5) (1/ Z2 − 1) ;
K F = 1 + 2 ( q − 0,5 )( − 1) , pentru 2;
da
= q , pentru 2 şi q 1/ ;
la
= 1, pentru 2 şi q 1/ .
Factorul de repartizare a
sarcinii în plan frontal qα - factor auxiliar,
@
KHα
6.1.11 pentru solicitarea de f −4
KFα q = 4 0,1 + pbr
contact, respectiv de , pentru roţi cu durităţi 350HB;
ya
încovoiere Ft / b
f pbr − 2
= 4 0,1 + , pentru roţi cu durităţi >350HB.
ho
Ft / b
Dacă qα < 0,5, se consideră qα=0,5 iar dacă qα > 1, se consideră qα=1.
o.
Abaterea efectivă a pasului de bază fpbr, la proiectarea unui angrenaj nou,
se consideră fpbr = fpb2 = f(d2, mn, treapta de precizie) - v. Anexa 2.24.
co
Factorul de formă al YFa1,2 = f(zn1,2; xn1,2);
6.1.12 dintelui pentru solicitarea YFa1,2 YFa1,2 = f(z1,2; x1,2) Anexa 2.22
m
zn1,2 - v. pct. 3.1.9
de încovoiere
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 170 -
Tabelul 2.4 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
Factorul de corecţie al YSa1 = f ( z1; x1 ); YSa1 = f ( zn1 ; xn1 );
ad
6.1.13 tensiunilor de încovoiere YSa1,2 Anexa 2.14
la baza dintelui YSa 2 = f ( z2 ; x2 ) YSa 2 = f ( zn 2 ; xn 2 )
Factorul de corecţie al
ria
concentratorului de Yδ se alege în funcţie de material, tratament, σ02 şi factorul YSa, dacă
Transmisii cu roţi dinţate
- 172 -
Tabelul 2.5
RELAŢII DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA ANGRENAJELOR CILINDRICE, EXTERIOARE SAU INTERIOARE, CU
DANTURĂ DREAPTĂ SAU ÎNCLINATĂ, CÂND SE IMPUNE DISTANŢA DINTRE AXE
ad
Denumirea parametrului Simbolul şi Relaţii de calcul*. Recomandări.
Nr.
care se determină unitatea de Observaţii
Crt. Dantură dreaptă Dantură înclinată
sau se alege măsură
ria
0 1 2 3 4 5
Transmisii cu roţi dinţate
1 DATE DE PROIECTARE
1.1
n.
… Conform pct. 1.1 … 1.7 din tab. 2.4
bu
1.7
Dată de proiectare, impusă de restricţii şi/sau constrângeri constructive,
funcţionale, tehnologice etc.
da
Distanţa dintre axe aw De exemplu, în cazul reductoarelor cilindrice cu două trepte, la cazul
1.8 Anexa 2.16
impusă mm reductoarele obișnuite, se poate adopta valoarea ”standardizată” imediat
la
inferioară celei de la treapta I iar la reductoarele coaxiale, se adoptă
@
aceeași valoare cu distanța dintre axe de la treapta I.
2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Alegerea preliminară a Simbolul materialelor, tratamentul termo-chimic aplicat, durităţile H1 şi
materialelor celor două H2, tensiunile de rupere σr1,2, limitele de curgere σ02 1,2.
ya
2.1 Anexa 2.1
roţi, a tratamentului Se aleg în funcţie de condiţiile de funcţionare şi exploatare.
termic La oţelurile de cementare şi de îmbunătăţire se consideră HBpinion = HBroată
ho
Numerele de dinţi pentru
z1
2.2 pinion, respectiv pentru Conform pct. 3.1.8, tab. 2.4 Anexa 2.13
z2
roată
o.
Raportul de angrenare
2.3 u Conform pct. 3.1.8, tab. 2.4
real
co
m
- 173 -
Tabelul 2.5 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
- 174 -
- 174 -
Tabelul 2.5 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
3 CALCULUL DE DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE
ad
Calculul elementelor m – v. tab. 2.4, pct. 3.2.8 mn – v. tab. 2.4, pct. 3.2.8
geometrice ale roţilor şi a, αt, αw, x1,2, d1,2, db1,2, dw1,2, da1,2, a, αwt, αwn, xn1,2, d1,2, db1,2, dw1,2, da1,2,
angrenajului Verificarea df1,2, verificarea condiţiilor df1,2, verificarea condiţiilor
3.1
ria
condiţiilor geometrice de geometrice de funcţionare corectă a geometrice de funcţionare corectă a
Transmisii cu roţi dinţate
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5
ad
S H min HP nec dim
H limdim1,2 =
Z N 1,2 Z L Z R Z v Z w Z x Anexa 2.6
Tensiunile limită
Anexa 2.7
necesare, pentru σH lim dim 1,2
ria
S F min FP nec dim 1,2
F limdim1,2 = . Anexa 2.10
3.3 solicitarea de contact σF lim dim 1,2 YN 1,2Y 1,2YR1,2Yx1,2 Anexa 2.11
respectiv de încovoiere, MPa
v, alegerea lubrifiantului, treapta de precizie, Ra1,2 - anexele 2.5, 2.8 şi 2,9. Anexa 2.12
n.
pentru dimensionare
ZL, ZR, YR, Zv, Zw, Zx, Yx, Yδ - v. tab. 2.4, Anexa 2.14
pct. 6.1.10, 6.1.11, 6.1.12, 3.1.6, 6.1.13, 6.1.14.
bu
În funcţie de σH lim dim 1,2 şi σF lim dim 1,2, se aleg materialele, tratamentele
aplicate, durităţile obţinute, tensiunile de rupere σr1,2, limitele de
da
Alegerea materialelor curgere σ02 1,2 precum şi tensiunile limită σH lim 1,2 şi σF lim 1,2.
celor două roţi, a Dacă materialele alese coincid cu cele de la predimensionare se determină
σ 2
tratamentului, durităţilor H lim 1,2
la
3.4 σ lim dim
şi a tensiunilor limită, la F lim 1,2
MPa arec = a
@
, unde lim dim = max ( lim dim 1 , lim dim 2 ) .
contact, respectiv la lim
încovoiere arec
Se verifică îndeplinirea condiţiei 1 − a = 0,1...0,12 .
ya
a
b2
Determinarea lăţimilor
3.5 b1 Conform pct. 6.3 din tab. 2.4
ho
roţilor
mm
Determinarea elementelor
3.6 Conform pct. 7.1 şi 7.2 din tab. 2.4
o.
de control co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 176 -
Transmisii cu roţi dinţate - 177 -
m
montate în carcase închise. Acestea se montează între motorul electric şi maşina
co
de lucru, cu ajutorul cuplajelor sau al transmisiilor prin curele.
Larga răspândire a reductoarelor a făcut posibilă standardizarea acestora în
o.
mai multe tipodimensiuni de uz general, STAS 6055. În acest sens s-au
standardizat şi distanţele între axe, rapoartele de transmitere şi înălţimea axei faţă
ho
de talpa reductorului, ceea ce permite realizarea, cu un număr relativ scăzut de
piese diferite, a unei game mari de tipodimensiuni de reductoare. Standardele de
ya
reductoare stabilesc caracteristicile geometrice ale acestora, precum şi puterile şi
limita termică a puterii pentru diferite distanţe între axe, turaţii ale arborelui de
@
intrare şi rapoarte de transmitere (prin limita termică se înţelege puterea maximă
pe care o suportă reductorul la temperatura limită admisibilă de funcţionare, ta
la
700C).
da
m
- reductoare cu axele într-un plan înclinat.
• După poziţia arborilor în timpul funcţionării:
co
- fixă-reductoare cu axe fixe;
- mobilă-reductoare cu axe mobile/planetare.
o.
ho
Scheme de reductoare de diferite construcţii şi număr de trepte sunt
prezentate, centralizat, în tab. 2.6.
ya
Tabelul 2.6
@
1. REDUCTOARE CU O TREAPTĂ
1.1 Cilindrice
Orizontal, obişnuit
la
1.2 Conice
Orizontal, obişnuit Vertical, obişnuit Cu arborele roţii imax=5, pentru dantură
ria
m
2.2. Cilindrice verticale
Obişnuit Coaxial Bifurcat în treapta I Bifurcat în treapta a II-a
co
o.
ho
2.3. Bifurcat în treapta I şi cu dantură în V în treapta a II-a
ya
Vertical imax=50.
Orizontal
@
la
da
bu
2.3. Conico–cilindrice
Orizontal Combinat, orizontal cu imax=45.
n.
gabarit.
- 180 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
Fig. 2.58 a
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 2.58, b
10
ad 14' 9 15' 7 8 14 1'
ria
Transmisii cu roţi dinţate
n.
bu
da
la
@
ya
ho
o.
co
11 15 m 1
Fig. 2.58, c
- 181 -
- 182 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
13'
m
14'
3
co
14
o. 2'
ho
3'
ya
Fig. 2.58, d
@
6'
la
12'
da
6
bu
5
4 3"
4'
n.
ria
ad
12
13
Transmisii cu roţi dinţate - 183 -
Tabelul 2.6 (continuare)
3.REDUCTOARE CU TREI TREPTE
imax=250.
Necesită, în general, măsuri constructive
deosebite pentru asigurarea ungerii prin
m
barbotare a tuturor angrenajelor.
co
3.2 Conico–cilindrice orizontale
imax=200.
o.
Este dificil de asigurat ungerea prin
ho
barbotare a treptei conice.
Particularităţile treptei conice prezentate la
ya
reductoarele conico–cilindrice cu doua
trepte sunt valabile şi la aceste reductoare.
@
2.58: 1, 1'- corpul şi capacul, 2, 2' - roţi dinţate, 3, 3', 3" - arbori, 4, 4' - lagăre
cu rulmenţi, 5 - inel distanţier, 6, 6' - capace de rulmenţi, 7 - capac de vizitare,
da
aşeză asimetric faţă de axa longitudinală, la distanţă cât mai mare posibil.
ria
m
masivă (v. fig. 2.58). Roţile conduse, având diametre mari, se execută doar ca
co
piese separate. Aceste roţi pot fi în construcţie masivă (neeconomic) sau sub
formă de butuc, disc şi coroană dinţată, soluţie care conduce la reducerea masei
o.
roţii, la economie de oţel aliat şi la obţinerea unei coroane dinţate elastice, cu
scopul îmbunătăţirii repartiţiei sarcinii pe lungimea dintelui.
ho
Semifabricatul pentru construcţia roţii poate fi bară laminată, caz în care
butucul, discul şi coroana se obţin prin strunjire (fig. 2.59,b), cu îndepărtarea unei
ya
mari cantităţi de material (soluţie folosită, de regulă, la un număr redus de piese)
sau obţinut prin matriţare (v. fig. 2.58,c), economisind material şi scule
@
Butucul serveşte pentru asamblarea roţii de arbore, prin pene paralele sau
caneluri, discul face legătura între butuc şi coroană, iar coroana dinţată espe
n.
partea care preia sarcina, prin intermediul dinţilor, aceasta trebuind să fie
rezistentă şi, în acelaşi timp, suficient de elastică, pentru a îmbunătăţi repartiţia
ria
care butucul este dispus simetric (fig. 2.37,a) sau asimetric (fig. 2.37,b şi c).
Lăţimea butucului este determinată de lungimea penei paralele prin care se
asamblează roata pe arbore, sau din alte considerente constructive. Referitor la
forma constructivă a roţilor, trebuie să se ţină seama de următoarele recomandări
(fig. 2.37): Db=(1,6...1,8)d; δ1=(2,5...4)mn, ţinîndu-se cont de recomandările
δ1min=8mm şi (Db-d)/2(δ1+2...4mm); numărul de găuri de uşurare 4…6; d0 – se
alege funcţie de dimensiunile discului roţii; d0<[(df-Db)/2]-δ1 pentru roţi
Transmisii cu roţi dinţate - 185 -
cilindrice iar pentru roţi conice se alege constructiv.
m
co
o.
ho
ya
@
a b c
la
Fig. 2.59
da
lagărelor este de a prelua forţele care provin din angrenaje sau din transmisiile
prin curele sau lanţuri, care pot acţiona pe arborele de intrare sau de ieşire, şi de a
fixa axial arborii.
De aceea tipul rulmenţilor se alege funcţie de tipul montajului ales, iar
dimensiunile acestora funcţie de mărimea încărcării lagărelor cu forţe radiale şi
axiale. Fixarea axială a arborelui, în ambele sensuri, se poate realiza la un singur
capăt sau la ambele capete, la exterior.
- 186 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
angrenajelor şi lagărelor, prin uleiul existent în carcasa inferioară a reductorului.
co
Se execută, de regulă, din fontă cenuşie prin turnare, pentru serii mari de
fabricaţie, dar şi în construcţie sudată, în cazul unicatelor sau seriilor mici de
o.
fabricaţie.
Reductoarele orizontale (fig. 2.59) au carcasa formată din două părţi,
ho
carcasa inferioară 1 şi carcasa superioară 2, planul de separaţie dintre acestea
fiind în dreptul axelor arborilor, paralel cu planul bazei. Reductoarele verticale au
ya
carcasa formată din mai multe părţi, carcasa inferioară, carcasa superioară şi una
sau două carcase intermediare, planul de separaţie dintre aceste carcase fiind tot
@
m
co
o.
a c
ho
ya
@
la
da
b d
Fig. 2.59
bu
m
carcaselor şi pot fi înfundate sau cu trecere, pentru arborii de intrare şi ieşire din
co
reductor.
Capacele sunt asamblate pe carcase prin şuruburi montate cu joc, în carcase
o.
realizându-se găuri filetate. De regulă, între capace şi carcasă se montează o
garnitură de etanşare, iar în cazul rulmenţilor radiali-axiali garnitura are rol
ho
dublu, de reglare a jocului din rulmenţi şi de etanşare.
Dimensiunile de gabarit ale carcaselor – lungime şi lăţime – depind de
ya
mărimea roţilor dinţate (diametre, lăţimi), cât şi de distanţele dintre aceste roţi –
la nivelul cercurilor de cap, respectiv suprafeţelor laterale şi suprafeţele interioare
@
ale carcaselor.
la
mari).
Lungimea şi lăţimea carcasei depind de tipul reductorului proiectat. Pentru
bu
un reductor cilindric orizontal cu două trepte, urmărind notaţiile din fig. 2.39, se
d + da 4
poate scrie L = awI + awII + a1
n.
diametrul de cap al pinionului din treapta întâi, respectiv diametrul de cap al roţii
conduse din treapta a doua, iar grosimea δ poate fi aleasă, constructiv, după
recomandarea = 0,006L + 5 mm .
ad
m
co
o.
ho
ya
@
aawI aawII
wI wII
la
da bb3 3
b1b1
BB
bu
n.
L
L
ria
Fig. 2.60
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 2.40
Transmisii cu roţi dinţate - 191 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 2.41
m
ungătoare cu bilă, pentru alimentarea cu unsoare fără demontarea capacului
co
exterior.
Principala problemă a reductoarelor verticale este asigurarea ungerii
o.
ambelor trepte, deoarece una din acestea nu se poate unge prin barbotare. Nivelul
minim al uleiului din baie, prin care trebuie să se asigure o ungere
ho
corespunzătoare a ambelor trepte ale reductorului, la reductoarele orizontale cu
două trepte, trebuie să fie astfel ales încât roţile să fie cufundate în ulei cca. 10
ya
mm, dar nu mai puţin de 3/4 din înălţimea dintelui. Nivelul maxim al uleiului nu
trebuie să depăşească 1/3 din diametrul roţii conduse lente (de la treapta a II-a),
@
Sistemul de ungere, mai precis uleiul folosit la reductoare, mai are un rol
extrem de important în funcţionarea reductoarelor: răcirea acestora. Reductoarele
bu
respectiv se egalează căldura produsă prin frecări cu cea cedată mediului exterior.
Astfel se poate determina, fie suprafaţa necesară a carcasei, care cedează căldura,
ria
m
complicate din punct de vedere tehnologic şi neeficiente la viteze mari de rotaţie,
co
etanşările cu inele din pâslă se folosesc rar, deşi sunt standardizate atât ca
dimensiuni cât şi ca dimensiuni ale canalului trapezoidal în care acestea se
o.
montează.
Frecvent se folosesc etanşările cu manşetă de rotaţie, standardizate ca formă
ho
şi dimensiuni, care se montează în locaşe cu dimensiuni, de asemenea,
standardizate. Sensul principal al etanşării la reductoare este de la interior spre
ya
exterior, sens ce impune sensul de montare al garniturii. În zonele de contact ale
buzelor de etanşare ale manşetelor cu arborii, trebuie atent urmărite abaterile
@
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 195 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 196 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 197 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 198 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 199 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 200 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 201 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 202 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 203 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 204 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 205 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 206 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 207 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 208 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 209 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 210 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
Budala A. Data:
co
Catedra:Design de Produs si Robotica RCV-00
o.
ho
ya
10
mn 1,75
7
Modulul normal
@
Modulul frontal mt 1,78910
7
Numarul de dinti z 75
la
n.
conjugata
ad
20 60 20
130 10
Transmisii cu roţi dinţate - 211 -
Soluții de amplasare/dispunere a angrenajelor într-un reductor obișnuit
m
co
o.
ho
ya
Reductor de turație, în două trepte, cu angrenaje cilindrice, obișnuit, vertical
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 212 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Soluții de amplasare/dispunere a angrenajelor într-un reductor coaxial
m
co
o.
ho
ya
@
Reductor de turație, în două trepte, cu angrenaje cilindrice, coaxial, vertical
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 213 -
Soluții de conectare/legare a unui reductor obișnuit la fluxul de putere al
transmisiei (dispunerea/amplasarea intrării în reductor și a ieșirii din reductor)
Scheme de dispunere Input-Output (I-O, Intrare-Iesire)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
variantă/configurație LL variantă/configurație LS
(intrare prin partea Lungă a arborelui I și (intrare prin partea Lungă a arborelui I și
iesire prin partea Lungă a arborelui III) iesire prin partea Scurtă a arborelui III)
n.
ria
ad
variantă/configurație SL variantă/configurație SS
(intrare prin partea Scurtă a arborelui I și (intrare prin partea Scurtă a arborelui I și
iesire prin partea Lungă a arborelui III) iesire prin partea Scurtă a arborelui III)
- 214 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Dimensiuni reductoare (cote de gabarit şi legătură), variante structurale
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 215 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 216 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 217 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 218 -
ad
ω4
ω
ria
4 4
Fa4
Ft4
n.
Fr4 Ft2
Ft4 Ft3 Fa2
bu
Fr3
ω2 ≡ ω3 3 Fa3 ω 2 ≡ ω3
da
Fr2 Ft3
Ft1 Ft2 2 ω1
la
Fr1 Ft1
ω1 @
ya Fa1 (n 1, n I)
1
Fig. S1
ho
Schemă pentru stabilirea forțelor din angrenaje,
reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit
o.
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 218 -
4 Ft4
ad
ria Fa4
ω ω4
Transmisii cu roţi dinţate
4
ω2 ≡ ω3 Fr4
n.
Ft3
Ft3 Ft4 ω2 ≡ ω3
Fr3 Fa3
bu
3 Fa2
Fr2
da
Ft2
Ft2 Ft1 2 la
Fr1 @ (n 1, n I)
ω1 Fa1 ω1
1 Ft1
ya
Fig. S2.
ho
Schemă pentru stabilirea forțelor din angrenaje,
reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit
o.
Obs.: Comparativ cu Fig. S1, se poate observa efectul inversării sensului de rotație asupra sensului forțelor din angrenaje.
co
m
- 219 -
- 220 -
ad
ω4
ω
4 4 Fa4
ria
Ft4
Fr4 Ft2
Ft4 Ft3
n.
Fa2 ω 2 ≡ ω3
Fr3
bu
ω2 ≡ ω3 3 Fa3
Fr2 Ft3
da
Ft1 Ft2 2 Ft1
ω1 Fr1 ω1
Fa1
la
@ (n 1, n I)
1
ya
Fig. S3. ho
Schemă pentru stabilirea forțelor din angrenaje,
reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit
o.
Obs.: Comparativ cu Fig. S1, se poate observa efectul inversării sensului de înclinare al danturii asupra sensului forțelor din
angrenaje.
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 220 -
Ft4
ad
Fa4
ω 4
ω4
ria
4
Transmisii cu roţi dinţate
Fr4 Ft3
Ft3 Ft4
n.
Fa3 ω 2 ≡ ω3
Fr3
bu
3 Fa2
ω2 ≡ ω3 Fr2 Ft2
da
Ft2 Ft1 2 (n 1, n I)
Fr1
la
ω1
@ Fa1 ω1
Ft1
1
ya
Fig. S4. ho
Schemă pentru stabilirea forțelor din angrenaje,
reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit
o.
Obs.: Comparativ cu Fig. S1, se poate observa efectul cumulat al inversării sensului de rotație și a sensului de înclinare al danturii
co
asupra sensului forțelor din angrenaje.
m
- 221 -
- 222 -
ad
ω4
ω
ria
4 4
Fa4
Ft4
n.
Fr4 Ft2
Ft4 Ft3
Fa2
Fr3
bu
ω2 ≡ ω3 3 Fa3
ω2 ≡ ω3
da
Fr2 Ft3
Ft1 Ft2 2
la ω1
Fr1 Ft1
ω1 @
Fa1
(n 1, n I)
1
ya
Fig. S5.
ho
Schemă pentru stabilirea forțelor din angrenaje,
reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit
o.
Obs.: Comparativ cu Fig. S1, se poate observa efectul inversării aliniamentului de dispunere (stânga/dreapta) a angrenajelor celor
co
două trepte ale reductorului asupra poziției forțelor din angrenaje în raport cu celelalte elemente din componența
m
reductorului (arbori, lagăre, carcasă etc.).
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 222 -
1
Fa1
ad
ω1
Fr1 Ft1 ω1
ria
Ft1 Ft2 2
Transmisii cu roţi dinţate
Fr2 Ft3
n.
ω2 ≡ ω3 Fa3 ω2 ≡ ω3
3
Fr3
bu
Ft4 Ft3 Fa2
Fr4 Ft2
Ft4
da
(n 1, n I)
4
la Fa4
ω @
4
ω4
ya
Fig. S6.
ho
Schemă pentru stabilirea forțelor din angrenaje,
reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit
o.
Obs.: Comparativ cu Fig. S1, se poate observa efectul oglindirii față de orizontală (”flip horizontal”) a variantei de dispunere a
co
angrenajelor dintr-un reductor (prin care, de exemplu, din schema unui reductor vertical cu intrare pe jos se obține
m
schema unui reductor vertical cu intrare pe sus) asupra sensului forțelor din angrenaje în raport cu celelalte elemente din
componența reductorului (arbori, lagăre, carcasă etc.).
- 223 -
- 224 -
4
ad
ω4 ω1 Ft4
(n 1, n
1 Fa4
I)
ria
Fa1
Fr1 ω4
Ft1 Ft2 Ft1 ω1
Fr2 Fr4
n.
Ft3
Ft3 ω2
Fr3 Ft4 Fa3
bu
ω2 ≡ ω3 Fa2
2
ω3 ≡ ω2
da
Ft2
3
la
@
Fig. S7.
- 224 -
Transmisii cu roţi dinţate - 225 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Schemă de dispunere a angrenajelor în reductor și schemă corespondentă pentru stabilirea forțelor din angrenaje:
- reductor de turație, în două trepte, cilindric, coaxial, vertical, cu intrare pe jos (RCVj);
- 226 -
- transmisie prin curele amplasată în amonte de reductor (înaintea reductorului; roata condusă a transmisiei este montată pe capătul
ad
arborelui de intrare în reductor); linia centrelor roților este dispusă la un unghi de 180° față de orizontală, măsurat în sens
trigonometric, privind spre intrarea în reductor.
ria
n.
2
ω2 ≡ ω3 ω3 ≡ ω 2 Ft2
3
bu
Fa2
F
Ft3 r3 Ft4 Fa4 ω2
da
Fr2 Fr4 Ft4
Ft1 Ft2
la
Fr1 @ ω4
Ft1 ω
1
Fa1
Fa3
ω4 ω1 1 (n 1, n
ya
4 ho Ft3 I)
o.
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 226 -
Transmisii cu roţi dinţate - 227 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Schemă de dispunere a angrenajelor în reductor și schemă corespondentă pentru stabilirea forțelor din angrenaje:
- reductor de turație, în două trepte, cilindric, coaxial, vertical, cu intrare pe sus (RCVs);
- 228 -
- transmisie prin curele/lanț, amplasată în amonte de reductor (înaintea reductorului; roata condusă a transmisiei este montată pe
ad
capătul arborelui de intrare în reductor); linia centrelor roților este dispusă la un unghi de 30° față de orizontală, măsurat în sens
trigonometric, privind spre intrarea în reductor.
ria
n.
4 Ft4
bu
ω4 ω1 (n 1, n
1 Fa4
I)
Fa1
da
Fr1 ω4
Ft1 Ft2 Ft1 ω1
la
Fr2 Fr4 @ Ft3
Ft3 ω2
Fr3 Ft4 Fa3
ω2 ≡ ω3 Fa2
2
ya
ω3 ≡ ω2
Ft2
3
ho
o.
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 228 -
Transmisii cu roţi dinţate - 229 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Schemă de dispunere a angrenajelor în reductor și schemă corespondentă pentru stabilirea forțelor din angrenaje:
- reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit, orizontal (varianta LS);
- 230 -
- transmisie prin lanț, amplasată în amonte de reductor (înaintea reductorului; roata conducătoare a transmisiei este montată pe
ad
capătul arborelui de intrare în reductor).
ria
n.
ω4
bu
ω
4 4
Fa4
da
Ft4
Fr4 Ft2
la
Ft4 Ft3 @ Fa2
Fr3
ω2 ≡ ω3 3 Fa3 ω 2 ≡ ω3
Fr2 Ft3
ya
Ft1 Ft2 2 ω1
Fr1 Ft1
ω1
ho
Fa1 (n 1, n I)
o.
1
co
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 230 -
Transmisii cu roţi dinţate - 231 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Schemă de dispunere a angrenajelor în reductor și schemă corespondentă pentru stabilirea forțelor din angrenaje:
- reductor de turație, în două trepte, cilindric, obișnuit, orizontal (varianta SS);
- 232 -
- 232 -
Transmisii cu roţi dinţate - 233 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 234 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Alegerea lungimilor:
A = (8…15)mm;
B = lăţimea rulmentului;
C = (2…5)mm.
Alegerea diametrelor:
Se cunosc df1 şi drul;
drul < d1 < df1;
m
d2 < drul;
d3 = d2 – (2…7)mm.
co
Recomandări pentru alegerea lungimilor şi a diametrelor pentru un arbore
intermediar dintr-un reductor cilindric cu două trepte
o.
Alegerea lungimilor:
ho
A = (8…15)mm;
B = lăţimea rulmentului;
ya C = (2…5)mm;
M = (10…15) mm.
Alegerea diametrelor:
Se cunosc: df1, droată şi drul;
@
drul ≤ droată;
drul < d1 < df1;
la
d3 = d2 – (2…7)mm.
da
W = g + T + D + U , unde:
g = (8…15)mm – grosimea peretelui carcasei;
T = (3…5)mm – spaţiu pentru manevrarea cheii la strângerea şi
n.
demontarea şuruburilor;
D – diametrul de gabarit al piuliţei/capului şurubului (vezi şi
ria
STAS 4272);
U = (2…3)mm;
V = g + T + D/2.
ad
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
δ1 ≈ 1,2 δc
Nr. şuruburi 4 4 6 (4) 6 (4) 6 (4)
δ2 ≈ (0,9…1) δc
δc 5 6 6 7 8
δ3 ≈ H + 0,8 δc
b 5 5 5 8 8
H = K + g + 1…2 mm
r 1,6 1,6 1,6 2 2 Ds ≤ D - 2 δ2
r1 0,5 0,5 0,5 1 1
D - diametrul exterior al rulmentului; h - grosimea manşetei de rotaţie;
De - diametrul maxim/exterior al capacului; δc - grosimea capacului;
Ds - diametrul exterior al manşetei de rotaţie; x - rezultă constructiv.
K - înălţimea capului şurubului;
g - grosimea şaibei Grower;
- 236 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Inele de ridicare Dop filetat cu cap hexagonal şi guler
Extras din STAS 3186 Extras din STAS 5304
m
co
o.
ho
ya
@
variante constructive
da
bu
n.
ria
ad
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 238 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
(Extras din STAS 4272) (Extras din STAS 3336) (Extras din STAS 4071, 4373 şi 4372) (Extras din STAS 510)
ad
ria
n.
*
S k d 1 l d0 m Dimensiuni filete
bu
Filet D
Abateri Nomi- abateri Nomi- Abateri r b Seria Seria Seria
min max Normală Joasă Înaltă d = D d2=D2 d1=D1 P
nal
d limită mm nal limită nal limită fină mijlocie grosolană
Nomi-
da
0
la
M5 8 8,86 3,5 5 0
0,2 16 20 80 5,3 5,5 5,8 4 - 7,5 5 4,480 4,134 0,8
-0,15 @
0 ±0,15 − 0,18
M6 10 11,05 4 6 0,25 18 25 80 6,4 6,6 7 5 4 9 6 5,350 4,917 1
-0,20
M8 13 14,38 5,5 8 0,4 22 30 100 8,4 9
0
10 6,5 5 12 8 7,188 6,647 1,25
0
26;
ya
M10 17 -0,27 18,90 7 10 − 0,22 0,4 35 160 10,5 11 12 8 6 15 10 9,026 8,376 1,5
32
30;
M12 19 21,10 8 12 0,6 40 180 13 14 15 10 7 18 12 10,863 10,106 1,75
±0,18 36
ho
0
− 0,27
38;
M16 24 26,75 10 16 0,6 44; 50 220 17 18 19 13 8 24 16 14,701 13,835 2
0
o.
57
-0,33
0
46;
M20 30 33,53 13 ±0,22 20 0,8 52 60 220 21 22 24 16 9 30 20 18,376 17,294 2,5
co
− 0,33
65 m
Obs.: Prima valoare pentru lungimea filetului (b) este valabilă pentru l<125mm, a doua valoare pentru l=125...200mm şi a treia valoare pentru l>200mm.
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
- 238 -
Transmisii cu roţi dinţate - 239 -
2.15. APLICAŢIE
m
Se poate observa că se porneşte, pentru fiecare caz în parte, de la datele de
co
proiectare (puterea de transmis P, turaţia pinionului n1, raportul de angrenare udat
şi regimul de lucru). Calculele au la bază solicitările de contact şi de încovoiere,
o.
acestea făcându-se în funcţie de materialele alese.
La pct. E2.2 este prezentat un exemplu de determinare a forţelor din
ho
angrenaje, la un reductor cilindric coaxial vertical împreună cu schema de
încărcare a arborilor acestuia. ya
Un exemplu de memoriu justificativ privind alegerea materialelor, a
sistemului de ungere şi etanşare, a soluţiilor tehnice şi constructive dar şi unele
@
E2.1.1 Proiectarea unui angrenaj când nu se impune distanţa dintre axe (angrenajul treptei a II-a)
ad
Să se proiecteze un angrenaj cilindric cu dantură înclinată, atunci când se cunosc:
• Puterea de transmis P = 7,5 kW;
ria
• Turaţia pinionului n = 153,44 rot/min;
• Raportul de angrenare impus udat = 5;
n.
• Durata de funcţionare impusă Lh = 8000 ore;
• Condiţiile de funcţionare: sursa de putere - motor electric asincron trifazat; maşina antrenată - transportor cu bandă; caracterul
sarcinii - constantă; mărimea şocurilor - şocuri moderate.
bu
Tabelul E2.1
da
RELAŢII DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC, EXTERIOR, CU DANTURĂ
ÎNCLINATĂ, CÂND NU SE IMPUNE DISTANŢA DINTRE AXE
la
Denumirea parametrului Simbolul şi
Nr.
crt.
care se determină unitatea de
@
Relaţii de calcul*. Recomandări. Observaţii
sau se alege măsură
0 1 2 3
1 DATE DE PROIECTARE
ya
Puterea nominală de P
1.1 P = 7,5 KW
transmis kW
ho
Turaţia pinionului n1
1.2 n1 = 153,44 rot/min
angrenajului rot/min
1.3 Raportul de angrenare udat udat = 5
o.
Durata minimă de
Lh
1.4 funcţionare a Lh = 8000 ore
co
ore
angrenajului m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
ad
- Sursa de putere - motor electric asincron trifazat;
Condiţiile de funcţionare - Maşina antrenată - transportor cu bandă;
1.5
ale angrenajului - Caracterul sarcinii - aproximativ constantă;
ria
- Mărimea şocurilor - şocuri moderate.
Transmisii cu roţi dinţate
Tensiunile limită pentru σH lim H lim = H lim1 =H lim2 =1500 MPa;
ad
2.2 solicitarea de contact, σF lim F im = F lim1 =F lim 2 = 425 MPa;
respectiv de încovoiere MPa Obs.: 1HRC ≈ 10HB
3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
ria
H lim 1500
HP1 = Z N 1Z L Z R1ZV ZW Z x = 111111 = 1304,34 MPa;
S H min 1,15
n.
H lim 1500
Tensiunile admisibile HP 2 = Z N 2 Z L Z R 2 ZV ZW Z x = 1,111111 = 1434,78 MPa;
σHP 1,2 S H min 1,15
pentru solicitarea de
bu
σHP
3.1 contact, respectiv de HP = min ( HP1 , HP 2 ) = min(1304,34 ; 1434,78)=1304,34 MPa.
σFP 1,2
încovoiere, pentru 425
MPa FP1 = F lim YN 1YR1Y 1Yx1 = 11 0,99 1 = 336,6 MPa;
predimensionare
da
S F min 1, 25
425
la
FP 2 = F lim YN 2YR 2Y 2Yx 2 = 111,011 = 343, 44 MPa.
S F min 1, 25
@
Factorii minimi de
siguranţă pentru SH min Pentru siguranţă normală în funcţionare (probabilitate de defectare ≤1%)
3.1.1
solicitarea de contact, SF min se adoptă SH min = 1,15 respectv, SF min = 1,25.
ya
respectiv de încovoiere
Numărul de cicluri de solicitare:
NL 1 = 60∙n1∙Lh∙χ1= 60∙135,44∙8000∙1 = 7,3∙107;
ho
Factorii durabilităţii NL 2 = 60∙n2∙Lh∙χ1= 60∙30,68∙8000∙1 = 1,4∙107;
pentru solicitarea de ZN 1,2 NBH = 5∙107 ; NBF = 3∙106 .
3.1.2
o.
contact, respectiv de YN 1,2 NL 1 > NBH ==> ZN1 = 1;
încovoiere NL 2 < NBH ==> ZN2 = 1,1;
co
NL 1 > NBF ==> YN1 = 1; m
NL 1 > NBF ==> YN2 = 1;
3.1.3 Factorul de ungere ZL La predimensionare se consideră ZL=1.
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
Factorii rugozităţii
ad
flancurilor pentru ZR 1,2
3.1.4 La predimensionare, pentru oţeluri cementate, se consideră ZR=1 şi YR=1.
solicitarea de contact, YR 1,2
respectiv de încovoiere
ria
3.1.5 Factorul de viteză Zv ZV = f (v, σH lim); la predimensionare se consideră Zv = 1
Transmisii cu roţi dinţate
Factorul durităţii
3.1.6 ZW Ambele roţi au durităţile flancurilor de 60HRC. Se adoptă ZW=1
flancurilor dinţilor
n.
Factorii de mărime
pentru solicitarea de Zx Zx=1 (în general);
bu
3.1.7
contact, respectiv de Yx 1,2 La predimensionare se consideră Yx=1( m<5mm )
încovoiere
La predimensionare se consideră z1 = 18 dinţi;
da
z2 = udat·z1= 5·18=90 dinţi;
la
La predimensionare se consideră z1 = 18 respectiv, z2 = 90 dinţi.
Numerele de dinţi pentru z 90
z u= 2 =
@
= 5 - raportul de angrenare real;
3.1.8 pinion, respectiv pentru 1 z1 18
z2
roata condusă u = 0,03 - eroarea limită la raportul de angrenare;
ya
u 5
Eroarea la raportul de transmitere se verifică, adică 1 − = 1 − = 0 u .
udat 5
ho
Se adoptă β=8° - roţi cementate.
z1 18
La predimewnsionare se consideră zn1 = 3
= = 18,53 respectiv,
Factorul de corecţie al cos cos3 8
o.
3.1.9 tensiunilor de încovoiere YSa1,2 z2 90
la baza dintelui zn 2 = 3
= = 92, 68 dinţi.
co
cos cos3 8
La predimensionare se consideră, pentru dantură înclinată, xn1=xn2=0.
m
La predimensionare se consideră YSa1 = 1,54 respectiv, YSa2 = 1,79.
- 243 -
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
- 244 -
Factorul de corecţie al
ad
concentratorului de
3.1.10 Y Se consideră Yδ 1 = 0,99 respectiv, Yδ 2 = 1,01.
tensiuni de încovoiere la δ 1,2
baza dintelui
ria
T1
aw p H = (0,8...0,9)(u 1) 3 2
K A (Z E Z H Z )2 =
ap uHP
n.
466794,8
= 0,8(5 + 1) 3 1, 25 (189,8 2, 477 0,995) 2 = 170, 74 mm;
2
0, 4 1304,34 5
bu
T1 z1 (u 1) 2 Y Y
aw p F = (0, 75...0,9)3 K A Fa Sa =
da
ap cos FP
Distanţa dintre axe la awp
3.2
predimensionare mm
la
466794,8 18 (5 + 1) 2
= 0,8 3 1, 25 0, 01326 = 186, 43mm;
0, 4 cos8
@
YFaYSa 2,9 1,54 2, 2 1, 79
= max ; = max ( 0, 01326;0, 01146 ) = 0, 01326;
Fp 336, 6 343, 4
ya
Se ia în considerare valoarea cea mai mare rezultată din calculul la cele două
solicitări, max(awpH , awpF) = max(170,74 ; 186,43) = 186,43 mm.
Pentru reductor de turaţie (de uz general), se adoptă valoarea standardizată
ho
aw = 180 mm, cf. STAS 6055.
Momentul de torsiune la T1 7,5
= 466974,8 Nmm .
o.
3.2.1 T1 = 9,55 106
arborele pinionului Nmm 153, 44
Factorul regimului de
co
3.2.2 KA Pentru condiţiile date de funcţionare se adoptă K A = 1,25.
funcţionare m
3.2.3 Factorul de elasticitate al ZE Ambele roţi se execută din semifabricat laminat.
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
materialelor roţilor MPa Se adoptă ZE = 189,8 MPa .
ad
3.2.4 Factorul zonei de contact ZH La predimensionare se consideră Z H = 2, 49 cos = 2, 49 cos8 = 2, 477.
Factorul înclinării
ria
dinţilor pentru solicitarea Zβ Z = cos = cos8 = 0,995.
3.2.5
Transmisii cu roţi dinţate
2 180 cos8
= = 19,80 ;
ad
3 ( 5 + 1)
2aw cos 2 180 cos8
- recalcularea numărului de dinţi ai roţii: z2 = − z1 = −
3
ria
mn
−19,8 = 99,03 ;
Se poate considera z1 = 19 sau z1 = 20 respectiv, z2 = 99 sau z2 = 100.
n.
Se adoptă z1 = 19 şi z2 = 99.
z2 99
Raportul de angrenare real este u = = = 4,95 .
bu
z1 20
u 4,95
Eroarea la raportul de angrenare 1 − = 1− = 0, 01 u = 0, 03 se verifică.
da
la udat 5
1 mn
Distanţa dintre axe de referinţă, recalculată, devine: a = ( z1 + z2 ) =
2 cos
@
1 3
= (20 + 99) = 180, 25422 mm.
2 cos8
Eroarea la distanţa dintre axe |a-aw| = |180 - 180,25422| = 0,25422 < mn / 2 = 1,5 mm
ya
se verifică.
Unghiul frontal al αt 20
ho
4.2 t = arctg tg = 20,19655 = 20 11'
profilului de referinţă grade cos8
α w; a 180, 25422
Unghiul real de
o.
4.3 αwt, wt = arccos cos t = arccos cos 20,19655 = 19,97541 = 19 58'
angrenare în plan frontal aW 180
grade
co
Coeficienţii deplasărilor
4.4 xsn, xn1, xn2 aw ≠ a m
de profil în plan normal
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
inv wt − invt 0,01484 − 0,01536
xsn = xn 2 + xn1 = ( z2 + z1 ) = ( 99 + 20) = −0,085007
ad
2tg n 2tg 20
inv wt = tg wt − wt = tg19,97541 − 19,97541 = 0, 01484
180 180
ria
Transmisii cu roţi dinţate
invt = tgt − t = tg20,19655 − 20,19655 = 0, 01536
180 180
n.
xn1=0,03(30 - z1) = 0,03(30 - 20) = 0,3
xn2 = xsn – xn1 = - 0,085007 - 0,3 = -0,385007
bu
mn 3
d d1 = z1 = 20 = 60,58965 mm
Diametrele cercurilor de 1 cos cos8
4.5 d2
da
divizare mn 3
mm d2 = z2 = 99 = 299,91878 mm
cos cos8
la
d db1 = d1 cos t = 60,58965cos 20,19655 = 56,86422 mm
Diametrele cercurilor de b1
4.6 db2
@
bază db 2 = d2 cos t = 299,91878 cos 20,19655 = 281, 47792 mm
mm
cos t db1 56,86422
d w1 = d1 = = = 60,50420 mm
ya
cos wt cos wt cos19,97541
d
Diametrele cercurilor de w1 cos t db 2 281, 47792
4.7 dw2 d w2 = d2 = = = 299, 49579 mm
rostogolire
ho
mm cos wt cos wt cos19,97541
d w1 + d w2 60,50420 + 299,49579
= = 179,99995 ; diferenţa de max. ±0,0005 se verifică.
2 2
o.
d z 20
Diametrele cercurilor de f1 *
4.8 df2
co
d f 1 = mn 1 − 2 ( han + cn* − xn1 ) = 3 − 2 (1 + 0, 25 − 0,3) = 54,88965 mm
picior cos cos8
mm m
- 247 -
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
- 248 -
z * 99
df2
ad
= mn 2 2 ( han + cn* xn 2 ) = 3 − 2 (1 + 0, 25 + ( −0,385007 ) ) =
cos cos8
= 294, 72883 mm
ria
z * 99
d a1 = 2aw mn 2 2han + 2 xn 2 = 2 180 − 3 − 2 1 + 2 ( −0,385007 ) =
cos cos8
d
n.
Diametrele cercurilor de a1 = 68,39125 mm
4.9 da2
cap z * 20
mm
bu
d a 2 = 2awmn 1 − 2han + 2 xn1 = 2 180 − 3 − 2 1 + 2 0,3 =
cos cos8
= 303, 61034 mm
da
Pasul pe cercul de pn pn = mn = 3 n =9,42477 mm
la
4.10 divizare în plan normal, pt mn 3
pt = = = 9,51740 mm
respectiv frontal mm cos cos8
@
Pasul pe cercul de bază,
p
4.11 respectiv pasul pe cercul bt pbt = pt cos t = 9,51740 cos 20,19655 = 8,93221 mm
mm
de bază în plan frontal
ya
Unghiul de înclinare al βb db 56,86422
4.12 b = arctg tg = arctg tg8 = 7,51391
danturii pe cercul de bază grade d 60,58965
ho
b1 b2 = a aw = 0,4 180 = 72 mm
4.13 Lăţimile roţilor b2
b1 = b2 + b = 72 + 2 = 74 mm ; Δb=(1…4)mm
o.
mm
5. VERIFICAREA CONDIŢIILOR GEOMETRICE DE FUNCŢIONARE CORECTĂ A ANGRENAJULUI
co
Condiţia de evitare a 14 − z1 14 − 20
5.1 xn1min = = = −0,35294 xn1 = 0,3 - condiţia este îndeplinită
m
interferenţei 17 17
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
14 − z2 14 − 99
xn 2 min = = = −5 xn 2 = −0,385007 - condiţia este îndeplinită
ad
17 17
d a21 − db21 + d a22 − db22 − 2aw sin wt
= cos =
ria
2 mn cos t
Transmisii cu roţi dinţate
2
T1 z1 ( u + 1) cos 2 t Y Y
ad
aw rec F = 3 K A K v K F K F Y Y Fa Sa =
2
2 ap cos cos wt Fp
2 2
ria
= 3
466794,8 20 ( 4,95 + 1) ( cos 20,19655 ) 1, 25 11, 411, 08 0, 67 0,93 0, 01155 =
2
2 0, 4 cos8 ( cos19,97541 )
n.
= 178, 6 mm
Y Y Y Y 2, 411, 69 2,35 1, 695
bu
YFaYSa
= max Fa1 Sa1 ; Fa 2 Sa 2 = max ; =
FP FP1 FP 2 352,5 352,5
da
= max ( 0, 01155 ; 0, 0113) = 0, 01155
H lim 1500
11,12 0,98 0,948 11 = 1357 , 2 MPa;
HP1 =
la
Z N 1Z L Z R1ZV ZW Z x =
S H min @ 1,15
H lim 1500
HP 2 = Z N 2 Z L Z R 2 ZV ZW Z x = 1,11,12 0,98 0,948 11 = 1492,9 MPa;
Recalcularea tensiunilor σHP 1,2 S H min 1,15
admisibile pentru σHP
6.1.1 HP = min ( HP1 , HP 2 ) = min (1357, 2 , 1492,9) = 1357, 2 MPa.
ya
solicitarea de contact, σFP 1,2
respectiv de încovoiere MPa 425
FP1 = F lim YN 1YR1Y 1Yx1 = 11,038 0,999 1 = 352,5 MPa;
S F min 1, 25
ho
425
FP 2 = F lim YN 2YR 2Y 2Yx 2 = 11,038 0,999 1 = 352,5 MPa.
S F min 1, 25
o.
x1 + x2
Pentru dantură înclinată, se consideră x1 = xn1 respectiv, x2 = xn2 deci, =
co
z1 + z2
6.1.2 Factorul zonei de contact ZH m
0,3 + ( −0,385007 )
= = 0, 00071 .
20 + 99
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
Se adoptă ZH = 2,49.
ad
1 1
1 deci, Z = = = 0,92 .
1,16
Factorul gradului de
ria
1,16
n = = = 1, 78 - gradul de acoperire al angrenajului
Transmisii cu roţi dinţate
acoperire pentru Zε 2 2
6.1.3 cos b ( cos 7,51391 )
solicitarea de contact, Yε
n.
respectiv de încovoiere echivalent.
0, 75 0, 75
Y = 0, 25 + = 0, 25 + = 0, 67 .
bu
n 1, 78
Factorul înclinării dinţilor
pentru solicitarea de Zβ
da
Z = cos = cos8 = 0,995. - v. pct. 3.2.5.
6.1.4
contact, respectiv de Yβ β = 8° şi εβ = 1,09 ; se adoptă Yβ = 0,93.
la
încovoiere
Roţile sunt executate din oţel cu σr = 800MPa - v. pct. 2.1.
@
d1 n1
Viteza perifierică corespunzătoare diametrului de divizare este v = =
60 1000
60,58965 153, 44
ya
6.1.5 Factorul de ungere ZL = = 0, 48 m/s;
60 1000
Trebuie ales un ulei cu vâscozitatea cinematică ν50° = 270cSt.
ho
Se alege ulei TIN300EP cu ν50° = 260…320cSt.
Se adoptă ZL = 1,12.
Destinaţia angrenajului: reductor de uz general;
o.
Factorii rugozităţii
Pentru ambele roţi, procedeul de prelucrare / execuţie se adoptă: frezare urmată de
flancurilor pentru ZR 1,2
6.1.6 călire, frezare îngrijită;
co
solicitarea de contact, YR 1,2
Pentru ambele roţi, se adoptă treapta de precizie 9;
respectiv de încovoiere
m
Pentru ambele roţi, se adoptă rugozitatea flancului Ra = 0,8 respectiv, rugozitatea
- 251 -
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
- 252 -
înclinată şi 1 , atunci:
- roţile dinţate vor fi oţel, în construcţie masivă sau cu coroane dinţate cu elasticitate
n.
redusă,
- se adoptă Kv = 1.
bu
Factorul de repartizare a Angrenajul nu este poziţionat simetric pe arbore;
sarcinii pe lăţimea Pentru ambele roţi, duritatea flancului este H1 = H2 = 60HRC ≈ 600HB;
K
da
6.1.10 danturii pentru solicitarea Hβ b 74
KFβ d = 1 = = 1, 22 ;
de contact, respectiv de d1 60,58965
la
încovoiere Se adoptă KHβ = 1,26 respectiv, KFβ = 1,41.
@
Pentru ambele roţi, treapta de precizie este treapta 9;
Diametrul de divizare al roţii este d2 = 299,91878 mm;
Modulul danturii este mn = 3 mm;
La proiectarea unui angrenaj nou, pentru abaterea efectivă a pasului de bază fpb, se
ya
Factorul de repartizare a consideră că fpbr = fpb2;
sarcinii în plan frontal Se adoptă fpbr = 30 μm.
KHα
ho
6.1.11 pentru solicitarea de Ambele roţi au durităţi (de flanc) peste 350HB deci factorul auxiliar qα este:
KFα
contact, respectiv de f −2 30 − 2
încovoiere q = 4 0,1 + pbr = 4 0,1 + = 0,937 .
o.
Ft / b 208, 22
Conform DIN 3990-70:
co
m 1
2
- K H = 1 + 2 ( q − 0,5) (1/ Z2 − 1) = 1 + 2 ( 0,937 − 0,5 ) − 1 = 1,158 ;
0,92
- 253 -
Tabelul E2.1 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
- 254 -
ad
Să se proiecteze un angrenaj cilindric cu dantură înclinată, atunci când se cunosc:
• Puterea de transmis P = 7,5 kW;
• Turaţia pinionului n = 2875 rot/min;
ria
• Raportul de angrenare impus udat = 3,55;
• Durata de funcţionare impusă Lh = 8000 ore;
• Condiţiile de funcţionare: sursa de putere - motor electric asincron trifazat; maşina antrenată - transportor cu bandă; caracterul
n.
sarcinii - constantă; mărimea şocurilor - şocuri moderate;
• Distanţa dintre axe impusă aw = 180 mm.
bu
Tabelul E2.2
da
RELAŢII DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC, EXTERIOR, CU DANTURĂ
la
ÎNCLINATĂ, CÂND SE IMPUNE DISTANŢA DINTRE AXE
@
Denumirea parametrului Simbolul şi
Nr.
care se determină unitatea de Relaţii de calcul*. Recomandări. Observaţii
Crt.
sau se alege măsură
0 1 2 3
ya
1 DATE DE PROIECTARE
Puterea nominală de P
1.1 P = 7,5 KW
ho
transmis kW
Turaţia pinionului n1
1.2 n1 = 2875 rot/min
angrenajului rot/min
o.
1.3 Raportul de angrenare udat udat = 3,55
Durata minimă de Lh
co
1.4 Lh = 8000 ore
funcţionare a angrenajului ore m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.2 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
- Sursa de putere - motor electric asincron trifazat;
ad
Condiţiile de funcţionare - Maşina antrenată - transportor cu bandă;
1.5
ale angrenajului - Caracterul sarcinii - aproximativ constantă;
- Mărimea şocurilor - şocuri moderate.
ria
Numărul de roţi cu care
Transmisii cu roţi dinţate
z * 28
ad
d f 1 = mn 1 − 2 ( han + cn* − xn1 ) = 2, 75 − 2 (1 + 0, 25 − 1,1) = 76,93172 mm
d cos cos8
Diametrele cercurilor de f1
3.9 df2 z * 101
picior d f 2 = mn 2 2 ( han + cn* xn 2 ) = 2, 75 − 2 (1 + 0, 25 + ( −0, 77376 ) ) =
mm
ria
cos cos8
= 277,86028 mm
n.
z * 101
d a1 = 2aw − mn 2 − 2han + 2 xn 2 = 2 180 − 2, 75 − 2 1 + 2 ( −0, 77376 ) =
cos cos8
bu
d = 89, 27607 mm
Diametrele cercurilor de a1
3.10 da2
cap z * 28
mm
da
d a 2 = 2aw − mn 1 − 2han + 2 xn1 = 2 180 − 2, 75 − 2 1 + 2 1,1 =
la cos cos8
= 282, 79327 mm
Pasul pe cercul de pn
@
pn = mn = 2,75 =8,635 mm
3.11 divizare în plan normal, pt mn 2, 75
pt = = = 8, 71986 mm
respectiv frontal mm cos cos8
ya
Pasul pe cercul de bază,
p
3.12 respectiv pasul pe cercul bt pbt = pt cos t = 8,71986 cos 20,19655 = 8,18371 mm
mm
de bază în plan frontal
ho
Unghiul de înclinare al βb db 72,97575
3.13 b = arctg tg = arctg tg8 = 7,51391
danturii pe cercul de bază grade d 77, 75672
o.
b1 b2 = a aw = 0,3 180 = 54 mm
co
3.14 Lăţimile roţilor b2
b1 = b2 + b = 54 + 2 = 56 mm ; Δb=(1…4)mm m
mm
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul E2.2 (continuare)
| 0 │ 1 │ 2 │ 3 |
4. VERIFICAREA CONDIŢIILOR GEOMETRICE DE FUNCŢIONARE CORECTĂ A ANGRENAJULUI
ad
Condiţia de evitare a 14 − z1 14 − 28
4.1 xn1min = = = 0,82352 xn1 = 1,1 - condiţia este îndeplinită
interferenţei 17 17
ria
d a21 − db21 + d a22 − db22 − 2aw sin wt
= cos =
Transmisii cu roţi dinţate
2 mn cos t
n.
Gradul de acoperire al 89, 27607 2 − 72,975752 + 282, 793272 − 263,333972 − 2 180 sin 20,9462
=
angrenajului în plan 2 2, 75 cos 20,19655
4.2 β
bu
frontal, suplimentar, cos8 = 1,57; 1,11,3 2 - se verifică
respectiv total
b2 sin 54 sin 8
= = 0,86
da
=
mn la 2, 75
= + = 1,57 + 0,86 = 2, 43
@
ya
ho
o.
co
m
- 263 -
- 264 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
β1 = 10° respectiv, β2 = 8° (unde, cu β1 și β2 s-au notat unghiurile β de la treapta I
respectiv, treapta a II-a);
• Se consideră αwn = αn = 20°.
co
o.
E2.2.1 Calculul mărimilor forţelor din angrenaje
ho
Angrenajele transmit sarcina prin contactul direct dintre dinţii roţilor, între care
apar forţe de interacţiune, normale la profilele dinţilor, egale şi de sens contrar. Forţele
ya
normale Fn se consideră aplicate în polul angrenării C, la mijlocul lăţimii roţii, pe
cilindrii de rostogolire (fig. E2.1).
Componenta tangenţială, pentru toate tipurile de roţi, se determină cu relaţia
@
2T
Ft = , în care T reprezintă momentul de torsiune la arborele roţii considerate, iar
dw
la
F
Fr = Ftn tg wn = t tg wn şi Fa = Ft tg (v. fig. E2.2 şi E2.3). Între aceste forţe
cos
bu
există relaţiile: |Ft2| = |Ft1|; |Fr2| = |Fr1|; |Fa2| = |Fa1|; |Fn2| = |Fn1|.
n.
Pentru cele două angrenaje ale reductorului, componentele forţelor din angrenaje
sunt:
ria
d w1 60
Ft1 2500
Fr1 = tg wn = tg20 = 923,96 N ;
cos cos10
Fa1 = Ft1 tg = 2500 tg10 = 440,81N ;
Se consideră |Ft2| = |Ft1|; |Fr2| = |Fr1|; |Fa2| = |Fa1|.
m
co
O1
o.
ω1
Fr2
Mm Fn2
ho
Ft1
ya Ft2
Fn1
Fr1 Mr
@
ω2
la
O2
da
bu
Fig. E2.1
n.
ria
ad
Ft4
4
1 1
Fa4
m
Fa1 Fr1
4 Ft2 Ft1 ω1 ω4
co
Ft1 Fr2
Ft3
Fr4
o.
Ft4 Ft3 ω2≡ω3
Fa3 3 Fr3
3
ho
Fa2
2 Ft2
ya 2
Fig. E2.4
@
la
Alegerea materialelor
ad
• Arborele de intrare şi cel de ieşire se execută din 15Cr09, oţelul pentru dantură,
deoarece pinioanele sunt realizat corp comun cu arborele;
• Roţile dinţate se execută din 15Cr09, oţelul ales pentru roţile dinţate;
• Arborele de ieşire se execută din OLC 45;
• Semicarcasele se execută din Fc 250 prin turnare, având în vedere că grosimea
minimă trebuie să fie minim 7 mm. Fixarea relativă a semicarcaselor se realizează cu
şuruburi M10 montate cu joc iar centrarea relativă se realizează cu două ştifturi
conice 8;
• Elementele şi reperele standardizate se execută din materiale convenabil alese dintre
cele utilizate de către producători.
Transmisii cu roţi dinţate - 267 -
Ungerea şi etanşarea
• Ungerea angrenajului este asigurată prin barbotarea roţii în uleiul din baie. Se va
utiliza ulei pentru transmisii TIN300EP. Cantitatea de ulei necesară este de
aproximativ 2 litri. Uleiul se va schimba după aproximativ 5000 ore de funcţionare,
în cazul reparaţiilor sau dacă se observă un grad avansat de degradare a acestuia.
Cantitatea de ulei din reductor se completează cu ulei doar atunci când este necesar;
• Capacele de rulmenţi se execută din OL50;
• Capacul de vizitare se execută prin solidarizarea prin sudură a unei bucăţi de tablă cu
grosimea de 2 mm şi a unei bucşe filetată interior. Ambele piese sunt executate
din OL37;
m
• Subansamblul buşon de aerisire se realizează din OL 37 (bucşa filetată şi capacul)
respectiv din pâslă (sita de filetare);
co
• Etanşarea la trecerea arborilor prin capacele de rulmenţi se realizează cu manşete de
rotaţie cu bază de etanşare “forma A”;
o.
• Etanşarea la nivelul suprafeţei de separaţie dintre semicarcase se realizează cu lac
sau vopsea de etanşare;
ho
• Etanşarea capacelor de rulmenţi se realizează cu garnituri din carton presat (sau
preferabil din tablă de alamă). Aceste garnituri asigură şi reglarea jocului
prestrângerea axială iniţială a rulmenţilor. Grosimea garniturilor /pachetelor de
ya
garnituri se alege în funcţie de reglementările şi normele generale privind montajele
cu rulmenţi radiali cu bile;
• Etanşarea capacului de vizitare se realizează cu garnituri din carton presat;
@
• Buşonul de golire a uleiului din reductor este amplasat în cel mai jos punct al băii de
ulei astfel încât să permită evacuarea întregii cantităţi de ulei din reductor. De
la
mai rar de trei luni, se verifică prin control vizual, atât nivelul de ulei din reductor cât
şi starea de degradare a uleiului (culoare, impurităţi). Aceste controale sunt permise
de sistemul de măsurare prevăzut;
n.
reductor;
• Ungerea rulmenţilor este asigurată iniţial cu unsoare consistentă aplicată de către
producător iar în timpul funcţionării ajunge să fie realizată cu ulei din baie.
Elemente şi repere tipizate/standardizate
Pentru reducerea eforturilor şi costurilor de proiectare, producţie, întreţinere,
reparaţii etc., s-a ales utilizarea unui număr cât mai mare posibil de elemente şi repere
tipizate/standardizate. Acestea sunt:
• pentru ridicarea şi transportul reductorului s-a ales inel şurub M8 conform
STAS 3186 care rezistă la o sarcină maximă de ridicare de 1600 N.
• pentru golirea uleiului din reductor s-a ales dop filetat cu cap hexagonal şi guler
- 268 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
conform STAS 5304, filetat M14x1,5 şi executat dintr-un oţel din grupa (clasa de
calitate) 4.8.
• pentru centrarea relativă a semicarcaselor s-au ales ştifturi de centrare conice 8
conform STAS 3436 executate din OLC 45 îmbunătăţit.
• pentru solidarizarea /fixarea relativă a semicarcaselor s-au ales şuruburi M10
(STAS 4272), piuliţe M10 (STAS 4071) şi şaibe elastice R10 (SR ISO 7666).
• pentru montarea şi fixarea pe carcasă a capacelor de rulmenţi s-au ales şuruburi M6
şi şaibe elastice crestate (Grower) R6 (SR ISO 7666).
• pentru realizarea asamblării de tip arbore butuc, asamblarea roţii dinţate pe arborele
de ieşire, asamblarea roţii conduse de curea pe capătul arborelui de intrare şi
m
pregătirea capătului arborelui de ieşire, se utilizează pene paralele forma A, conform
STAS 1004.
co
• pentru etanşarea la capetele de arbori s-au ales garnituri manşetă de rotaţie cu buză
“forma A”, conform STAS 7950.
o.
• pentru realizarea lagărelor cu rulmenţi s-au ales rulmenţi radiali cu bile conform
STAS 3041.
ho
• pentru fixarea capacului de vizitare s-au ales şuruburi M5 şi şaibe elastice R5
(SR ISO 7666).
Transport, depozitare, montaj şi funcţionare
ya
Reductoarele se livrează protejate, la exterior, cu grund pe suprafeţele neprelucrate şi
cu vaselină pe suprafeţele prelucrate.
@
Reductoarele se livrează cu plăcuţă indicatoare, conform STAS 6849, iar arborele de
ieşire cu pană, şaibă frontală şi şurub. Se recomandă instalarea unor manşoane de
protecţie pe capetele de arbore.
la
antrenate.
Înainte de punerea în funcţiune beneficiarul trebuie să pună ulei în baie până la
bu
periodice se vor efectua la fiecare aproximativ 3000 ore de funcţionare dar nu mai rar de
3 luni, odată cu verificarea nivelului de ulei.
Întinderea curelelor, iniţială şi periodică, trebuie să respecte specificaţiile (forţa de
întindere) din memoriul de calcul. Periodic, recomandabil odată cu controlul nivelului
de ulei, se va controla vizual să nu existe bătăi excesive ale curelelor. În caz de nevoie
se vor efectua reglajele necesare.
SSM (NTSM) şi PSI
Elementele în mişcare exterioară reductorului (cuplaje, roţi de lanţ, volanţi etc.) vor
fi prevăzute cu apărători de protecţie. În mod specific, transmisia prin curele trebuie
Transmisii cu roţi dinţate - 269 -
prevăzută cu grilaj/carcasă de protecţie.
Montarea, demontarea, reglajele şi reparaţiile trebuie executate doar de personal
instruit/calificat.
Orice întreţinere (reglaje, reparaţii, înlocuiri, etc.) trebuie executată doar după oprirea
instalaţiei şi debranşarea acesteia de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, doar
de către personal autorizat.
În caz de incendiu trebuie să se intervină imediat, realizând:
• oprirea instalaţiei;
• întreruperea furnizării cu energie electrică;
• alarmarea pompierilor şi anunţarea persoanelor de conducere;
m
• izolarea şi stingerea sau cel puţin ţinerea sub control a incendiului;
• evacuarea zonei.
co
Pentru stingerea incendiului NU se va interveni cu apă (pericol de electrocutare) ci
doar cu spumă chimică şi /sau cu CO2.
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 270 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 2.1 - Caracteristici mecanice ale unor oţeluri aliate utilizate pentru
angrenaje
Caracteristici mecanice ale oţelurilor aliate de îmbunătăţire, îmbunătăţite
Duritatea Limita de curgere Limita de rupere
Marcă oţel
[HB] σ02 [MPa] σr [MPa]
40Cr10 220-315 670 880…1080
26MoCr11 280-330 600 800…950
34Mocr11 250-310 650 900-1100
m
40CrNi12 240-300 780 760-1100
41MoCr 11 215-370 780 780-1270
co
50VCr11 230-360 690 830-1180
Caracteristici mecanice ale oţelurilor de cementare, cementate şi călite
o.
Duritatea
Limita de curgere Limita de rupere
Marcă oţel flanc
miez [HB] σ02 [MPa] σr [MPa]
[HRC]
ho
15Cr09 58 200…300 495 790…1030
18MnCr10 58 270…360 ya 540 790…1180
18MoCrNi13 58 300…400 690 830…1420
20MnCr12 58 270…360 685 980…1270
58
@
21MoMnCr12 300…400 740 830…1520
17CrNi16 60 350…450 635 880…1180
la
Anexa 2.2 - Tensiuni limită ale oţelurilor uzuale pentru angrenaje (H lim şi F lim)
Oţeluri de îmbunătăţire aliate, îmbunătăţite
m
co
o.
ho
ya
Oţeluri aliate de cementare, călite
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Existenţa domeniilor de variaţie a tensiunilor limită se explică prin variaţia compoziţiei chimice
şi a caracteristicilor mecanice ale oţelurilor, dar şi prin importanţa dată la efectuarea
tratamentului termic/termochimic. Oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate au fost
împărţite în trei categorii de calitate: joasă -cele care corespund unor cerinţe reduse privind
oţelul şi tratamentul aplicat la realizarea roţilor dinţate; medie -cele care corespund unor cerinţe
ce pot fi îndeplinite de producătorii cu experienţă, cu cheltuieli mai ridicate; înaltă -cele care
corespund unor cerinţe de mare siguranţă în funcţionare.
De regulă, pentru roţile dinţate din reductoarele de uz general, se utilizează o calitate medie
- 272 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 273 -
Anexa 2.5 - Recomandări pentru alegerea lubrifiantului
Pentru angrenaje cilindrice şi conice
Vâscozitatea cinematică , în mm 2 s −1 (cst), determinată la
Materialul roţii dinţate temperatura de 50C, recomandată pentru viteza v
de dimensiune mare din d1 n1
Viteza periferică v = [m/s]
angrenaj 60 1000
< 0,5 0,5 … 1 1 … 2,5 2,5 … 5 5 … 12 12 … 25
Oţel cu
270 180 120 - 60 45
σr < 1000 MPa
m
Oţel cu
σr = 1000…1250 MPa
co
270 270 180 120 85 60
şi oţel aliat cu Cr-Ni ,
cu σr < 800 MPa
o.
Oţel cu
σr = 1000…1250 MPa 450 270 270 180 120 85
şi oţeluri cementate
ho
Pentru angrenaje melcate şi hipoide
Viteza periferică, Vâscozitatea cinematică , în mm 2 s −1 (cst) , la temperatura de
ya
−1
ms 50C
1 450
@
1 … 2,5 270
2,5 … 5 180
la
5 … 10 120
10 … 15 85
da
15 … 25 60
Uleiuri pentru transmisii industriale (Extras din STAS 10588)
Vâscozitatea
bu
2 −1 Temperatura de
Simbol mm s (cst) E
determinare
min. max. min. max.
n.
TIN 25 EP 21 26 3 3,5
TIN 42 EP 37 45 5 5,9
ria
m
vâscozitatea corespunzătoare clasei SAE 90, aditivat la nivelul EP2.
Ulei T75 w/90EP3 – ulei pentru transmisiile prin angrenaje ale autovehiculelor,
co
multigrad, care satisface condiţiile de vâscozitate SAE cuprinse în
intervalul clasei 75W şi clasei 90, aditivat la nivelul EP3.
o.
Alte tipuri de uleiuri industriale folosite la ungerea angrenajelor
Vâscozitatea Temperatura
2 −1
E Observaţii
ho
STAS Simbol mm s (cst) de
min. max. min. max. determinare
C 255 20 30 2,57 4,07ya Se recomandă la
C 265 30 40 4,01 5,33 viteze relative mici,
385 100C temperaturi de
C 285 32 55 4,32 7,28
funcţionare şi
@
Obs.: La predimensionare, ZL = 1.
Transmisii cu roţi dinţate - 275 -
m
co
o.
ho
Rz1 + Rz 2 100
Rz100 = , unde Rz1 şi Rz2 reprezintă rugozitatea flancului activ al
ya
2 aw
dintelui pinionului, respectiv roţii. Dacă pe desen se indică Ra , atunci Rz1≈6Ra1 şi
Rz2≈6Ra2. Pentru angrenaje conice, aw = amv .
@
Obs.: La predimensionare, ZR = 1.
la
da
bu
1 - Toate materialele, la
solicitare statică
n.
2 - Oţeluri nitrurate
3 - Oţeluri cementate sau
ria
Maşini unelte • • • • • •
Automobile • • • •
Autocamioane • • • •
m
Tractoare • • •
Reductoare de uz general • • • •
co
Acţionarea laminoarelor • • • •
Mecanismele maşinilor de ridicat • • • •
o.
Maşini agricole • • • •
v2 • •
Viteza periferică [m/s]
ho
2<v5 • •
drepţi
Dinţi
5 < v 10 • •
10 < v 40 •
ya
v2 • •
înclinaţi
2<v5 • • •
Dinţi
5 < v 10 • •
10 < v 40 • •
la
Rectificare o o • • •
Şevăruire o • • •
da
Procedeul de
prelucrare
Turnare
• Se obţine în condiţii normale de prelucrare
ria
m
Rectificare îngrijită 5;6;7 0,2 ; 0,4
Rectificare urmată de lepuire 3;4;5 0,05 ; 0,1 ; 0,2
co
Obs.: Pentru rugozitatea zonei de racordare se alege o valoare imediat superioară
rugozităţii flancului activ.
o.
Anexa 2.10 - Factorul de viteză Zv
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Obs.: La predimensionare, Zv = 1
- 278 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
Obs.:
Ra1 – rugozitatea flancului activ al pinionului.
o.
Diagrama este utilizabilă pentru pinioane cementate şi călite în angrenare cu roţi
conduse având duritatea cuprinsă între 130…400HB şi Ra1 1m. Pentru
ho
Ra1 > 1m, se alege Zw = 1;
Când ambele roţi ale angrenajului au durităţi sub 350HB sau peste 400HB, Zw =1,
indiferent de valoarea lui Ra1.
ya
Anexa 2.12 - Factorul de mărime YX
@
la
da
călite superficial
3 - Toate materialele, la
n.
sarcină statică
ria
ad
Obs.: La predimensionare, Yx 1 = 1; Yx 2 = 1
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Obs.:
Pentru dinţi înclinaţi sau curbi: x1,2 = xn 1,2.
Pentru numere mici de dinţi, se alege valoarea minimă dată în diagramă pentru YSa.
La predimensionare se consideră: pentru dantură dreaptă, x1=x2=0 ; pentru dantură
înclinată, xn1=xn2=0.
- 280 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
aw [mm] 112 125 140 160 180 200 225 250 280
Notă: Se preferă utilizarea distanţelor dintre axe tipărite cu caractere îngroşate
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 281 -
m
Generatoare de curent,
transportoare cu bandă
co
şi cu melc, mecanisme
de avans la maşini-
1,75
o.
1 1,25
unelte, ventilatoare,
agitatoare şi
ho
amestecătoare pentru
substanţe cu densitate
uniformă
Cu şocuri moderate
ya
Mecanismul principal
@
al maşinilor unelte,
transportor cu bandă
cu viteză neuniformă,
la
agitatoare şi
1,25 1,5 2
da
amestecătoare pentru
substanţe cu densitate
neuniformă, pompe cu
bu
Cu şocuri puternice
Ştanţe, foarfeci, utilaje
ria
laminoare şi turnătorii,
excavatoare cu cupă,
2,25
ad
m
Oţel Fontă cu grafit nodular (Fgn) 1,73 10 5
181,4
2,06 10 5
laminat Bronz turnat 1,03 10 5
155
co
Bronz laminat 1,13 10 5 159,8
Fontă cenuşie (Fc) 1,26 10 5 …1,18 10 5 165,4 ... 162
o.
Oţel turnat 2,02 10 5 188
Oţel
ho
2,02 10 Fontă cu grafit nodular (Fgn)
5
1,73 10 5
180,5
turnat
Fontă cenuşie (Fc) 1,18 10 5
161,4
Obs.: S-a considerat υ1 = υ2 = 0,3 (coeficientul de contracţie transversală - coeficientul
ya
Poisson) pentru toate materialele.
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 283 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Obs.:
Pentru dantură înclinată, x1 = xn1 ; x2 = xn2 ;
La predimensionare, se consideră: pentru dantură dreaptă, x1=x2=0; β=0; ZH=2,49 iar
pentru datură înclinată, xn1=xn2=0; Z H = 2, 49 cos
- 284 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
m
Cutii de viteze cu roţi baladoare 0,12 … 0,15
Angrenaje deschise 0,1 … 0,3
co
b u +1 b
d = = a ; m = = d z1 ; v – viteza periferică.
d1 2 m
o.
Obs.:
Pentru angrenajele îmbunătăţite se aleg valori pentru ψa înspre limita superioară a
ho
intervalelor, iar pentru angrenajele cementate se aleg valori înspre limita inferioară
a intervalelor.
Pentru angrenajele amplasate asimetric faţă de reazeme se adoptă valori pentru
ya
ψa înspre limita inferioară a intervalului, iar pentru cele amplasate simetric valori
superioare.
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 286 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Obs.:
Pentru dinţi înclinaţi sau curbi: x1,2 = xn1,2.
La predimensionare, se consideră: pentru dantură dreaptă x1=x2=0 iar pentru dantură
înclinată xn1=xn2=0.
Transmisii cu roţi dinţate - 287 -
Anexa 2.23 - Modulul danturii (Extras din STAS 822)
Modulul standardizat este modulul m pentru dantura dreaptă, modulul normal mn pentru
dantură înclinată şi modulul pe conul frontal exterior me pentru roţi conice cu dantură dreaptă.
1,0 1,125 1,25 1,375 1,5 1,75 2,0 2,25 2,5
Modulul danturii
2,75 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5
[mm]
7,0 8,0 9,0 10 11 12 14 16 18
Notă: Se preferă valorile tipărite cu caractere îngroşate
m
al angrenajului Dantură dreaptă Dantură înclinată
v z1 /100 ≤ 3 m/s * Pentru 1 , Kv se alege din
co
fig. A2.24 b; ***
z1<50 ; ** Pentru 1 , Kv se
o.
Ft / b 150 Nmm ; determină cu relaţia
Kv = Kv − ( Kv − Kv )
ho
v z1 /100 < 10 m/s pentru Fig. A2.24 a
dantură dreaptă sau în care:
v z1 /100 < 14 m/s pentru Kv = Kv din fig. A2.24 a;
ya
dantură înclinată ;
Kv = Kv din fig. A2.24 b.
@
2T1
Ft = - forţa tangenţială corespunzătoare diametrului de divizare;
d1
la
d1 n1
* v= ;
60 1000
** Roţile dinţate sunt din oţel, în construcţie masivă sau cu coroane dinţate cu
bu
elasticitate redusă.
*** Dacă, pentru treapta de precizie adoptată, în diagramă nu se găsesc valori
n.
m
de divizare al roţii
f ff2 fpb2 ff2 fpb2 ff2 fpb2 ff2
precizie conduse d2 [mm] pb2
co
[m]
125 5,6 6 7,5 7 8,5 8 - -
5 126 … 400 6,7 7 8,5 8 9,5 9 10 11
o.
401 … 800 7,5 9 8,5 10 10 11 12 13
125 9,5 8 12 10 13 12 - -
ho
6 126 … 400 10 9 13 11 15 13 17 16
401 … 800 12 12 13
ya 14 17 16 19 18
125 13 11 17 14 19 17 - -
7 126 … 400 15 13 19 16 21 19 24 22
401 … 800 17 17 19 20 24 24 26 26
@
125 19 14 24 20 26 22 - -
8 126 … 400 21 18 26 22 30 28 34 32
la
401 … 800 24 25 26 28 34 36 38 40
125
da
26 - 34 - 38 - - -
9 126 … 400 30 - 38 - 42 - 48 -
401 … 800 34 - 38 - 48 - 53 -
bu
125 38 - 48 - 53 - - -
10 126 … 400 42 - 53 - 60 - 67 -
401 … 800
n.
48 - 53 - 67 - 75 -
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 289 -
m
co
o.
a b c d
ho
ya
@
la
e f g h
Fig. A2.25
da
m
co
o.
ho
ya
Fig. A2.25, i
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. A2.25, j
Transmisii cu roţi dinţate - 291 -
m
co
o.
ho
ya
@
Fig. A2.25, k
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. A2.25, l
- 292 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
18 19 20 21 22 23 24 25
0 0,010760 0,012715 0,014904 0,017345 0,020054 0,023049 0,026350 0,029975
m
1 0,010791 0,012750 0,014943 0,017388 0,020101 0,023102 0,026407 0,030039
2 0,010822 0,012784 0,014982 0,017431 0,020149 0,023154 0,026465 0,030102
co
3 0,010853 0,012819 0,015020 0,017474 0,020197 0,023207 0,026523 0,030166
4 0,010884 0,012854 0,015059 0,017517 0,020244 0,023259 0,026581 0,030229
o.
5 0,010915 0,012888 0,015098 0,017560 0,020292 0,023312 0,026639 0,030293
6 0,010946 0,012923 0,015137 0,017603 0,020340 0,023365 0,026697 0,030357
ho
7 0,010977 0,012958 0,015176 0,017647 0,020388 0,023418 0,026756 0,030420
8 0,011008 0,012993 0,015215 0,017690 0,020436 0,023471 0,026814 0,030484
9 0,011039 0,013028 0,015254 0,017734
ya 0,020484 0,023524 0,026872 0,030549
10 0,011071 0,013063 0,015293 0,017777 0,020533 0,023577 0,026931 0,030613
11 0,011102 0,013098 0,015333 0,017821 0,020581 0,023631 0,026989 0,030677
@
12 0,011133 0,013134 0,015372 0,017865 0,020629 0,023684 0,027048 0,030741
13 0,011165 0,013169 0,015411 0,017908 0,020678 0,023738 0,027107 0,030806
la
31 18 19 20 21 22 23 24 25
m
32 0,011775 0,013852 0,016174 0,018755 0,021614 0,024770 0,028242 0,032049
33 0,011807 0,013889 0,016214 0,018800 0,021665 0,024825 0,028302 0,032116
co
34 0,011840 0,013926 0,016255 0,018846 0,021715 0,024881 0,028363 0,032182
35 0,011873 0,013963 0,016296 0,018891 0,021765 0,024936 0,028424 0,032249
o.
36 0,011906 0,013999 0,016337 0,018937 0,021815 0,024992 0,028485 0,032315
37 0,011939 0,014036 0,016379 0,018983 0,021866 0,025047 0,028546 0,032382
ho
38 0,011972 0,014073 0,016420 0,019028 0,021916 0,025103 0,028607 0,032449
39 0,012005 0,014110 0,016461 0,019074 0,021967 0,025159 0,028668 0,032516
40 0,012038 0,014148 0,016502 0,019120
ya 0,022018 0,025214 0,028729 0,032583
41 0,012071 0,014185 0,016544 0,019166 0,022068 0,025270 0,028791 0,032651
42 0,012105 0,014222 0,016585 0,019212 0,022119 0,025326 0,028852 0,032718
@
43 0,012138 0,014259 0,016627 0,019258 0,022170 0,025382 0,028914 0,032785
44 0,012172 0,014297 0,016669 0,019304 0,022221 0,025439 0,028976 0,032853
45 0,012205 0,014334 0,016710 0,019350 0,022272 0,025495 0,029037 0,032920
la
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 295 -
Anexa 2.27 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 296 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 2.27 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 297 -
Anexa 2.27 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 298 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 2.27 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii cu roţi dinţate - 299 -
Anexa 2.27 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 300 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 2.27 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
3. ARBORI
3.1. DEFINIRE ȘI CLASIFICARE
m
momentelor de torsiune de-a lungul axei lor şi susţinerii altor organe de maşini
cu mişcare de rotaţie (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.).
co
Osiile sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie sau fixe, destinate
susţinerii altor organe de maşini cu mişcare de rotaţie.
o.
Deosebirea funcţională dintre arbori şi osii este aceea că arborii transmit
ho
moment de torsiune, în timp ce osiile nu transmit moment de torsiune.
Arborii au o largă utilizare în construcţia de maşini. Nu există maşină care
să nu conţină în construcţia ei arbori de diferite forme şi dimensiuni.
ya
Un arbore este constituit, în general, din următoarele părţi/porţiuni
@
componente (fig. 3.1): corpul
arborelui, părţile de sprijinire
la
corp
Porţiunile de calare sunt parte de calare
zonele de asamblare a arborelui cu Fig. 3.1
n.
organele de maşini susţinute de acesta (roţi dinţate, roţi de curea, roţi de lanţ,
ria
m
alunecare, cu excepţia cazurilor când se montează doi rulmenţi în acelaşi lagăr.
co
Diametrele fusurilor se aleg în funcţie de diametrul interior al rulmentului.
o.
Arborii pot fi clasificaţi după mai multe criterii, dintre care:
• forma axei geometrice: drepţi, cotiţi, flexibili;
ho
• secţiunea (diametrul) arborelui pe lungime, respectiv forma constructivă:
secţiune constantă, variabilă (în general, în trepte);
ya
• forma suprafeţei exterioare: netezi, canelaţi, combinată;
• forma secţiunii: plină, tubulară;
@
solicitaţi la încovoiere-torsiune;
• comportarea la solicitări şi/sau vibraţii, rigiditatea: arbori rigizi, arbori elastici;
da
înclinată.
Arborii drepţi sunt cel mai frecvent folosiţi în construcţia transmisiilor
n.
m
construcţia cutiilor de viteze.
co
Arborii drepţi se execută, de regulă, cu secţiunea plină. Atunci când se
impun condiţii severe de greutate sau atunci când este necesară introducerea prin
o.
arbore a unui alt arbore (arborii coaxiali ai cutiilor de viteze planetare sau arborii
cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare, prin interiorul cărora trece
ho
arborele prizei de putere), aceştia se execută tubulari.
Principalele domenii de folosire a arborilor drepţi sunt: reductoarele de
ya
turaţie de uz general, ansamblele transmisiei automobilelor şi tractoarelor (cutii
de viteze, cutii de distribuţie, reductoare centrale, reductoare finale, prize de
@
(la motoarele cu ardere internă) sau invers (la compresoare, prese, maşini de
forjat). Aceşti arbori au două sau mai multe fusuri paliere – pentru rezemare,
bu
mecanismului.
Arborii cotiţi sunt prevăzuţi cu contragreutăţi, pentru echilibrarea statică şi
ria
introduce într-o manta metalică sau executată din ţesătură cauciucată. Arborele
flexibil se racordează la elementele între care se transmite mişcarea cu ajutorul
armăturilor de capăt.
Osiile sunt de două feluri: rotitoare şi fixe. Osiile rotitoare au, în general,
axa geometrică dreaptă şi secţiunea constantă sau aproape constantă pe toată
lungimea (osia de la vagoanele de cale ferată). Osiile fixe au axa geometrică
dreaptă sau curbată şi se întâlnesc frecvent la punţile nemotoare ale
m
automobilelor.
co
3.2. MATERIALE PENTRU ARBORI. NOŢIUNI DE
o.
TEHNOLOGIE
ho
Materialele utilizate pentru realizarea arborilor trebuie să răspundă
cerinţelor de solicitare şi funcţionale, dar şi celor tehnologice. Alegerea
ya
materialului din care se execută arborii este determinată de: tipul arborelui,
condiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul lagărelor),
@
natura organelor montate pe arbore (roţi fixe, roţi baladoare etc.). Uneori aceste
cerinţe sunt contradictorii. Spre exemplu, un material rezistă foarte bine la
la
solicitări, dar este greu de prelucrat prin aşchiere. În aceste cazuri intervine
da
aliate. Oţelurile aliate se folosesc numai în cazuri speciale: când pinionul este
confecţionat din oţel aliat şi face corp comun cu arborele, la arbori puternic
solicitaţi, la turaţii înalte, în cazul restricţiilor de gabarit, la osiile autovehiculelor
n.
etc. Pentru arborii ale căror dimensiuni se determină din condiţii de rigiditate,
ria
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
Fig. 3.2
bu
Arborii pot fi executaţi prin aşchiere, din bare (cazul producţiei de unicate),
n.
Arborii executaţi după unul din procedeele amintite se supun unui tratament
termic de normalizare, de îmbunătăţire sau de călire superficială a fusurilor şi
ad
m
de 0,3...3 mm, trasă la rece. Mantaua arborilor flexibili este metalică, putând fi
co
prevăzută şi cu straturi de ţesătură şi cauciuc. Mantaua metalică se realizează
dintr-o platbandă de oţel zincată, cu secţiune profilată, înfăşurată, fiind etanşată
o.
cu şnur de bumbac. Mantaua din ţesătură cauciucată este formată dintr-un arc din
bandă de oţel, tratat termic, şi dintr-o tresă de bumbac acoperită cu cauciuc cu
ho
inserţii de ţesătură.
ya
3.3. SARCINI CARE ÎNCARCĂ ARBORELE. SCHEME DE
@
CALCUL. SOLICITĂRI
la
acesta (roţi dinţate, roţi de curea, roţi de lanţ etc.) şi forţe de reacţiune, reacţiunile
din lagăre. Sub acţiunea acestui sistem de forţe, arborele este în echilibru static
ria
determinat.
Forţele exterioare, considerate ca forţe concentrate, acţionează în plane
ad
m
iar forţele concentrate se vor considera mai aproape de margine în cazul butucilor
co
rigizi şi montaţi cu strângere şi mai departe pentru butucii elastici şi montaţi cu
joc.
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
a b c
ad
d e
Fig. 3.3
- 308 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Forţele exterioare care acţionează asupra arborilor sunt dispuse după direcţii
diferite, fapt care duce la solicitarea arborelui, la încovoiere, în plane diferite.
Pentru simplificarea stabilirii diagramelor de momente încovoietoare, se
recomandă descompunerea tuturor forţelor în componente care produc solicitarea
arborelui la încovoiere în două plane perpendiculare (fig. 3.3,b şi c).
Forţele de reacţiune din lagăre rezultă din interacţiunea arborelui cu
organele pe care se reazemă. Acestea se consideră, de asemenea, în schemele de
m
calcul, sub forma unor sarcini concentrate, aplicate în punctele de rezemare ale
arborelui. Poziţia reazemelor arborelui depinde de natura lagărului (fig. 3.4).
co
Pentru lagăre cu alunecare, datorită presiunii neuniform distribuită dintre
arbore şi lagăr, reazemul se consideră amplasat la distanţa (0,25...0,3)·l, faţă de
o.
interiorul lagărului.
În cazul lagărelor cu rulmenţi (fig. 3.4), reazemele se consideră amplasate
ho
astfel:
- la mijlocul lăţimii rulmentului, pentru lagăre cu rulment radial cu bile sau cu
ya
role cilindrice;
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 3.4
Arbori - 309 -
- la intersecţia normalei la suprafaţa de contact dintre corpurile de rulare şi inelele
rulmentului, cu axa arborelui, pentru lagărele cu un rulment radial-axial sau cu
role conice; distanţa a este dată în catalogul producătorului de rulmenţi, pentru
fiecare tipodimensiune de rulment;
- pentru lagărele formate din doi sau mai mulţi rulmenţi de tipodimensiuni
diferite, poziţia reazemului se estimează în funcţie de rulmentul principal
d.p.d.v. funcţional şi constructiv;
- pentru lagărele formate din perechi de rulmenţi identici montaţi faţă în faţă
m
(aranjament DB) sau spate în spate (aranjament DF), reazemul se consideră la
co
jumătatea lăţimii perechii de rulmenţi; pentru lagărele formate din doi rulmenţi
identici montaţi în tandem (aranjament DT) sau mai mulţi rulmenţi identici
o.
montaţi în diferite aranjamente, cataloagele de rulmenţi oferă indicaţii
referitoare la poziţionarea reazemului.
ho
3.3.2. Scheme de calcul ale arborilor drepţi
ya
În funcţie de diametrul obţinut la predimensionare, de numărul şi
@
arborelui.
De asemenea, la întocmirea schiţei cu forma constructivă a arborelui,
n.
arbore sau lângă pinion, dacă acesta este corp comun cu arborele).
Unele recomandări legate de aprecierea distanţei între reazeme sunt date în
ad
fig. 3.5 (pentru exemplificare s-a ales o soluţie constructivă pentru un arbore de
intrare al unui reductor cilindric cu o treaptă).
În cazul în care forţele acţionează asupra arborelui după direcţii diferite
(fig. 3.6), se grupează toate forţele după două direcţii perpendiculare, de obicei
planul orizontal „H” şi planul vertical „V”, după aplicarea torsorului forţelor.
Considerând arborele din fig. 3.6, asupra acestuia vor acţiona componentele Fr şi
Ft ale forţei datorate angrenării roţii dinţate şi o forţă Fc datorată transmisiei prin
- 310 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
curea (ex.: forţa de întindere a curelei), aşa cum se arată în fig. 3.5. Întrucât forţa
Ft nu acţionează direct asupra arborelui, se consideră în planul „H” trecând prin
axa arborelui – două forţe egale şi de sens contrar, astfel ca echilibrul să nu se
schimbe. Se formează un cuplu al forţelor Ft care solicită arborele la torsiune
(Mt) şi o forţă Ft care acţionează în axa arborelui în planul „H”. Gruparea forţelor
în cele două plane „H” şi „V” se va face ţinând seama de tendinţa de încovoiere a
arborelui. Astfel, toate forţele care tind să încovoaie arborele în planul „V” (Fr şi
Fc) se vor considera în acest plan, iar forţa Ft în planul „H”.
m
2…4 5...15 b2 5...15 2…4
co
o.
ho
ya
@
B B
a b c
la
L
da
Fig. 3.5
bu
n.
H
ria
Ft Fc
Fr
Ft
ad
D1 Mm
Ft
c
b
a
Fig. 3.5
Arbori - 311 -
Un alt exemplu de schemă de calcul, pentru arborele intermediar al unui
reductor cilindric în două trepte, este prezentat în fig. 3.7.
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
Fig. 3.7
n.
m
nedeformate - punctul D, la compresiune atunci când ajunge din nou în dreptul
fibrei interioare - punctul A etc.).
co
Tensiunea de torsiune este constantă (solicitare aproximativ constantă,
şocuri moderate) sau variază după un ciclu pulsator (considerând funcţionarea cu
o.
porniri şi opriri repetate).
Schiţele acestor cicluri de solicitare şi caracteristicile lor sunt în Anexa 3.1.
ho
ya
@
Fig. 3.8
la
da
m
Pentru preîntâmpinarea aspectelor negative semnalate, arborii trebuie să fie
co
suficient de rezistenţi, pentru a putea prelua tensiunile de interior şi de suprafaţă,
să aibă forme constructive care să împiedice oboseala materialului, să fie
o.
suficient de rigizi, pentru a limita deformaţiile de încovoiere şi torsionale şi să nu
funcţioneze în regim de rezonanţă.
ho
Calculul complet al unui arbore necesită rezolvarea următoarelor faze:
- calculul de rezistenţă (calculul de predimensionare şi calculul la solicitări
ya
compuse);
- calculul la solicitări variabile (la oboseală);
@
critice.
ad
m
sunt indicate în Anexa 3.2.
co
3.5.2. Întocmirea schemei de încărcare
o.
Realizarea schemei de calcul la încovoiere a arborilor unui reductor implică
mai multe activităţi interconectate: stabilirea mărimilor, direcţiilor, sensurilor şi
ho
punctelor de aplicaţie ale forţelor care solicită arborele, descompunerea forţelor
în două plane perpendiculare etc. ya
În cazul reductoarelor de turaţie, forţa normală dintr-un angrenaj Fn este
dificil de utilizat în calcule. Din acest motiv se apelează la descompunerea
@
perpendiculare între ele: unul dintre ele este planul "arborilor" şi include axele
arborilor (doi, trei etc.) – planul [H] pentru reductoare orizontale respectiv, planul
bu
[V] pentru reductoare verticale; celălalt plan este un plan perpendicular pe planul
arborilor şi include axa arborelui corespunzător - planul [V] pentru reductoare
n.
forţa normală dintr-un angrenaj Fn este dificil de utilizat în calcule. Din acest
motiv se apelează la descompunerea acesteia în componente (Ft, Fr şi Fa) care
ad
VA Fr Fc
Planul
[V] 1
VB
m
Ft
Planul
co
[H]
HA HB
o.
Fig. 3.9
ho
În tab. 3.1 şi tab. 3.2 sunt prezentate exemple de scheme de încărcare ale
ya
arborilor unor reductoare de turaţie.
@
16 M t
d= 3 [mm], (3.1)
at
unde: Mt [Nmm] este momentul de torsiune care solicită arborele; τat [MPa] este
rezistenţa admisibilă convenţională la torsiune.
Se consideră τat = 15...30 MPa pentru oţelurile obişnuite şi τat = 40...55 MPa
pentru oţelurile aliate. Valorile superioare ale rezistenţelor admisibile se aleg
- 316 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul 3.1
Reductor cilindric obişnuit, orizontal
Schemă pentru stabilirea sensurilor forţelor
m
Tangenţiale şi radiale
co
o.
ho
ya
@
Axiale
la
Tabelul 3.2
Reductor cilindric coaxial vertical
Schemă pentru stabilirea sensurilor forţelor
Axiale Tangenţiale şi radiale
m
co
o.
ho
ya
@
pentru arborii „scurţi” (la care solicitarea de încovoiere are pondere mai mică în
solicitarea totală/compusă la care este supus arborele) iar valorile inferioare se
aleg pentru arborii „lungi”. Tensiunea admisibilă convenţională la torsiune
considerată la calculul de predimensionare al arborilor, în cazul reductoarelor de
turaţie de uz general, cu una sau două trepte, are valori mai mici decât valorile
tensiunii admisibile la torsiune pură, sunt diferite pentru fiecare arbore în parte şi
au rolul de a permite obţinerea unor valori acoperitoare la predimensionare a
diametrelor arborilor (să asigure estimarea unor diametre de predimensionare
m
care să permită arborilor să suporte solicitările compuse reale). În general, se
co
recomandă valorile τat I = 15…25 MPa, τat II = 20…35 MPa, τat III = 30…45 MPa
pentru arborele I, II respectiv, III al reductorului.
o.
La întocmirea schiţei arborelui, diametrul rezultat din calculul de
predimensionare se consideră în dreptul porţiunii de calare a roţii pe arbore (sau
ho
lângă pinion, dacă acesta este corp comun cu arborele).
ya
3.5.3.2. Dimensionarea arborilor
Calculul de dimensionare este recomandat arborilor nesolicitaţi axial.
@
m
un coeficient care ţine seama de ciclurile de variaţie ale celor două momente;
relaţia de calcul a coeficientului de echivalare a ciclurilor de solicitare se
co
stabileşte cu ajutorul tabelului din Anexa 3.3, valoarea acestuia putându-se
determina cu ajutorul informaţiilor din Anaxa. 3.4;
o.
- calculul diametrului necesar în secţiunea analizată
ho
32M red
d nec = 3 , (3.4)
ai III ya
unde ai III este tensiunea admisibilă la încovoiere, pentru ciclul alternant
simetric, a materialului din care este executat arborele (Anexele 3.2 şi 3.4).
@
M red 1 = M i2rez 1 + ( M t 1 ) ,
ad
2
(3.3 ' )
- calculul diametrului necesar în secţiunea analizată
32M red 1
d1 nec = 3 . (3.4 ' )
ai III
În situaţia calculului de dimensionare, valoarea diametrului, adoptată pentru
secţiunea analizată, din considerente funcţional-tehnologice, trebuie să satisfacă
condiţia d adoptat d nec.
- 320 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
VA Fr Fc
Planul V
1
VB
MiV
m
MiV1
co
Ft
Planul H
o.
HA HB
ho
MiH
MiH1
ya
Mt
@
Fig. 3.10
la
încovoietoare pentru cele două plane (fig. 3.9). Având în vedere unghiul de 90 0
dintre cele două plane („H” şi „V”) se poate calcula – în fiecare secţiune –
momentul încovoietor rezultant. În secţiunea 1, fig. 3.9 rezultă
M i rez 1 = M i2V 1 + M i2H 1 . (3.5)
Calculul tensiunii de torsiune τt, încovoiere i şi după caz, al tensiunii de
compresiune sau tracţiune t(c) în secţiunea considerată. Tensiunile din secţiunea
verificată se determină cu relaţiile:
Arbori - 321 -
M t 16 M t
t = = , (3.6)
Wp d3
M i rez 32M i rez
i = = , (3.7)
Wz d3
Fa 4 Fa
t (c) = = , (3.8)
A d2
în care: Mt = momentul de torsiune transmis de arbore; Wp = modul de rezistenţă
m
polar;
co
Mi rez = momentul de încovoiere din secţiunea considerată; Wz = modul de
rezistenţă axial; Fa = rezultanta forţelor axiale; A = aria secţiunii considerate.
o.
Relaţii de calcul pentru Mi, Mt, A, Wz şi Wp sunt date în Anexa 3.5.
Calculul tensiunii echivalente şi compararea acesteia cu tensiunea
ho
admisibilă. Într-o secţiune oarecare a unui arbore, tensiunea echivalentă σe se
calculează cu relaţia (în general, conform teoriei a III-a de rupere)
ya
( + t ,c ) + 4 ( t ) ai III ,
2
e =
2
i (3.9)
@
execută arbori, pentru diferite cicluri de solicitare, fiind date în Anexa 3.4).
ad
t Mt t
Fig. 3.9
- 322 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
Dacă în urma calculelor reiese că arborele nu rezistă la solicitări, se adoptă
măsuri constructive (se măresc diametrele acestuia, se modifică lungimile
co
diferitelor tronsoane, se modifică punctele de aplicaţie ale forţelor şi/sau
reacţiunilor din lagăre etc.) şi/sau tehnologice (se execută arborele dintr-un
o.
material cu proprietăţi mecanice superioare, se adoptă tratamente termo-chimice
ho
diferite, alte tehnologii de prelucrare etc.) şi se reia calculul până la obţinerea
rezultatului dorit. ya
În situaţia calculului de verificare, modificarea din motive justificate a
valorii diametrului, impune necesitatea reluării calculului tensiunii echivalente.
@
solicitări variabile
da
m
k şi k sunt coeficienţii efectivi de concentrare; şi sunt factorii
dimensionali; şi sunt coeficienţii de calitate a suprafeţelor.
co
Pentru determinarea limitei de curgere a materialului la torsiune, 02, se pot
o.
utiliza recomandările: 02 = 0,63 02, pentru oţel carbon respectiv, 02 = 0,6 02,
pentru oţel aliat, în care 02 este limita de curgere a materialului (Anexa 3.2).
ho
Cu suficientă precizie se poate accepta -1 = 0,55 -1 , cu -1 din Anexa 3.2.
Valorile coeficienţilor efectivi de concentrare k şi k , pentru unele
ya
situaţii, sunt date în Anexa 3.6, Anexa 3.7 respectiv Anexa 3.8.
Valoarea factorului dimensional , în funcţie de diametrul arborelui în
@
stabilite cu aproximaţie.
ria
a b c
m
d e f g
co
o.
ho
h i j k
ya
@
la
l m
da
bu
n.
n o p
ria
ad
r s t u v
Fig. 3.10
m
de diametru mic, pentru treceri de secţiune mai mari (fig. 3.10,e);
co
- rază de racordare, însoţită de canal de descărcare, pe treapta de diametru mai
mare (fig. 3.10,f);
o.
- rază de racordare, combinată cu executarea unei găuri, pe treapta de diametru
mai mare (fig. 3.10,g) etc.
ho
În cazul în care saltul de diametru se execută în scopul sprijinirii axiale a
organelor montate pe arbore, caz în care este necesară prelucrarea (rectificarea)
ya
treptei de diametru mai mic, trecerea de secţiune se recomandă a se executa prin:
- canale de trecere, executate la capătul treptei de diametru mai mic a căror
@
m
- rotunjirea muchiilor butucului sau, după caz, subţierea marginilor butucului
co
(fig. 3.10, s şi t);
- executarea canalelor de descărcare în arbore sau în butuc (fig. 3.10,u şi v).
o.
Filetul este un alt concentrator de tensiuni, efectele sale putând fi reduse
prin:
ho
- folosirea filetului numai la capete de arbori, unde momentele încovoietoare
sunt reduse;
ya
- folosirea filetelor cu pas fin şi a celor cu fundul spirei racordat.
Pe lângă măsurile care vizează forma constructivă, rezistenţa la oboseală
@
rezistenţei la oboseală.
ad
m
co
o.
ho
ya
@
la
Fig. 3.11
da
A = AH
2
+ AV
2
a ; B = BH
2
+ BV
2
a , (3.14)
unde a reprezintă săgeata admisibilă, iar a reprezintă rotirea admisibilă, ale
ria
încărcare, sunt prezentate în Anexa 3.12. Aceste relaţii sunt valabile pentru un
arbore drept de secţiune constantă.
Cu suficientă precizie, pentru un arbore în trepte - fig. 3.12 - se poate
calcula un diametru echivalent De cu relaţia
n
d l 2
i i
De = i =1
. (3.15)
L
- 328 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
Fig. 3.12
o.
Pentru arborii de importanţă mare se pot aplica metode mai precise.
ho
În situaţiile în care arborii au deformaţii sau rotiri mai mari decât cele
admisibile, se recomandă majorarea dimensiunilor diametrelor şi micşorarea
ya
lungimii între reazeme. Schimbarea materialului nu este indicată, întrucât
modulul de elasticitate longitudinal E nu diferă sensibil de la o marcă de oţel la
@
alta.
la
care pot fi forţe şi momente de torsiune, arborii pot avea vibraţii flexionale,
torsionale sau longitudinale. Dintre acestea, numai primele două prezintă
importanţă şi care, de obicei devin periculoase.
n.
turaţia de funcţionare (mărire sau micşorare), arborele îşi reia forma iniţială, de
linie dreaptă. Dacă se continuă creşterea turaţiei, se poate observa că la
apropierea de o altă turaţie, arborele iarăşi va descrie o suprafaţă de revoluţie,
însă de altă formă. Astfel de turaţii poartă denumirea de turaţii critice.
Coincidenţa (suprapunerea de efecte) frecvenţei oscilaţiilor factorilor
perturbatori cu cea a vibraţiilor proprii duce la rezonanţă: amplificarea vibraţiei
proprii creşte continuu şi arborele ajunge la rupere. Aşadar, nu este permis ca
arborele să se rotească cu turaţia critică şi nici ca turaţia lui să fie apropiată de
Arbori - 329 -
aceasta.
Prin urmare, verificarea la vibraţii constă în determinarea frecventei
oscilaţiilor proprii ale arborelui, respectiv a turaţiei critice ncr, corespunzătoare,
pentru a constata dacă turaţia de funcţionare nu coincide sau nu este prea
apropiată de aceasta.
Fenomenului de vibraţii îi este caracteristic faptul că energia potenţială se
transformă periodic în energie cinetică şi invers. Timpul în care acest fenomen se
repetă poartă denumirea de perioadă, iar numărul de perioade în unitatea de timp
m
se numeşte frecvenţă.
co
Vibraţiile flexionale sau transversale îşi pot avea originea în cauze diferite:
lipsa de precizie în executarea şi montarea arborelui, defecte de material, de
o.
execuţie sau de centrare a organelor montate pe arbore, etc. Un arbore cu
secţiune variabilă, sub acţiunea mai multor sarcini concentrate şi parţial uniform
ho
repartizate, posedă din punct de vedere teoretic, un număr infinit de frecvenţe
proprii. Importanţă practică prezintă însă numai prima frecvenţă proprie, foarte
ya
rar a doua sau a treia.
Vibraţiile torsionale apar în acele situaţii când momentele de torsiune se
@
aplică brusc, de exemplu în cazul când arborele este pornit (pus în mişcare,
la
cuplat) sau oprit brusc. De asemenea, vibraţiile torsionale apar şi atunci când,
asupra arborelui, momentele de torsiune acţionează periodic, cum ar fi cazul
da
arborelui pe care este fixată manivela unui mecanism bielă-manivelă. În acest caz
poate avea loc fenomenul de rezonanţă (frecventa forţei perturbatoare poate
bu
între momentul în care este atinsă viteza unghiulară critică şi apariţia săgeţii
dinamice maxime, respectiv a amplitudinii maxime a oscilaţiilor de încovoiere.
Cercetările au dovedit ca mărimea săgeţii dinamice este proporţională ca
excentricitatea şi cu turaţia critică şi invers proporţională cu acceleraţia
unghiulară din apropierea punctului critic. Cu cât se trece mai repede peste
turaţia critică, amplitudinea oscilaţiilor de încovoiere scade, timpul fiind prea
scurt pentru apariţia săgeţilor mari. Această trecere devine cu atât mai puţin
periculoasă dacă se prevăd măsuri constructive (tampoane limitatoare ale
m
săgeţilor etc.).
co
3.5.7. Întocmirea desenului de execuţie
o.
Etapa finală a activităţilor de proiectare a unui arbore este întocmirea
ho
desenului de execuţie şi a planului de operaţii de prelucrare.
În Anexa 3.13 este prezentat desenul de execuţie al arborelui de ieşire,
ya
dintr-un reductor cilindric orizontal.
Desenul de execuţie trebuie să conţină: cotele tehnologice, abaterile
@
mică.
Canalele de pană se execută prin frezare la dimensiuni standardizate,
ria
m
- reductor de turație, în două trepte, cilindric, coaxial, vertical, cu intrare pe sus
co
(RCVs);
- transmisie prin curele/lanț, amplasată în amonte de reductor (înaintea
o.
reductorului; roata condusă a transmisiei este montată pe capătul arborelui de
intrare în reductor); linia centrelor roților este dispusă la un unghi de 30° față
ho
de orizontală, măsurat în sens trigonometric, privind spre intrarea în reductor.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 332 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori - 335 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 336 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori - 337 -
m
conducătoare a transmisiei este montată pe capătul arborelui de ieșire din
reductor), cu linia centrelor roților dispusă la un unghi de 120° față de
co
orizontală, măsurat în sens trigonometric, privind spre ieșirea din reductor;
Obs.: în mod particular, în cazul individual al acestei construcții, s-a considerat
o.
că transmisia cu lanț a fost proiectată/realizată astfel încât forțele dezvoltate să
ho
aibă efecte neglijabile asupra arborilor, lagărelor etc.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 338 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori - 341 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 342 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori - 343 -
3.7. APLICAŢIE
În continuare se prezintă ca exemplu, proiectarea arborilor unui reductor cilindric,
cu două trepte, cu dantură înclinată, atunci când se cunosc:
• Momentele de torsiune transmise de arborele de intrare, intermediar respectiv, de
ieşire sunt TI = 75000 Nmm, TII = 375000 Nmm respectiv, TIII = 1331250 Nmm;
• Forţele din angrenajul treptei I respectiv, treptei a II-a, care încarcă arborii, sunt:
|Ft1| = |Ft2| = 2500 N, |Fr1| = |Fr2| = 950 N, |Fa1| = |Fa2| = 450 N respectiv,
|Ft3| = |Ft4| = 9600 N, |Fr3| = |Fr4| = 3500 N şi |Fa3| = |Fa4| = 1350 N;
m
• Transmisia prin curele se consideră amplasată cu linia centrelor orizontală, forţa de
întindere a curelelor fiind Sa = 520 N.
co
E3.1. PROIECTAREA ARBORILOR REDUCTORULUI
o.
E3.1.1 Calculul de predimensionare
ho
Diametrele de predimensionare dI, II, III [mm] ale arborilor sunt:
ya
16 TI 16 75000
dI = 3 =3 = 29, 42mm ;
at I 15
@
16 TII 16 375000
d II = 3 =3 = 39,9mm ;
at II 30
la
16 TIII 16 1331250
d III = 3 =3 = 53, 21mm .
at III 45
da
Fig. E3.1
STAS 8724/2:
- arborele de intrare: d = 20 mm; l = 30 mm;
- arborele de ieşire: d = 45 mm; l = 55 mm.
ad
Obs.:
• diametrul predimensionat, pentru arborele de intrare/ieşire, se va adopta, la valoare
standardizată, sub rulmenţi;
• diametrul predimensionat, în cazul arborelui intermediar, se va adopta sub roata
condusă;
- 344 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Ø30
Ø71,
Ø30
Ø35
Ø25
7
Ø20
A 1
m
B
a = 48 b = 48 c = 62
co
Fa1 = 450 N
o.
Planul [ H ]
ho
HA HB
-1056 Nmm ya
MiH
d w1
Fa1 = 17550 Nmm
@
2
Ft1 = 2500 N
n.
Planul [ V ]
VA VB
ria
MiV
ad
Mt
Fig. E3.2
Arbori - 345 -
E3.1.2 Schema de calcul la încovoiere a arborelui de intrare al
reductorului. verificarea arborelui de intrare al reductorului la
solicitări compuse
m
• b = 48 mm
• se consideră c =62 mm.
Obs.: distanţele a, b şi c se măsoară pe desen, fiind în concordanţă cu desenul de
co
ansamblu.
Momentele încovoietoare, în planul orizontal "H", respectiv vertical "V", în dreptul
o.
secţiunii "1" sunt:
M i H 1 = 16494 Nmm.
ho
M i V 1 = 60000 Nmm.
Momentul încovoietor rezultant, în dreptul secţiunii "1" este:
(16494) + ( 60000)
M i rez 1 = M iV2 1 + M i2H 1 =
2
ya 2
= 62250 Nmm
Tensiunile de încovoiere σi1, tracţiune σt1, respectiv torsiune τt1, în dreptul secţiunii
@
"1" sunt:
32 62250
32 M i rez1
i1 = = = 1,72MPa
d 71,13
la
3
1
4F 4 450
t 1 = a2 = = 0,11MPa
da
d1 71,13
16 TI 16 75000
t1 = = = 1,03MPa.
bu
d13 71,13
Având în vedere că arborele de intrare al reductorului este executat din oţelul
15Cr08, se consideră că tensiunea admisibilă la încovoiere pentru ciclul de solicitare
n.
2 2
ai III 90
= = = 0, 27
ai I 330
în care α reprezintă coeficientul de echivalare a ciclurilor de solicitare.
Verificarea arborelui la solicitări compuse, în secţiunea periculoasă (secţiunea "1"):
σe = 3,17 MPa < σ aiIII = 90 MPa, deci arborele rezistă la solicitări compuse.
Determinarea reacţiunilor din reazemele arborelui de intrare al reductorului
Pe baza schemei de încărcare a arborelui de intrare al reductorului, prezentată în
fig. E3.2, se pot determina şi reacţiunile din reazemele ("A", respectiv "B") arborelui de
- 346 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
intrare al reductorului.
Considerând arborele ca o grindă rezemată şi aflată în echilibru static sub efectul
încărcărilor exterioare, se pot scrie ecuaţiile de echilibru de forţe (ΣY = 0) şi de
momente (ΣM = 0).
Astfel, în planul orizontal "H" se poate scrie:
H A + H B − Fr1 − Sa = 0
Y = 0
d
≡ Sa 158 − H B 96 + Fr1 48 − Fa1 w1 = 0
M A = 0 2
520 158 − H B 96 + 950 48 − 450 39 = 0
m
de unde rezultă HA = -22 N respectiv, HB = 1492 N.
În planul vertical "V" se poate scrie:
co
VA + VB = Ft1
Y = 0
≡ Ft1 = 2500 N
M B = 0 V = V = 1250 N
o.
A B
ho
Reacţiunea dintr-un lagăr este de fapt rezultanta recţiunilor parţiale din cele două
plane, şi anume: ya
RA = ( H A ) + (VA ) = ( 22) + (1250) = 1250,19 N ,
2 2 2 2
• b = 140 mm;
• c = 58 mm.
Obs.: distanţele a, b şi c se măsoară pe desen, fiind în concordanţă cu desenul de
ad
ansamblu.
Momentele încovoietoare, în planul orizontal "H", respectiv vertical "V", în dreptul
secţiunii "1" sunt:
M i H 1 = 146202 Nmm respectiv, M i V 1 = 12058 Nmm.
Momentul încovoietor rezultant, în dreptul secţiunii "1" este:
Tensiunile de încovoiere σi1, tracţiune σt1, respectiv torsiune τt1, în dreptul secţiunii
"1" sunt:
Arbori - 347 -
2 10 54 74 10 2
8 8
Ø54,
Ø40
Ø45
Ø35
Ø35
Ø40
m
A 1 2 B
a = 48 b = 140 c = 58
co
Fa2 = 450 N
o.
Fa3 = 1350 N
Fr2 = 950 N rw2 = 149,5 mm Fr3 = 3500 N
rw3 = 39 mm
ho
Planul [ H ]
HA HB
ya
@
MiH
la
Ft2 = 2500 N
Planul [ V ]
ria
VA Ft3 = 9600 N VB
ad
MiV
MiV1 = 12058 Nmm
m
alternant simetric (caracteristic solicitării de încovoiere) este σ a i III = 90 MPa, iar
tensiunea admisibilă la încovoiere pentru ciclul de solicitare constant (caracteristic
co
solicitării de torsiune) este σ a i I = 330 MPa.
Tensiunea echivalentă de încovoiere, în dreptul secţiunii "1" este:
o.
e1 = 12 + 4 ( t 1 ) = (16,38 + 0,56) + 4 ( 0,27 20,96 ) = 20,32 90 ,
2 2 2
ho
ai III 90
= = = 0, 27 ,
ai I 330
în care α reprezintă coeficientul de echivalare a ciclurilor de solicitare.
ya
Verificarea arborelui la solicitări compuse, în secţiunea periculoasă (secţiunea "1"):
σe = 20,32 MPa < σ aiIII = 90 MPa, deci arborele rezistă la solicitări compuse.
@
Determinarea reacţiunilor din reazemele arborelui intermediar al reductorului
Pe baza schemei de încărcare a arborelui intermediar al reductorului, prezentată în
la
fig. E3.3, se pot determina şi reacţiunile din reazemele ("A", respectiv "B") arborelui
intermediar al reductorului.
da
≡ 78 299
M A = 0 H B 246 − Fr 2 188 − Fa 2 2 − Fr1 48 + Fa1 2 = 0
ria
≡ A t 2 t1 B
M A = 0 Ft1 48 − Ft 2 188 − VB 246 = 0
de unde rezultă VA = -251 N respectiv, VB = -6848 N.
Reacţiunea dintr-un lagăr este de fapt rezultanta recţiunilor parţiale din cele două
plane, şi anume:
RA = ( H A ) + (VA ) = (1649) + ( 251) = 1667,99 N,
2 2 2 2
d l 2
i i
De = i =1
=
L
352 17 + 402 12 + 452 54 + 502 76 + 54,82 74 + 402 12 + 352 17
= = 46,35 mm.
280
m
Se determină sarcinile radiale în cele două puncte, 1 şi 2, urmând să se calculeze
săgeată în secţiunea cea mai solicitată,
co
F1 = ( Fr1 ) + ( Ft1 ) = ( 950) + ( 2500) = 2674 N.
2 2 2 2
o.
4 F2 a3 4 10218 583
2 = = = 0, 028 a ,
ho
3 EI 3 54,84
2,110
5
64
unde a = ( 0,01...0,03) m = 0,03...0,09 mm .
ya
Rotirea în reazeme este
F a2 10218 582
@
= = = 3, 69 10−4 rad a , a = 8 10−3 rad.
EI 54,8 4
2,1105
la
64
Relaţiile pentru determinarea săgeţilor şi rotirilor sunt prezentate în anexa A 3.12,
da
iA = = = 16,38MPa.
d3 453
1 1
c = = = 9,86,
ad
k a 1,9 16,38
−1 0, 72 1 370
în care: k = 1,9 , anexa A 3.7;
= 0,72 , anexa A 3.9;
= 1 , anexa A 3.10;
a = iA = 16,38MPa ;
−1 = 370 MPa.
- 350 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
1 1
c = = = 4, 6
k a m 1, 7 10, 48 10, 48
+ +
−1 02 0, 72 1 190 120
în care: k = 1, 7 , anexa A 3.7;
= 0, 72 , anexa A 3.9;
= 1 , anexa A 3.10;
16 375000
a =m = t = = 10, 48MPa ;
2 453 2
m
02 = 120 MPa = 0,63 02 ;
−1 = 190 MPa = 0,55 −1 .
co
Coeficientul global este
c c 9,86 4, 6
o.
c= = = 4,1 ca = 1,5...2,5.
c 2 + c 2 9,862 + 4, 62
ho
Pentru saltul de diametru de la 45 mm la 50 mm, calculul este similar,
determinându-se coeficienţii de siguranţă parţiali:
1 1 ya
c = = = 8, 04
k a 2,33 16,38
−1 0, 72 1 370
@
= 1 , anexa A 3.10;
da
a = iA = 16,38MPa ;
−1 = 370 MPa.
bu
1 1
c = = = 3, 79 ,
k a m 2,3 10, 48 10, 48
+ +
−1 02 0, 72 1 190 120
n.
= 0, 72 , anexa A 3.9;
= 1 , anexa A 3.10;
16 375000
ad
m
−1 = 370 MPa.
1 1
c = = = 3, 79 ,
co
k a m 2,3 10, 48 10, 48
+ +
−1 02 0, 72 1 190 120
o.
în care: k = 2,3 , anexa A 3.7;
= 0, 72 , anexa A 3.9;
ho
= 1 , anexa A 3.10;
16 375000
a =m = t =
ya
= 10, 48MPa ;
2 453 2
02 = 120MPa = 0,63 02 ;
@
c + c
2 2
8, 042 + 3, 792
În concluzie se poate remarca că arborele astfel construit rezistă atât la solicitări
bu
Schema de calcul a unei asamblări prin pană paralelă este prezentată în fig. E3.4.
E3.2.1 Asamblarea cu pană paralelă de pe capătul arborelui de intrare
ad
m
co
o.
Fig. E3.4
ho
l=lc+b = 20,83+ 6 = 26,83;
• se adoptă o lungime totală, standardizată, lSTAS = 28 mm
• lungimea de contact reală lc STAS
lc STAS = lSTAS - b = 22 mm;
ya
• verificarea penei la forfecare
@
2M t 2 75000
f = = = 56,81MPa af , τa f = 100 MPa.
d blc STAS 20 6 22
la
4M t 4 350000
lc = = = 18,51mm
dhas 45 14 120
ad
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 354 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Schiţa
ciclului
Tensiunea
max max max
m
maximă
Tensiunea min = -max min = 0 min = max
co
minimă
max + min
max + min max + min max m = =
o.
Tensiunea
m = =0 m = = 2
medie 2 2 2
= max = min
ho
Amplitudinea − min − −
v = max = max v = max min = max v = max min = 0
ciclului 2 2 ya 2 2
Coeficientul min
de asimetrie R = min = −1 R = min = 0 R= =1
max max max
al ciclului
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Arbori - 355 -
m
N 210 350 1100…1300 160…200
OLC10
de cementare
co
N 230 390 1200…1400 170…220
OLC15
C 300 500 1600…2000 —
N 250 420 1300…1500 170
o.
OLC20
C 350 570 1600…2000 —
N 320 540 1700…1900 180
ho
OLC35
Oţel I 360 580 1800…2200 190
carbon N 340 580 1800…2000 260
880 OLC40 ya
de I 380 620 2000…2500 —
de îmbunătăţire
construcţii de
40C10 I 800 1000 2350…3410 360
maşini
41MoC11 I 750 950 2700…3200 380
ria
m
ai II
ai III
co
Alternant simetric = =1
ai III
o.
Anexa 3.4 - Tensiuni admisibile pentru calculul arborilor
ho
Tensiuni admisibile la solicitarea
de încovoiere ai [MPa], pentru:
Tensiunea de
Materialul
rupere
ya
solicitare solicitare
solicitare
arborelui alternant
r [MPa] statică pulsatorie
simetrică
@
500 170 75 45
Oţel carbon
600 200 95 55
da
Circulară
d2 d3 d3
d=diametrul arborelui 4 32 16
Inelară
2 D4 − d 4 D4 − d 4
d=diametrul interior al secţiunii arborelui
4
( D − d2)
32 D 16 D
D= diametrul exterior al secţiunii arborelui
Arbori - 357 -
m
1200 1,49 1,62 1,96 1,93 1,83
500 1,54 1,81 1,82 1,78 —
co
700 1,59 1,91 1,94 1,88 —
Încovoiere, βkσ
2
900 1,64 2,01 2,05 2,01 —
—
o.
1200 1,72 2,16 2,23 2,19
500 1,90 1,96 1,96 — —
— —
ho
700 1,99 2,08 2,10
3
900 2,08 2,19 2,23 — —
ya 1200 2,21 2,37 2,44 — —
500 2,12 2,16 — — —
700 2,33 2,30 — — —
5
900 2,34 2,45 — — —
@
3
900 1,66 1,75 1,77 — —
1200 1,73 1,86 1,88 — —
— — —
ad
m
Anexa 3.8 - Coeficienţii efectivi de concentrare βk în zonele filetate sau canelate
co
Solicitarea
Rezistenţa la Încovoiere, β kσ Torsiune, βkτ
o.
rupere σr [MPa] caneluri
filet caneluri filet
dreptunghiulare evolventice
ho
400 1,45 1,35 2,10 1,40
500 1,78 1,45 ya 2,25 1,43
600 1,96 1,55 2,36 1,46
700 2,20 1,60 2,45 1,49
1,00
800 2,32 1,65 2,55 1,52
@
900 2,47 1,70 2,65 1,55
1000 2,61 1,72 2,70 1,58
la
d [mm]
15 20 30 40 50 70 100 120
Felul solicitării şi materialul
Factorul dimensional ε
n.
Încovoiere, oţel carbon εσ 0,95 0,92 0,88 0,85 0,81 0,76 0,70 0,61
Încovoiere, oţel aliat, εσ
0,87 0,83 0,77 0,73 0,70 0,65 0,69 0,52
ria
m
Anexa 3.12 - Relaţii de calcul a săgeţii, respectiv al rotirilor, pentru unele scheme de
co
încărcare
o.
F l3 F l2
1 = A = − B =
ho
48 E I 16 E I
F a b(l + b)
A =
ya 2 2 3
6l E I
F b (l - b )
1 =
9 3 lEI F a b(l + a)
B = −
@
6l E I
F al
la
A = − B =
F a l2 2 6E I
1 =
da
9 3EI Fa
max = (2l + 3a)
6E I
bu
F a2
4 F a3 A =
A = = B EI
3 EI
φD =0
n.
11 F a3
D = 3 F a2
6 EI 1 = −2 =
ria
2 EI
ad
- 360 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 3.13 - Desen execuţie arbore
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR DE PRELUCRARE PRIN AŞCHIERE ALE UNUI ARBORE DREPT, ÎN TREPTE
Arbori
ad
ria
n.
bu
da
la
@
ya
Anexa 3.14 - Etape ale procesului de execuţie pentru un arbore
ho
o.
co
m
- 361 -
Anexa 3.15 - Dimensiuni nominale ale penelor paralele şi a canalelor pentru pene paralele (extras din STAS 1004)
- 362 -
ad
ria
n.
Dimensiunile Raza r
Lungimea penei
nominale ale Lăţimea b Adâncimea canalelor Pana sau
Diametrul l
penelor teşitura f
arborelui
bu
Abateri limită arbore t1 butuc t2 Abateri limită
d
b h Nominal ajustaj normal, abateri abateri min. max. min. max. Materiale:
nominal nominal b h
arbore N9 butuc Js9 limită limită OL50 sau OL60.1K,
1,8 cf. STAS 500/2 sau alte
da
> 10 0 0
4 4 4 2,5 0,16 0,25 8 45 oţeluri cu σr=max. 588
≤ 12 -0,030 -0,030
+0,1 MPa.
0 +0,0150 +0,1
> 12 0 0 0
la
5 5 5 -0,030 -0,0150 30, 0 2,3 0,25 0,40 10 56
≤ 17 -0,030 -0,030 Notă:
> 17 0 0 Abaterile limită pentru t1 şi
≤ 22
6 6 6 3,5 2,8
@ -0,030 -0,030
0,25 0,40 14 70
t2 rămân valabile şi pentru
> 22 0 0 cotele (d-t1) şi (d-t2) cu
8 7 8 4,0 3,3 0,25 0,40 18 90 observaţia că abaterea
≤ 30 0 +0,0180 -0,036 -0,090
> 30 -0,036 -0,0180 0 0 limită dată în tabel pentru
10 8 10 5,0 3,3 0,40 0,60 22 110 t1 îşi schimbă semnul.
≤ 38 -0,036 -0,090
ya
> 38 0 0
12 8 12 5,0 3,3 0,40 0,60 28 140 Exemplu de notare a unei
≤ 44 -0,043 -0,090
> 44 +0,2 +0,2 0 0 pene paralele de forma A,
14 9 14 5,5 3,8 0,40 0,60 36 160 cu lăţimea b=8mm,
ho
≤ 50 0 +0,0215 0 0 -0,043 -0,090
> 50 -0,043 -0,0215 0 0 înălţimea h=7mm, şi
16 10 16 6,0 4,3 0,40 0,60 45 180 lungimea l=28mm: Pană
≤ 58 -0,04, -0,090
> 58 0 0 paralelă A8x7x28 STAS
18 11 18 7,0 4,4 0,40 0,60 50 200 1004, executată din OL60
o.
≤ 65 -0,043 -0,110
> 65 0 +0,0260 0 0 STAS 500/2.
20 12 20 7,5 4,9 0,60 0,60 56 220
≤ 75 -0,052 -0,0260 -0,052 -0,110
co
Şirul valorilor
Organe de maşini. Transmisii mecanice utilizate în construcţii tehnice industriale
STAS pentru 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45 50 56 63 70 80 90 100 110 125 140 160 180 200 220
lungimea l
m
Transmisii cu roţi dinţate - 363 -
d
l l
8 9 10 11 12 14 16 18 19 20 22 24 25 28 30 32 35
d
( )
j 6 +−0,007
0,002 (
j 6 +−0,008
0,003) j 6 +−0,009
0,004 ( ) (
k6 +0,018
−0,002 )
m
Seria
20 23 30 40 50 60 80
lungă
co
l
Seria
- 20 25 28 36 42 58
scurtă
o.
38 40 42 45 48 50 55 56 60 63 65 70 71 75 80 85 90
d
(
k 6 +−0,018 ) (
m6 +−0,030 ) m6 ( +0,035
−0,013 )
ho
0,002 0,011
Seria
80 110 140 170
lungă
l ya
Seria
58 82 105
scurtă
Dimensiunile sunt date în mm
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 364 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
4. LAGĂRE
m
încărcaţi, forţe care provin de la roţile dinţate, de curea, de lanţ sau de fricţiune şi
de a le transmite către carcasă, şasiu etc.
co
Datorită pierderilor prin frecare se apreciază că cca. 25% din energia
necesară acţionării maşinilor se pierde pentru învingerea acestora, deci se
o.
înţelege de ce se caută ca pierderile prin frecare, în special din lagăre, să fie cât
ho
mai mici.
În construcţiile mecanice se întâlnesc două tipuri de lagăre : cu alunecare şi
ya
cu rostogolire. Această clasificare are în vedere felul frecării din cupla de rotaţie
(lagăr), frecare da alunecare (lagărele cu alunecare) şi frecare de rostogolire
@
(lagărele cu rostogolire). În tehnică cele cu alunecare poartă denumirea de
cuzineţi, iar cele cu rostogolire se numesc rulmenţi.
la
şi lagăr este de alunecare, lagărul este cu alunecare, iar dacă frecarea este de
ria
m
dimensiuni de gabarit radial mari; durată de funcţionare redusă la viteze
co
mari; funcţionare necorespunzătoare în medii cu impurităţi.
Dintre cele două tipuri de lagăre, mai răspândite (circa 90%) sunt cele cu
o.
rulmenţi, deoarece întreţinerea lor este mai simplă şi fiind standardizaţi pot fi
uşor înlocuiţi. Sunt însă unele situaţii când rulmenţii nu pot înlocui lagărele cu
ho
alunecare şi anume:
- la turaţii foarte înalte (din cauza durabilităţii mici a rulmenţilor);
ya
- la portanţe mari;
- când există şocuri şi vibraţii;
@
obicei, sub formă de uleiuri consistente, emulsii, aer, apă etc., originea lor putând
fi minerală, vegetală sau animală.
ad
m
metalice de pe aceste suprafeţe.
co
Frecarea apare în tehnică atât ca fenomen dorit (mersul pe jos, tracţiunea
rutieră, frâne, ambreiaje etc.) cât şi – în special – ca fenomen nedorit, caz în care
o.
are loc: scăderea randamentului maşinilor şi mecanismelor; încălziri şi dilatări
locale; uzarea suprafeţelor în contact etc.
ho
Frecarea se clasifică în funcţie de mai multe criterii astfel:
a) în funcţie de starea de mişcare, ya
− frecarea statică: există numai tendinţă de mişcare;
− frecarea cinetică: există mişcare relativă între corpuri;
@
− frecare cu alunecare;
− frecare cu rostogolire;
da
− frecare mixtă;
− frecare fluidă;
ria
m
mărimea suprafeţelor în contact).
co
Frecarea limită (semiuscată) se realizează atunci când între suprafeţele în
contact ale celor două piese este prezent un strat
o.
subţire de lubrifiant, puternic ancorat de
suprafeţele celor două piese aflate în contact.
ho
Stratul de lubrifiant, continuu sau discontinuu,
având o grosime cuprinsă între 10-3 şi 10-2 µm,
ya
împiedică formarea punctelor de adeziune
moleculară între suprafeţele în frecare
@
Fig. 4.2
(fig. 4.2).
la
de sute sau chiar de mii de ori. Explicaţia acestui fenomen constă în faptul că
rezistenţa la forfecare a stratului aderent este mult mai redusă decât cea a
bu
materialelor cuplei.
Frecarea fluidă se produce când între suprafeţele cuplei este interpus un
n.
m
sau prea mari a rugozităţilor suprafeţelor din cuple. Fig. 4.4
co
4.1.2. Uzarea
o.
Uzarea este un proces de pierdere progresivă de material care apare din
interacţiunea suprafeţelor cuplelor de frecare.
ho
Între procesul de frecare şi cel de uzare există o dependenţă strânsă: uzarea
este o consecinţă a frecării iar starea suprafeţelor rezultate prin uzare influenţează
ya
frecarea.
Uzarea poate fi un proces dorit (prelucrarea mecanică, polizare etc.) sau, de
@
Fig. 4.5
m
suprafeţe); uzarea abrazivă etc.
co
4.1.3. Lubrifianţi
o.
Lubrifiantul este, în general, cel de-al treilea "corp" din cupla de frecare,
ho
interpus între suprafeţele celor două corpuri. Poate fi interpus în mod natural (aer,
umezeală, oxizi etc.) sau, cel mai frecvent în tehnică, în mod intenţionat, în
ya
scopul micşorării frecării.
Lubrifianţii joacă un rol multiplu:
@
solizi sau gazosi - dar cei mai răspândiţi sunt uleiurile minerale şi unsorile
consistente.
n.
Lubrifiantii lichizi sunt : uleiuri, apa, metale topite, saruri dizolvate etc.
ria
m
Vâscozitatea poate fi dinamică, cinematică sau absolută.
co
Vâscozitatea dinamică η este proprietatea care defineşte mărimea frecărilor
interne dintre straturile de lubrifiant; se măsoară în Pa.s (Pascal.secundă);
o.
Vâscozitatea cinematică ν, se determină cu relaţia = , unde
ρ reprezintă densitatea uleiului, se măsoară în cSt (centiStokes), iar în SI în m2/s
ho
(1m2/s=10-6 cSt);
Vâscozitatea relativă reprezintă raportul dintre vâscozitatea fluidului şi
ya
vâscozitatea unui fluid de referinţă (de regulă, apa la 20°C); se măsoară în °E
(grade Engler) şi se poate determina ca raport între timpii de scurgere a aceleiaşi
@
greutatea proprie.
Punctul de inflamare este temperatura la care vaporii emişi se inflamează în
apropierea unei flăcari (200 ... 340°C).
ad
m
co
4.1.3.2. Unsorile consistente
Unsorile consistente sunt medii plastice sau cvasiplastice produse ca
o.
dispersii de săpunuri metalice (de Na, Ca, Al, Ba, Li, Pb) în uleiuri minerale sau
sintetice. Săpunurile se obţin, de obicei, prin reacţia dintre acizii graşi naftenici şi
ho
metale (calciu, sodiu, litiu).
Unsoarea consistentă este caracterizată de o limită de curgere, dată de
ya
mărimea tensiunilor tangenţiale din unsoare la care aceasta începe să curgă.
Temperatura de funcţionare trebuie să fie mai mică decât punctul de picurare.
@
m
utilizare simbolizate cu una sau mai multe litere. Câteva dintre cele mai
co
cunoscute domenii sunt:
- M – pentru motoare termice (MAS – pentru motoare cu aprindere cu scânteie,
o.
MAC – pentru motoare cu aprindere prin comprimare/Diesel);
- AVI – pentru aviaţie;
ho
- T – pentru transmisiile autovehiculelor.
Exemple: SAE 10 W, M 20 W 40.
ya
Alte tipuri de uleiuri sunt: G pentru ghidaje; K pentru compresoare; H
pentru acţionări hidraulice; L pentru lagăre; F pentru maşini frigorifice.
@
la
agresive, industria alimentara etc.) nu pot fi folosiţi lubrifianţi lichizi sau unsori.
În aceste cazuri se pot folosi lubrifianţi solizi. În acest caz, explicarea frecării se
bu
presiune;
- straturi metalice moi (In, Pb, Sn, Ag);
- substanţe cu structură cristalina lamelară: bisulfura de molibden (MoS2) şi
bisulfura de wolfram (WoS2) care dau coeficienţi de frecare în domeniul
0,060,1;
- grafitul (t < 350C, granule de 1 ... 2 m);
- nitrura de bor (t 1000C).
- 374 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
- poliamida − are coeficientul de frecare mai mare decât teflonul, dar este mai
ieftină;
co
- materiale sinterizate (Fe, Bz).
Aceste materiale se folosesc în special pentru cuzineţii lagărelor. Se pot
o.
folosi, de asemenea, ca materiale compuse sub formă de depuneri pe materiale
ho
metalice, de exemplu: teflon (0,02 ... 0,2 mm) pe Bz sinterizat care aderă pe oţel
(materialul de bază).
ya
4.2. LAGĂRE CU ALUNECARE
@
astfel:
După regimul de frecare: – lagăre cu frecare uscată;
ria
m
co
o.
ho
ya
@
Fig. 4.6
la
m
co
Fig. 4.7 Fig. 4.8
o.
ho
A A–A
4 5 6 7 ya
@
ulei
la
da
bu
A
n.
1 2 3
Fig. 4.9
ria
ad
Lagăre - 377 -
Fig. 4.10
m
co
o.
ho
ya
Fig. 4.11
@
trepte sau se utilizează ştifturi de centrare. Aceste elemente descarcă şuruburile
care asamblează capacul pe corpul lagărului. Este de preferat ca în locul
la
şuruburilor cu cap şi piuliţă (fig. 4.7) să se utilizeze prezoane (fig. 4.9) sau
şuruburi înfiletate în corpul lagărului (fig. 4.84.10 şi 4.11), astfel încât să fie
da
capac. Cuzinetul este realizat, de regulă, din două bucăţi, montate cu ajutorul
ria
m
ca şi osia sau arborele de care aparţin, deci din oţeluri carbon de cementare sau
co
de îmbunătăţire. La condiţiile impuse materialelor arborilor şi osiilor se mai
adaugă şi rezistenţă mare la uzare precum şi prelucrare corespunzătoare a
o.
suprafeţei.
Este important ca duritatea fusului să fie de 3…5 ori mai mare decât a
ho
cuzinetului, fiind preferabil să se uzeze cuzinetul (cuzinetul devenind astfel piesă
”de uzură”, ”de sacrificiu”) dar şi asigurând astfel o funcţionare corespunzătoare
ya
şi atunci când ungerea este defectuoasă. În general, fusurile se tratează termic sau
termochimic (pentru mărirea rezistenţei la uzură) şi se rectifică fin. Pentru
@
în locaşul din butuc; cuzinet din material antifricţiune asamblat pe butuc; cuzinet
din mai multe straturi, turnate sau placate, unul cu rol de suport, iar celălalt fiind
ria
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.12
m
regulă, în planul de separaţie dintre semicuzineţi. Aducerea uleiului la interiorul
co
lagărului se poate realiza printr-un canal pe circumferinţa exterioară a cuzineţilor
– când orificiul de ungere este plasat în planul de separaţie respectiv, sau printr-
o.
un canal pe circumferinţa interioară a cuzineţilor – când orificiul de ungere este
plasat în altă poziţie (în dreptul prizei de lubrifiant de pe corpul lagărului.
ho
Cuzineţii se montează în corpul lagărului cu strângere şi se asigură
împotriva rotirii, prin ştifturi de fixare montate transversal sau longitudinal, prin
ya
praguri sau pinteni de fixare (obţinuţi prin crestarea şi îndoirea unui colţ al
semicuzineţilor).
@
opriri şi la suprasarcini regimul de frecare poate fi uscat, limită sau mixt; în plus
este uşurată reparaţia lagărului, după uzare, prin înlocuirea cuzinetului, al cărui
da
Materialele feroase cele mai utilizate sunt fontele cenuşii (Fc), cu grafit
nodular (Fgn), maleabile albe (Fma) sau cele maleabile negre/manganoase
(Fmn), şi se folosesc la cuzineţi executaţi dintr-o bucată (monolit, monobloc etc.)
sau ca element suport la cuzineţii multistrat. Cuzineţii din fontă se obţin prin
turnare şi se pretează la viteze şi presiuni relativ reduse. Se recomandă
cementarea şi rectificarea fusurilor arborilor. În cazul solicitărilor dinamice, se
recomandă oţelul grafitizat.
Lagăre - 381 -
Materialele neferoase cuprind: bronzurile, CuSn, CuPbSn, CuPb,
utilizându-se la cuzineţii dintr-o bucată sau multistrat; aliajele cu Cu, Sn şi Pb,
care se folosesc la cuzineţii multistrat obţinuţi prin turnare, iar cei cu Al, (AlSn,
AlPb, AlCuPb), în construcţia cuzineţilor multistrat obţinuţi prin placare iar alte
aliaje (pe bază de Ag, Zn, Mg,) au utilizări restrânse. Construcţiile turnate se
recomandă la presiuni şi viteze ridicate; construcţiile placate se recomandă la
cuzineţi subţiri, la viteze şi presiuni ridicate şi sunt rezistente la solicitări
m
variabile.
Materialele sinterizate pot fi moi sau dure. Materialele sinterizate moi, pe
co
bază de FeC, FeCu, CuPb, AlCuPb, sunt utilizate la cuzineţii masivi, poroşi şi
autolubrifianţi executaţi în varianta multistrat subţiri; Materialele sinterizate dure,
o.
pe bază de carburi metalice, sunt utilizate la lagăre cu gaze.
Materialele nemetalice cele mai utilizate sunt: lemn (stejar presat şi
ho
impregnat); materiale plastice (bachelite termorigide, pentru cuzineţi masivi şi
teflon sau poliamide, cu proprietăţi autolubrifiante; cauciuc (cuzinet multistrat
ya
vulcanizat); grafit; ceramică (cuzineţi masivi din ceramică fină); pietre preţioase
(în mecanica fină).
@
picurare, direct dintr-un rezervor (fig. 4.13) sau cu ajutorul unui rezervor și a
unui fitil; capilaritate, cu ajutorul unui cartuş din pâslă îmbibat cu ulei; utilizarea
unui inel de ungere, cufundat parţial în baia de ulei şi care transportă, prin
aderenţă, uleiul în zona dintre fus şi cuzinet; circuit exterior, în cazul unor viteze
mari (până la 100 m/s); pulverizare, în cazul vitezelor foarte mari. Uleiul se
introduce în lagăr în zona jocului maxim, iar distribuţia/împrăştierea acestuia pe
lungimea lagărului se face prin intermediul canalelor de ungere (buzunăraşe),
- 382 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
plasate fie în zona neîncărcată, la lagărele monobloc (cuzineţi dintr-o bucată), fie
în planul de separaţie, la lagărele cu capac (cuzineţi din două bucăţi). Forma
canalelor diferă de la o construcţie la alta, putând fi longitudinale, circulare sau
combinate.
m
co
o.
ho
ya
@
Fig. 4.13
la
pompat în lagăr.
Jocul radial, în cazul lagărelor cu capac, se reglează prin apropierea
ria
m
lubrifiant la lagăre radiale hidrodinamice
co
Lagărele radiale hidrodinamice funcţionează prin generarea, între
elementele lagărului aflate în mişcare relativă, a unui film autoportant de
o.
lubrifiant. Filmul autoportant (hidrodinamic) apare datorită unei mişcări relative
între părţile cuplei de frecare, configuraţiei interstiţiului şi antrenării
ho
lubrifiantului între suprafeţele cuplei.
În funcţie de direcţia mişcării relative sunt posibile două alternative: cu
ya
efect de pană (fig. 4.14, atunci când cele două suprafeţe au o mişcare de translaţie
relativă) şi cu efect de expulzare (fig. 4.15, atunci când cele două suprafeţe au o
@
Filmul autoportant de lubrifiant obţinut prin efect de pană (fig. 4.14) este
ad
cel mai des întâlnit. Filmul autoportant de lubrifiant, care trebuie să învingă
sarcina radială ce încarcă fusul arborelui şi să elimine astfel contactul direct
dintre fus şi cuzinet, se poate realiza dacă se îndeplinesc, cumulativ, condiţiile:
▪ să existe, între fus şi cuzinet, un interstiţiu (joc) convergent (în formă de
pană);
▪ să existe, între fus şi cuzinet, o mişcare relativă orientată în sensul
m
Uneori, cele două efecte se compun, un exemplu fiind lagărele cu alunecare
co
de la motoarele cu pistoane, în special cele cu ardere internă, lagare care sunt
supuse la sarcini variabile ca direcţie şi amplitudine.
o.
4.2.2.3. Regimuri de funcţionare ale lagărelor radiale hidroninamice
ho
În funcţionarea lagărelor radiale hidrodinamice, se parcurg o serie de faze,
caracterizate prin diferite regimuri de frecare:
ya
• repaus (fig. 4.16,a) - fusul se sprijină pe cuzinet (contact direct) în partea
inferioară, lubrifiantul fiind îndepărtat dintre suprafeţe;
@
tinzând să urce pe acesta; durata acestei faze este foarte redusă, lubrifiantul
ajungând repede între suprafeţele de frecare; este regimul caracterizat prin cele
da
a b
ad
c d e
Fig. 4.16
Lagăre - 385 -
• funcţionare cu frecare mixtă sau fluidă (fig. 4.16, c şi d) - între fus şi cuzinet
se formează filmul de lubrifiant, a cărui grosime depinde direct de turaţia de
funcţionare a lagărului - este regimul ideal de funcţionare al lagărelor
hidrodinamice, caracterizat prin uzuri practic inexistente;
• la turaţii extrem de mari (fig. 4.16,e) se produce o autocentrare a fusului faţă
de cuzinet (este doar un regim de funcţionare teoretic).
În stare de repaus, microasperităţile fusului şi ale lagărului sunt în contact.
Când fusul se pune în mişcare, stratul de lubrifiant care se află în contact cu
m
cuzinetul are viteză nulă în timp ce stratul în contact cu fusul are aceeaşi viteză
co
cu acesta (straturile intermediare de lubrifiant au viteze diferite, cuprinse între
zero şi viteza periferică a fusului). La rotirea fusului, lubrifiantul care a aderat la
o.
fus este antrenat (deplasat) din zonele largi (cu presiuni mai mici) spre zonele
mai strâmte, în interstiţiul dintre fus şi cuzinet şi este forţat să intre în zona care
ho
se îngustează treptat. În stratul de lubrifiant va lua naştere o presiune. Rezultă
astfel o forţă hidrodinamică (autoportantă) care, învingând forţa radială F ce
ya
încarcă arborele, întrerupe contactul direct dintre fus şi cuzinet, va ridica fusul
şi-l va deplasa în sensul mişcării. Datorită efectului de “pană” a lubrifiantului, la
@
turaţie mare, microasperităţile fusului şi lagărului nu mai sunt în contact (v. fig.
la
Fig. 4.17
- 386 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
diametrele acestora (v. fig. 4.17). În lagăr este adus continuu lubrifiant, din
exterior cu debitul Q. Pe partea superioară, fusul antrenează o cantitate de
lubrifiant, aderentă la suprafaţa sa, transportând-o, din zonele mai strâmte (cu
presiuni mari) în zonele mai largi (cu presiuni mici) alimentând continuu lagărul
cu cantitatea Qr. Fusul este plasat excentric faţă de cuzinet determinând un spaţiu
sub formă de pană. Există o grosime minimă de lubrifiant hm , iar distribuţia de
presiuni are punctul de maxim în apropierea zonei cu grosime minimă. În plan
longitudinal, distribuţia de presiuni este parabolică datorită scăpărilor de
m
lubrifiant, Q, prin extremităţile lagărului.
co
Coeficientul de frecare μ (fig. 4.18) scade repede până la o anumită limită,
denumită critică, pentru ca apoi să crească iar, însă lent. Aceasta depinde de
o.
turaţia n, vâscozitatea lubrifiantului η şi presiunea medie pm.
ho
μ
Frecare
yaFrecare
semi- fluidă
fluidă
@
la
da
Zonă critică,
frecare mixtă
n
bu
O
pm
n.
hmin
ria
ad
Fig. 4.18
Lubrifiant Lagăr
m
e
F
co
hmin
d
l/2
o.
pmax
Fus
ho
ya pm
Variaţia reală
@
a presiunii
la
Fig. 4.19
da
▪ presiunea de contact dintre fus şi cuzinet este uniform distribuită (nu se ţine
seama de jocuri, erori de execuţie şi de montaj);
n.
▪ toată căldura produsă prin frecare se evacuează prin corpul lagărului (deci nu
prin fus sau lubrifiant).
ad
m
ca raportul dintre sarcina F şi proiecţia suprafeţei fusului (fig. 4,19)
F
co
pm = pa , (4.2)
dl
o.
unde pa este presiunea admisibilă. Orientativ pa = 1…10 MPa.
Pentru aprecierea degajării de căldură, fusurile se verifică la încălzire cu
ho
relaţia:
pmv ( pmv )a , ya (4.3)
în care v este viteza periferică a fusului. Valorile pentru produsul (pmv)a oscilează
de la 1,5…2,5 MPa m/s pentru lagărele arborilor transmisiilor până la
@
Fig. 4.20
m
sectoarelor (fig. 4.23), sectorizarea cuzinetului (fig. 4.24) şi/sau prin asigurarea
co
mobilităţii acestora: (sectoare oscilante respectiv, sectoare rezemate elastic,
fig. 4.24…4.27). Segmenţii cu autoaşezare se poziţionează automat sub un unghi
o.
optim, în funcţie de regimul de lucru. Lagărele axiale cu segmenţi autoreglabili
au capacitatea portantă de 6...8 ori mai mare şi pierderile prin frecare de 10...20
ho
ori mai mici decât cele cu segmenţi cu suprafeţe plane fixe.
ya
@
la
da
bu
n.
Fig. 4.21
ria
ad
Fig. 4.22
- 390 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
Fig. 4.23
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.24
Lagăre - 391 -
m
co
Fig. 4.25
o.
ho
ya
@
la
da
Fig. 4.28
- 392 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
Fig. 4.29
ria
soluţiile constructive din fig. 4.21 și 4.22, sectorizarea suprafeţei portante este
realizată prin frezarea unor canale de ungere.
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.30
- 394 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
reţeaua de alimentare; o bună răcire; precizie ridicată de poziţionare a fusului în
co
cuzinet.
Ca dezavantaje, în principal se pot aminti: complexitate constructivă mărită,
o.
datorită sistemului extern de alimentare cu ulei (pompă, rezervor, filtru,
tubulatură etc.); volum de amplasare mai şi costuri mai mari datorită sistemului
ho
extern de alimentare cu lubrifiant; necesitatea unor volume relativ mari de
lubrifiant care să permită funcţionarea corespunzătoare a lagărului (menţinerea
ya
debitului de alimentare a lagărului, evacuarea căldurii degajate în lagăr, rezerva
de lubrifiant pentru sistemul rezervor-pompă-tubulatură -decantare-filtre etc. );
@
vâscozitate etc.).
da
Adaptarea cât mai bună a lagărelor la condiţii de lucru foarte variate şi/sau
chiar extreme a condus la dezvoltarea de lagăre cu lubrifianţi “neconvenţionali”.
Lagăre - 395 -
Din această categorie se pot aminti: apa sau alte fluide speciale, diferite gaze (aer
sau alte gaze speciale), materiale şi substanţe special sintetizate (cu caracteristici
şi proprietăţi dedicate).
m
co
o.
ho
ya
Fig. 4.31
@
instalaţii speciale de răcire. Există deci o viteză limită peste care folosirea
lagărelor cu alunecare nu este raţională.
ria
lubrificaţiei cu gaze, vâscozitatea acestora fiind de 100 … 10000 de ori mai mică
decât a lichidelor şi în plus acestea sunt compresibile, spre deosebire de lichide,
care sunt practic incompresibile. O particularitate a gazelor este aceea că sunt
stabile fizico-chimic în condiţii foarte diferite din punct de vedere termic,
radioactiv etc., lubrificaţia cu gaze putând fi folosită în tehnica nucleară,
construcţii aerospaţiale şi în alte domenii de vârf.
Cele mai întâlnite sunt lagărele lubrifiate cu aer, care pot fi gazodinamice
- 396 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
Fig. 4.32
co
Lagărele gazostatice se caracterizează prin pomparea continuă a aerului, din
o.
exterior, în corpul lagărului. Din cauza compresibilităţii aerului, variaţia debitelor
de intrare şi de ieşire nu mai este sincronă, ca în cazul lubrificaţiei hidrostatice,
ho
fiind necesară reducerea volumului buzunăraşelor sau înlocuirea lor prin canale şi
orificii de alimentare, în scopul evitării unor instabilităţi în funcţionarea
ya
lagărului; se mai poate alege alimentarea prin medii poroase, echivalentă cu
alimentarea printr-un număr foarte mare de orificii.
@
Lagărele cu frecare uscată, limită sau mixtă sunt din ce în ce mai răspândite
datorită avantajelor pe care le prezintă:
ad
m
co
o.
Fig. 4.33
ho
O soluţie constructivă deosebită este realizarea cuzineţilor din materiale
plastice cu adaosuri de grafit (lubrifiant solid) şi cu elemente de armare (fibră de
ya
sticlă, ţesături etc.).
@
▪ presiunea de contact dintre fus şi cuzinet este uniform distribuită (nu se ţine
seama de jocuri, erori de execuţie şi de montaj);
bu
▪ toată căldura produsă prin frecare se evacuează prin corpul lagărului (deci nu
prin fus sau lubrifiant).
ria
m
co
o.
Fig. 4.34
ho
unde: pm este presiunea medie din lagăr; Fr – forţa radială din lagăr; B – lăţimea
cuzinetului; D – diametrul cuzinetului; pa – presiunea admisibilă. Presiunea
ya
admisibilă se alege în funcţie de materialul cuzinetului. La turaţii mari presiunile
@
admisibile scad puternic din considerente de durabilitate.
Pentru dimensionare se utilizează relaţia
la
Fr
B= , (4.5)
da
D pa
urmărindu-se ca raportul B/D [1,5…2], deoarece la creşterea lăţimii creşte
neuniformitatea repartiţiei presiunii pe lungimea lagărului.
bu
încovoiere astfel:
ria
B
Fr
2 = 8Fr B
i = ai , (4.6)
D 3
D 2 D rec
ad
32
de unde
8Fr B
D= . (4.7)
ai D rec
Calculul la uzare (la durabilitate) porneşte de la relaţia de determinare a
volumului de material îndepărtat prin uzare
Vu = K Fr l , (4.8)
Lagăre - 399 -
unde K este un coeficient de proporţionalitate, iar l este lungimea parcursă în
mişcare relativă, determinată cu relaţia l = uLh (u – viteza relativă; Lh – durata de
funcţionare). Utilizând relaţia de determinare a forţei din lagăr în funcţie de
presiunea medie din lagăr şi de dimensiunile lagărului Fr = B D pm rezultă
expresia volumului de material îndepărtat prin uzare
Vu = K B D pm u Lh = K * pm u , (4.9)
unde K * = K B D Lh .
m
Impunând o uzare acceptabilă Vu şi o anumită durabilitate Lh rezultă
co
valoarea considerată admisibilă pentru produsul ( pm u ) , verificarea la durabilitate
efectuându-se cu relaţia
o.
pm u ( pm u) a . (4.10)
ho
Valoarea admisibilă ( pm u ) a se alege în funcţie de materialul cuzinetului şi
de importanţa lagărului. ya
Calculul termic se efectuează pornind de la ecuaţia globală a conservării
energiei
@
PF = PQ, (4.11)
în care:
la
Fr u
t = t0 + ta . (4.12)
kA
ad
m
rostogolire 3, colivia 4 (care asigură o dispunere uniformă a corpurilor de
rostogolire şi împiedică contactul dintre acestea). În cazul în care dimensiunile
co
de gabarit radiale sunt limitate, poate lipsi inelul interior, cel exterior sau
o.
ambele inele, căile de rulare fiind executate, în acest caz, pe arbore şi, respectiv,
în carcasă, ajungând în unele situații ca, din tot rulmetul (prezentat anterior) să
ho
se uitilizeze doar colovii cu bile/role Mai mult, există situații în care colivia este
eliminată, lăgăruirea făcându-se cu role/ace montate una lângă alta (fie direct în
ya
interstițiul dintre piesele lăgăruite fie într-o carcasă cu rol și de inel exterior).
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.35
m
co
o.
Fig. 4.36
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
buză elastică din cauciuc rezistent la benzine și uleiuri, reprezentată în fig. 4.36) sau
șaibă de protecție (fără contact, executată din tablă amutisată); 6- suprafața exterioară
a inelului exterior (diametrul exterior al rulmentului, diametrul alezajului din carcasă);
7- suprafața interioară a inelului interior (diametrul interior al rulmentului, diamterul
fusului de arbore); 8- diametrul umărului/gulerului de pe inelul interior; 9- diametrul
umărului/gulerului de pe inelul exterior; 10- canal inel de oprire; 11- inel de oprire;
- 402 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
12- față laterală a inelului exterior (ambele fețe); 13- canal pentru montarea șaibei de
etanșare; 14- calea de rulare de pe inelul exterior; 15- calea de rulare de pe inelul
interior; 16- degajare/suprafață de așezare pentru buza elastică a șaibei de etanșare;
17- față laterală a inelului interior (ambele fețe); 18- racordare; 19- diametrul de
amplasare al centrelor corpurilor de rostogolire; 20- lățimea totală a rulmentului; 21-
umăr de ghidare; 22- umăr de reținere; 23- unghiul de contact; 24- șaibă de fus (inel
de arbore); 25- ansamblu colivie (colivie+corpuri de rostogolire); 26- șaibă (inel) de
carcasă; 27- inel (șaibă) de carcasă cu suprafață de așezare sferică; 28- inel (șaibă) de
m
așezare.
co
Ansamblul lagărului cu rostogolire cuprinde: rulmenţii, fusul arborelui,
carcasa, organe pentru fixarea axială a inelelor rulmentului (inele elastice,
o.
capace, piuliţe, bucşe de distanţare etc), precum şi dispozitive de ungere şi
etanşare.
ho
Fig. 4.39 permite identificarea principalelor detalii constructive lagărelor cu
rulmenți și explicarea/înțelegerea noțiunilor și terminologiei utilizate frecvent în
ya
domeniul lagărelor cu rulmenți: 1- rulment radial cu bile; 2- rulment cu bile cu contact
în patru puncte; 3- carcasă; 4- arbore; 5- umăr de rezemare (pe arbore); 6- diametrul
@
arborelui (fusului); 7- fus; 8- șaibă de capăt; 9- garnitură manșetă de rotație; 10- inel
la
distanțier; 11- diametrul alezajului (locașului pentru rulment); 12- locașul rulmentului;
13- capac de rulment (pentru carcasă); 14- inel opritor (inel pentru fixare axială).
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.39
Lagăre - 403 -
Avantajele lagărelor cu rulmenţi constau în pierderi prin frecare foarte mici,
deci randament ridicat; capacitate de încărcare mare pe unitatea de lungime, deci
gabarit axial redus; consum minim de lubrifiant; întreţinere uşoară;
standardizarea pe scară internaţională a rulmenţilor, prin care se asigură
interschimbabilitatea acestora.
Dezavantajele lagărelor cu rulmenţi constau în dimensiuni de gabarit mari
în direcţie radială; durată de funcţionare redusă, în cazul vitezelor mari;
comportare nesatisfăcătoare, în cazul şocurilor şi a vibraţiilor; necesitatea unei
m
precizii de execuţie ridicate şi a unor condiţii severe de montaj.
co
4.3.2. Clasificarea rulmenţilor. Simbolizare
o.
Rulmenţii, ca şi alte tipuri de organe de maşini, se clasifică având în vedere o
ho
serie de criterii.
▪ După forma corpurilor de rostogolire,
ya
rulmenţii se împart în rulmenţi cu bile,
rulmenţi cu role şi rulmenţi cu ace.
@
rulmenţi cu ace (acele fiind role cilindrice la care diametrul rolei cilindrice
d < 5mm, iar lungimea rolei l ≥ 2,5d.).
bu
multe rânduri.
▪ După capacitatea de adaptare a inelului interior la direcţia fusului, rulmenţii
ria
tablă de oţel) sau cu colivie masivă (din textolit, alamă, duraluminiu poliamide
etc.).
▪ După valoarea jocului radial, rulmenţii pot fi cu joc radial normal, mărit sau
d
D
m
a b c
co
o.
ho
d e ya f g
Fig. 4. 41
@
Sursa:
Fig. 4.42
Lagăre - 405 -
dimensiunilor şi proporţiilor este prezentată în fig. 4.43 pentru rulmenţi radial-
axiali cu role conice.
O exemplificare grafică concludentă a modificării dimensiunilor şi
proporţiilor este prezentată în fig. 4.43 pentru rulmenţi radial-axiali cu role
conice.
m
co
o.
ho
ya Sursa:
Fig. 4.43
@
Datorită marii diversităţi de tipodimensiuni ale rulmenţilor, a fost necesară, şi s-a
realizat pe plan mondial, simbolizarea acestora, simbolizare la care a aderat şi ţara
la
noastră.
În general, simbolul rulmenţilor (conform STAS 1679) se compune dintr-un
da
Rulmentul 6205
n.
seria de dimensiuni
tipul rulmentului (radial pe un rând)
ad
Fig. 4.44
- 406 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
© COPYRIGHT
Fig. 4.45
ria
m
30 mm diametrul interior;
2307 K – rulment radial cu bile pe două rânduri, oscilant (2), seria grea (3), 07
co
×5 = 35 mm diametrul interior şi diametrul interior conic (K).
6410 2RS – rulment radial cu bile (6), seria foarte grea (4), 10 ×5 = 50 mm
o.
diametrul interior, cu capace de etanşare din cauciuc cu armătură
metalică pe ambele părţi (2RS);
ho
6212 2ZN – rulment radial cu bile (6), seria mijlocie (2), 12 ×5 = 60 mm,
diametrul interior, cu capace de protecţie din tablă pe ambele părţi
ya
(2Z) şi canal pe inelul exterior pentru etanşare/fixare axială (N).
@
prevăzute cu căi de rulare adânci, ale căror raze de curbură sunt puţin mai mari
decât ale bilelor; acest lucru determină un contact punctiform, când rulmentul
bu
este neîncărcat şi liniar (căile de rulare cuprind bilele), când rulmentul este sub
sarcină. Căile de rulare adânci asigură acestui tip de rulment capacitatea de a
n.
radiali cu bile la înclinări de până la 8’ între cele două inele; înclinările mari
reduc, însă, durabilitatea rulmentului, motiv pentru care se limitează folosirea
ad
m
co
Fig. 4.46 Fig. 4.47 Fig. 4.48
o.
ho
ya
@
a b c d e f g
la
da
bu
n.
g i j k
Fig. 4.49
ria
părţi (2RS, fig. 4.49,g). Capacele/șaibele de protecție se pot realiza fără extensie
ad
(fig. 10.42, c și e) sau cu extensie (fig. 4.49, d și f). Unele construcții sunt
realizate cu etanșare cu frecare redusă (fig. 4.49,g). Mai mult, protecția respectiv,
etanșarea, se poate realiza cu o degajare în inelul interior (RS respectiv, Z) sau
direct pe suprafața exterioară a inelului interior (RSR respectiv, ZR). La
rulmenții cu șaibă de etanșare, buza de etanșare freacă pe o degajare a feței
inelului interior (v. fig. 4.49,j) sau direct pe suprafața exterioară a inelului interior
(fig. 4.49,k). La rulmenții cu șaibă de protecție (fără contact/frecare) șaiba are,
față de gulerul inelului interior, un mic interstițiu; rulmenții cu șaibe de protecție
Lagăre - 409 -
sunt concepuți, în primul rând, pentru cazurile de montaj în care se rotește inelul
interior - când se rotește inelul exterior, la o turație mai mare, există pericolul
ieșirii lubrifiantului din rulment.
m
co
a b c d j k
o.
Fig. 4.50
ho
ya
@
la
da
a b c
bu
n.
ria
d e f g h i j k
ad
Fig. 4.51
părți (ZNR, fig. 10.42,c respectiv, 2ZNR, fig. 4.50,d), cu canal de introducere a
bilelor (BL … -N, BL … -NR etc. - v. fig. 4.51). Rulmenții tip ”N” pot
simplifica, în multe cazuri, construcția utilajelor, deoarece pot fi fixați în carcase
în mod simplu și economic ca spațiu, cu inele de oprire (fig. 4.50, j și k). Atât
canalele pentru inelele de oprire cât și inelele de oprire sunt standardizate
internațional (ISO 464).
Rulmenții radiali cu bile pe un rând cu canal de introducere a bilelor
(fig. 4.51 și notați cu prefixul BL la simbolul de bază al rulmentului) sunt
m
caracterizați, în primul rând, prin sarcini de bază cu valori mai mari dacât ale
co
variantei de bază, datorită numărului mai mare de bile - de aceea mai sunt
denumiți și rulmenți radiali cu bile pe un rând cu sarcină mărită. Trebuie avut
o.
însă în vedere că existența canalului de introducere a bilelor (v. fig. 4.51, a … c)
duce la scăderea capacității de preluare a sarcinilor axiale. În unele cazuri,
ho
numărul mărit de bile conduce la realizarea unior construcții fără colivie (fig.
4.51, a și d). Astfel de rulmenți pot fi realizați în variante standard (cu sau fără
ya
colivie - fig. 4.51, d respectiv, e), definite prin prefixul simplu (BL) sau în
diverse combinații/variante cu elemente constructive specifice (etanșări, canal
@
bile (rulmenți radiali cu bile pe două rânduri, STAS 11952, fig. 4.52). Acești
rulmenți derivă, structural și constructiv, din rulmenții radiali cu bile pe un rând.
bu
Fig. 4.52
Lagăre - 411 -
pot fi realizați în varianta de bază (fig. 4.52) sau în diverse variante constructive
(cu șaibe de protecție/etanșare pe una sau ambele părți, cu canal pentru inel de
oprire etc.). Ei sunt capabili să preia, suplimentar față sarcinile radiale și sarcini
axiale în ambele sensuri. Rulmenți radiali cu bile pe două rânduri sunt foarte
potriviți pentru utilizare ”în aranjament”, acolo unde capacitatea portantă a unui
singur rulment rdial cu bile pe un rând este insuficientă.
Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (fig. 4.53) au calea de
rulare a inelului exterior sferică, inelul interior având practicate două căi de
m
rulare de forma celor de la rulmenţii radiali cu bile pe un rând. Forma specială a
co
căii de rulare a inelului exterior permite ca inelul interior (împreună cu bilele şi
colivia) să oscileze în jurul centrului rulmentului; rulmentul funcţionează normal
o.
la înclinări între axele celor două inele de până la 2,5°...3°, înclinări datorate
încovoierii arborelui, necoaxialităţii alezajelor celor două lagăre sau nealinierii
ho
unghiulare dintre arbore și carcasă. Unghiul de
înclinare este limitat de necesitatea menţinerii
ya
contactului permanent al căii de rulare a inelului
exterior cu ambele rânduri de bile şi de construcţia
@
bile pe două rânduri se execută în varianta de bază sau în varianta lată (seriile
130 și 139, dezvoltate inițial pentru aplicații specifice în fabricile de hârtie, care
ad
m
co
o.
ho
a b c d
ya
@
la
da
bu
n.
e f g h
ria
ad
i
Fig. 4.54
m
co
o.
ho
ya
a b c d e
@
Fig. 4.55
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.56
- 414 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
Individual Aranjament DT Aranjament DB Aranjament DF
co
(Tandem) (Spate în spate) (Față în față)
a b c d
o.
ho
ya
@
e
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.57
Lagăre - 415 -
Rulmenții radial-axiali cu bile pe un rând (fig. 4.55) se execută în diferite
variante constructive, cu diferite unghiuri de contct (fig. 4.55,b). Seriile 72B și
73B, pentru utilizare generală, au unghiul de contact de 40° şi se pretează la
încărcări axiale mari, nu sunt demontabili și se permite utilizarea lor la turaţii
relativ mari. Rulmenții din seriile 718, 719, 70 și 72 (de precizie ridicată),
utilizați, în general, la broșe, au unghiul de contact de 15° (C - seriile 70C, 72C)
sau 25° (A - seriile 70A, 72A) și coliviile realizate din rășini fenolice (textolit)
sau masive din alamă.
m
Rulmenţii radial-axiali cu bile pe un rând pot prelua sarcini axiale numai
co
într-un sens (fig. 4.55). La încărcare radială se generează în rulment o sarcină
care acţionează în sens axial, sarcină care trebuie compensată. Din acest motiv,
o.
pe un arbore se montează, la fiecare capăt, câte un rulment sau rulmenţi
ho
ya
@
la
da
bu
Fig. 4.58
- 416 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
construcţie, ca în cazul rulmenţilor radiali cu bile pe un rând.
co
Rulmenţii radial-axiali cu bile pe un rând împiedică deplasarea axială a
arborelui într-un singur sens; montaţi în perechi, fixează arborele în ambele
o.
sensuri.
Se recomandă utilizarea acestora în cazul arborilor rigizi, încărcaţi cu forţe
ho
radiale şi axiale medii (reductoare cu angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi sau cu
angrenaje conice, reductoare melcate, diferenţiale de autovehicule etc.) (fig. 4.58).
ya
Rulmenții radial-axiali cu bile pe un rând se pot executa și în variante de
rulmenți cu contact în patru puncte (fig. 4.59). La acești rumenți, inelul interior este
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.59
Lagăre - 417 -
fracționat, simetric, la nivelul unui plan transvrsal. Astfel de rulmenți pot prelua
sarcini axiale medii, în ambele direcții, având avantajul unui gabarit axial considerabil
redus față de rulmenții cu două rînduri de bile.
Rulmenţii radial-axiali cu bile pe două rânduri (fig. 4,60) preiau sarcini
radiale medii-mari şi sarcini axiale mici-medii în ambele sensuri, fiind similari cu
doi rulmenţi radial-axiali cu bile pe un rând, aranjament spate-în-spate (DB,
montaţi în “O”) dar la un gabarit axila simțitor mai redus. Aceşti rulmenţi sunt
foarte sensibili la abateri unghiulare ale axelor inelelor, ceea ce le limitează
m
utilizarea pentru arbori scurţi şi rigizi. Inelul interior poate fi separabil.
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
Fig. 4.60
ad
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
a b c d
n.
Fig. 4.61
ria
m
co
Fig. 4.62
o.
ho
ya
@
la
da
a b
Fig. 4.63
bu
unul din inele (fig. 4.64, a și b), cu unul din inele lățit (fig. 4.64,c), cu diferite
combinații de umeri (fig. 4.64, d…g), pentru fusuri conice (fig. 4.64,h), cu canal
ria
RNU RN NUB NJ P NF NP
a b c d e f g h i
Fig. 4.64
- 420 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri (fig. 4.65) preiau sarcini radiale
mai mari decât rulmenţii cu role cilindrice pe un rând şi nu preiau sarcini axiale.
Deoarece sunt şi mai sensibili la deformaţia de încovoiere a arborilor se utilizează la
arbori foarte rigizi. În configurație de bază se execută cu inel exterior fără umeri (lis)
(tip NN) sau cu inel interior lis (tip NNU). De asemenea se execută și alte variante
constructive, unele fiind prezentate în fig. 4.66.
În categoria rulmenților radiali cu role cilindrice se realizează și rulmenți două, trei
și patru rânduri, respectiv configurații realizate din rulmenți împerecheați.
m
co
o.
Fig. 4.65
ho
ya
@
Fig. 4.66
la
Rulmenţii cu ace (fig. 4.67) sunt rulmenţi cu role cilindrice cu diametre mici şi
da
lungimi mari (de până la 10 ori mai mari decât diametrul acelor). Având gabarit radial
redus, aceşti rulmenţi preiau sarcini radiale comparative cu rulmenţii cu role cilindrice
bu
şi nu preiau sarcini axiale. Se pot executa cu ace dispuse pe un rând (fig. 4.67,a) sau pe
două rânduri (fig. 4.67,b). Pentru micşorarea dimensiunilor radiale se poate renunţa la
unul din inele (de ex. inelul interior - fig. 4.67,c) sau chiar la ambele inele (fig. 4.67,d).
n.
În aceste cazuri se execută căi de rulare pe fusul arborelui şi, eventual, în carcasă,
suprafeţele acestora trebuind să fie durificate şi rectificate. La fel ca şi rulmenţii cu role,
ria
a b c d
Fig. 4.67
Lagăre - 421 -
Exemple de variante constructive de rulmenți cu ace sunt prezentate în fig. 4.68.
În fig. 4.69 sunt prezentate unele soluții de utilizare a rulmenților cu ace în construcța de
autovehicule: la bolțul pistonului (fig. 4.69,a); la fusul maneton (fig. 4.69,b); în cutii de
viteze (fig. 4.69, c și d); lăgăruirea crucilor cardanice în furci (fig. 4.69, e).
m
co
Fig. 4.68
o.
ho
ya
@
la
a b
da
bu
n.
ria
ad
c d e
Fig. 4.69
m
role conice cu două rânduri (v. fig 4.71) sau cu patru rânduri de role, folosiţi cu
co
precădere la utilajele tehnologice sau la rezemarea arborilor principali ai
maşinilor unelte.
o.
ho
ya
@
Fig. 4.70
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.71
Rulmenţii radiali oscilanţi cu role pe două rânduri (fig. 10.72) sunt destinaţi
preluării de sarcini radiale mari şi foarte mari şi a unor sarcini axiale medii în
ambele sensuri, având capacitatea de a prelua abateri unghiulare între axele
inelelor de până la 3º. Sunt asemănători cu rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe
două rânduri, având calea de rulare de pe inelul exterior de formă sferică şi
Lagăre - 423 -
executându-se în varianta normală sau cu alezaj conic pe inelul interior K pentru
montaj pe fus conic sau pe fus cilindric prin intermediul unei bucşe speciale de
rulment (AH).
m
co
o.
ho
Fig. 4.72
ya
Rulmenţii axiali (fig. 4.72) se execută cu bile (fig. 4.72, a şi b), cu ace (fig.
4.72,c) sau cu role cilindrice – nestandardizaţi (fig. 4.72,d). Aceşti rulmenţi sunt
@
utilizaţi pentru preluarea de sarcini axiale foarte mari într-un singur sens
(rulmenţi cu simplu efect prezentaţi în fig. 4.73) sau în ambele sensuri (cei cu
la
dublu efect – fig. 4.74). Deoarece nu fixează radial arborele, aceşti rulmenţi se
da
a b c d
Fig. 4.72
- 424 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Fig. 4.73
m
co
o.
Fig. 4.74
ho
Rulmenţii axial-radiali (fig. 4.75) preiau sarcini axiale mari sau foarte mari şi
ya
sarcini radiale mici sau medii. Se întâlnesc construcţii nestandardizate, cu bile
(fig. 4.75,a) sau role (fig. 4.75,b). Cei cu role sunt axial-oscilanţi şi au capacitate
@
de preluare a unor abateri unghiulare între axele inelelor de până la 2…3º.
Deoarece rulmenţii sunt demontabili se recomandă acţiunea unei forţe axiale
la
a b
ad
Fig. 4.75
m
acestea comportându-se bine la solicitări cu şocuri. Pentru rezistenţă la
co
temperaturi ridicate sau pentru rezistenţă la coroziune, se utilizează oţeluri
speciale înalt aliate, respectiv oţeluri anticorozive, aliate cu crom.
o.
Inelele rulmenţilor se execută prin strunjire, urmată de rectificare.
Semifabricatele utilizate sunt de tip ţeavă laminată, pentru diametre exterioare
ho
mai mici de 20 mm şi obţinute prin forjare, pentru diametre exterioare mai mari
de 20 mm, cu sau fără calea de rulare laminată.
ya
Forjarea se efectuează pe maşini automate. Ulterior semifabricatele forjate
se supun unui tratament termic de recoacere de globulizare (în cuptoare electrice)
@
eventualelor bavuri.
Strunjirea se face pe maşini automate. Înaintea operaţiei de strunjire a căilor
da
m
subansamblu complet și integrat, poate fi considerat ca un sistem, în care
co
durabilitatea fiecărei componente (de ex. căile de rulare, corpurile de rostogolire,
colivia, lubrifiantul, etanșările etc. - v. fig. 4.76 atunci când sunt prezente),
o.
contribuie, în proporții diferite de la caz la caz, la durabilitatea efectivă a
rulmentului. Teroetic, durata optimă de serviciu se obține atunci când toate
ho
componentele au aceeași durată de viață. Cu alte cuvinte, durata de viață
calculată a lagărului corespunde cu durabilitatea rulmentului atunci când durata
ya
de serviciu a celorlalte mecanisme conexe (colivia, mecanismul lubrifierii și cel
al etanșării) este cel puțin egală cu durabilitatea rulmentului.
@
la
da
bu
Fig. 4.76
n.
m
în care, după un anumit număr de cicluri de solicitare, se dezvoltă microfisuri de
co
suprafaţă. În timp, datorită şi lubrifiantului presat în microfisuri, acestea se
adâncesc şi în final se produc desprinderi de material care dau aspectul de
o.
ciupituri. Primele ciupituri apar, de regulă, pe căile de rulare ale inelului cel mai
solicitat. În cazul bilelor, primele ciupituri apar în zona de ieşire a fibrelor la
ho
forjare. Formarea de ciupituri este remarcată prin apariţia unui zgomot în
funcţionare, conducând şi la mărirea jocului din rulment.
ya
Uzarea abrazivă a corpurilor de rostogolire şi a căilor de rulare ale inelelor
apare, în special, la rulmenţii care funcţionează în condiţii precare de ungere şi
@
etanşare, în medii abrazive. Rezultatele uzării abrazive sunt identice cu cele ale
la
m
4.3.6. Calculul rulmenţilor
co
Calculul rulmenților se efectuează prin înlocuirea forțelor reale, mai precis
a componentelor acestora (care acționează pe direcți radială respectiv, axială -
o.
fig. 4.77) cu sarcini radiale echivalente, statice, P0 fig. 4.78) respectiv, dinamice,
P (fig. 4,79.)
ho
ya
@
la
da
repaus, cei care efectuează mişcări pendulatorii lente şi cei care funcţionează cu
turaţii foarte mici (n < 10 rot/min). Principala formă de deteriorare a acestor
ria
m
radiali, sub acţiunea căreia, la contactul
co
dintre corpul de rostogolire cel mai
încărcat şi calea de rulare de pe inelul
o.
Fig. 4.80 interior, se produce o deformaţie
remanentă de 10-4 din diametrul corpului
ho
de rostogolire. Capacitatea de încărcare statică este indicată în cataloagele de
rulmenţi în funcţie de tipodimensiunile rulmenţilor.
ya
Pentru a ţine seama de faptul că asupra rulmentului poate acţiona un
complex de sarcini (axiale şi radiale), se defineşte sarcina statică echivalentă.
@
Sarcina statică echivalentă (P0) este sarcina pur radială (v. fig. 4.78) –
la
pentru rulmenţii radiali sau radial-axiali, respectiv pur axială – pentru rulmenţii
axiali sau axial-radiali, sub acţiunea căreia, la contactul dintre corpul de
da
C0
c0 . (4.14)
P0
m
corpurilor de rostogolire şi a diferenţelor dintre caracteristicile mecanice ale
materialelor; dispersia fiind influenţată foarte mult şi de incluziunile nemetalice.
co
Durata de funcţionare a rulmenţilor care
se rotesc cu n > 10 rot/min este limitată de
o.
apariţia de ciupituri pe căile de rulare ale
ho
inelelor sau pe corpurile de rostogolire, ca
urmare a oboselii straturilor superficiale ale
materialului. Pentru a evita apariţia de
ya
ciupituri pe suprafeţele funcţionale ale
rulmenţilor, aceştia se calculează la
@
m
p
C
L = r Lb , (4.15)
P
co
în care p, reprezintă gradul curbei de oboseală (p = 3 pentru rulmenţii cu bile
respectiv, p = 10/3 pentru rulmenţii cu role).
o.
Dacă se cunoaşte sarcina P care încarcă rulmentul, turaţia n a inelului
ho
rotitor şi durata de funcţionare impusă Lh impus, rulmentul se calculează după
capacitatea de încărcare dinamică necesară, cu relaţia
ya
Cr necesar = P L Cr cata log ,
p
(4.16)
în care
@
60n Lh impus
L= . (4.17)
10 6
la
Cr = Cr catalog, al cărui inel rotitor are turaţia n şi care este încărcat cu o sarcină P,
calculul se poate efectua după criteriul durabilităţii, cu relaţiile:
bu
p
C r cata log
L = ,
(4.18)
P
n.
10 6 L
Lh = Lh impus. (4.19)
ria
60n
În cazul lagărelor în care acţionează forţe combinate (radiale Fr şi axiale
Fa), acestea se înlocuiesc, în calculul rulmentului, cu o sarcină dinamică
ad
echivalentă, P.
Sarcina dinamică echivalentă este sarcina pur radială (v. fig. 4.79), pentru
rulmenţii radiali şi radial-axiali, sau pur axială, pentru rulmenţii axiali, de valoare
şi direcţia constante, sub acţiunea căreia un rulment – cu inelul interior rotitor şi
cel exterior fix – atinge aceeaşi durabilitate ca şi în condiţiile reale de încărcare
(cu forţe combinate, Fr şi Fa).
Diagrama experimentală din figura 4.82 prezintă corelaţia dintre forţa
- 432 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
radială care solicită rulmentul (egală cu reacţiunea radială totală Fr din lagăr) şi
forţa axială Fa care revine lagărului, pentru o sarcină dinamică echivalentă
contantă (P = ct.). În diagramă apar două zone distincte, delimitate de dreapta
înclinată cu unghiul ’ (tg ’ = e, e fiind o constantă a rulmentului, a cărei valori
depind de tipul acestuia (valorile regăsindu-se în catalogul de rulmenţi):
▪ prima zonă (I) se caracterizează prin forţe axiale mici, comparativ cu cele
m
care
Fa
= tg tg ' = e,
co
Fr
sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia
o.
P = f pVFr ; (4.20)
ho
▪ zona a doua (II) se caracterizează prin forţe axiale mari, comparativ cu cele
radiale, acestea fiind luate în considerare la calculul rulmentului; pentru
ya
această zonă, în care
Fa
= tg tg ' = e,
@
Fr
sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia
la
m
se, pentru cele două lagăre, cu relaţiile:
co
FrA
F ' aA = 0,5 ;
YA
o.
(4.22)
F
F ' aB = 0,5 rB ,
YB
ho
în care YA şi YB sunt factorii de echivalare pentru forţa axială, pentru cele două
lagăre.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
Fig. 4.83
ad
Forţele axiale totale, care încarcă cele două lagăre, se determină în funcţie
de forţele axiale suplimentare şi de forţa axială exterioară rezultantă Fa, care
încarcă arborele. Sub acţiunea forţei axiale exterioare şi a forţelor axiale
suplimentare, arborele nu este în echilibru şi tinde să se deplaseze axial, iar în
unul din lagăre apare o reacţiune axială care echilibrează arborele şi intră în
calculul forţei axiale totale pentru acel lagăr. Prin urmare, determinarea forţelor
axiale totale se face în funcţie de tipul montajului (în “X” sau în “O”), de
- 434 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
FatB = F 'aB .
La montajele cu fixare axială la ambele capete, cu rulmenţi radial-axiali,
co
sarcinile dinamice echivalente, pentru fiecare rulment, se stabilesc cu relaţia
(4.20) sau relaţia (4.21), înlocuind forţele axiale Fa cu forţele axiale totale Fat. La
o.
rulmentul încărcat numai cu forţa axială suplimentară Fat = F 'a , raportul
ho
Fat F 'a
= e şi deci în calculul sarcinii dinamice echivalente se neglijează
Fr Fr ya
influenţa forţei axiale.
În cazul lagărelor cu doi rulmenţi radial-axiali montaţi în “X” sau în “O”,
@
totale.
da
Sprijinirea arborilor pe care sunt fixate roţile dinţate, roţile de curea sau de
lanţ, semicuplajele etc. pe elementul fix (carcasă, batiu) se realizează, de regulă,
ria
m
c
Fig. 4.84 fixarea axială a arborelui, în ambele sensuri, se
co
realizează într-un singur lagăr (lagărul B), celălalt
lagăr (lagărul A) fiind mobil în direcţia axială (fixează arborele numai în direcţia
o.
radială). Acest montaj permite dilataţii termice ale arborelui, precum şi
deformaţii de încovoiere ale acestuia, în limitele admise de rulmenţii utilizaţi. Se
ho
recomandă pentru arbori lungi şi/sau arbori care funcţionează la temperaturi
ridicate, precum şi în cazul arborilor sprijiniţi pe mai mult de două lagăre.
ya
Deplasarea axială se poate realiza prin deplasarea rulmentului în alezajul carcasei
(mai rar pe fusul arborelui) sau prin deplasarea ce are loc în interiorul
@
figura 4.84, c. Cele două lagăre preiau fiecare forţe axiale în câte un sens. Fiecare
lagăr preia forţele axiale orientate spre celălalt lagăr. Se utilizează, de regulă,
pentru fixarea arborilor relativ scurţi, cu deformaţii axiale (termice sau elastice)
sau de încovoiere reduse. Dacă rulmenţii folosiţi sunt radial-axiali, punctele de
aplicaţie ale reacţiunilor din lagăre se deplasează spre exteriorul arborelui,
distanţa dintre ele mărindu-se. Dilataţiile termice în funcţionare măresc jocul din
rulmenţi, motiv pentru care aceşti rulmenţi se montează cu o anumită
m
pretensionare.
Tipurile de rulmenţi care se folosesc pentru cele două scheme de montaj
co
prezentate trebuie să răspundă, individual sau în combinaţie, cerinţelor fixării
radiale şi axiale ale arborelui.
o.
4.3.7.2. Ajustaje şi toleranţe pentru lagărele cu rulmenţi
ho
Fixarea radială a rulmenţilor se realizează prin alegerea ajustajelor dintre
inele şi piesele conjugate (fusul arborelui, respectiv alezajul din carcasă) şi, de
ya
asemenea, prin stabilirea jocurilor radiale corespunzătoare în funcţionare.
Toleranţele la diametrul alezajului de pe inelul interior şi la diametrul
@
arbore unitar. Aceste toleranţe determină tipurile de ajustaje (cu joc sau cu
strângere) dintre fusul arborelui şi inelul interior al rulmentului, respectiv dintre
bu
carcasă.
Tipurile de ajustaje se aleg în funcţie de: modul de încărcare al inelelor;
ria
m
subţiri sau din materiale uşoare se recomandă strângeri mai mari.
co
Condiţiile de montare şi demontare trebuie să fie cât mai simple. Dacă
ambele inele se montează cu strângere este recomandată alegerea rulmenţilor
o.
demontabili sau a rulmenţilor cu alezaj conic şi bucşă de extracţie.
Condiţiile speciale de mobilitate axială se realizează prin alegerea unui
ho
ajustaj liber între inelul cu încărcare locală şi piesa conjugată.
ya
4.3.7.3. Jocul din rulmenţi. Posibilităţi de reglare
Deplasarea relativă dintre inele, fără aplicarea unei sarcini, pe direcţie
@
radială sau axială, este cunoscută sub numele de joc radial, respectiv axial.
la
execută cu trei mărimi ale jocului radial: normal, micşorat sau mărit. Jocul radial
normal, în stare nemontată, este astfel stabilit încât, după montare, în condiţii
bu
se recomandă alegerea unor rulmenţi cu joc radial mărit (în stare nemontată).
Jocul axial este important de reglat la rulmenţii radial-axiali sau la rulmenţii
ria
“O”.
Deplasarea inelului exterior se realizează cu ajutorul unor pachete de
garnituri de reglaj plasate între capacul de rulment şi carcasă (v. fig. 4.87, fig.
4.88, fig. 4.91 … 4.93) sau prin elemente filetate în capac sau în carcasă.
Garniturile de reglaj se obţin din tablă de alamă şi au diferite grosimi (cuprinse
între 0,1 şi 1 mm), bine stabilite.
Deplasarea inelului interior se realizează, de regulă, cu ajutorul piuliţelor de
rulment (v. fig. 4.87, fig. 4.88, fig. 4.93, fig. 4.94) sau a altor piuliţe înşurubate
m
pe arbore.
co
4.3.7.4. Scheme constructive de montaje cu rulmenţi
o.
În figurile 4.85 …4.95 sunt prezentate câteva scheme constructive de
montaje cu rulmenţi, pentru arbori sprijiniţi pe două lagăre.
ho
Schemele prezentate în fig. 4.85...4.88 corespund montajelor cu fixare
axială la un singur capăt. La astfel de montaje, pentru lagărul care fixează axial
ya
arborele se pot utiliza (în funcţie de mărimea sarcinilor radiale şi axiale):
rulmenţi radiali cu bile pe un rând, rulmenţi radiai cu role cilindrice de tip NUP
@
sau NJ+HJ (rulmenţi cu patru umeri), rulmenţi radiali oscilanţi sau combinaţii de
la
rulmenţi (rulment axial cu dublu efect şi rulment radial, doi rulmenţi radial-axiali
montaţi în “X” sau în “O” etc.). Pentru lagărul liber axial se pot utiliza rulmenţi
da
radiali cu bile, cu role cilindrice (cu doi umeri), cu ace, oscilanţi cu bile sau cu
role pe două rânduri.
bu
m
co
o.
Fig. 4.85
ho
ya
@
la
da
bu
n.
Fig. 4.86
ria
Montajul prezentat în fig. 4.87 este al unui arbore de intrare într-un reductor
cilindric. Sunt utilizaţi doi rulmenţi radial-axiali cu bile, montaţi în “X”, pentru
ad
lagărul care fixează axial arborele şi un rulment radial cu bile pentru lagărul
mobil. Montajul este recomandat pentru sarcini radiale medii şi axiale mici-
medii.
În cazul unor sarcini radiale şi axiale mari, care pot apărea la montajele
arborilor cu pinioane conice în consolă (fig. 4.88), rulmenţii radial-axiali cu bile
se înlocuiesc cu rulmenţi radial-axiali cu role conice, iar rulmentul radial cu bile
se înlocuieşte cu un rulment radial cu role cilindrice (cu doi umeri). Reglajul
rulmenţilor radial-axiali se face prin deplasarea axială a capacului, prin
- 440 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
eliminarea sau adăugarea de garnituri de reglaj (de grosimi bine determinate) sub
capac.
m
co
o.
ho
Fig. 4.87
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.88
În cazul unor sarcini radiale şi axiale mari, care pot apărea la montajele
arborilor cu pinioane conice în consolă (fig. 4.88), rulmenţii radial-axiali cu bile
se înlocuiesc cu rulmenţi radial-axiali cu role conice, iar rulmentul radial cu bile
Lagăre - 441 -
se înlocuieşte cu un rulment radial cu role cilindrice (cu doi umeri). Reglajul
rulmenţilor radial-axiali se face prin deplasarea axială a capacului, prin
eliminarea sau adăugarea de garnituri de reglaj (de grosimi bine determinate) sub
capac.
Montajele prezentate în fig. 4.89…4.93 corespund schemelor cu fixare
axială la ambele capete. La astfel de montaje se utilizează, de regulă, rulmenţi
identici pentru cele două lagăre. Rulmenţii pot fi radiali (cu bile pe un rând, cu
m
role cilindrice cu trei umeri, de tip NJ) sau radial-axiali cu bile sau cu role conice.
În fig. 4.89 este prezentat montajul arborelui de ieşire dintr-un reductor
co
cilindric. Montajul este realizat cu rulmenţi radiali cu bile şi este destinat
preluării de sarcini radiale medii şi sarcini axiale mici. Este prezentat şi fluxul
o.
eventualelor forţe axiale, în ambele sensuri, de la roata dinţată la carcasă.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
Fig. 4.89
ria
sarcini radiale medii şi axiale mici-medii. Se pot observa punctele de aplicaţie ale
reacţiunilor din lagăre, obţinute ca intersecţii ale normalelor în punctele de
contact dintre bile şi inele cu axa arborelui. Poziţia acestor normale determină
denumirea de montaj în “X”. Reglarea jocului din rulmenţi se efectuează cu
ajutorul pachetelor de garnituri de reglaj dintre capac şi carcasă.
m
co
o.
ho
ya
@
la
Fig. 4.90
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.91
Lagăre - 443 -
În fig. 4.92 este prezentat montajul în “X” al arborelui intermediar al unui
reductor cilindric cu două trepte. Spre deosebire de montajul anterior, utilizarea
rulmenţilor radial-axiali cu role conice permite preluarea de sarcini radiale şi
axiale mari.
m
co
o.
ho
ya
Fig. 4.92
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.93
Acelaşi tip de montaj are o construcţie deosebită dacă este utilizat pentru
arbori de intrare în reductoare conice (fig. 4.93). La acestea, montajul este
realizat ca subansamblu separat într-o piesă în formă de pahar. Reglajul jocului
din rulmenţi este realizat cu ajutorul garniturilor de reglaj dintre capacul
- 444 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
Fig. 4.94
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 4.95
m
Un montaj mai deosebit, prezentat în fig. 4.95, este cel al arborelui
co
intermediar al unui reductor cilindric bifurcat în treapta a II-a. La acesta, fixarea
axială se realizează prin intermediul angrenajului bifurcat din treapta a II-a. Forţa
o.
axială de pe roata condusă a treptei I este transmisă la arborele de ieşire printr-
unul din angrenajele treptei bifurcate. Montajul este sprijinit pe lagăre mobile
ho
axial, realizate cu rulmenţi radiali cu role cilindrice de tip N (cu doi umeri).
ya
4.3.8. Ungerea lagărelor cu rulmenţi
@
m
organe de maşini, când uleiul din baie nu ajunge prin stropire la unii rulmenţi sau
co
când angrenajele funcţionează cu uzuri însemnate.
Unsoarea cedează lent şi continuu uleiul pe care îl conţine, proces accentuat
o.
de creşterea temperaturii în lagăr. Prin îmbătrânire, unsoarea pierde proprietatea
de ungere şi, ca urmare, trebuie înlocuită, motiv pentru care lagărele unse cu
ho
unsoare trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea completării şi înlocuirii acesteia.
Cantitatea de unsoare consistentă necesară ungerii unui lagăr cu rulmenţi se
ya
stabileşte în funcţie de turaţia arborelui, spaţiul liber din rulment umplându-se
complet cu unsoare consistentă, iar cel din carcasă total sau parţial, în funcţie de
@
raportul dintre turaţia arborelui şi turaţia maximă la care poate funcţiona lagărul
la
(unsoare consistentă sau ulei); sistemul de ungere ales (cu baie de ulei proprie, cu
circulaţie de ulei, prin stropire, prin picurare, cu ceaţă de ulei); condiţiile de
mediu (mediu curat şi uscat, mediu impur şi/sau umed); viteza periferică a
fusului arborelui (mică sau mare); temperatura de funcţionare a lagărului
(normală sau ridicată); construcţia lagărului şi poziţia acestuia în cadrul
ansamblului din care face parte.
Lagăre - 447 -
4.4. APLICAŢII
E4.1.
Să se aleagă rulmenţii pentru condiţiile:
- turaţia la arborele pe care se montează rulmenţii n = 1000 rot/min;
- forţa axială, Fa = FBa→ A = 1000 N;
- forţa radială, Fr = 3000 N;
- diametrul arborelui în zona unde se montează rulmenţii, d = 35 mm,
m
- durata de funcţionare, Lh = 8000 ore.
co
În funcţie de diametrul arborelui, din catalogul de rulmenţi
(STAS 3041) se alege rulment radial cu bile pe un rând din
seria 6207, având caracteristicile prezentate în fig. E4.1 şi
o.
tab. E4.1.
În tab. E4.1 s-au făcut următoarele notaţii: d reprezintă
ho
diametrul interior al rulmentului, D – diametrul exterior al
rulmentului, B – lăţimea rulmentului, C r - sarcina radială de bază
ya
dinamică, C0r - sarcina radială de bază statică.
@
Fig. E4.1
la
Tabelul E4.1
Dimensiuni rulment Sarcina radială de bază Turaţia limită Simbol rulment
da
Fa 1000
= = 0.33e X = 0,56; Y = 1,6 .
ria
Fr 3000
Fa 1000
= = 0,072 din catalog e = 0,07; X = 0,56; Y = 1,6 .
C0r 13700
ad
Tabelul E4.2
Dimensiuni rulment Sarcina radială de bază Turaţia limită Simbol rulment
d B D Cr C0r Unsoare Ulei
[mm] [N] [ min −1 ] -
m
35 17 72 27000 15000 7500 10000 7207B
Pentru rulmenţii radial-axiali individuali
co
F 1000
P = Fr , pentru a = = 0.33 1,14 şi
Fr 3000
o.
F
P = 0,35 Fr + 0,57 Fa, pentru a > 1,14.
Fr
ho
p 3
C 27000
Prin urmare L = r = = 729 mil. de rotaţii,
P 3000
ya
şi în ore
L 10 6 729 10 6
@
Lh = = = 12150 ore > Lh impus = 8000 ore.
60 n 60 1000
Rulmentul rezistă pe întreaga durată impusă de funcţionare.
la
C0r = 58000 N şi Cr = 49400 N. Se poate uşor observa că dimensiunile de gabarit sunt aceleaşi
ca şi în cazurile precedente: 6207 şi 7207 B.
bu
E4.2.
n.
D
F
d
Fig. E 4.2
m
Tabelul E 4.3
Dimensiuni rulment Sarcina radială de bază Turaţia limită Simbol rulment
co
d B D F Cr C0r Unsoare Ulei
[mm] [N] [ min −1 ] -
o.
35 17 72 43,8 48000 51000 9000 11000 NU 2207
ho
Durata de funcţionare este
p 10
C 48000 3
L= r = = 10321 milioane de rotaţii.
ya
P 3000
p=10/3 – pentru rulmenţi cu role.
Durata de funcţionare în ore este
@
L 10 6 10321 10 6
Lh = = = 172016 ore Lh = 8000ore rulmentul rezistă.
60 n 60 1000
la
da
E 4.3
Să se aleagă rulmenţii pentru arborele de intrare al unui reductor cilindric
bu
Fr1
Fa1
A B
B
D
Da
da
d
F’aA F’aB
m
a RA RB
C
F’rB + Fa1- F’aA
co
T
a b
Fig. E4.3
o.
Tabelul E4.4
Dimensiuni rulment Sarcina radială de bază
ho
d D B C T a Cr C0r e Y Y0 Simbol rulment
[mm] [N] ya
20 47 14 12 15,25 11 26000 29000 0,35 1,7 0,9 30204A
R 920 R 851
'
FaA = 0,5 A = 0,5 = 271 N; FaB '
= 0,5 B = 0,5 = 250 N; Fa1 = 357 N.
Y 1,7 Y 1,7
la
Fa1 + FaB'
= 357 + 250 = 607 N FaA '
= 271 N.
Fa At = FaA
'
+ ( Fa1 + FaB
'
− FaA
'
) = Fa1 + FaB
'
= 357 + 250 = 607 N.
bu
FaBt = FaB
'
= 250 N.
Verificarea rulmenţilor
n.
F 607
Lagărul A: a At = = 0,65 e = 0,35
RA 920
ria
f p = 1,16 ; V = 1 ; X = 0,4 .
Durabilitatea rulmentului în milioane de rotaţii:
p
C
3, 33
26000
L = r = = 10247 milioane de rotaţii,
PA 1624
unde p = 10 / 3 = 3,33 pentru rulmenţi cu role.
Durata de funcţionare asigurată (Durabilitatea rulmentului in ore):
10 6 Lhdat 10 6 10000
Lh = = = 180341 ore Lh = 10000 ore de funcţionare
60 n I 60 947
Lagăre - 451 -
indicate în tema de proiectare. Rulmentul rezistă.
E 4.4
Să se proiecteze montajul cu rulmenţi pentru arborele intermediar al unui reductor
conico-cilindric cunoscând:
- forţa radială din lagărul C, FrC = RC = 3475 N;
- forţa radială din lagărul D, FrD= RD =3210 N;
- forţa axială Fa C = Fa3 − Fa 2 = 1830 − 750 = 1080 N, preluată de lagărul C
m
- turaţia de funcţionare a arborelui nII =1150 rot/min.
- diametrul arborelui intermediar dII = 32 mm
co
- durata de funcţionare impusă Lh=8000 ore
Etape de calcul
o.
1. Alegerea tipului de montaj
Se alege montaj cu rulmenţi cu fixare axială la ambele lagăre la exterior, reprezentat
simplificat în fig. 4.34,b.
ho
2. Alegerea rulmenţilor din fiecare lagăr
Pentru tipul de montaj ales, iniţial se alege – pentru fiecare lagăr – câte un rulment
ya
radial cu bile pe un rând. Din catalogul de rulmenţi, pentru diametrul fusului
arborelui d=30 mm, se alege rulmentul 6306, cu următoarele dimensiuni şi
caracteristici: - d = 30 mm; D = 72 mm; B = 19 mm; rsmin=1,1 mm - Cr = 28100 N;
@
C0r = 14600 N; nlim= 11000 rot/min, pentru ungere cu ulei
3. Verificarea montajului cu rulmenţi, după capacitatea dinamică de încărcare
la
Pentru lagărul C
da
- stabilirea factorului e
FaC 1080
= = 0,074 ,
bu
C0 r 14600
funcţie de care din catalogul de rulmenţi rezultă e= 0,27
şi X= 0,56; Y =1,6, pentru rulmenţi cu joc radial normal
n.
FaC 1080
= = 0,311 >e=0,27, rulmentul se găseşte în Fig. E4.4
FrC 3475
ad
zona a II-a, unde nu se poate neglija influenţa forţei axiale asupra sarcinii dinamice
echivalente (v.fig. E4.4)
- sarcina dinamică echivalentă
PC = f p (VXFrC + YFaC ) = 1,16 (1 0,56 3475 + 1,6 1080) = 4262 N,
unde V=1,0, inelul interior fiind rotitor
- durabilitatea rulmentului
60n II Lh 60 1150 8000
L= = = 552 mil.rot.
10 6 10 6
- capacitatea dinamică de încărcare necesară
- 452 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Concluzii:
- Lagărul C este cel mai încărcat lagăr, deci nu este necesară verificarea lagărului D
- Este necesară alegerea altor rulmenţi pentru lagărele arborelui intermediar.
m
caracteristici: d=30 mm; D=62 mm; B=16 mm; C=14 mm; T=17,25 mm; r=1,0 mm;
a=14 mm; Cr=38300 N; e=0,37; X=0,4; Y=1,6; C0r=48000 N;
co
Verificarea montajului cu rulmenţi, după capacitatea dinamică de încărcare
- stabilirea forţelor axiale
o.
suplimentare
F
FaC' = 0,5 rC =
ho
Y
3475
= 0,5 = 1085 N
1, 6 Fig. E 4.5
ya
F
'
FaD = 0,5 rD =
Y
@
3210
= 0,5 = 1005 N
1, 6
la
Fa + FaD'
= 1080 + 1005 = 2085 N > FaC '
= 1085 N
FatC = FaC
'
(
+ Fa + FaD
'
− FaC
'
)
= Fa + FaD
'
= 1080 + 1005 = 2085 N
bu
FatD = FaD'
= 1005 N
Pentru lagărul C
n.
FrC 3475
neglija influenţa forţei axiale asupra sarcinii dinamice echivalente
- sarcina dinamică echivalentă
ad
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 454 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
0,13 0,31 1 0 0,56 1,4
0,25 0,37 1 0 0,56 1,2
co
0,5 0,44 1 0 0,56 1
o.
Sarcina radială dinamică echivalentă: Sarcina radială statică echivalentă
P=XFr+YFa [KN] P0=0,6 Fr +0,5Fa [KN], când Fa/Fr > 0,8
ho
Dacă P0r= Fr, se consideră Fa/Fr 0,8
C0r=S0P0r [KN]. S0=1...1,6.
ya
Sarcina radială de
d D B Turaţia limită
@
bază
Simbol rulment
Cr C0r Unsoare Ulei
[mm]
la
[KN] [rot/min]
26 8 4,55 1,70 28000 34000 6000
da
m
25 52 15 14,00 6,95 12000 15000 6205
62 17 22,40 10,10 11000 14000 6305
co
80 21 36,00 16,60 9000 11000 6405
55 9 11,20 5,90 12000 15000 16006
55 13 12,70 6,95 12000 15000 6006
o.
30 62 16 19,30 9,80 10000 13000 6206
72 19 28,10 14,60 9000 11000 6306
ho
90 23 42,50 20,00 8500 10000 6406
62 9 12,20 7,05 10000
ya 13000 16007
62 14 15,90 8,50 10000 13000 6007
35 72 17 25,50 13,70 9000 11000 6207
80 21 33,50 16,60 8500 10000 6307
@
100 25 55,00 26,50 7000 8500 6407
68 9 13,30 7,80 9500 12000 16008
la
ANEXA 4.2 – Rulmenţi radial-axiali cu bile pe un rând (extras din STAS 7416)
m
Dacă P0< Fr, se consideră P0=Fr
co
Sarcina radiala de Turaţia limită
d, D, B, a, Simbol
bază [rot/min]
o.
mm mm mm mm rulment
Cr, KN C0r, KN Unsoare Ulei
ho
10 30 9 13 5 2,15 19000 28000 7200B
12 32 10 14 7 3 17000 24000 7201B
15
35 11 16 8
ya 3,65 16000 22000 7202B
42 13 19 12 5,5 15000 20000 7302B
@
40 12 18 10 4,8 14000 19000 7203B
17
47 14 21 15 7,2 12000 17000 7303B
la
ANEXA 4.3 – Rulmenţi radial-axiali cu role conice pe un rând (extras din STAS 3920)
m
Dacă P0< Fr, se consideră P0=Fr
co
Sarcina radială de bază
o.
d, D, B, C, T, a, Simbol
mm mm mm mm mm mm Cr, C0r, rulment
e Y Y0
KN KN
ho
15 42 13 11 14,25 9 21,5 0,28 2,1 1,1 22 30302A
40 12 11 13,25 10 18 0,35 1,7 0,9 19,5 30203A
17
47 14 12 15,25 10 26
ya 0,28 2,1 1,1 27,2 30303A
47 14 12 15,25 11 26 0,35 1,7 0,9 29 30204A
@
20 52 15 13 16,25 11 32 0,3 2 1,1 37,4 30304A
52 21 18 22,25 14 42 0,3 2 1,1 50 32304A
la
45
85 23 19 24,75 20 75 0,4 1,5 0,8 103 32309A
90 20 17 21,75 19 70,5 0,43 1,4 0,8 95 30210A
50
90 23 19 24,75 21 76,5 0,43 1,4 0,8 106 32310A
100 21 18 22,75 20 84,5 0,4 1,5 0,8 112 30211A
55
100 25 21 26,75 22 99 0,4 1,5 0,8 138 32311A
110 22 19 23,75 22 91,5 0,4 1,5 0,8 122 30212A
60
110 28 24 29,75 24 120 0,4 1,5 0,8 170 32312A
- 458 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
ANEXA 4.4 – Recomandă de utilizare a tipurilor de rulmenți (sursa: SKF) )
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Lagăre - 459 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 460 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
5. ETANŞĂRI
m
funcţie este de închidere cât mai ermetică a unui spaţiu conţinând un mediu sub
co
presiune, separarea a două sau mai multe spatii aflate sub presiuni diferite,
respectiv protecţia etanşă a unor spaţii conţinând lubrifianţi împotriva pierderii
o.
acestora sau împotriva pătrunderii unor corpuri străine.
De eficacitatea sistemului de etanşare depinde fiabilitatea organelor de
ho
maşini care funcţionează în spaţiul etanşat.
Condiţiile de funcţionare impun, în primă fază, tipul de etanşare, atât ca
ya
principiu de funcţionare cât şi ca soluţie constructivă. Pe lângă eficacitatea
@
Etanşări
la
da
Fixe Mobile
bu
cu garnitură
Fără contact Cu contact
n.
fără garnitură
ria
- interstiţiu
- canale Translaţie Rotaţie
ad
- labirint
- inel centrifugal
- segmenţi - inel alunecător
- inel profilat şi - inel profilat şi
manşetă manşetă
- presetupă.
Fig. 5.1
- 462 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
esenţiale, cum ar fi: etanşeitate bună, fiabilitate, durabilitate, montare şi
co
demontare uşoară, întreţinere simplă, rezistenţă mecanică şi chimică,
conductibilitate termică bună, pierderi de putere mici, compatibilitate cu mediul
o.
etanşat etc. De remarcat este faptul că nu există sisteme elementare care să
corespundă integral cerinţelor tehnice de funcţionare, utilizându-se sisteme
ho
combinate.
În figura 5.1 se prezintă o clasificare a etanşărilor, iar în tabelul 5.1 se
ya
prezintă condiţiile în care se pot utiliza aceste etanşări.
@
Tabelul 5.1
la
Condiţiile în care se
Tipul etanşării
poate utiliza etanşarea
da
b
n.
p
ria
- etanşare
ad
p relativ perfectă
- cu garnitură
F
pe
p p
b
Dm
Etanşări - 463 -
Tabelul 5.1 (continuare)
Condiţiile în care se poate
Tipul etanşării
utiliza etanşarea
Etanşările mobile fără contact cu interstiţiu - viteza fluidului este
sub 2-3 m/s
- uzura este
redusă/cvasi-
inexistentă
- precizie ridicată
m
Etanşările mobile fără contact cu fantă şi renuri/şicane
- pentru orice viteză a
co
fluidului
- temperatură
o.
nelimitată
- presiune 0,3-0,4
ho
MPa
- precizie ridicată
cu canale circulare cu ya canale - uzură redusă
dreptunghiulare
Etanşările mobile cu contact radiale cu segmenţi
@
- viteza fluidului < 14 m/s
- temperatură < 1200 – 1400 0C
la
şi manşetă
- viteza fluidului < 1 m/s
n.
- uzură ridicată
ad
m
co
o.
5.2. MATERIALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIA
ETANŞĂRILOR
ho
Sistemele de etanşare, indiferent de soluţia constructivă, conţin cel puţin un
ya
element activ-garnitura. Materialele pentru garniturile de etanşare trebuie să
prezinte multiple proprietăţi pentru a face faţă condiţiilor de lucru ale etanşării.
@
Nu de puţine ori proprietăţile cerute sunt contradictorii, ceea ce face ca alegerea
materialului optim să fie o problemă dificilă. Proprietăţile materialelor pentru
la
Caracteristici de rezistenţă
- rezistenţa la tracţiune- este necesară numai în cazuri foarte rare, întrucât
ria
m
Stabilitatea chimică. Una din cauzele diversităţii materialelor pentru garnituri
co
este tocmai stabilitatea chimică adică imunitatea structurală a garniturii faţă de
mediul respectiv. Astăzi există pentru fiecare mediu tehnologic câte un material
o.
adecvat.
Impermeabilitate. Poate fi dată de însăşi structura materialului sau se poate
ho
obţine prin măsuri de impermeabilizare ulterioare.
Dilataţia termică. Coeficientul de dilatare termică al materialului are o
ya
importanţă deosebită prin faptul că la garniturile cu contact se modifică ajustajul
de montaj, iar la cele fără contact se modifică interstiţiul.
@
suprafeţelor garniturilor.
Materialele folosite pentru construcţia garniturilor de etanşare sunt foarte
bu
diferite, atât din punct de vedere al proprietăţilor cât şi din punct de vedere al
compoziţiei chimice, începând cu hârtia şi terminând cu materialele plastice de
n.
ultimă generaţie. Din această largă gamă se remarcă o serie de materiale mai des
ria
utilizate.
• Hârtia şi cartonul
Se folosesc destul de des la garnituri statice atât la presiuni mici cât şi la presiuni
ad
mari. Hârtia simplă se foloseşte mai rar. Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor sale
se impregnează cu gelatină, ulei, răşini sau latex din cauciuc. Impregnarea cu ulei
îmbunătăţeşte mult proprietăţile.
• Pielea
Proprietăţile şi performanţele pielii diferă după modul de tăbăcire. Pielea tăbăcită
cu tananţi vegetali are proprietăţi superioare faţă de cea tratată cu agenţi chimici.
Rezistă la uleiuri minerale, benzina, lichide cu conţinut de acid carbonic şi sulf.
- 466 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
neîmpletite.
co
• Pluta
Este formată din celule mici umplute cu aer şi legate între ele printr-un liant
o.
natural. Greutatea specifică este între 228 şi 480 Kg/m3. Rezistenţa la tracţiune
este direct proporţională cu greutatea specifică, în timp ce compresibilitatea este
ho
invers proporţională cu aceasta. Are proprietatea de a se comprima fără a se lărgi
lateral. Este impermeabilă faţă de lichide la joasă presiune şi permeabilă pentru
ya
gaze. Rezistă până la temperaturi de maximum 70oC. Prezintă coeficient de
frecare mare, conductivitate termică redusă, afinitate la mucegaiuri, corodanţă
@
Este utilizat pe scară largă, dar în general numai în compoziţia unor garnituri
mixte, din cauza slabei capacităţi de etanşare (fiind mineral). Are rezistenţă
bu
începe descompunerea. Asbestul apare sub două aspecte: crizotilul (asbestul alb)
şi crocidulitul (asbestul albastru). La presiuni mari se utilizează ţesături din
asbest impregnate cu o dispersie de teflon, ce se livrează sub formă de plăci sau
ad
m
- Buna N - are elasticitate scăzută, este rezistent la hidrocarburi, lumină şi la
co
uzură. Domeniul de utilizare: între (- 25oC şi +90oC);
- neopren - are sensibilitate scăzută la hidrocarburi, rezistenţă bună la substanţe
o.
refrigerente, rezistenţă scăzută la uzură;
- tioplast– confecţionat prin policondensare, prezintă rezistenţă bună faţă de
ho
hidrocarburi, rezistenţă faţă de ozon, impermeabilitate la gaze. Are stabilitate
scăzută în prezenţa acizilor şi bazelor;
ya
- cauciuc siliconic - este singurul material elastic care poate fi folosit în
intervalele de temperatură de (-90oC; +250oC). In acest domeniu modificările
@
proprietăţilor sale sunt foarte reduse. Are rezistenţă mare faţă de intemperii,
la
ozon, lumină, hidrocarburi, uzură. Poate absorbi ulei fără efecte de umflare.
• Masele plastice
da
ridicate.
Dintre caracteristicile mecanice sunt de remarcat: rezistenţa la încovoiere relativ
n.
mai mare.
Printre cele mai utilizate materiale plastice se numără:
ad
m
deveni insurmontabile: are duritate ridicată, prezintă deformaţii remanente,
co
peste 350°C se descompune emanând gaze toxice. Garniturile din teflon
simplu se folosesc numai în cazuri speciale, la presiuni foarte mari.
o.
• Metalele
Se folosesc în special metale cu proprietăţi tribologice. Printre cele mai utilizate
ho
metale sunt:
- plumbul - pentru garnituri plate şi în formă de manşon;
ya
- aluminiul- este folosit mai ales la presiuni relativ mici. Se oxidează, formând
un strat protector, care este atacat numai de acizi şi baze puternice;
@
m
co
o.
ho
ya
@
a b c
la
Fig. 5.2
da
bu
n.
a
ria
ad
Fig. 5.3
- 470 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
şnururi de secţiuni diferite (v. fig. 5.3,b), care se montează în canale cu adâncimi
co
mai mici decât dimensiunea garniturii pe direcţia de strângere, dar cu lăţimi mai
mari, pentru a asigura spaţiul necesar deformării garniturii.
o.
5.3.2. Etanşări fixe cu contact fără elemente intermediare
ho
La etanşările fixe fără elemente intermediare, etanşarea se realizează prin
ya
contactul direct al pieselor asamblate, contactul fiind după o suprafaţă plană/
conică/ contact liniar (fig. 5.4), ceea ce impune ca suprafeţele care vin în contact
@
uşoară.
da
bu
n.
ria
Fig. 5.4
ad
m
co
o.
Fig. 5.5 Fig. 5.6
ho
5.4. ETANŞĂRI MOBILE ya
Etanşările mobile realizează etanşarea între spaţii aflate la presiuni diferite,
@
contact direct între elementele aflate în mişcare, ţinând cont şi de felul mişcării
da
m
co
a b c
o.
ho
G G
ya
@
la
da
bu
n.
d
Fig. 5.7
ria
suprafaţa pe care sunt apăsate, înainte de montare, acestea se îmbibă într-o soluţie
fierbinte, la temperatura de (70oC…80oC) în ulei şi parafină.
În zona în care se montează inelul de pâslă, arborele trebuie să aibă
duritatea de minimum 45 HRC sau să fie cromat dur şi lustruit. Se mai are în
vedere ca bătaia radială a arborelui în dreptul inelului de pâslă să nu depăşească
0,1 mm – la viteze periferice de până la 5 m/s şi 0,06 mm la viteze periferice
între 5 ÷ 9 m/s.
Etanşări - 473 -
Inelele de pâslă (fig. 5.7, a) şi locaşurile acestora (fig. 5.7, b) sunt
standardizate (STAS 6577 – Anexa A 5.1, Anexa A 5.2). Inelele de pâslă, de
secţiune dreptunghiulară, se montează, cu strângere, într-un canal de secţiune
trapezoidală, strunjit în capacul lagărului sau direct în corpul acestuia; după
montare inelul ia forma canalului (fig. 5.7, c şi d). Coeficienţii de frecare sunt
mari şi în cazul în care inelele sunt unse, 0,15 , ceea ce determină folosirea
unui singur inel sau a cel mult două inele.
m
Nu este recomandată folosirea unui număr mai mare de inele deoarece
pierderile prin frecare cresc mult, iar eficacitatea etanşării creşte foarte puţin.
co
În vederea măririi duratei de funcţionare şi păstrarea unui contact sigur,
îndelungat, între inelul de pâslă şi suprafaţa arborelui, se foloseşte soluţia din
o.
figura 5.7, c, care permite strângerea periodică a inelului de pâslă cu ajutorul unei
piuliţe.
ho
Între capac şi carcasă au fost montate garnituri de etanşare plate (G) din
carton (v. fig. 5.7, d).
ya
Etanşările cu manşetă de rotaţie se utilizează în situaţia în care se impun
condiţii de etanşare mai severe decât în cazul inelelor de pâslă. Manşetele de
@
rotaţie se utilizează atât în cazul ungerii cu ulei, cât şi în cazul folosirii unsorii
la
200oC), iar diferenţa de presiune între spaţiile etanşate trebuie să fie mai mică de
0,05 MPa.
bu
reţinere a prafului – fig. 5.8). Între diametrul fusului arborelui şi cel al buzei de
ria
Forma A Forma B
m
co
o.
a b c
ho
ya
@
la
da
d e
bu
n.
ria
f
ad
Fig. 5.8
m
atunci când mediul de lucru impune folosirea lor.
O particularitate a montajului trebuie menţionată: dacă se urmăreşte
co
utilizarea manşetei de rotaţie împotriva scurgerii lubrifiantului din interiorul
transmisiei se recomandă soluţia de montaj din fig. 5. 8, e, care îmbunătăţeşte
o.
condiţiile de etanşare prin aşezare, deoarece presiunea din interiorul transmisiei,
mai mare decât a atmosferei exterioare, creează o apăsare suplimentară pe buza
ho
de etanşare, benefică, mărindu-se strângerea în zona de contact.
Dacă se urmăreşte utilizarea împotriva pătrunderii prafului atmosferic,
ya
instalaţia funcţionând într-un mediu puternic impur, garnitura se va monta
conform recomandării din fig. 5.8, d, montarea-demontarea fiind mult mai
@
uşoară.
la
m
co
o.
a
ho
ya
@
la
da
b
bu
Fig. 5.9
n.
2 1 3
1 2
ria
ad
b
a
Fig. 5.10
Etanşări - 477 -
Inelul este confecţionat din tablă subţire şi
elastică şi are un capăt fixat de unul din inelele
rulmentului, iar celălalt capăt este în contact elastic
cu cel de-al doilea inel. La montaj, inelul NILOS se
arcuieşte, realizându-se astfel un contact direct cu
inelul rulmentului.
m
c
Fig. 5.10
co
5.4.1.2. Etanşări mobile cu contact pentru mişcarea de translaţie
o.
Din categoria etanşărilor mobile radiale pentru mişcare de translaţie fac
parte etanşările cu inele O, etanşările cu manşete, etanşările cu presetupe şi cu
ho
segmenţi metalici.
Etanşări cu inele O. Inelele O (fig. 5.11) se montează în locaşuri de
ya
secţiune dreptunghiulară, executate în arbore/ alezaj, cu precomprimare, care
asigură etanşarea ansamblului până la introducerea fluidului (fig.5.11, a); după
@
folosesc inele laterale de reazem (fig. 5.11, d), confecţionate din teflon/cauciuc
dur. Aceste etanşări asigură etanşarea în ambele sensuri şi sunt recomandate la
bu
m
rugozitatea suprafeţei de contact a piesei să fie sub 0,4 m .
co
2 3 1 Etanşările cu manşete cu
profil V (fig. 5.13) se utilizează la
o.
etanşarea mediilor cu presiuni mari
şi viteze de deplasare mici, la
ho
etanşarea pistoanelor pompelor cu
dublă acţiune şi la cilindrii de lucru
ya
ai preselor.
Sistemul de etanşare (v.
@
Inel de reazem
ria
ad
a b
Fig. 5.14 Fig. 5.15
prevăzut cu găuri radiale, pentru egalizarea presiunii pe cele două buze de
Etanşări - 479 -
etanşare (v. fig.5.14).
Etanşările cu manşete cu profil L au doar o buză de etanşare. Ele pot fi de
tip LI (fig.5.15, a) utilizate în cazul etanşării tijelor şi de tip LE utilizate în cazul
etanşării pistoanelor (fig.5.15, b).
Etanşările cu manşete cu profil J prezintă o buză de etanşare lungă şi
elastică şi o porţiune mai scurtă şi mai rigidă, în forma de cârlig. La etanşarea
spre interior, se folosesc garnituri de tip JI (fig. 5.16, a), garniturile montându-se
în seturi, care folosesc un inel de presiune şi altul de reazem. La etanşarea spre
m
exterior, se folosesc garnituri de tip JE (fig. 5.16, b). Acest tip de garnituri se
co
folosesc în condiţiile unor interstiţii mari, a unor solicitări importante sau când se
impun durate mari de funcţionare.
o.
Inel de reazem Inel de presiune
ho
ya
@
la
da
a b
bu
Fig. 5.16
n.
cazul la presiuni şi temperaturi mari, atunci când nu pot fi folosite alte tipuri de
etanşări. Segmenţii se execută din fontă cenuşie (Fc 200, Fc 250), eventual cu
adaos de siliciu (v. tabelul 5.1).
m
contactului duce la crearea unui interstiţiu între aceste elemente, prin care se va
scurge, în mod inevitabil, un oarecare debit de lubrifiant. Pentru evitarea acestui
co
neajuns trebuie limitată dimensiunea interstiţiului sau găsirea unor forme strujite
în capac/arbore capabile să preia aceste pierderi.
o.
Eliminarea contactului dintre elemente duce la eliminarea pierderilor prin
frecare şi a uzării acestora.
ho
Etanşarea fără contact poate fi: cu fantă; cu fantă şi canale ( fig. 5.18, a); cu
labirinţi (v. fig. 5.18, b); cu şaibe de reţinere (v. fig. 5.18, c).. Spaţiile dintre
părţile care compun etanşarea sunt umplute cu unsoare consistentă.
ya
Pentru etanşările cu fantă dimensiunea interstiţiului dintre capac şi arbore se
recomandă a fi ≥ 6…10-4 d + 0,1…0,2 mm, unde, d este diametrul arborelui în
@
zona etanşării, recomandare valabilă pentru arbori rigizi, luându-se dublul acestei
valori pentru arbori elastici.
la
da
bu
n.
a b c
Fig. 5.18
ria
canale circulare sau cu profil rotund sau dreptunghiular, sau chiar elicoidale, a
căror funcţionare se bazează pe pierderea de energie cinetică a fluidului pe
parcurs, acesta trecând dintr-un spaţiu îngust în altul mai larg (deci se relaxează).
Cu cât numărul de canale este mai mare cu atât eficacitatea creşte. De menţionat
faptul că lungimea zonei de etanşare trebuie corelată cu dimensiunea arborelui.
Avantajul canalelor elicoidale este acela ca lubrifiantul se întoarce în baia de ulei
încă de la început.
În cazul labirinţilor energia cinetică a fluidului se pierde pe două căi: traseul
sinuos, necesitând urcuşuri şi diferenţele dimensionale ale interstiţiului.
Etanşări - 481 -
În condiţii extreme de funcţionare, se pot folosi dispozitive de etanşare
combinate din dispozitive de etanşare cu contact şi/sau dispozitive de etanşare
fără contact.
m
etanşări bune în orice condiţii de lucru ale sistemelor mecanice.
co
o.
ho
ya
@
la
Fig. 5.20
da
5.5. APLICAŢIE
- 482 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
➢ Verificarea manşetei de rotaţie
n = nI = 1189 rot/min; d = 20 mm.
co
d 20
v = = 124, 45 = 1244,5 [mm/s] = 1, 2445 [m/s] va = 4 [m/s]
2 2
o.
n 1189
= = = 124, 45 [rad/s]
30 30
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Etanşări - 483 -
Anexa 5.1. Dimensiuni ale inelelor din pâslă (extras din STAS 6577)
b
m
co
d1
d2
o.
ho
ya
Fig. A 5.1
@
Tabelul A 5.1
Diametrul d1 d2 b
la
0 1 2 3 4 5 6
17 17 27
bu
18 18 28 4
20 20 30
22 22 0,4 32
n.
25 25 37
26 26 38 0,5
ria
28 28 40
30 30 42
32 32 44 0,4
ad
5
35 35 47
36 36 48
38 38 50
40 40 0,5 52
42 42 54
45 45 57 0,6
48 48 64
6,5
50 50 66
Tabelul A 5.1 (continuare)
- 484 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
0 1 2 3 4 5 6
52 52 68
Error! Not a valid
55 55 71
link. Error!
58 58 74
Not a
60 60 81 6,5
valid
62 62 78
link.
65 65 0,6
81
68 68 84
70 70 88
m
72 72 90
75 75 93 0,7
co
78 78 96 7,5
80 80 98
82 82 100
o.
85 85 103
88 88 108 0,5
ho
90 90 110 8,5
95 95 0,7 115 ya
100 100 124
105 105 129
110 110 134 10
@
14°±1°
d3
d4
d
m
co
o.
ho
b2
Fig. A 5.2
ya
Tabelul A 5.2
@
Diametrul
arborelui d 32) d4 b1 b2
d H 12 H 13
la
H 12
h111)
da
0 1 2 5 6
17 18 28
bu
18 19 29 3 4,3
20 21 31
n.
22 23 33
25 26 38
ria
26 27 39
ad
28 29 41
4 5,5
30 31 43
32 33 45
35 36 48
36 37 49
0 1 2 5 6
38 39 51
40 41 53
4 5,5
42 43 55
45 46 58
48 49 65
m
50 51 67
52 53 69
co
55 56 72
o.
58 59 75 5 7
60 61,5 77
ho
62 63,5 79
65 66,5
ya 82
68 69,5 85
@
70 71,5 89
la
72 73,5 91
75 76,5 94
da
78 79,5 97 6 8,2
bu
80 81,5 99
82 83,5 101
n.
85 86,5 104
88 89,5 109
ria
90 92 111 7 9,4
ad
95 97 116
100 102 125
105 107 130
110 112 135 8 10,8
115 117 140
120 122 145
Tabelul A 5.2 (continuare)
Etanşări - 487 -
0 1 2 5 6
125 127 154
130 132 159 9 12,8
135 137 164
140 142 173
145 147 178
150 152 183
m
155 157 188
co
160 162 193 10 13,8
165 167 198
o.
170 172 203
ho
175 177 208
180 182 ya 213
200 202 240
11 15,9
@
220 222 260
240 242 286
la
12 17,6
260 262 306
da
Notă:
1) Se admite folosirea şi a altor toleranţe pentru arbore, fără a depăşi abaterile limită
n.
2) În cazul rulmenţilor oscilanţi, valorile lui d3 pot fi alese mai mari decât cele din
tabel.
ad
Anexa 5.3. Manşete de rotaţie cu dh11 DH8 b d3 max r max t1 t2 dh11 DH8 b d3 max r max t1 t2 dh11 DH8 b d3 max r max t1 t2
26 62 85
buză de etanşare, forma „A” 30 45 90
- 488 -
m
Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează
co
transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai
multe roţi conduse, prin intermediul unui element flexibil, fără sfârşit, numit
o.
curea. Transmiterea mişcării se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin
curele late sau trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele
ho
dinţate).
Transmiterea puterii se realizează prin intermediul frecării care ia naştere
ya
între suprafeţele în contact ale curelei şi roţilor de curea (în cazul transmisiilor cu
alunecare) sau prin contactul direct dintre curea şi roată (în cazul transmisiilor
@
fără alunecare).
la
m
Tabelul 6.1
co
Criteriul de clasificare Tipul transmisiei
Cu ramuri deschise
o.
Cu axe paralele
Poziţie relativă a axelor Cu ramuri încrucişate
ho
arborilor Cu role de ghidare
Cu axe încrucişate
Fără rolă de ghidare
Numărul arborilor
ya
Cu un arbore condus
Cu mai mulţi arbori
conduşi
@
conduşi
Cu raport de transmitere
la
constant
Raportul de transmitere
da
aceea că roţile de curea sunt situate în acelaşi plan şi se rotesc în acelaşi sens.
Aceste transmisii se pot utiliza pentru rapoarte de transmitere până la i = 6, şi cu
dispozitive de întindere până la i =10.
Transmisiile cu ramuri încrucişate se utilizează când arborii se rotesc în
sensuri opuse. În acest caz unghiurile de înfăşurare sunt mai mari comparativ cu
transmisiile cu ramuri deschise. Prezintă dezavantajul că are loc o deformaţie de
răsucire mai pronunţată a curelei şi o uzură mai mare a muchiilor acestor ca
urmare a frecări dintre ele.
Transmisii prin curele - 491 -
a b
m
co
o.
ho
ya
c d
@
Fig. 6.2
la
spaţiu. În acest caz proiecţiile axelor arborilor pe un plan din spaţiu sunt
concurente, de regulă sub un unghi de 90.
Asemenea transmisii se utilizează în cazul
a b c vitezelor periferice v ≤ 15 m/s şi la rapoarte de
transmitere i ≤ 3.
Curelele, în funcţie de forma secţiunii, pot
d e
Fig.6.3 fi: late (fig.6.3,a); trapezoidale (fig.6.3,b);
- 492 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
A < 3 m, iar raportul de transmitere maxim i ≤ 8 (maxim 10).
co
Transmisiile prin curele late dinţate pot transmite puteri până la
P = 400 kW, la viteze periferice v ≤ 80 m/s şi rapoarte de transmitere i ≤ 8
o.
(maxim 10).
Transmisiile prin curele se utilizează în mai toate ramurile construcţiei de
ho
maşini, putând fi întâlnite în componenţa maşinilor unelte, maşinilor agricole,
autovehiculelor, maşinilor textile, utilajelor chimice şi miniere, laminoarelor,
ya
navelor etc. În general, transmisiile prin curele se utilizează atunci când condiţiile
constructive impun dispunerea arborilor la distanţe mari şi când raportul de
@
tensiunile de încovoiere care iau naştere să fie mici; coeficient de frecare, dintre
curea şi roată, mare; să fie rezistente la uzură şi oboseală şi cu deformaţii plastice
ad
m
(bumbac, celofibră, lână, păr de cămilă sau capră, cânepă, in, mătase naturală
co
etc.) sau fibre sintetice (vâscoză, poliamide, polisteri).
Curelele din ţesături impregnate cu cauciuc. Sunt
o.
a confecţionate din mai multe straturi de ţesături textile,
solidarizate între ele prin cauciuc vulcanizat. Ţesăturile
ho
b textile (inserţii) reprezintă elementul de rezistenţă al curelei.
Inserţia se poate realiza sub forma unor straturi paralele
ya
c (fig.6.4,a), prin înfăşurare în mai multe straturi sub formă
Fig. 6.4 de spirală (fig.6.4,b) sau în straturi concentrice (fig.6.4,c).
@
(fig.6.5), fiind rezistente la umezeală şi la medii acide sau bazice. Curelele sunt
mai rigide dar au marginile mai rezistente decât cele stratificate. În afară de
da
ţesătura textilă, inserţia mai poate fi şi sub formă de şnur (fig.6.6), caz în care
cureaua are flexibilitate mărită.
bu
n.
ria
m
de rezistenţă ale materialelor plastice cu cele de fricţiune ale pielii. Curelele
co
compound sunt rezistente la produse petroliere, sunt foarte flexibile – putându-se
înfăşura pe roţi de diametre foarte mici (D/h ≥ 10) – sunt antielectrostatice,
o.
funcţionează bine la temperaturi până la 1200, permit viteze periferice foarte mari
(v > 100 m/s), suportă frecvenţe mari (până la 100 Hz), au o durabilitate mare şi
ho
sunt, practic, insensibile la umiditate.
Curelele late politriunghiulare (Poly-V). Au o construcţie specială,
ya
suprafaţa exterioară fiind netedă, iar suprafaţa
interioară este profilată. Suprafaţa interioară
@
Fig. 6.8
cauciuc a curelei. Cureaua este acoperită la exterior
cu un strat protector, realizat din material plastic, care asigură aderenţa şi
bu
m
mici. O îmbinare trebuie să prezinte următoarele calităţi: să nu micşoreze
co
durabilitatea curelei; să nu reducă flexibilitatea curelei; să nu producă vibraţii sau
o funcţionare neregulată a curelei; să fie rezistentă la umiditate, la ulei şi unsoare;
o.
să reziste la temperatura de funcţionare a curelei; să se execute uşor şi repede.
Îmbinarea capetelor curelelor late se poate realiza prin lipire, respectiv
ho
vulcanizare, prin coasere sau cu elemente metalice speciale.
Lipire este procedeul de îmbinare care se foloseşte la curelele din piele,
ya
materiale plastice şi la cele de tip compound. Se folosesc adezivi sintetici, care
asigură rezistenţă ridicată la tracţiune (r ≥ 17 MPa). Înainte de lipire capetele
@
STAS 758-83. În cazul curelelor din piele formate din două starturi, lipirea se
realizează sub formă de pană (fig. 6.9,b).
da
acestora.
n.
ria
a
ad
c
Fig. 6.9 Fig. 6.10
m
Materialele folosite la realizarea roţilor pentru transmisiile prin curele sunt:
co
fonta (folosită cel mai des), oţelul,
aluminiul, materialele plastice, lemnul sau
o.
cartonul presat.. Cel mai frecvent se folosesc
roţile din fontă. La viteze sferice v < 30 m/s
ho
a b c se folosesc fontele cenuşii, iar la viteze mai
Fig.6.11
mari fontele aliate. Roţile cu diametre relativ
ya
mici (D < 500 mm) se execută cu disc continuu (fig. 6.11,a), cu găuri pentru
uşurare (fig. 6.11,b) sau în construcţie sudată (fig. 6.11, c).
@
la
TRAPEZOIDALE
n.
curelei, care poate fi realizat din ţesătură de bumbac (fig. 6.12,a), din şnur (fig.
6.12,b) sau din cablu (fig. 6.12,c).
ad
m
Fig. 6.13 materiale plastice.
co
Roţile pentru curelele trapezoidale se pot realiza: în
construcţie turnată (fig. 6.13,a), pentru diametre maxime de 300 mm; în
o.
construcţie sudată (fig. 6.13,b), pentru diametre mai mari de 300 mm.
ho
6.4. SISTEME DE TENSIONARE A CURELEI
ya
Pentru realizarea forţelor de frecare dintre curea şi roţile de curea, pentru
@
tensionare a curelei poate fi realizată prin elasticitatea curelei sau prin aplicarea
unei forţe exterioare de tensionare.
ria
ad
m
Forţele exterioare de tensionare se aplică prin intermediul unor role de
co
întindere, asigurându-se o tensionare constantă a curelei; prin modificarea
poziţiei greutăţii G, se poate modifica forţa de tensionare a curelei (fig. 6.15).
o.
Rolele de întindere se montează pe ramura pasivă a transmisiei, cât mai aproape
de roata conducătoare. Transmisia cu rolă realizează o compensare permanentă a
ho
alungirilor remanente şi o funcţionare permanentă la performanţele transmisiei.
Sistemele de tensionare automată realizează o forţă de tensionare variabilă
ya
în funcţie de momentul rezistent. La funcţionarea în gol sau în repaus, tensiunile
din ramurile curelei sunt nule, eliminându-se, astfel, dezavantajul principal al
@
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
Fig.6.17
bu
D2 − D1
sin = rad ; (6.2)
2 A
sinγ s-a înlocuit prin valoarea argumentului, în radiani, deoarece valorile uzuale
ale unghiului γ sunt mici.
Se obţin astfel expresiile unghiurilor de înfăşurare
D − D1 D − D1
1 = − 2 şi 2 = + 2 . (6.3)
A A
m
Lungimea curelei
D D
L = 2 A cos + 1 1 + 2 2 ,
co
(6.4)
2 2
iar dacă se ţine seama de relaţiile (6.1), se obţine
o.
L = 2 A cos + ( D1 + D2 ) + ( D2 − D1 ) . (6.5)
ho
2
Considerând unghiul mic se poate scrie: sin ; iar
ya
cos = 1 − sin 2 = 1 − 2 . (6.6)
rezultând:
la
2
1− 2 1− , (6.7)
da
2
şi
bu
2 1 D − D1
2
cos = 1 − = 1− 2 , (6.8)
2 2 2A
n.
de unde se obţine:
1 D2 − D1 2 ( D2 − D1 )
2
ria
L = 2 A 1 − + ( D1 + D2 ) + (6.9)
2 2 A 2 2A
ad
sau
( D − D1 )
2
L = 2A + ( D1 + D2 ) + 2 . (6.10)
2 4A
Distanţa dintre axe, A se determină în funcţie de lungimea efectivă a curelei
alese, LSTAS şi diametrele roţilor (se explicitează din (6.10)).
Transmisii prin curele - 501 -
6.5.2. Transmisii cu axe paralele şi ramuri încrucişate
m
co
o.
Fig. 6.18
ho
Din figura 6.18 rezultă unghiurile de înfăşurare: 1,2 = + 2 iar
D1 + D2
sin = .
ya (6.11)
2A
Analog cu cele tratate la transmisiile cu axe paralele şi ramuri deschise se
@
2
L = 2A + ( D1 + D2 )+ 1 . (6.12)
2 4A
da
CURELE
O transmisie prin curele transmite sarcina, între cele două roţi, prin
ad
intermediul forţelor de frecare, care apar între curea şi roţile respective. Existenţa
forţelor de frecare implică o apăsare relativă între curea şi roţi, care este asigurată
de tensionarea iniţială a curelei, cu o forţă S0, constantă pe întreaga lungime a
curelei (fig. 6.19), această stare menţinându-se atâta timp cât cureaua se află în
stare de repaus (v = 0). Forţa de întindere iniţială S0, va determina o forţă de
apăsare Fa asupra roţilor de curea, egală cu reacţiunea roţii, suprafaţa de contact
fiind cu frecare rezultă forţa de frecare:
- 502 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Ff = Fa = Ftu . (6.13)
Forţa Ftu reprezintă forţa utilă necesară transmiterii de putere.
m
co
o.
Fig. 6.19
ho
ya
@
la
da
bu
n.
Fig. 6.20
ria
Forţele care apar în ramurile curelei vor fi S1 şi S2, diferite (S1 ≠ S2), astfel că
forţa S1 din ramura trăgătoare va creşte (S1 > S0) iar cea din ramura trasă S2 va
scădea (S1 < S0) aşadar (S1 > S2). Între forţele S1 şi S2 este valabilă relaţia lui
Euler, stabilită la teoria firelor, privind frecarea elementelor flexibile:
S1 = S e 1 , (6.14)
unde: μ este coeficientul de frecare de alunecare dintre curea şi roată; β1- unghiul
de înfăşurare a curelei pe roata conducătoare; e - baza logaritmului natural
Transmisii prin curele - 503 -
(e = 2,718…).
Pentru transmiterea puterii este necesară îndeplinirea condiţiei
D D
M r1 Ftu 1 = ( S1 − S2 ) 1 , (6.15)
2 2
în care Mr1 - este momentul rezistent la roata conducătoare;
Forţa periferică rezistentă la roata conducătoare, Fp trebuie să satisfacă
condiţia
Fp Ftu = S1 − S2 ,
m
(6.16)
adică forţa totală utilă de frecare trebuie să fie mai mare decât forţa periferică pe
co
care trebuie să fie transmisă prin curea. Pentru a avea o rezervă de putere utilă
pentru eventualele suprasarcini, valoarea forţei periferice se majorează cu un
o.
coeficient k > 1, respectiv, k = 1,1…1,15, rezultând
ho
Ftu = kFp (6.17)
Forţa Fp se obţine din condiţia impusă de transmitere a puterii P, la turaţia n
ya
cerută:
2M1 2(9,55 106 P)
Fp = =
@
. (6.18)
D1 D1n1
Ţinând seama de relaţiile (6.14) şi (6.16), se determină forţele din ramurile
la
curelei:
da
e 1 1
S1 = Ftu 1 respectiv, S2 = Ftu 1 . (6.19)
e −1 e −1
bu
F F
S1 = S0 + tu respectiv: S2 = S0 − tu . (6.20)
ria
2 2
Forţa cu care este încărcat arborele datorită întinderii iniţiale este
Fa = 2 S cos , (6.21)
ad
Fa = N sin + cos (6.23)
2 2
sau, dacă se neglijează alunecarea radială N cos 0 , rezultă
2
N 1
Ftu = 2 = 2 Fa = Fa (6.24)
2
2sin sin
2 2
m
Cunoscând relaţia dintre coeficienţii de frecare
real, μ şi cel aparent, μ’
co
= , (6.25)
o.
sin
2
ho
rezultă: Ftu = Fa .
Dar , deoarece sin 1, rezultă că este
ya 2
Fig. 6.21
satisfăcută condiţia:
@
S S S F S −S
1 = 1 ; 2 = 2 ; 0 = 0 ; tu = tu = 1 2 = 1 − 2 , (6.27)
Ac Ac Ac Ac Ac
bu
Fig.6.22
Transmisii prin curele - 505 -
Datorită acceleraţiei normale an, a porţiunii de curea care se află în contact
cu roata şi cu care efectuează împreună mişcarea de rotaţie cu turaţia nominală,
n, cureaua este solicitată de forţa centrifugă de inerţie Fm.
Se consideră un element de curea de dimensiune dm, la unghiul la centru
dφ, asupra căruia acţionează forţa elementară centrifugă dFm (fig. 6.22).
Forţa centrifugă elementară dFm, este
v2
dFm = an dm = dm , (6.28)
m
R
D1,2
unde: v - este viteza periferică a curelei, iar R1,2 = , razele roţilor de
co
2
curea.
o.
Elementul de masă dm se exprimă în funcţie de volumul V, aria Ac, raza R şi
ho
densitatea ρ
dm = dV = Ac Rd . ya (6.29)
Din condiţia de echilibru rezultă:
2 2 2
@
v
Fm = 2 dFm cos = 2 Ac R cos d = 2v 2 Ac sin . (6.30)
0
R 0
2
la
Fm
Sm = = v 2 Ac (6.31)
2sin
ria
2
Tensiunea de întindere corespunzătoare, σm este
ad
Sm
m = = v2 . (6.32)
Ac
Aşadar tensiunea, σm este constantă pe toată lungimea curelei.
Datorită înfăşurărilor repetate ale curelelor pe roţi şi desfăşurării lor de pe
acestea apar tensiuni de încovoiere, i, care se calculează cu ajutorul relaţiilor:
Eh
il = pentru curele late (6.33)
D
- 506 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
şi
2 yE
itr = pentru curele trapezoidale, (6.34)
Dp
unde: E - este modulul de elasticitate al curelei; h – grosimea curelei late;
D – diametrul roţii de curea lată; y – distanţa de la axa neutră la fibra extremă a
curelei trapezoidale; Dp - diametrul primitiv al roţii de curea trapezoidale.
Se observă că aceste eforturi sunt mai mari la înfăşurarea pe roţile de
m
diametru mai mic, de regulă conducătoare i(1) i( 2) .
co
Ţinând cont de cele expuse anterior se poate aprecia solicitarea maximă a
curelei unde suma tensiunilor enumerate este maximă. Din fig. 6.23,
o.
reprezentând distribuţiile tensiunilor pe curea, se observă că în punctul a
respectiv, în locul de înfăşurare a curelei pe roata conducătoare solicitările sunt
ho
maxime.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
Fig. 6.23
ad
m
prin curele trapezoidale înguste de tipul SPZ şi SPA (mai frecvent utilizate
pentru cazul arborilor paraleli) fără rolă de întindere.
co
o.
ho
ya
@
la
da
Fig. 6.24
bu
În Anexa 6.9 sunt prezentate secţiunea unei curele trapezoidale (tip SPZ sau
SPA) şi a unei roţi de curea. Dimensiunile standardizate ale secţiunii curelei sunt
prezentate în Anexa 6.10. Pentru construcţia roţilor de curea, conducătoare şi
ad
ria
2.5 Distanţa preliminară dintre A 0,7( Dp1 + Dp 2 ) A 2( Dp1 + Dp 2 ) Pe baza distanţei dintre axe, aleasă
axe [mm] preliminar, se calculează lungimea
primitivă a curelei, Lp
n.
2.6 Unghiul dintre ramurile Dp 2 − Dp1
curelei [grade] = 2 arcsin
bu
2A
2.7 Unghiul de înfăşurare pe roata 1 1=180-
mică de curea [grade]
da
2.8 Unghiul de înfăşurare pe roata 2 2=180+
mare de curea [grade]
la
2.9 Lungimea primitivă a curelei Lp 1 Se rotunjeşte la valoarea standardizată
Lp = 2 A sin +
[mm]
@( 1Dp1 + 2 Dp 2 ) cea mai apropiată, conform indicaţiilor
2 360
din Anexa 6.3
2.10 Distanţa dintre axe A Valoarea obţinută nu se rotunjeşte
Lp − ( D1 p1 + 2 Dp 2 )
ya
(definitivă) [mm] 360
A=
1
2sin
2
ho
2.11 Viteza periferică a curelei v Dp1n1 Dp 2 n2 Se recomandă ca viteza periferică a
[m/s] v= = curelei să nu depăşească 40 m/s
60 1000 60 1000
o.
2.12 Coeficientul de funcţionare cf [ - ] Conform Anexa 6.6
2.13 Coeficientul de lungime cL [ - ] Conform Anexa 6.3 Pentru valori intermediare ale lungimii
co
2.14 Coeficientul de înfăşurare c [ - ] Conform Anexa 6.4 Lp sau ale unghiului 1 coeficienţii se
m
aleg prin interpolare liniară
- 509 -
Tabelul 6.2 (continuare)
1. 2. 3. 4. 5.
- 510 -
2.15 Puterea nominală transmisă P0 Se alege conform Anexa 6.8 sau Anexa Dacă este cazul, prin interpolare liniară
ad
de o curea [kW] 6.9
2.16 Numărul preliminar de curele z0 c P Numărul z0 rezultat poate fi număr întreg
[-] z0 = f c sau fracţionar.
cL c P0
ria
2.17 Coeficientul numărului de cZ Conform Anexa 6.5 Acesta ţine seama de neuniformitatea
curele [-] repartizării sarcinii pe curele
n.
2.18 Numărul de curele z z0 Se rotunjeşte, în plus sau în minus, la
z=
[-] cZ primul număr întreg. Aproximarea
bu
rămâne la aprecierea proiectantului
Se recomandă ca z8, în cazuri
excepţionale se admite z12
da
3.1 Numărul de roţi ale x Rezultă constructiv
transmisiei [-]
la
3.2 Frecvenţa de încovoiere a f v Se recomandă ca frecvenţa de încovoiere
f = 103 x
curelei [Hz] Lp
@ să nu depăşească 40 Hz la curelele cu
inserţie reţea şi 80 Hz la cele cu inserţie
şnur
3.3 Forţa periferică transmisă F Pc
ya
F = 103
[N] v
3.4 Forţa de întindere a curelei Sa Sa=(1,5...2) F
ho
[N]
3.5 Cotele de modificare a X,Y X0,03Lp - pentru modificarea distanţei Numai la transmisiile fără role de
distanţei dintre axe [mm] dintre axe A, necesară întindere.
o.
întinderii curelelor
co
Y0,015Lp - pentru înlocuirea/montarea
curelelor
m
Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Transmisii prin curele - 511 -
6.8. APLICAŢIE
m
- Raportul de transmitere al transmisiei prin lanț, i = 1,5;
- Regimul de lucru este cuprins între 8…16 ore pe zi.
co
În tabelul 6.3 este prezentată rezolvarea.
Tabelul 6.3
o.
Nr. Simbol Relaţia de calcul, tabelul sau
Denumirea parametrului
crt.. [U.M.] nomograma folosită
ho
1. 2. 3. 4.
1.1 Puterea P [kW] P 3
Pc [kW] Pc = = 0,95 = 3,16
Puterea de calcul
ya
Randamentul transmisiei η [-]
1.2 Turaţia roţii de curea n1 n1 = 1450 rot/min
@
conducătoare [rot/min]
1.3 Turaţia roţii de curea n2 n2 = 966,6 rot/min
la
conduse [rot/min]
1.4 Regimul de lucru al _ - mașina motoare: motor electric asincron
da
[-] n1 966, 6
2.2 Tipul curelei trapezoidale _ Se alege curea tip SPZ
ad
înguste
2.3 Diametrul primitiv al Dp1 Se alege Dp1= 140 mm
roţii mici de curea [mm]
2.4 Diametrul primitiv al Dp2 Dp 2 = i Dp1 = 1,5 · 140= 210 mm
roţii mari de curea [mm]
2.5 Distanţa preliminară A 0,7( Dp1 + Dp 2 ) A 2( Dp1 + Dp 2 )
0, 7 (140 + 210 ) A 2 (140 + 210 )
dintre axe [mm]
245 A 700
Se adoptă A = 600 mm
- 512 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
2.8 Unghiul de înfăşurare pe 2 2=180+ =180o + 6,68o = 186,68 o
roata mare de curea [grade]
co
Lungimea primitivă a 1
( 1Dp1 + 2 Dp 2 ) =
2.9 Lp
curelei [mm] Lp = 2 A sin +
360 2
o.
173,3
= 2 600sin + (173,3 140 +
2 360
ho
+ 186, 68 210 ) = 1751,52 mm
Se rotunjeşte la valoarea standardizată cea
ya
mai apropiată.
Se adoptă Lp= 1800 mm
2.10 Distanţa dintre axe
( D + 2 Dp 2 )
@
A
(definitivă) [mm] Lp − 1 p1
A = 360 =
1
la
2sin
2
da
600 − (173,3 140 + 186, 68 210 )
= 360 =
173,3
bu
2sin
2
= 624,3mm
n.
funcţionare [-]
2.13 Coeficientul de lungime cL cL = 1,01
[-]
2.14 Coeficientul de înfăşurare c c = 0,99
[-]
2.15 Puterea nominală P0 Se alege P0 = 4.04 kW.
transmisă de o curea [kW]
2.16 Numărul preliminar de z0 c f Pc 1, 2 3,16
curele [-] z0 = = = 0,93
cL c P0 1, 01 0,99 4.04
Transmisii prin curele - 513 -
Tabelul 6.3(continuare)
1. 2. 3. 4.
2.17 Coeficientul numărului cZ cZ = 0,95
de curele [-]
2.18 Numărul de curele z z0 0,93
[-] z= = = 0,97
cZ 0,95
Se adoptă z = 1
3.1 Numărul de roţi ale x x= 2
m
transmisiei [-]
3.2 Frecvenţa de încovoiere a f v 10, 62
f = 103 x = 103 2 = 11,8 Hz
co
curelei [Hz] Lp 1800
3.3 Forţa periferică transmisă F Pc 3,16
o.
[N] F = 103 = 103 = 296, 6 N
v 10, 62
Forţa de întindere a
ho
3.4 Sa Sa = (1,5...2) F =1,75 · 296,6 = 519,1 N
curelei [N]
3.5 Cotele de modificare a X,Y X0,03Lp 0,03 · 1800 54 mm
ya
distanţei dintre axe [mm] Y0,015Lp 0,015 · 1800 18 mm
@
Observaţii:
- notarea şi simbolizarea curelei: SPZ 1800 STAS 7192;
la
- notarea şi simbolizarea roţii conducătoare de curea: RCT 140 A 38o STAS 1162;
- desenele de execuţie ale roţilor de curea se întocmesc conform calculelor şi
da
m
co
o.
ho
ya
@
ANEXA 6.2 – Diametrele primitive ale roţilor de curea (extras din STAS 7192)
la
ANEXA 6.3 – Lungimile primitive ale curelelor (extras din STAS 7192)
Lungimea primitivă Lp cL Lungimea primitivă Lp cL
[mm] Tipul curelei [mm] Tipul curelei
abateri abateri
nominală SPZ SPA nominală SPZ SPA
limită limită
630 6 0,82 1800 18 1,01 0,95
710 7 0,84 2000 20 1,02 0,96
800 8 0,86 0,81 2240 22 1,05 0,98
m
900 9 0,88 0,83 2500 25 1,07 1,00
1000 10 0,90 0,85 2800 28 1,09 1,02
co
1120 11 0,93 0,87 3150 32 1,11 1,04
1250 13 0,94 0,89 3550 36 1,13 1,06
o.
1400 14 0,96 0,91 3750 38 1,07
1600 16 1,00 0,93 4000 40 1,08
17
ho
1700 1,01 0,94 4500 45 1,09
ya
ANEXA 6.4 – Coeficientul de înfăşurare (extras din STAS 1163)
(D p2 − Dp1 ) Unghiul de
înfăşurare 1
@
A c
(pentru transmisii cu 2 roţi de curea) (în grade)
la
1,3 99 0,73
1,4 91 0,70
1,5 83 0,65
1,05 0,20 0,37 0,57 0,64 0,73 0,87 1,01 1,08 1,27 1,44 1,60 1,73
ria
63 1,20 0,21 0,39 0,61 0,68 0,78 0,93 1,08 1,17 1,37 1,56 1,73 1,89
1,50 0,23 0,405 0,65 0,72 0,83 1,01 1,15 1,25 1,48 1,69 1,88 2,05
n.
≥3,00 0,235 0,425 0,68 0,76 0,87 1,06 1,23 1,33 1,58 1,81 2,02 2,22
1,00 0,25 0,44 0,70 0,78 0,89 1,08 1,25 1,34 1,59 1,80 2,00 2,18
1,05 0,25 0,46 0,736 0,82 0,95 1,14 1,32 1,43 1,70 1,93 2,15 2,34
bu
71 1,20 0,265 0,48 0,77 0,87 0,99 1,20 1,40 1,51 1,79 2,05 2,29 2,50
1,50 0,28 0,51 0,81 0,90 1,04 1,26 1,47 1,59 1,90 2,18 2,43 2,67
da
≥3,00 0,29 0,53 0,84 0,95 1,09 1,32 1,54 1,68 2,00 2,29 2,57 2,82
1,00 0,31 0,55 0,88 0,98 1,14 1,37 1,60 1,73 2,04 2,34 2,60 2,85
1,05 0,315 0,575 0,92
la
1,03 1,18 1,43 1,67 1,81 2,15 2,46 2,75 3,01
80 1,20 0,32 0,596 0,95 1,07 1,23 1,50 1,74 1,89 2,25 2,59 2,90 3,10
1,50 0,34 0,62 0,99 1,11
@ 1,29 1,56 1,82 1,97 2,35 2,71 3,04 3,35
≥3,00 0,345 0,63 1,03 1,15 1,33 1,62 1,90 2,05 2,45 2,82 3,18 3,50
1,00 0,37 0,68 1,08 1,20 1,40 1,70 1,98 2,14 2,55 2,92 3,27 3,56
ya
1,05 0,38 0,69 1,12 1,26 1,45 1,76 2,05 2,22 2,65 3,05 3,45 3,73
90 1,20 0,39 0,71 1,15 1,29 1,50 1,82 2,13 2,31 2,75 3,17 3,55 3,90
1,50 0,40 0,736 1,19 1,34 1,54 1,88 2,20 2,37 2,86 3,29 3,69 4,06
ho
≥3,00 0,41 . 0,76 1,23 1,37 1,60 1,94 2,28 2,47 2,96 3,42 3,84 4,24
1,00 0,435 0,80 1,28 1,43 1,66 2,01 2,35 2,55 3,05 3,49 3,90 4,25
1,05 0,45 0,81 1,32 1,48 1,71 2,08 2,42 2,63 3,15 3,62 4,05 4,43
o.
100 1,20 0,455 0,83 1,35 1,51 1,76 2,14 2,51 2,71 3,25 3,74 4,19 4,59
1,50 0,46 0,85 1,38 1,56 1,81 2,21 2,58 2,80 3,35 3,86 4,33 4,75
co
≥3,00 0,47 0,875 1,43 1,60 1,85 2,26 2,65 2,88 m 3,46 3,99 4,47 4,92
- 517 -
ANEXA 6.7 (continuare)
- 518 -
1,05 0,44 0,80 1,25 1,39 1,59 1,90 2,18 2,34 2,72 3,05 3,32 3,52
ria
90 1,20 0,47 0,85 1,33 1,49 1,70 2,04 2,35 2,52 2,96 3,33 3,64 3,89
1,50 0,49 0,89 1,41 1,57 1,81 2,18 2,52 2,71 3,19 3,54 3,97 4,27
n.
≥3,00 0,52 0,93 1,49 1,67 1,92 2,31 2,69 2,89 3,41 3,88 4,29 4,64
1,00 0,53 0,94 1,48 1,66 1,89 2,27 2,61 2,80 3,27 3,66 3,99 4,25
1,05 0,55 0,99 1,57 1,74 2,00 2,41 2,77 2,99 3,50 3,94 4,32 4,61
bu
100 1,20 0,57 1,03 1,65 1,84 2,11 2,55 2,94 3,17 3,73 4,22 4,64 4,98
1,50 0,59 1,08 1,73 1,93 2,22 2,68 3,11 3,35 3,96 4.50 4,96 5,35
da
≥3,00 0,62 1,13 1,81 2,02 2,33 2,82 3,28 3,54 4,19 4,78 5,28 5,72
1,00 0,65 1,16 1,85 2,07 2,38 2,86 3,31 3,56 4,18 4,71 5,15 5,48
1,05 0,67 1,21 1,93
la
2,16 2,49 3,00 3,47 3,75 4,42 4,99 5,47 5,86
112 1,20 0,69 1,26 2,02 2,25 2,60 3,14 3,65 3,94 4,65 5,26 5,79 6,23
1,50 0,71 1,30 2,10 2,35
@ 2,71 3,28 3,81 4,12 4,68 5,54 6,12 6,59
≥3,00 0,74 1,35 2,18 2,44 2,82 3,41 3,98 4,30 5,11 5,82 6,43 6,96
1,00 0,77 1,40 2,25 2,52 2,90 3,50 4,06 4,38 5,14 5,80 6,34 6,75
ya
1,05 0,79 1,45 2,33 2,61 3,01 3,64 4,23 4,56 5,38 6,08 6,67 7,12
125 1,20 0,81 1,49 2,41 2,70 3,12 3,78 4,39 4,75 5,61 6,36 6,99 7,51
1,50 0,84 1,54 2,49 2,79 3,23 3,91 4,56 4,93 5,84 6,63 7,30 7,87
ho
≥3,00 0,85 1,59 2,58 2,88 3,35 4,05 4,73 5,21 6,06 6,91 7,65 8,24
1,00 0,91 1,68 2,71 3,03 3,50 4,22 4,91 5,29 6,22 7,00 7,65 8.10
1,05 0,94 1,72 2,79 3,12 3,53 4,36 5,14 5,47 6,45 7,28 7,95 8,46
o.
140 1,20 0,96 1,77 2,87 3,22 3,72 4,50 5,24 5,66 6,68 7,58 8,32 8,83
1,50 0,99 1,82 2,95 3,30 3,82 4,65 5,41 5,84 6,91 7,87 8,51 9,17
co
≥3,00 1,01 1,86 3,03 3,40 3,93 4,78 5,58 6,03 m 7,14 8,10 8,90 9,57
- 519 -
ANEXA 6.8 (continuare)
- 520 -
m
co
o.
ANEXA 6.10 – Dimensiunile secţiunii curelei (extras din STAS 7192)
ho
Tipul curelei lp h b max
(lp h) [ mm ] [ grade ]
SPZ (8,58) 8,5 80,4 2 401
11
ya 2,8
SPA(1110) 100,5 401
@
ANEXA 6.11 – Dimensiunile secţiunii canalului de curea (extras din STAS 1162)
Secţiunea canalului
la
Z A
Tipul curelei SPZ SPA
da
lp [mm] 8,5 11
nmin [mm] 2,5 3,3
mmin [mm] 9 11
bu
[grade]
341 341
r [mm] 0,5 1,0
ria
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
7. TRANSMISII PRIN LANȚURI
m
Transmisiile prin lanţuri fac parte din categoria transmisiilor mecanice
indirecte şi servesc la transmiterea sarcinii (momentului de torsiune) între doi sau
co
mai mulţi arbori paraleli. Transmisiile prin lanţuri (fig. 7.1) sunt transmisii prin
angrenare, utilizate la antrenarea a două sau mai multe roţi de lanţ prin contactul
o.
dintre dinţii roţilor de lanţ şi bolţurile (bucşele, rolele) lanţurilor. O transmisie
ho
prin lanţuri se compune din roţile de transmisie (roţi de lanţ), lanţul – care
înfăşoară roţile şi angrenează cu dinţii acestora (fig. 7.1), sarcina transmiţându-se
prin contact – dispozitive de întindere, dispozitive de ungere şi carcase sau
ya
apărători de protecţie.
@
conducătoare condusă
da
bu
z1 z2
ω2
n.
ω1
ria
ad
Fig.7.1
Lanţul este format din eclise, bolţuri, bucşe şi role. Transmisia prin lanţuri
poate avea şi unele elemente auxiliare ca: elemente pentru ungere, sisteme de
- 524 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
curele); randament ridicat (0,96...0,98); gabarit redus; pot funcţiona în condiţii
co
grele de exploatare (praf, coroziune, umiditate, temperaturi ridicate); permit
transmiterea de puteri, dar mai ales a unor momente de torsiune, relativ mari;
o.
realizarea unor rapoarte de transmitere medii constante deoarece nu au loc
alunecări elastice; posibilitatea reparării respectiv, a înlocuirii relativ uşoare a
ho
lanţului etc.
Dintre dezavantajele transmisiilor prin lanţuri se pot enumera:
ya
neuniformitatea mişcării roţii/roţilor conduse (datorită faptului că lanţul înfăşoară
roţile de lanţ după contur poligonal, ceea ce produce sarcini dinamice
@
mari, mai ales în construcțiile când numerele de dinţi ale roţilor sunt mici;
transmit şocurile şi vibraţiile; uzura inevitabilă în articulaţii, care duce la mărirea
da
cu transmisiile prin curele deci preţul de cost este relativ ridicat etc.
Transmisiile prin lanţuri se utilizează când se impun distanţe medii între
n.
axe, care nu pot fi realizate prin angrenaje şi/sau când nu este permisă
alunecarea, situaţie în care nu pot fi folosite transmisiile prin curele. Se folosesc
ria
d3
m
co
a1
o.
ho
Fig.7.4
ya
metalurgie, la transportoare, în construcţia maşinilor de transport (biciclete,
motorete, motociclete, la acţionarea mecanismului de distribuţie a motoarelor
@
autoturismelor) etc.
Transmisiile prin lanţuri se pot utiliza la puteri până la 4000 kW, viteze
la
Dintre lanţurile de transmisie fac parte: lanţul cu eclise şi bolţuri (tip Gall) –
normalizat în STAS 4075 şi 4076 (fig. 7.2); lanţul cu eclise, bucşe – normalizate
n.
în STAS 3006 (fig. 7.3); lanţuri cu eclise, bolţuri, bucşe şi role – normalizate în
STAS 5174 (fig. 7.4); lanţul cu eclise dinţate articulate prin bolţuri transversale
ria
etc.
ad
componenţa cărora intră eclise, bucşe, bolţuri şi role; lanţurile cu eclise dinţate.
Clasificarea lanţurilor articulate, inclusiv a celor de transmisie, este dată în
STAS 2577.
Lanţurile cu bucşe (fig. 7.5, a) se execută conform STAS 3006 şi se
compun din eclise, bolţuri şi bucşe; eclisele exterioare 1 sunt presate pe bolţurile
3, iar cele interioare 2 pe bucşele 4. Din punct de vedere funcţional, eclisele
exterioare şi bolţurile, respectiv eclisele interioare şi bucşele, formează elemente
cinematice distincte, articulate între ele (fig. 7.5, b), suprafaţa de contact dintre
m
bolţuri şi bucşe fiind mult mai mare decât în cazul lanţurilor cu bolţuri. Datorită
co
acestui aspect şi având în vedere că pelicula de lubrifiant, din zona de conatct
dintre bolţuri şi bucşe, amortizează, parţial, şocurile – care apar la intrarea în
o.
contact a lanţului cu dinţii roţilor – aceste lanţuri sunt utilizate la sarcini mari şi
viteze v < 3 m/s.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
b
Fig. 7.5 Fig. 7.6
m
(fig. 7.6, e – STAS 520).
co
Deoarece angrenarea lanţului cu dinţii roţilor de lanţ se realizează prin
rostogolirea rolelor, fapt ce conduce la înlocuirea frecării cu alunecare prin
o.
frecare cu rostogolire, aceste lanţuri se folosesc la sarcini şi viteze mai mari, cu
uzuri mai mci ale dinţilor roţilor decât la celelalte tipuri de lanţuri. Astfel: la
ho
sarcini mari şi viteze v 15 m/s, sunt utilizate lanţurile cu role şi zale scurte; la
sarcini mari, cu şocuri frecvente şi viteze mici sau medii – lanţurile de tip Rotary;
ya
la sarcini şi viteze medii – lanţurile cu role şi zale lungi.
Bolţurile în general, se, execută cilindrice; în cazurile lanțurilor cu paşi mari
@
ecliselor exterioare.
Bucşele se execută din ţeavă sau în construcţie sudată, în cazul lanţurilor de
da
eclisele au forme speciale, adaptate tipului de lanț (lanțuri cu eclise dințate) sau
ria
m
Fig. 7.7
co
Elementele geometrice ale roţilor de lanţ, se aleg conform STAS 5006 (roţi
o.
de lanţ pentru lanţuri cu role şi zale scurte), STAS 7500 (roţi de lanţ pentru
lanţuri cu role şi zale lungi) sau STAS 4075 (roţi de lanţ pentru lanţuri cu bolţuri,
ho
tip Gall). Principalele elemente geometrice ale roţilor de lanţ, pentru lanţuri cu
role şi zale scurte, sunt prezentate în fig. 7.8.
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Fig. 7.8
m
co
Fig. 7.9 Fig. 7.10
o.
Amplasarea transmisiilor prin lanţuri: transmisiile prin lanţuri se
amplasează astfel încât lanţul să funcţioneze în plan vertical, poziţia relativă a
ho
roţilor putând fi oricare. Amplasarea optimă a transmisiilor prin lanţ este cea
orizontală (fig. 7.9, a) sau cea înclinată faţă de orizontală cu un unghi mai mic de
ya
45° (fig. 7.9, b). Transmisiile amplasate vertical (fig. 7.9, c) necesită o reglare
minuţioasă şi obligatorie a întinderii lanţului, deoarece săgeata ce ia naştere tinde
@
a evita atingerea dintre ramurile lanţului – ramura activă trebuie să fie cea
ria
superioară.
Întinderea lanţurilor: la transmisiile prin lanţ, trebuie prevăzută
posibilitatea reglării întinderii lanţului, deoarece – în urma uzării inevitabile a
ad
Reglarea întinderii lanului se poate realiza prin deplasarea uneia din roţile
de lanţ sau folosind roţi dinţate sau role netede de reglare. Dispozitivul de
întindere trebuie să poată compensa
alungiri în limitele a doi paşi, după o astfel
de alungire urmând să se îndepărteze două
zale ale lanţului.
Reglarea întinderii prin deplasarea
uneia din roţile de lanţ constituie soluţia
m
cea mai simplă. Când reglarea se
co
realizează cu roţi de lanţ sau cu role
netede, acestea se amplasează, de regulă,
o.
pe ramura antrenată, mai aproape de roata
mare. Amplasarea roţilor sau rolelor în
ho
apropierea roţii mici se recomandă numai
atunci când este posibilă montarea
ya
acestora în exteriorul transmisiei (în acest
fel se măreşte unghiul de înfăşurare pe
@
ungere:
– prin cufundarea lanţului în baia de ulei (prin barbotare), adâncimea de
ria
nivelul uleiului din baie nu poate fi ridicat până în dreptul lanţului şi/sau viteza
lanţului este mai mare de 10 m/s;
– cu circulaţie de ulei, folosind o pompă de ulei, în cazul sarcinilor mari şi a
unor viteze mari; se aplică la v > 7 m/s.
La transmisiile cu viteze medii, care nu funcţionează în carcase închise, se
pot folosi următoarele sisteme de ungere:
– prin picurare, la viteze până la 6 m/s;
Transmisii prin lanțuri - 531 -
– prin introducerea unsorii consistente în interiorul articulaţiilor lanţului, prin
cufundarea acestuia (la intervale de 120...180 ore de funcționare) în unsoare
încălzită până la lichefiere; se foloseşte la viteze sub 8 m/s.
Transmisiile care funcţionează la viteze sub 1 m/s, care nu au o funcţionare
continuă, se pot unge periodic. La fiecare 15...20 ore de funcționare, se toarnă
ulei pe ramura inferioară a lanţului, la intrarea acestuia în angrenare cu roata de
lanţ conducătoare, trebuind să se asigure repartizarea uleiului pe toată lăţimea
lanţului.
m
Pentru lanţuri cu v < 3 m/s, se recomandă ungerea cu unsoare consistentă,
co
iar la v > 3 m/s – cu ulei mineral (M20, M30 – STAS 871). În cazul ungerii
manuale, se folosesc uleiuri cu vâscozitatea relativă de 10...15°E sau unsori
o.
consistente cu punctul de picurare de 70°C. La ungerea prin picurare, se
întrebuinţează uleiul cu vâscozitatea relativă de 5...10°E, iar în cazul ungerii prin
ho
barbotare sau forţate – cu vâscozitate relativă de 5...7°E.
ya
7.3. MATERIALE UTILIZATE LA EXECUŢIA
@
ELEMENTE DE TEHNOLOGIE
da
Bolţurile se execută din sârmă, iar bucşele şi rolele din bandă înfăşurată sau
din ţeavă, din oţeluri de cementare (OLC 15, OLC 20, 13 CrNi35). Duritatea
ria
ecliselor după tratamentul termic este de 40...45 HRC, iar a bolţurilor, bucşele şi
a rolelor de 45...60 HRC.
ad
MnSi12 etc.), călite superficial, prin curenţi de înaltă frecvenţă, până la durităţi
de 42…52 HRC. La transmisii utilizate în regimuri de funcţionare uşoare şi
mediu impur, cum se întâlnesc la maşinile agricole, roţile de lanţ se pot executa
din fontă.
m
co
Deteriorarea transmisiilor prin lanţuri și scoaterea din funcţiune a acestora
apare ca urmare a distrugerii suprafeţelor funcţionale respectiv, a ruperii
o.
elementelor componente ale lanţului şi/sau dinţilor roţilor de lanţ.
Cauza principală a deteriorării majorităţii transmisiilor prin lanţuri este
ho
uzarea articulaţiilor care permite/produce o mărire a lungimii lanţului și care,
implicit, conduce la o angrenare incorectă a acestuia cu dinţii roţilor de lanţ.
ya
Pentru a reduce uzura, suprafeţele pieselor în mişcare relativă (bolţuri, bucşe,
role) se separă printr-o peliculă de lubrifiant. Siguranţa în exploatare se asigură
@
rolelor (lanțurilor cu role) reduce considerabil uzarea danturii roților de lanț., prin
înlocuirea frecării de alunecare cu cea de rostogolire (la intrarea și ieșirea lanțului
n.
pe/ de pe roată).
ria
PRIN LANŢURI
Asupra lanţului (fig. 7.12) acţionează forţa din ramura motoare F2 şi forţa
de întindere din ramura antrenată F1
F2 = Fu + F1 (7.1)
unde Fu este forţa utilă de transmis, care se calculează cu relaţia
Transmisii prin lanțuri - 533 -
1000 P 2 M t1
Fu = = N , (7.2)
vm Dd1
în care P este puterea de transmis, în kW]; vm – viteza medie a lanţului, în m/s];
P
M t1 = 9550000 este momentul de torsiune la arborele roţii conducătoare,
n1
în Nmm]; Dd1 – diametrul de divizare al roţii conducătoare, în mm].
Forţa de întindere din ramura antrenată provine din greutatea proprie a
m
acestei ramuri (Fq) şi din forţa centrifugă (Fc):
F1 = Fq + Fc .
co
(7.3)
Pentru calcule obişnuite forţa Fq se poate calcula cu relaţia
o.
Fq = K f q A , (7.4)
ho
în care: Kf este un coeficient care ţine seama de înclinarea liniei centrale;
q – greutatea unui metru liniar de lanţ, dată în standardul lanţului respectiv.
Forţa de întindere datorată forţei centrifuge este
ya
q vm2
Fc = , (7.5)
@
g
g fiind acceleraţia gravitaţională, în m/s]. Această forţă se consideră în calcul
la
p
F2
n.
ria
Fa
ad
M t1
F1
Fig. 7.12
- 534 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
frecarea în articulaţii; pierderi prin frecarea dintre eclise; pierderi prin frecarea
dintre dinţii roţilor de lanţ şi zalele lanţului; pierderi prin frecarea dintre role şi
co
bucşe (la lanţurile cu role), la intrarea şi ieşirea zalelor din angrenare; pierderi
prin frecarea din reazeme; pierderi prin barbotarea uleiului, în cazul ungerii prin
o.
barbotare. Cele mai importante sunt pierderile în articulaţii şi reazeme, iar la
ho
viteze mari şi pierderile prin barbotarea uleiului.
ya
7.6. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CINEMATICE ALE
TRANSMISIILOR CU LANŢURI
@
la
poate transmite sarcina dată. Lanţurile cu pas mare au o capacitate portantă mare,
însă pot funcţiona la turaţii mai mici, producând sarcini dinamice mari şi
zgomote. În funcție de cerințe, micşorarea pasului se poate obţine prin folosirea
lanţurilor pe mai multe rânduri. Valoarea maximă a pasului se estimează cu
relaţia corespunzătoare tipului de lanț:
5800 4760
pmax = [mm], respectiv, pmax = [mm], (7.7)
3 2 3 2
n1 z1 n1 z1
Transmisii prin lanțuri - 535 -
pentru lanţul cu bucşe sau cu role respectiv, pentru lanţul cu eclise dinţate.
Raportul de transmitere mediu este
n z
im = i = 1 = 1 = 2 . (7.8)
2 n2 z1
Raportul de transmitere, ca urmare a variaţiei vitezei unghiulare a roţii
conduse, este variabil; ca ipoteză simplificatoare, în calcule se consideră o
valoare medie a acestuia. La transmisii obişnuite se aleg rapoarte de transmitere
m
i 8, iar la transmisii cu funcţionare lentă i 15; raportul de transmitere este
limitat de dimensiunile de gabarit ale transmisiei.
co
Numărul minim de dinţi pentru roata mică este limitat (de uzura
articulaţiilor, de sarcinile dinamice ce apar, de neuniformitatea transmiterii
o.
mişcării şi de zgomotul produs la funcţionarea transmisiei) la z1 = 15…30.
ho
Valorile superioare se recomandă la rapoarte de transmitere mai mici (i = 1…2),
iar cele inferioare la rapoarte de transmitere mai mari (i 6). Cu cât z1 este mai
ya
mic, cu atât uzura articulaţiilor este mai mare, deoarece unghiul de rotire a zalei
creşte, la intrarea şi la ieşirea lanţului din angrenarea cu dinţii roţii de lanţ; prin
@
micşorarea lui z1, creşte şi neuniformitatea mişcării. Numerele de dinţi z1 se aleg
în funcţie de tipul lanţului (cu bucşe, cu role sau cu eclise dinţate) şi de raportul
la
m
În mod obișnuit, dacă nu este impusă, din considerente de gabarit, distanţa
co
dintre axe se alege în limitele A = A optim = (30...50) p.
Lungimea aproximativă a lanţului se calculează cu relaţia
o.
z1 + z2 z2 − z1 p
2
2
L 2A+ p+ , (7.12)
2 2 A
ho
prin A înţelegându-se distanţa dintre axe preliminară.
Numărul necesar de zale W este ya
L 2 A z1 + z2 z2 − z1 p
2
W= = + + (7.13)
2 A
@
p p 2
şi se rotunjeşte la un număr întreg.
la
z1 + z2 z1 + z2
2 2
Arec = W − + W − − 8 . (7.14)
4 2 2 2
bu
m
lanţ iar p este pasul lanţului în mm].
co
o.
7.7. CALCULUL TRANSMISIILOR PRIN LANŢURI
ho
Cauza principală a ieşirii din funcţiune a transmisiilor prin lanţ este uzarea
articulaţiilor lanţului, care duce la mărirea lungimii acestuia şi la o funcţionare
ya
necorespunzătoare a transmisiei.
@
la
da
bu
n.
Fig. 7.13
ria
m
(7.19)
unde: Kd este un coeficient care ţine seama de caracterul sarcinii; KA – coeficient
co
care ţine seama de distanţa dintre axe; Ki – coeficient care ţine seama de
înclinarea liniei centrelor faţă de orizontală; Kr – coeficient care ţine seama de
o.
sistemul de reglare a distanţei între axe; Ku – coeficient care ţine seama de felul
ho
ungerii; Kf – coeficient care ţine seama de numărul de schimburi de lucru. Este
necesar ca puterea utilă admisibilă să fie mai mare (la limită, egală) cu puterea de
ya
transmis
F v
Pua = ua m Z Pde transmis , (7.20)
@
1000
unde Z reprezintă numărul de rânduri.
la
F2
unde: Sr este sarcina statică de rupere, indicată în STAS, pentru fiecare lanţ în
ria
m
numărul de dinţi maxim admis pentru tipul respectiv de lanţ.
co
– Determinarea pasului maxim admis şi alegerea, din standarde, a câtorva
variante de lanţ, cu paşi mai mici; în continuare, calculul se efectuează pentru
o.
toate variantele alese.
– Calculul vitezei lanţului şi compararea acesteia cu viteza maximă admisă; la
ho
variantele care nu corespund din acest punct de vedere, se renunţă.
– Calculul forţei admisibile, din condiţia de rezistenţă la strivire a peliculei de
ya
lubrifiant dintre bolţ şi bucşă pentru fiecare variantă de lanţ.
– Determinarea puterii pe care o poate transmite fiecare variantă de lanţ.
@
Fv
Pa = a m . (7.22)
la
100
– Calculul numărului de rânduri.
da
P
zr = 3. (7.23)
bu
Pa
Se alege varianta optimă, adică lanţul cu pasul cel mai mic care asigură
transmiterea puterii impuse prin tema de proiectare. Dacă nici una din variantele
n.
alese nu asigură transmiterea integrală a puterii sau dacă aceste variante transmit
ria
puteri mult mai mari comparativ cu puterea dată, se reia calculul pentru lanţuri cu
paşi mai mari, respectiv mai mici şi/sau se aleg lanțuri pe mai multe rânduri,
ad
m
Se calculează cu relaţia
P
Momentul de torsiune la M t1 = 9,55 106 ,
co
n1
1.3 roata de lanţ conducătoare
Mt1, Nmm sau se adoptă o valoare calculată anterior, pentru
arborele pe care se va monta roata de lanţ conducătoare
o.
(de exemplu, arborele de ieşire dintr-un reductor)
Dată prin tema de proiectare sau calculată anterior,
ho
Turaţia roţii de lanţ pentru arborele pe care se va monta roata de lanţ
1.4
conducătoare n1, rot/min conducătoare (ex.: arborele motorului electric, arborele
ya
de ieşire dintr-un reductor etc.).
- Caracterul sarcinii (statică sau dinamică)
- Înclinarea liniei centrelor roţilor (transmisie
@
orizontală, verticală sau înclinată)
Condiţii funcţional- - Modul de reglare a întinderii transmisiei (prin
la
1.5
constructive deplasarea uneia din roţi, cu ajutorul unor roţi sau
role de întindere sau transmisii fără reglare)
da
3
n12 z1
2.3 Pasul maxim p, mm Se aleg, din standarde, câteva variante de lanţuri (de
regulă 3 variante) cu paşi diferiţi şi mai mici decât
valoarea obţinută, pentru care calculul se efectuează în
paralel
Diametrul de divizare a p
Dd 1 =
2.4 roţii de lanţ sin
180
conducătoare Dd1, mm z1
Transmisii prin lanțuri - 541 -
Tabelul 7.1 (continuare)
0 1 2
p
Diametrul roţii de lanţ Dd 2 =
2.5 180
conduse Dd2, mm sin
z2
z pn
2.6 Viteza medie vm, m/s vm = 1 1 < vmax, vmax=15 m/s
60 1000
2.7 Aria de strivire dintre As = a1d 3 ,
bolţ şi bucşă As, mm2 în care (v. STAS 5174, ISO 606 și Anexa 7.3):
m
- a1[mm] – lungimea suprafeţei de contact dintre
bolţ şi bucşă egală cu lăţimea peste eclisele
co
interioare;
- d3[mm] – diametrul bolţului.
o.
3. STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE LANŢ
Coeficientul de corecţie K = K K K K K K
ho
3.1 e d A i r u f
global Ke
Coeficientul de dinami- Kd = 1 – pentru sarcini statice;
3.1.1
citate al sarcinii Kd Kd = 1,2....1,5 – pentru sarcini dinamice.
ya
KA = 0,8 – pentru A = (60...80)p;
Coeficientul distanţei
3.1.2 KA = 1 – pentru A = (30...50)p;
dintre axe (A), KA
@
KA = 1,25 – pentru A < 25p.
Coeficientul înclinării
Ki = 1 – pentru înclinări de până la 60°;
la
schimburi.
pa
Fua = As ,
Forţa utilă admisibilă Ke
3.2
Fua, N unde pa [MPa] reprezintă presiunea admisibilă a
peliculei de lubrifiant (Anexa 7.2).
Puterea utilă admisibilă Fua vm
3.3 Pua =
Pua, kW 1000
- 542 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul 7.1 (continuare)
0 1 2
Dacă se consideră că fiecare rând preia aceeaşi
sarcină, numărul de rânduri zr se determină cu relaţia
3.4 Numărul de rânduri zr P
zr = 3
Pua
Variantele de lanţ având zr >3 se elimină.
Stabilirea variantei Dintre variantele de lanţ având z r 3 , se alege
3.5
optime de lanţ
varianta cu pasul cel mai mic.
m
4. DEFINITIVAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Distanţa dintre axe Dacă nu se impune din condiţii constructive,
co
4.1
preliminară Aprel, mm Aprel = (30...50)p
2
z1 + z 2 2 A prel z 2 − z1 p
4.2 Numărul de zale W W= + +
o.
2 p 2 A prel
Lungimea lanţului L,
ho
4.3 L=Wp
mm
2 2
p z + z2 z + z2 z 2 − z1
Arec =
ya
W− 1 + W − 1 − 8
4 2 2 2
Distanţa dintre axe
4.4
recalculată Arec, mm Pentru asigurarea săgeţii de montaj, distanţa dintre
@
Forţa de întindere A
5.1 datorată greutăţii proprii Fq = K p q rec
1000
a lanţului Fq, N
bu
Coeficientul de poziţie a
liniei centrelor roţilor Kp = 6 – la transmisii orizontale;
faţă de orizontală, la Kp = 4 – la înclinări de până la 40°;
n.
5.1.1
calculul forţei de întin- Kp = 2 – la înclinări mai mari de 40°;
dere datorată greutăţii Kp = 1 – la transmisii verticale.
ria
proprii a lanţului, Kp
q = m g = m 9,81 ,
unde m [kg/m] reprezintă masa liniară a lanţului, dată
ad
Greutatea pe metru
5.1.2
liniar de lanţ q, N/m în STAS 5174 (notată cu G), iar g=9,81m/s2
acceleraţia gravitaţională.
Forţa de întindere
5.2 datorată forţelor Fc = mvm2
centrifuge Fc, N
Forţa din ramura pasivă F = F + F
5.3 1 q c
a lanţului F1, N
Transmisii prin lanțuri - 543 -
Tabelul 7.1 (continuare)
0 1 2
2M t1
5.4 Forţa utilă Fu, N Fu =
Dd 1
Forţa din ramura activă F2 = Fu + F1
5.5
a lanţului F2, N
Verificarea lanţului la c=
Fr
> ca =7...14
5.6
rupere F2
Q = K g Fu ,
m
Forţa care acţionează unde
5.7
asupra arborilor Q, N
co
Kg = 1,15 pentru transmisiile orizontale;
Kg = 1,01 pentru transmisiile verticale.
o.
ho
7.9. APLICAŢIE
E7.1. Să se dimensioneze transmisia prin lanțuri cu role utilizabilă în componența
ya
transmisiei mecanice de antrenare a unui transportor cu bandă, atunci când se cunosc:
- Puterea motorului electric asincron trifazat, P = 3 kW;
- Turaţia motorului electric, n = 1450 rot/min;
@
Obs.:
1. Simbolurile și notațiile utilizate pentru caracteristicile constructive și funcționale ale
lanțurilor precum și valorile acestora sunt reglementate prin STAS 5174 (STAS
bu
5174-66, Standard Inlocuit [152]) și SR ISO 606:2000 (Standard Anulat [152]), dar
și prin ISO 606, DIN 8187 etc.;
2. Simbolurile și notațiile utilizate pentru caracteristicile constructive și funcționale ale
n.
lanțurilor sunt reglementate prin ISO 606 dar, în funcție de producător (cataloage de
produse), pot fi diferite;
ria
m
transmisiei ilant
Momentul de torsiune la
6 P 3
1.3 roata de lanţ conducătoare M t1 = 9,55 10 = 9,55 106 = 19758 Nmm
co
n1 1450
Mt1, Nmm
Turaţia roţii de lanţ
o.
1.4 n = 1450 rot/min
conducătoare n1, rot/min 1
Condiții specifice:
ho
- caraterul sarcinii: sarcină dinamică;
- înclinarea liniei centrelor: transmisie aproape
orizontală;
ya
- modul de reglare a întinderii transmisiei: prin
deplasarea unei roți (a roții mici de lanț, motată pe
@
Condiţii arborele motorului electric);
1.5
funcţional-constructive - modul de ungere: periodică.
la
Condiții generale:
- mașina motoare: motor electric asincron trifazat;
da
șocuri moderate.
2. ELEMENTE GEOMETRICE SI CINEMATICE
Numărul de dinţi ai roţii
n.
2.2 2
de lanţ conduse z2 2 1 lant
5800 5800
ad
p = = 14, 73 mm;
n12 z1 3 14502 29
3
m
Dd 2 = p / sin 180 ;
z2
co
Diametrul roţii de lanţ 12, 7 9,525 8
2.5 Dd 1 = Dd 1 = Dd 1 =
o.
conduse Dd2, mm 180 180 180
sin sin sin
44 44 44
= 178, 022 mm = 133,17 mm = 112,14 mm
ho
z pn
vm = 1 1 < vmax, vmax=15 m/s;
60 1000
ya
vm = vm = vm =
2.6 Viteza medie vm, m/s
29 12,7 1450 29 9,525 1450 29 8 1450
@
= = = = = =
60 1000 60 1000 60 1000
= 8,9 m/s = 6,67 m/s = 5,6 m/s
la
global Ke
Coeficientul de dinami-
3.1.1 Sarcini dinamice, deci se adoptă Kd = 1,3.
citate al sarcinii Kd
ria
m
p
Fua = As a ; se consideră pa = 20 MPa. (v Anexa 7.2);
Ke
co
Forţa utilă admisibilă Fua = Fua = Fua =
3.2
Fua, N 20 20 20
= 50, 285 = = 27,978 = = 11,018 =
o.
2, 4375 2, 4375 2, 4375
= 412,59 N = 229,56 N = 90, 4 N
ho
Fua vm
Pua = ;
1000 ya
Puterea utilă admisibilă Pua = Pua = Pua =
3.3
Pua, kW 412,59 8,9 229,56 6,67 90, 4 5,6
= = = = = =
@
1000 1000 1000
= 3,67 kW = 1,53kW = 0,5kW
Considerând că fiecare rând preia aceeaşi sarcină,
la
P
3.4 Numărul de rânduri zr zr = 3.
Pua
bu
3 3 3
zr = = 0,8 zr = = 1,9 zr = =6
3, 67 1,53 0,5
Se alege varianta cu pasul p = 9,525 mm și două
n.
Stabilirea variantei
3.5 rânduri, adică lanț tip 06B-2 - lanț cu bucșe și role,
optime de lanţ
pe două rînduri - v. Anexa 7.3.
ria
preliminară Aprel, mm
considera Aprel = 400 mm.
z1 + z2 2 Aprel z2 − z1
2
p
W= + + =
2 p 2 Aprel
4.2 Numărul de zale W 29 + 44 2 400 44 − 29 9,525
2
= + + = 120,62;
2 9,525 2 400
Se adoptă W = 120 zale.
Transmisii prin lanțuri - 547 -
Tabelul 7.2 (continuare)
2
0 1
2.1 2.2 2.3
Lungimea lanţului L,
4.3 L = Wp = 120·9,525 = 1143 mm
mm
p z +z z +z z −z
2 2
Arec = W − 1 2 + W − 1 2 − 8 2 1 =
4
2 2 2
9,525 29 + 44 29 + 44 44 − 29
2 2
120 − =
= + 120 − − 8
m
4
2 2 2
Distanţa dintre axe
4.4
co
recalculată Arec, mm = 397,017 mm.
Pentru asigurarea săgeţii de montaj, distanţa dintre axe
recalculată se micşorează cu (0,002....0,004)Arec
o.
adică, A = Arec [1–(0,002…0,004)] =
= 397,017[1–(0,002…0,004)] =
ho
396,22…395,42 mm; se adoptă A = 396 mm.
5. FORŢE ÎN TRANSMISIA PRIN LANŢ ya
Forţa de întindere A 396
5.1 datorată greutăţii proprii Fq = K p q rec = 6 8, 43 = 20,03 N.
a lanţului Fq, N 1000 1000
@
Coeficientul de poziţie a
liniei centrelor roţilor
la
faţă de orizontală, la
5.1.1 Transmisie aproape orizontală, deci Kp = 6.
calculul forţei de întin-
da
5.1.2
Greutatea pe metru unde m = 0,86 kg/m (v. Anexa 7.3) reprezintă masa
liniar de lanţ q, N/m liniară a lanţului iar g = 9,81 m/s2 reprezintă
n.
acceleraţia gravitaţională.
Forţa de întindere
ria
5.3
a lanţului F1, N 1 q c
2M t1 2 19758
5.4 Forţa utilă Fu, N Fu = = = 448,55 N
Dd 1 88, 097
Forţa din ramura activă F2 = Fu + F1 = 448,55 + 58,29 = 506,84 N
5.5
a lanţului F2, N
- 548 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Tabelul 7.2 (con tinuare)
2
0 1
2.1 2.2 2.3
Fr 16900
c= = = 33,3 > ca =7...14 ,
Verificarea lanţului la F2 506,84
5.6
rupere în care Fr = 16,9 kN (Anexa 7.3) reprezintă
forța/sarcina minimă de rupere a lanțului [39].
Forţa care acţionează Q = K g Fu = 1,15 448,55 = 515,83 N unde, pentru
5.7
asupra arborilor Q, N transmisii orizontale Kg = 1,15.
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii prin lanțuri - 549 -
m
co
ANEXA 7.2 – Presiunea admisibilă a peliculei de lubrifiant din articulaţiile lanţurilor
o.
Presiunea admisibilă pa [MPa]
Pasul Turaţia roţii mici n1 [rot/min]
ho
p [mm] < 50 200 400 600 800 1000 1200 1600 2000 2400 2800 3200
Pentru lanţuri cu bucşe sau role
12 ... 15,87 35 31,5 28,5 26 24 22,5 21 18,5 16,5 15
ya 14
19,05 ... 24,4 35 30 26 23,5 21 19 17,5 15
30 ... 38,1 35 29 24 21 18,5 16,5 15
40 ... 50,8 35 29 21 17,5 15
@
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii prin lanțuri - 551 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 552 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Transmisii prin lanțuri - 553 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 554 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
ANEXA 7.4 – Desen execuție roată de lanț [157]
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 555 -
8. INFORMAŢII ŞI RECOMANDĂRI
CONSTRUCTIVE. ANEXE
m
Anexa 1 - Oţeluri de uz general pentru construcţii (Extras din STAS 500/2)
co
Principalele caracteristici mecanice ale oţelurilor de uz general
Produse cu grosimea sau diametrul a, mm
a 16 16 < a 40 40 < a 100 a 100
o.
Marca
Rezistenţa la rupere la tracţiune Rm,
oţelului Limite de curgere Rp02, MPa
ho
MPa
OL 37 240 230 210 360…440
OL 42 260 250 ya 230 410…490
OL 50 290 280 270 490…610
OL 60 330 320 310 590…710
Exemplu de notare a unui oţel cu rezistenţa minimă la rupere la tracţiune 490 MPa: OL 50 STAS
@
500/2.
la
da
la tracţiune
termic*) Rp02, MPa Rm, MPa Normalizat Recopt
ria
m
OT 60 590 340 169
Exemplu de notare pentru oţel carbon turnat în piese, având limita de curgere R p02 = 200 MPa: OT 40
co
STAS 600
o.
Anexa 4 - Fontă cenuşie cu grafit lamelar turnată în piese (Extras din SR ISO 185)
Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenuşii
ho
Marca Rezistenţa la rupere la tracţiune Grosimea secţiunii piesei, în mm:
Rm, MPa ya de la până la şi inclusiv
Fc 150 150 2,5 50
Fc 200 200 2,5 50
Fc 250 250 4,0 50
@
Exemplu de notare pentru fonta cenuşie marca 200: Fc 200 SR ISO 185
la
CuSn 14T
CuSn 12T 220…250 80…90
CuSn 10T 220 65
n.
Exemplu de notare pentru un aliaj Cu-Sn, având rezistenţa la rupere 240 MPa: CuSn 12T STAS 197/1
ria
Anexa 6 - Materiale pentru arcuri Oţeluri pentru arcuri, caractreistici mecanice generale
Marca Limită de Rezistenţa de Alungirea la Duritatea Brinell HB
oţelului rupere la tracţiune
ad
Anexa 6 (continuare)
Marca Limită de Rezistenţa de Alungirea la Duritatea Brinell HB
oţelului curgere rupere la tracţiune rupere laminat recopt
Rp0,2, N/mm2 Rm, N/mm2 %
60Si 15A 1270 1470 6 363 235
51VCr 11A 1180 1320 6 363 235
60CrMnSi 12A 1230 1370 7 400 235
65Wsi 18A 1668 1864 5 363 285
Oţeluri pentru arcuri, caractreistici mecanice specifice şi domenii de utilizare
m
Marca Tensiunea admisibilă la Indicaţii de folosire
torsiune at, MPa
co
oţelului d < 8mm d > 8mm
OLC 55A 620 600 Arcuri supuse la solicitări mici spirale sau
o.
lamelare
OLC 65A 650 600 Arcuri spirale, elicoidale sau în foi supuse la
solicitări moderate, statice sau oscilante, de
ho
lungă durată, la o temperatură de max. 1500C
OLC 75A 680 650 Arcuri spirale, elicoidale sau în foi supuse la
solicitări moderate, statice sau oscilante, la
ya
temperaturi de max. 2000C
OLC 85A 700 650 Arcuri spirale, elicoidale sau în foi supuse la
@
solicitări mari, statice sau oscilante, la o
temperaturi de max. 2000C
51VCr 11A 680 650 Arcuri în foi, elicoidale sau spirale supuse la
la
Observaţii
1. Arcurile cu d > 20mm se execută numai din 51VCr 11A, 60Si 15A, 56Si 17A, iar pentru
n.
Anexa 7 - Proprietăţi mecanice ale unor materiale pentru arcuri, semifabricate sub formă
de benzi şi fire de torsiune
Modul de Modul de σa τa
elasticitate elasticitate [N/mm2] [N/mm2]
Materialul longitudinal, E transversal, G
[N/mm2] [N/mm2] pentru o eroare de
histerezis sub 0,5%
SnBz8 110000 46000 710 100
m
SnBz1 105000 45000 430 40
CuBe1 120000 44000 900 120
co
Nivarox® 190000 70000 780 90
Nivaflex® 221000 90000 1736 -
Phynox® 22800 82000 1667 -
o.
Elgiloy® 190000 77200 480 -
ho
Anexa 8 - Valori ale rezistenţelor admisibile în calculul îmbinărilor nituite (în MPa)
Elementele Solicitarea Felul prelucrăriiya Material
îmbinării găurilor de nit OL 34 OL 37
Forfecare Poansonare 100 110
Nituri af Găurire/alezare 120 140
@
OT70
Anexa 9 -
STAS 880
STAS 600
STAS 568
Materialul
ad
STAS 500/2
STAS 500/2
Oţel OLC35
OL34, OL42
Fontă cenuşie,
1
Normalizat
Îmbunătăţit
OT40, OT45, OT50, OT55, OT60,
bu
Tensiunea de rupere, σr
2
550-650 500-600 460-600 500-750 340-500 100-200
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe
[MPa]
da
mecanice
ho
190 130 70-120 130-180 100-150 40-70 Încovoiere, σai
Rezistenţe admisibile
o.
160 110 48-90 90-140 70-120 30-34 Forfecare, τaf
80 65 16-32 32-48 22-40 10-12 [MPa]
co
III I
III
[MPa]
9 10 11 12 13 14
Alamă
STAS 791
STAS 791
STAS 880
Îmbunătăţit
ad
STAS 198/2
STAS 199/2
Oţel OLC45
Oţel 40Cr10,
Oţel 13CrNi30
Aluminiu turnat
1
ria
Anexa 9 (continuare)
Normalizat
Normalizat
Îmbunătăţit
Îmbunătăţit
- - - -
@
220 217 217 180-207 166-195
5
Anexa 10 - Caracteristici mecanice ale unor oţeluri laminate la cald, de înaltă rezistenţă,
pentru deformare la rece
Marca σ02 [MPa] σr [MPa] A5 [%]
QStE 380 TM 355 430 - 550 23
QStE 460 TM 460 520 - 670 17
QStE 500 TM 500 550 - 700 14
QStE 550 TM 550 600 - 760 14
QStE 690 TM 700 750 - 950 12
m
Anexa 11 - Valori ale coeficientului de frecare (ungere cu ulei de maşini)
co
Cuplul de materiale Coeficientul de frecare
Oţel – oţel 0,11…0,12
Oţel – fontă 0,12…0,15
o.
Oţel – fontă antifricţiune 0,10…0,11
Oţel – bronz 0,08…0,10
ho
Anexa 12 - Valori ale coeficientului de frecare (uscat, fără ungere)
ya
Cuplul de materiale Coeficientul de frecare
Oţel – oţel 0,15…0,20
Oţel – fontă
@
m
7 4…12
8 5…12
co
9
10 5…12
12
o.
14
15
ho
16
18 6…14 6…18
20 ya
Notarea se face indicând în ordine: dimensiunile şi clasa de abateri, numărul standardului, marca de oţel şi
standardul acestuia. Exemplu: 10x2200x12A STAS 437/OL 42.2-k STAS 500/2
@
Anexa 16 - Ţevi din oţel, fără sudură, trase sau laminate la rece (Extras din STAS 530/1)
Dimensiunile tevilor din otel fara sudura, trase sau laminate la rece
la
în mm
10
12
bu
14
15
16
n.
18
20
ria
22
25
28
ad
30
32
35
38
40
Notarea fevilor din oţel fără sudura, trase sau laminate la rece, cu destinatie comerciala, se realizeaza
indicand diametrul exterior in mm, grosimea peretelui in mm, marca de oţel şi standardul acestuia;
Exemplu: Teava comerciala 40x5/OLT 45 STAS 530/1.
O alta modalitate de notare presupune indicarea lungimii de fabricatie, pe langa diametrul exterior şi
grosimea peretelui; Exemplu: Teava comerciala 40x5x2000/OLT 45 STAS 530/1 sau Teava
comerciala 40x5x1250 multiplu/OLT 45, daca lungimea este multiplu de 1250.
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 563 -
Anexa 17- Oţel laminat la cald. Oţel rotund (Extras din STAS 333)
Dimensiunile oţelului rotund laminat la cald
10 12 14 15 16 18 19 20 22
d
24 25 28 30 32 34 36 38 40
Dimensiunile sunt date în mm;
d reprezintă diametrul exterior al barei.
m
Sârmă din oţel carbon de calitate (Extras din STAS 893)
Tratamentul termic aplicat: călire şi revenire medie, înainte de infăşurare
co
Sârmele din oţel carbon de calitate se clasifică, în funcţie de rezistenţa la rupere în: RS –
sârmă cu rezistenţa scăzută; RM – sârmă cu rezistenţa medie; RR – sârmă cu rezistenţa
ridicată
o.
0,55 0,60 0,70 0,80 0,90 1,0 1,1 1,2 1,3
d, mm 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 2,0 2,2 2,4 2,5
ho
2,8 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 7,0
Exemplu de notare a unei sârme de arc de rezistenţă medie, cu diametrul de 2 mm: Sârmă RM – 2
STAS 893
ya
Sârmă din oţel aliat (Extras din STAS 892)
Tratament termic aplicat: călire şi revenire medie, după înfăşurare
Se livrează In stările: TR – tras–recopt; CTR – cojit–tras–recopt; TRS – tras–recopt–şlefuit
@
Exemplu de notare a unei sârme rotunde livrată în starea cojit–tras–recopt, cu diametrul de 5 mm: Sârmă
rotundă TRS – 5 STAS 892
da
filetate
Simbolul Simbolul
Limita de
clasei de Limita de Gradul clasei de
n.
în MPa
şurub piuliţă
3.6 330 190 OL34, OL37 -
4.6 400 240 OL37, OL42,
ad
OL44, OLC10,
A, B, C 4
4.8 420 340 AUT20,
AUT20M Fără tratament
OLC35, OLC25, termic
5.6 500 300
OLC15, AUT30 5
5.8 520 420 A, B OLC35N
OL52, OLC45,
6.8 600 480 6
OLC60
- 564 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 19 (contiuare)
Simbolul Simbolul
Limita de
clasei de Limita de Gradul clasei de
curgere*) Tratamente termice
calitate rupere σr, de Oţeluri utilizate calitate
σ0,2, aplicate
pentru în MPa execuţie pentru
în MPa
şurub piuliţă
8.8 800 640
(d16
18MoCrNi06 Cementare (Ce),
mm)
15MoCrNi12 călire (c) şi revenire 8
m
8.8 830 660
20Cr08 (r)
(d>16
co
mm)
9.8 900 720 41VMoCr17
34MoCrNi15
Călire şi revenire
o.
10
10.9 1040 940 A 40MnCrNi15
25CrNiW10
ho
12.9 1220 1100 9CrNi35 Ce+c+r 12
*) Limita de curgere aparentă – pentru clasele de calitate 3.6…6.8 – şi limita de curgere
convenţională – pentru clasele de calitate 8.8…12.9
ya
Anexa 20 - Caracteristicile oţelurilor utilizate în construcţia piuliţelor pentru asamblări
@
filetate
Simbolul clasei de calitate pentru
4 5 6 8 10 12
la
piuliţă
Tensiunea de încercare σp, în MPa 400 500 600 800 1000 1200
da
Gradul de d 16 mm A A A A
execuţie d > 16 mm B B B B
Tratamente termice aplicate Fără tratament termic Călire şi revenire
bu
n.
ria
ad
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 565 -
Anexa 21 - Dimensiuni nominale ale şuruburilor cu cap hexagonal, filetate parţial (Extras
din SR ISO 4014)
S
Dimensiuni în mm
m
Clasa de calitate: 5.6, 8.8, 10.9
co
k – înălţimea capului şurubului; s – deschiderea cheii;
l – lungimea tijei şurubului; b – lungimea părţii filetate
o.
Sunt preferate şuruburile cu dimensiunile filetelor prezentate cu caractere bold
Filet, d M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24
ho
Pasul, P 1,0 1,25 1,5 1,75 2,0 2,0 2,5 2,5 2,5 3,0
Execuţie A ya A, B
k 4 5,3 6,4 7,5 8,8 10 11,5 12,5 14 15
S 10 13 16 18 21 24 27 30 34 36
@
b
18 22 26 30 34 38 42 46 50 54
l
la
12
16
da
20
25
bu
30 Şuruburi
35
40 complet
n.
45
50 filetate
ria
55 Şuruburi
60
65 filetate parţial,
ad
70
80 pe lungimea b
90
100
110
120
Şuruburile din acest domeniu de lungimi se execută complet filetate (v.fig. ,b)
Şuruburile din acest domeniu de lungimi se execută filetate parţial, pe lungimea b
Exemplu de notare a unui şurub cu filet M10 cu lungimea l=90 mm: Şurub M10x90 SR ISO 4014
- 566 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 22 - Dimensiuni nominale ale şuruburilor cu cap hexagonal mic, filetate până sub
cap (Extras din SR ISO 4017)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 567 -
S
Dimensiuni în mm
m
Clasa de calitate: 5.6, 5.8, 8.8
k – înălţimea capului şurubului; S – deschiderea cheii; l – lungimea tijei şurubului; D0 –
co
diametrul tijei nefiletate; y – lungimea tijei nefiletate; b – lungimea filetului
Sunt preferate şuruburile cu dimensiunile filetelor prezentate cu caractere bold
o.
Filet, d M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30
Execuţie A
k 6,4 7,5 8,8 10 11,5 12,5 14 15 17 18,7
ho
S 16 18 21 24 27 30 34 36 41 46
D0 11 13 15 17 19 21 23 25 28 32
– – –
b
l<50 13 14 16 18
ya 21 22 23
l50 15 16 18 20 23 24 25 26 28 32
l y
@
28 11
30 13 12
la
32 15 14 11
35 18 17 14 12
da
38 21 20 17 15
40 23 22 19 17 13
42 25 24 21 19 15
bu
45 28 27 24 22 18 17
48 31 30 27 25 21 20 19
50 33 32 29 27 23 22 21
n.
55 36 35 32 30 26 25 24 22
60 41 40 37 35 31 30 29 27 25
ria
65 46 45 42 40 36 35 34 32 30 26
70 51 50 47 45 41 40 39 37 35 31
75 56 55 52 50 46 45 44 42 40 36
ad
80 61 60 57 55 51 50 49 47 45 41
85 66 65 62 60 56 55 54 52 50 46
90 71 70 67 65 61 60 59 57 55 51
95 76 75 72 70 66 65 64 62 60 56
100 81 80 77 75 71 70 69 67 65 61
Exemplu de notare a unui şurub cu filet M16 cu lungimea l=50 mm: Şurub de păsuire A
M16x50 STAS 5930
- 568 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
Filet (d) M3 M4 M5
D 5,5 7 8,5
o.
k 2 2,6 3,3
n 0,8 1 1,2
max 1,3 1,6 2
ho
t
min 0,9 1,2 1,5
l ya
10
12
14
@
16
18
la
20
22
da
25
30
35
bu
Anexa 25 - Locaşuri şi lamaje pentru organe de asamblare filetate (Extras din STAS 11574)
Forma şi dimensiunile locaşurilor şi lamajelor pentru organe de asamblare filetate
m
co
Diametrul nominal al filetului d2 [mm] t1 [mm] t2 [mm] d1 [mm]
şurubului d [mm]
o.
3 6 2,4 - 3,2…3,6
3,5 6,5 2,9 - 3,7…4,2
ho
4 8 3,2 4,6 4,3…4,8
5 10 4 5,7 5,3…5,8
6 ya 11 4,7 6,8 6,4…7
8 15 6 9 8,4…10
@
Anexa 26 - Dimensiuni nominale ale piuliţelor hexagonale (Extras din STAS 4071)
la
S 7 8 10 13 17 19 22
ria
S 24 27 30 32 36 41 46
Exemplu de notare a unei piuliţe M10: Piuliţă M10 STAS 4071
- 570 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 27 – Ieşirea şi degajarea filetului. Filet metric ISO de uz general (Extras din STAS
3508/1)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 571 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
m
d [mm] 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
D [mm] 10 14 18 20 22 25 28 30 33 36
co
k [mm] 2 3 4 4 4 4,5 5 5 5,5 6
d1 [mm] 1,6 2 3,2 3,2 4 4 5 5 5 6,3
o.
l1 [mm] 3,2 3,5 4,5 5,5 6 6 7 8 8 9
l [mm]
ho
14
16
20 ya
(22)
25
@
30
35
la
40
50
da
Diametrul bolţului
d1 [mm] D [mm] h [mm]
[mm]
5 5 10 0,8
ria
6 6 12 1,5
8 8 16 2
ad
10 10 20 2,5
12 12 25 3
14 14 28 3
16 16 28 3
Exemplu de notare a unei şaibe pentru bolţ
18 18 30 4
10, executat din OL37: Şaibă10 STAS
20 20 32 4
5974, OL37 STAS 500/2.
22 22 34 4
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 573 -
m
10
12
co
14
16
o.
18
20
ho
22
25
28 ya
32
Exemplu de notare a unui şplint cu diametrul nominal egal cu 3,2 mm şi lungimea
l = 20 mm: Şplint 3,2x20 STAS 1991.
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 574 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 33 – Inele de siguranţă excentrice pentru arbori şi canale pentru ele (Extras din
STAS 5848/2)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Exemplu de notare a unui inel de siguranţă excentric pentru un arbore, dacă se cunoaşte
diametrul nominal al arborelui în zona de amplasare a inelului, d1 = 16 mm şi grosimea inelului
g = 1 mm: Inel de siguranţă 16x1 STAS 5848/2, executat din OLC 55A.
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 575 -
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 576 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 34 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 577 -
Anexa 34 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 578 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
Lagărele osiilor la vagoane
Electromotoare mici H6
Sarcini mici şi Maşini electrice mijlocii, pompe, lagăre pt.
co
J7
normale** arboreal cotit, ventilatoare.
* Câmpurile de toleranţă sunt valabile pt. rulmenţi din clasa de precizie P0
o.
** Sarcini mici: P≤0,07C; sarcini mari: P≥0,1C; sarcini normale: P≈0,1C
ho
Anexa 36 – Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu alezaj
ya
cilindric
CÂMPURI DE TOLERANŢĂ ALE ARBORILOR PE CARE SE MONTEAZĂ
RULMENŢI CU ALEZAJ CILINDRIC*
@
Diametrul arborelui
Condiţii de Exemple Rulmenţi cu Rulmenţi cu
la
lui
Instalaţii de transport, 18…100 ≤40 J6
Sarcini mici şi mecanisme cu sarcini
bu
Osii de vagoane, - n6
sarcini cu şoc. arbori cotiţi, - 140…200 p6
Condiţii grele de concasoare, laminoare - >200 r6
exploatare
Pretenţii mari la ≤18 - h5
precizia de rotire Maşini unelte 18…100 - j5
100…200 40…140 k5
* Câmpurilr de toleranţă sunt valabile pentru rulmenţi din clasa de precizie P0. Sarcina este
periferică sau nedeterminată.
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 579 -
m
Anexa 38 – Formate utilizate în proiectare (Extras din SR ISO 5457 )
co
Formate serie A Formate speciale Formate cxireoiionale
A0 841x1189 A3x3 420x891 A0x2 1189x1682
o.
Al 594x841 A3x4 420x1189 Alx3 841x1783
A2 420x594 A4x3 297x630 Alx4 841x2378
ho
A3 297x420 A4x4 297x841 A2x3 594x1261
A4 210x297 A4x5 297x1051 A2x4 594x1682
Dimensiunile sunt date în mm ya A2x5 420x1486
5:1 2:1
Scara de mărime naturală 1:1
da
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 581 -
Anexa 40 (continuare)
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
- 582 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
Anexa 41 – Listă de standarde (Selecţie)
m
9800
11574 Locaşuri şi lamaje pentru organe de asamblare filetate. Forme şi dimensiuni
co
Elemente de legătură şi de transmisie
STAS Denumirea standardului
o.
431 Îmbinări prin pene înclinate subţiri. Dimensiuni
433 Pene înclinate concave. Dimensiuni
ho
434 Pene înclinate concave cu nas. Dimensiuni
769 Cuplaje cu flanşe ya
870 Cuplaje-manşon
1004 Îmbinări prin pene paralele. Dimensiuni
1006 Pene paralele cu găuri de fixare. Dimensiuni
@
1007 Îmbinări prin pene înclinate. Dimensiuni
1010 Îmbinări prin pene tangenţiale. Dimensiuni
la
4075/1 Lanţuri cu eclise şi bolţuri cu zale scurte (Lanţuri Gall construcţie grea)
4075/2 Roţi de lanţ pentru lanţuri cu eclise şi bolţuri, cu zale scurte. Calculul
elementelor geometrice ale danturii
4076 Elemente de legătură şi transmisie. Lanţ cu eclise şi bolţuri, cu zale lungi.
(lanţ Gall, construcţie uşoară)
4239 Lanţuri de transmisie articulate. Lanţuri cu role şi zale lungi
4833 Lanţuri de ridicat fără spaţiu liber între eclise
5006 Transmisii cu lanţ. Roţi de lanţ pentru lanţuri cu role şi zale scurte. Calculul
elementelor geometrice ale profilelor limită ale danturii
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 583 -
5174 Lanţuri de transmisie. Lanţuri de uz general cu role şi zale scurte
5754/1 Bolţuri cu cap. Dimensiuni
5754/2 Bolţuri cu cap mic. Dimensiuni
5756 Bolţuri fără cap. Dimensiuni
5982/2 Cuplaje mecanice permanente compensatoare şi amortizatoare, de uz
general. Cuplaje elastice cu rozetă. Parametrii principali
5982/3 Cuplaje mecanice permanente compensatoare şi amortizatoare, de uz
general. Cuplaje elastice cu prisme. Parametrii principali
5982/4 Cuplaje mecanice permanente compensatoare şi amortizoare, de uz general.
m
Cuplaje elastice cu disc frontal. Parametrii principali
5982/5 Cuplaje mecanice permanente compensatoare şi amortizoare, de uz general.
co
Cuplaje elastice cu lamele nemetalice. Parametrii principali
5982/6 Cuplaje mecanice permanente compensatoare şi amortizoare, de uz general.
Cuplaje elastice cu bolţuri. Parametrii principali
o.
6011 Roţi pentru curele de transmisie late. Dimensiuni principale
6478 Lanţuri cu role şi zale scurte pentru biciclete şi motorete
ho
6565 Arbori şi butuci canelaţi cu profil dreptunghiular. Toleranţe şi ajustaje
6589/2 Cuplaje mecanice permanente compensatoare, de uz general. Cuplaje
dinţate. Parametrii principali
ya
6589/3 Cuplaje mecanice permanente compensatoare, de uz general. Cuplaje cu
disc intermediar. Parametrii principali
@
6858 Arbori şi butuci canelaţi. Caneluri în evolventă. Dimensiuni
7082 Cuplaje. Clasificare
la
7500 Transmisii cu lanţ. Roţi de lanţ pentru lanţuri cu role şi zale lungi. Calculul
elementelor geometrice ale danturii
Arbori şi butuci cu caneluri triunghiulare. Toleranţe
bu
8489
8621 Şaibe pentru asamblarea cu şurub a pieselor pe capetele de arbore
cilindrice. Dimensiuni principale
n.
9234 Îmbinări prin pene înclinate concave. Secţiunile penelor şi canalelor pentru
pene. Dimensiuni
9501 Îmbinări prin pene paralele subţiri. Dimensiuni
ad
principali
11911 Cuplaje mecanice permanente compensatoare şi compensatoare-
amortizoare, de uz general. Tipuri
12154 Caneluri în evolventă. Profil de referinţă
m
801 Nituri de oţel. Nit cu cap tronconic. Dimensiuni
802 Nituri de oţel. Nit cu cap semiînecat. Dimensiuni
co
920 Şuruburi grosolane. Şurub cu cap hexagonal. Dimensiuni
922 Piuliţe grosolane. Piuliţe hexagonale. Dimensiuni
925 Şuruburi grosolane. Şurub cu cap bombat şi gât pătrat, pentru lemn.
o.
Dimensiuni
926 Piuliţe grosolane. Piuliţe pătrată. Dimensiuni
ho
1257 Nituri de oţel. Nit cu cap semiînecat mic. Dimensiuni
1386 Şuruburi semiprecise. Şuruburi pentru canale T. Dimensiuni
ya
1388 Şaibe grosolane. Şaibe plate pentru metal. Dimensiuni
1450/1 Organe de asamblare filetate. Elemente constructive. Terminologie
1450/2 Organe de asamblare filetate. Cotare. Terminologie
@
1451 Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap bombat crestat. Dimensiuni
1452 Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap înecat crestat. Dimensiuni
bu
1453 Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap semiînecat crestat. Dimensiuni
1454 Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap semiînecat crestat. Dimensiuni
1455 Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap pătrat. Dimensiuni
n.
m
Abateri limită
2700/3 Organe de asamblare filetate. Condiţii tehnice generale de calitate.
co
Caracteristici mecanice şi metode de încercare pentru şuruburi şi prezoane
2700/4 Organe de asamblare filetate. Condiţii tehnice generale de calitate.
Caracteristici mecanice şi metode de încercare pentru piuliţe
o.
2700/5 Organe de asamblare filetate. Reguli pentru verificarea calităţii
2700/6 Organe de asamblare filetate. Marcarea organelor de asamblare filetate, din
ho
oţel nealiat sau slab aliat
2700/7 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice şi metode de verificare
pentru piuliţe joase. Condiţii tehnice de caliatate
ya
2700/8 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice şi metode de verificare
pentru acoperiri de protecţie. Condiţii tehnice de caliatate
@
2700/9 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice şi metode de verificare
pentru piuliţe cu autoblocare, cu inel de material plastic. Condiţii generale
la
3165
3167 Şuruburi semiprecise. Şurub cu cap semiînecat crestat. Dimensiuni
3436 Ştifturi conice. Dimensiuni
n.
m
4867 Ştift filetat cu crestătură cu cep. Dimensiuni
4883 Şuruburi semiprecise. Şurub cu cap cilindric bombat crestat. Dimensiuni
co
4884 Şuruburi precise şi semiprecise. Şurub cu cap pătrat mic, cu cep şi vârf conic.
Dimensiuni
4922 Şurub cu cap hexagonal mic şi cap tronconic. Dimensiuni
o.
4923 Şuruburi precise. Şurub cu cap pătrat mic, guler şi cep bombat. Dimensiuni
4924 Vârfuri de şuruburi. Forme şi dimensiuni
ho
4942 Şuruburi şi prezoane. Forme speciale de execuţie
5012 Piuliţe precise. Piuliţă rotundă cu caneluri. Dimensiuni.
ya
5144 Şuruburi precise. Şurub cu cap cilindric şi locaş hexagonal. Dimensiuni
5171 Ştifturi precise. Ştift filetat. Dimensiuni
5200 Şaibe precise. Şaibe plate pentru metale. Dimensiuni
@
5259 Şuruburi precise. Şurub cu cap hexagonal mic şi cu cep cilindric. Dimensiuni
5302 Şuruburi precise. Şuruburi cu cap striat. Dimensiuni
la
5578 Şuruburi precise. Şuruburi cu cap mare cilindric, bombat, crestat. Dimensiuni
5606 Şuruburi precise. Dop filetat cu locaş hexagonal şi guler. Dimensiuni
5930 Şuruburi precise. Şurub de păsuire cu cap hexagonal. Dimensiuni
ad
m
7666/1 Şaibe Grower. Condiţii tehnice generale de calitate
7666/2 Şaibe Grower. Dimensiuni
co
7803 Ştifturi conice crestate. Dimensiuni
7805 Ştifturi conice cu filet interior. Dimensiuni
7903 Piuliţe precise. Piuliţă hexagonală cu o suprafaţă de aşezare sferică.
o.
Dimensiuni
7977 Şaibe plate de aşezare. Condiţii tehnice generale de calitate
ho
8121/1 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Condiţii tehnice generale de
calitate ya
8121/2 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Prezoane. Dimensiuni
8121/3 Elemente filetate pentru asamblarea flanşelor. Piuliţe hexagonale. Dimensiuni
8164 Filete metrice ISO pentru organe de asamblare. Dimensiuni limită. Ajustaje
@
6H/6G
8423 Şuruburi semiprecise. Şurub cu cap bombat crestat. Dimensiuni
la
Dimensiuni
8734 Nituri din aliaje Cu-Zn, găurite. Dimensiuni
bu
9231 Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nit cu cap înecat. Dimensiuni
9232 Nituri din metale şi aliaje neferoase. Nit cu cap cilindric. Dimensiuni
9308 Piuliţe semiprecise şi grosolane. Piuliţe hexagonale pentru sudare. Dimensiuni
9344/1 Şuruburi pentru tablă. Condiţii tehnice generale de calitate. Dimensiuni
9344/2 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap înecat, crestat. Dimensiuni
9344/3 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap semiînecat, crestat. Dimensiuni
9344/4 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap cilindric, crestat. Dimensiuni
9344/5 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap hexagonal. Dimensiuni
9344/6 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap înecat şi locaş cruciform. Dimensiuni
m
9344/7 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap semiînecat şi locaş cruciform. Dimensiuni
9344/8 Şuruburi pentru tablă. Şurub cu cap cilindric bombat. Dimensiuni
co
9478 Piuliţe semiprecise. Piuliţă triunghiulară. Dimensiuni
9479 Gulere de protecţie pentru şuruburi cu cap triunghiular şi piuliţe triunghiulare.
Dimensiuni
o.
9729/1 Ştifturi clasice. Condiţii tehnice generale de calitate. Dimensiuni
9729/2 Ştifturi elastice. Seria grea. Dimensiuni
ho
9729/3 Ştifturi elastice. Seria uşoară. Dimensiuni
9729/4 Şaibe plate pentru asamblări cu şuruburi şi ştifturi elastice. Seria grea.
ya
Dimensiuni
9729/5 Ştifturi spirale. Seria grea. Dimensiuni
9729/6 Ştifturi spirale. Seria uşoară. Dimensiuni
@
Dimensiuni
10296 Şuruburi semiprecise. Şurub cu cap înecat şi locaş cruciform. Dimensiuni
10420 Ştifturi cu autoblocare. Ştift filetat cu crestătură, cu con interior. Dimensiuni
ad
m
11013 Şaibe elastice profilate
11028 Şurub cu cap hexagonal cu filet scurt şi piuliţă hexagonală pentru construcţii
co
metalice
11132 Şaibe conice elastice
11161 Şuruburi precise. Şuruburi autofiletante pentru metal. Dimensiuni
o.
11162 Coliere de strângere
11389/1 Bolţuri pentru sudare cu arc electric amorsat prin ridicare. Bolţ cilindric filetat.
ho
Dimensiuni
11389/2 Bolţuri pentru sudare cu arc electric amorsat prin ridicare. Bolţ cilindric
ya
nefiletat. Dimensiuni
E11474 Organe de asamblare filetate. Încercarea la oboseală cu sarcini axiale. Metode
de încercare
@
11637 Organe de asamblare filetate. Lungimile tijei şi ale părţii filetate
12021 Ştifturi cilindrice şi conice nefiletate la exterior. Condiţii tehnice generale de
la
calitate
12243/3 Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune, din oţel cu secţiune rotundă.
da
3186
5848/1 Inele elastice de rezemare, excentrice. Condiţii tehnice generale de calitate
5848/2 Inele elastice de rezemare, excentrice, pentru arbori şi canale pentru ele. Seria
n.
normală. Dimensiuni
5848/3 Inele elastice de rezemare, excentrice, pentru alezaje şi canale pentru ele. Seria
ria
normală. Dimensiuni
6916 Arcuri. Clasificare şi terminologie
6917 Arcuri elicoidale de compresiune, tracţiune şi torsiune. Reguli şi metode de
ad
verificare a calităţii
7066 Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune, din oţel cu secţiune rotundă.
Condiţii tehnice de calitate
7067 Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune, cu secţiune rotundă. Calculul
arcurilor
8215 Arcuri-disc. Discuri. Condiţii tehnice
8216 Arcuri-disc. Calculul arcurilor
8217 Arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune, din oţel cu secţiune rotundă. Condiţii
tehnice de calitate
- 590 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
3043 Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un rând cu alezaj cilindric. Tipizare
3918 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri. Tipizare
co
3918 Rulmenţi radiali cu role conice pe un rând. Tipizare
3921 Rulmenţi axiali cu bile pe un rând, cu simplu efect, cu şaibe plane. Tipizare
3922 Rulmenţi axiali cu bile pe un rând, cu dublu efect, cu şaibe plane. Tipizare
o.
4207 Rulmenţi. Condiţii tehnice de calitate
5115 Rulmenţi. Clase de utilizare
ho
5814 Rulmenţi. Bucşe de strângere. Dimensiuni
5815 Şaibe şi scoabe de siguranţă pentru piuliţele rulmenţilor. Dimensiuni
ya
Piuliţe pentru rulmenţi. Dimensiuni
Rulmenţi. Bile
5916 Rulmenţi axiali cu bile sau cu role cu simplu efect, cu şaibe plane. Serii de
@
dimensiuni
5975 Rulmenţi radiali şi radiali-axiali (cu excepţia rulmenţilor radiali-axiali cu
la
6189 Rulmenţi axiali cu bile pe un rând, cu dublu efect, cu şaibe plane. Serii de
dimensiuni
bu
6190 Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe două, trei şi patru rânduri. Tipizare
6191 Rulmenţi. Bucşe de extracţie. Dimensiuni
6246 Rulmenţi cu inel de oprire. Dimensiunile canalului şi inelului
n.
m
R 7760 Rulmenţi corespondenţa simbolurilor după STAS şi ISO
7887 Lagăre cu rulmenţi. Carcasă din două parţi, cu talpă, pentru rulmenţi cu
co
alezaj cilindric. Dimensiuni
8088 Rulmenţi. Role cilindrice, scurte cu generatoarea rectilinie
8089 Rulmenţi. Role cilindrice, lungi cu generatoarea rectilinie
o.
8119 Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe două rânduri cu alezaj conic, pentru
maşini-unelte. Condiţii speciale
ho
8225 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice pe un rând, cu guler la inelul exterior.
Tipizare ya
8336/1 Colivii radiale cu ace pe un rând. Tipizare
8336/2 Colivii cu ace. Colivii axiale cu ace. Dimensiuni de gabarit şi toletanţe
8336/3 Colivii radiale cu ace pe două rânduri. Tipizare
@
8765 Rulmenţi cu role cilindrice pentru cutiile de unsoare ale materialului rulant
de cale ferată
la
m
10894 Rulmenţi pentru structura aeronavelor. Condiţii tehnice de calitate
10917 Rulmenţi pentru aparatură de precizie
co
10981 Rulmenţi. Valorile capacităţilor de încărcare statice şi dinamice
11038 Rulmenţi pentru cilindrii inferiori ai maşinilor de filat. Condiţii tehnice
11058 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice pe două rânduri. Tipizare
o.
11059 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice pe patru rânduri. Tipizare
11117 Rulmenţi radiali-axiali cu ace şi bile. Tipizare
ho
11118 Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe patru rânduri. Dimensiuni
11219 Rulmenţi radiali, oscilanţi, cu role butoi pe un rând. Dimensiuni
ya
11220 Rulmenţi axiali cu role cilindrice cu simplu şi dublu efect. Tipizare
11234 Lagăre cu alunecare cu pereţi subţiri. Terminologie
11258 Bandă bimetal pentru lagăre cu alunecare cu pereţi subţiri
@
Tipizare
11946 Rulmenţi pentru cilindrii de presiune ai maşinilor textile. Tipizare
ria
Angrenaje. Reductoare
STAS Denumire
821 Angrenaje cilindrice în evolventă de uz general. Profilul de referinţă
Informaţii şi recomandări constructive. Anexe - 593 -
822 Angrenaje. Gama modulilor
915/1 Angrenaje. Simbolurile elementelor geometrice şi cinematice ale
angrenajelor
915/2 Angrenaje. Noţiuni generale de geometrie şi cinematică
915/3 Angrenaje cilindrice. Geometrie şi cinematică. Terminologie
915/4 Angrenaje conice. Geometrie şi cinematică. Terminologie
915/5 Angrenaje melcate. Geometrie şi cinematică. Terminologie
915/6 Angrenaje. Geometrie şi cinematică. Vocabular
6012 Reductoare de uz general. Rapoarte de transmitere
m
6055 Reductoare de turaţie. Distanţa dintre axe
6273 Angrenaje cilindrice. Toleranţe
co
6460 Angrenaje conice şi hipoide. Toleranţe
6461 Angrenaje melcate cilindrice. Toleranţe
6844 Angrenaje conice cu dinţi drepţi de uz general. Profilul şi roata plană de
o.
referinţă
6845 Angrenaje melcate cilindrice. Melcul de referinţă
ho
6848 Reductoare şi motoreductoare de uz general. Simbolizare
6849 Reductoare de turaţie cilindrice şi conice - cilindrice de uz general. Condiţii
ya
tehnice generale de calitate
6850 Reductoare de turaţie de uz general. Reductoare cilindrice seria 1 C 1-001,
2 C 1-001 şi 3 C 3-001. Tipuri şi parametrii principali
@
generale de calitate
7967 Angrenaje cilindrice. Cremaliera de referinţă pentru mecanica fină
bu
7968 Angrenaje conice cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Roata plană de referinţă pentru
mecanică fină
8641 Angrenaje melcate globoidale. Parametrii principali
n.
BIBLIOGRAFIE
m
Lemnului. Universitatea din Braşov,1991.
3. BOIANGIU, D. ş.a. Elementele elastice ale maşinilor, Ed. Tehnică, Bucureşti,
co
1967.
4. BOTEZ, E. ş.a. Maşini unelte. Bazele teoretice ale proiectării, Ed. Tehnică,
o.
Bucureşti, 1978.
5. BUDALĂ, A. ş.a. Organe de maşini I. Curs pentru învăţământ cu frecvenţă
ho
redusă. Universitatea “Transilvania” din Braşov. Departamentul pentru
Învăţământ la Distanţă şi Învăţământ cu Frecvenţă Redusă. Braşov, 2010.
ya
6. BUDALĂ, A. Organe de maşini. Asamblări. Cuplaje. Vol. I. Suport teoretic şi
aplicaţii pentru specializarea AR-IFR, Universitatea Transilvania din Braşov,
2012.
@
Braşov, 2012.
8. BUDALĂ, A. ş.a. Organe de maşini II. Curs pentru învăţământ cu frecvenţă
redusă. Universitatea “Transilvania” din Braşov. Departamentul pentru
bu
Braşov, 2010.
10. BUDALĂ, A. Construcții mecanice cu transmisii șurub-piuliță utilizate în
construcția de autovehicule, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2018,
ad
ISBN 978-606-19-1073-1.
11. BUDALĂ, A. Organe de masini. Transmisii mecanice de putere utilizate în
industrie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2015, 387 pagini, ISBN 978-973-53-
1661-7.
12. BUTNARIU, S. Transmisii prin curele sincrone, Ed. Universităţii Transilvania
din Braşov, Braşov, 2009.
13. CATRINA, Gh. Organe de maşini. Cuplaje. Sisteme de ungere şi etanşare. Axe,
osii şi arbori. Lagăre cu rostogolire, Ed. Universităţii din Craiova, Craiova, 2002.
14. CATRINA, Gh. ş.a. Organe de maşini. Asamblări (vol III), Ed. Universităţii din
Bibliografie - 595 -
Craiova, Craiova, 2009.
15. CHEŞA, I., ş. a. Alegerea şi utilizarea oţelurilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984.
16. CHIŞIU, A. ş.a. Organe de maşini, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
17. CHIŞU, E. ş.a. Cuplaje mecanice intermitente, Ed. Lux Libris, 1998.
18. CRUDU, I. Bazele proiectării în organe de maşini. Ed. Alma, Galaţi, 2000.
19. CSIBI, V. ş.a. Angrenaje elicoidale şi scule pentru danturare. Ed. SemnE,
Bucureşti, 2006.
20. DANAPE, J. ş.a. Dinamica interfeţelor în tribologie, Ed. Universităţii din Piteşti,
2012.
m
21. DEMIAN, T., Elemente constructive de mecanică fină, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980.
co
22. DOBRE, G., Organe de maşini (vol. II), Editura Bren, 2005.
23. DRĂGHICI, I. ş.a. Etanşări. Atlas. Universitatea din Braşov, 1979.
o.
24. DRĂGHICI, I. ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini (vol. I), Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1981.
ho
25. DRĂGHICI, I. ş.a. Organe de maşini ( vol. III), Universitatea din Braşov, 1981.
26. DRĂGHICI, I., ş. a., Organe de maşini. Probleme, Ed. Didactică şi Pedagogică,
ya
Bucureşti, 1980.
27. DRĂGHICI, I. ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini (vol. II), Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1982.
@
29.
Tehnică, Bucureşti, 1979.
da
33. GAFIŢANU, M. ş.a. Organe de maşini (vol II), Ed. Tehnică, Bucureşti, 1983.
34. GAFIŢANU, M. ş.a. Rulmenţi. (vol. I şi II), Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.
ria
37. GAFIŢANU, M. ş.a. Organe de maşini (vol II), Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002.
38. GRIGORE, N., Organe de maşini. Transmisii mecanice, Ed. Universităţii din
Ploieşti, Ploieşti, 2003.
39. HOROVITZ, B., Organe de maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1969.
40. JULA, A. ş.a. Montaje cu rulmenţi. Îndrumar de proiectare, Universitatea din
Braşov, 1978.
41. JULA, A. ş.a. Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea
- 596 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
elementelor componente ale maşinilor (vol. I şi II), Universitatea din Braşov,
1981.
42. JULA, A. ş.a. Organe de maşini (vol I), Universitatea Transilvania din Braşov,
1986.
43. JULA, A. ş.a. Organe de maşini (vol II), Universitatea Transilvania din Braşov,
1989.
44. JULA, A ş.a. Mecanisme şurub – piuliţă. Îndrumar de proiectare, Ed. Lux Libris,
2000.
45. JULA, A. ş.a. Proiectarea angrenajelor evolventice., Ed. “Scrisul românesc”,
m
Craiova, 1989.
46. LATEŞ, M. T. ş.a. Organe de maşini şi transmisii mecanice, Ed. Universităţii
co
Transilvania din Braşov, Braşov, 2005.
47. MANEA, Gh., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1970.
o.
48. MĂDĂRAS, L. Organe de maşini (vol I), Institutul Politehnic ‘Traian Vuia”,
Timişoara, 1990.
ho
49. MĂDĂRAS, L. ş.a. Arbori. Lagăre. Cuplaje. Compendiu, Ed. Mirton, Timişoara,
1999. ya
50. MIRIŢĂ, E., Organe de maşini, Ed. Printech, Bucureşti, 2000.
51. MOLDOVEAN, Gh. ş.a. Proiectarea arborilor drepţi din transmisiile mecanice,
Universitatea Transilvania din Braşov, Braşov, 1995.
@
52. MOLDOVEAN, Gh. ş.a. Calculul şi proiectarea formei arborilor drepţi, Ed.
LuxLibris, Braşov, 1998.
la
55. MOGAN, Gh. Metoda elementelor finite în inginerie. Bazele teoretice, Ed.
LuxLibris, Braşov, 1997.
n.
Braşov, 2003.
57. MOGAN, Gh. ş.a. Metoda elementelor finite în inginerie. Aplicaţii practice în
CATIA. Ed. Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov, 2007.
ad
m
67. RĂDULESCU, C. D. ş.a. Organe de maşini (vol II). Cuple cinematice,
Universitatea din Braşov, 1981.
co
68. RĂDULESCU, C. D. ş.a. Organe de maşini (vol III). Transmisii mecanice,
Universitatea din Braşov, 1981.
o.
69. RĂDULESCU, Gh. ş.a. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini (vol. III),
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986.
ho
70. REŞETOV, D. N. Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1963.
71. RIPIANU, A. ş.a. Osii, arbori drepţi şi arbori cotiţi. Ed. Tehnică, Bucureşti,
ya
1977.
72. ROLOFF/MATEK ş.a. Organe de maşini (vol I, II), Ed. Matrix Rom, Bucureşti,
@
2008.
73. SĂVESCU, D. Organe de maşini. Elemente constructive de asamblare utilizate în
construcţii mecanice, Ed. LuxLibris, Braşov, 1999.
la
Bucureşti, 2005.
75. SĂVESCU, D., Organe de maşini. Asamblări, Ed. LuxLibris, Braşov, 2011.
76. SĂVESCU, D., BUDALĂ, A., GHIȚESCU, M. Organe de masini. Transmisii
bu
77. SUCALĂ, F. ş.a. Ingineria sistemelor mecanice, Vol I. Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2002.
ria
m
89. ŞERBAN, R. Fundamentele proiectării, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” din
Sibiu, Sibiu, 2007.
co
90. URDEA, M. Infografică AutoCAD 2D, Curs şi îndrumar de laborator, Partea I,
Ed. Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov, 2008.
o.
91. VELICU, D. ş.a.. Proiectarea angrenajelor conice şi hipoide, Ed. Universităţii
Transilvania din Braşov, Braşov, 2004.
ho
92. VELICU, R. Organe de maşini. Elemente de asamblare. Cuplaje Universitatea
Transilvania din Braşov, 2000. ya
93. VELICU, R., ş.a. Angrenaje cilindrice. Reductoare cilindrice, Ed. Universităţii
Transilvania din Braşov, Braşov, 2002.
VELICU, R., ş. a., Organe de maşini, Ed. Universităţii Transilvania din Braşov,
@
94.
Braşov, 2003.
ZLĂTEANU, T. Organe de maşini. Teste, Ed. Bern, Bucureşti, 2004.
la
95.
96. xxxx EN 10132-4
da
m
montare.
122. xxxx STAS 7907. Garnituri – manşetă de translaţie cu profil LE. Dimensiuni de
co
montare.
123. xxxx STAS 7908. Garnituri – manşetă de translaţie cu profil LE. Dimensiuni de
o.
montare.
124. xxxx STAS 7909. Garnituri – manşetă de translaţie cu profil JE. Dimensiuni de
ho
montare.
125. xxxx STAS 7910. Garnituri – manşetă de translaţie cu profil JI. Dimensiuni de
ya
montare.
126. xxxx STAS 7750. Locaşuri pentru garnituri – manşetă de translaţie.
STAS 7950/2. Manşete de rotaţie cu bucşă de etanşare. Dimensiuni.
@
127. xxxx
128. xxxx STAS 7953/2. Locaşuri pentru Manşete de rotaţie cu bucşă de etanşare.
la
Dimensiuni.
129. xxxx STAS 10588. Uleiuri pentru transmisii industriale.
da
130. http://dev-products.asminternational.org/alloyfinder/index.jsp
131. http://www.bonfiglioli.com
132. http://www.cantonimotor.com
bu
133. http://www.electroexim.ro/emt/motoare/motoare-ro/alte-3f.html
134. http://www.electromotor.ro/motoare-electrice.html
n.
135. http://www.electroprecizia.ro
136. http://www.fag.com/content.fag.de/en/index.jsp
ria
137. http://www.fartectrading.ro
138. http://www.gasgoo.com
139. http://www.ghidafaceri.ro/preturi-firme-vanzari-producatori-produse-
ad
servicii/Motoare-Electrice
140. http://www.ina.com/content.ina.de/en/index.jsp
141. http://www.keytometals.com/subgroup.aspx?LN=EN&id1=280034&db=S
142. http://www.mairon.ro/date-tehnice
143. http://www.neptun-gears.ro/index.php
144. http://www.nskaustralia.com.au/Nskau/Home.aspx
145. http://www.rbcbearings.com/index.asp
146. http://www.redo.ro/pages/motoare_electrice.htm
- 600 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
147. http://www.rotor.co.uk
148. http://www.rulmentul.ro/index.htm
149. http://www.skf.com
150. http://www.steelstrip.co.uk/index.htm
151. http://www.timken.com/en-us/Pages/home.aspx
152. http://www.ucmresita.com , http://www.ucmr.ro
153. http://www.umeb.ro/cataloage
154. http://www.urb.ro
155. http://magazin.asro.ro
m
156. http://selftrust.ro/index.php
157. http://www.wippermann.com
co
158. http://www.connexchain.com
159. http://info.maedler.de
o.
160. http://www.lumarand2008.ro/index.htm
161. http://car-setup.com/Acasa.php
ho
162. http://ddgt.net/StudentPages/jviscia/projects_inventor.html
163. http://dev-products.asminternational.org/alloyfinder/index.jsp
ya
164. http://dev-
products.asminternational.org/alloyfinder/tree.do?node=10707&action=open&dat
@
abase=alloyfinder#node10707
165. http://en.wikipedia.org/wiki/August_W%C3%B6hler
la
166. http://endless-sphere.com/forums/viewtopic.php?f=28&t=14139
167. http://forum.dreiradler.org/viewtopic.php?f=21&t=10331&start=100
da
168. http://forums.nasioc.com/forums/showthread.php?t=2070369
169. http://forums.pelicanparts.com/911-engine-rebuilding-forum/211792-
intermediate-shaft-gear-pitting.html
bu
170. http://gearboxfailure.com/
171. http://gggears.sourceforge.net/index.php?option=com_content&view=frontpage&
n.
Itemid=1
172. http://grabcad.com/library/five-stage-helical-gear-box
ria
173. http://labspace.open.ac.uk/mod/resource/view.php?id=482923
174. http://lcamtuf.coredump.cx/gcnc/
175. http://lcamtuf.coredump.cx/gcnc/ch6/
ad
176. http://machinedesign.com/mechanical-drives/analysis-techniques-end-gear-
damage
177. http://machinedesign.com/mechanical-drives/how-install-bevel-gears-peak-
performance-assemble-spur-and-helical-types-different
178. http://marineengineeringonline.com/gearing-faults/
179. http://moodle.sbc.ac.uk/sharedContent/repository/to_be_packaged/Engineering,Te
chnology%20and%20Manufacturing/Manufacturing/Assembly%20of%20Gears/S
C2_RESOURCE_SCREEN_1/SC2_RESOURCE_SCREEN_1.html
Bibliografie - 601 -
180. http://pdf.directindustry.com/pdf/new-way-air-bearings/air-bushings-metric-
english/55028-359863.html#open
181. http://pergatory.mit.edu/research/archive/Kotilainen/hydrobushing.htm
182. http://preliv.ro/utilaje.html
183. http://reliabilityweb.com/index.php/print/where_is_the_leprechaun_root_cause_a
nalysis_of_a_planetary_drive_train
184. http://tribology.asmedigitalcollection.asme.org/article.aspx?articleid=1656914
185. http://www.7-forum.com/bild.php?bild=news/2009/s1000rr/s1000rr_p90045581-
b.jpg&title=BMW%20Motorrad%20S%201000%20RR,%20Motor%20mit%20G
m
etriebe&cpy=bmw
186. http://www.carbibles.com/transmission_bible.html
co
187. http://www.creeaza.com/referate/fizica/Lagarul-axial-hidrodinamic-pal529.php
188. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MATERIALE-SI-
o.
TEHNOLOGII-UTILIZ621.php
189. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Verificarea-arborilor-la-
ho
vibra142.php
190. http://www.dieselmotor.ro/ ya
191. http://www.directindustry.com/prod/michaud-chailly/cylindrical-porous-media-
air-bushings-12564-719005.html
@
192. http://www.directindustry.com/prod/new-way-air-bearings/cylindrical-porous-
media-air-bushings-55028-386161.html
la
193. http://www.eng-tips.com/viewthread.cfm?qid=352899
194. http://www.eotcranemanufacturer.com/helical-gearbox.htm
da
195. http://www.ewp.rpi.edu/hartford/~ernesto/F2012/FWM/
196. http://www.ewp.rpi.edu/hartford/~ernesto/F2012/FWM/Pics/Contact/Gears/
197. http://www.ewp.rpi.edu/hartford/~ernesto/F2012/FWM/Pics/Lubrication/
bu
198. http://www.fptgroup.com/fenner.asp?title=Series-K-Bevel-Helical-
Gearbox&pageid=2680
n.
199. http://www.fsr.ro
200. http://www.gearcmm.com/category/uncategorized/
ria
201. http://www.helicalgearboxindia.com/Extruder-Helical-Gear-Box.html
202. http://www.involutetools.com/helical-gear-boxes.htm
203. http://www.jackstransmissions.com/pages/gear-work-and-strengthening
ad
204. http://www.keytometals.com/
205. http://www.keytometals.com/subgroup.aspx?LN=EN&id1=280034&db=S
206. http://www.km77.com/tecnica/transmision/cambio/t02.asp
207. http://www.machinerylubrication.com/Read/862/parasitic-power-bearings
208. http://www.mesys.ch/?cat=1&lang=en
209. http://www.mrclutchnw.com/services/differential-rebuilding/
210. http://www.msdi.ro/calculul-rulmenilor-dup-isots16281-i-iso-281
211. http://www.neptun-gears.ro/
- 602 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
212. http://www.novexa.com/en/engrenage-defauts.php
213. http://www.old.mecanica.utcluj.ro/gc/download.php
214. http://www.omtr.pub.ro/didactic/om_isb/om1/OM6.pdf
215. http://www.power-
technology.com/contractors/powerplant/kachelmann/kachelmann1.html
216. http://www.rttech.com.au/?page_id=56
217. http://www.sandvik.coromant.com/
218. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Fabricarea-rotilor-
dintate41196.php
m
219. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Studiul-fenomenelor-de-
frecare93894.php
co
http://www.mathworks.com/help/physmod/sdl/ref/compoundplanetarygear.html
220. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/ULEIURI-DE-
o.
ANGRENAJE-INDUSTRIA83236.php
221. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Aplicatii-ale-ungerii-
ho
hidrodin24723.php
222. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/ARBORII8161653.php
ya
223. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Materiale-si-tehnologii-de-
exe21498.php
@
224. http://www.secotools.com/
225. http://www.skf.com/group/knowledge-centre/engineering-tools/index.html
la
226. http://www.skf.com/group/products/bearings-units-housings/index.html
227. http://www.stork-gears.com/services_custombuilt_gearboxes.php
da
228. http://www.substech.com/dokuwiki/doku.php?id=hydrodynamic_journal_bearing
229. http://www.technologystudent.com/index.htm
230. http://www.thetruthaboutcars.com/2014/07/saturation-dive-manual-transmission-
bu
gear-design/
231. http://www.tsb.gc.ca/eng/rapports-reports/aviation/2011/a11c0047/a11c0047.pdf
n.
232. http://www.uniprom.ro/documents/tabel_dimensiuni_lagare_axiale.pdf
233. http://www.uniprom.ro/produse_lagare_radiale_axiale.html
ria
234. http://www.valferc.ro/index.html
235. http://www-
mdp.eng.cam.ac.uk/web/library/enginfo/textbooks_dvd_only/DAN/gears/home.ht
ad
ml#top
236. http:/servicemotoaresuceava.ro/wp-
content/uploads/2013/08/2_ansamblu_biela.jpg
237. http://www.technologie-entwicklung.de/Gasturbines/mu-Turbine__KP31_/mu-
turbine__kp31_.html
238. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Fupload.wikimedia.org%2
Fwikipedia%2Fcommons%2F9%2F98%2FFour-point-contact-
bearing_din628_type-qj_180-
Bibliografie - 603 -
ex.png&imgrefurl=http%3A%2F%2Fen.wikipedia.org%2Fwiki%2FBall_bearing
&h=1820&w=2260&tbnid=-m-
MQBEb3S67GM%3A&zoom=1&docid=aBaI1E5_jOQjWM&ei=WCthVI35FM
HKaK_pgcgG&tbm=isch&ved=0CCIQMygDMAM&iact=rc&uact=3&dur=2783
&page=1&start=0&ndsp=19
239. http://en.wikipedia.org/wiki/Ball_bearing
240. http://www.nke.at/en/home/
241. https://www.designpresentation.com/cad-networks/cad-experts-romania-c-
berescu-1203.html
m
242. https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0C
CwQFjAC&url=http%3A%2F%2Fwww.om.ugal.ro%2Fom%2Fpersonal%2FSori
co
n%2520Ciortan%2Fdesc%2Fingmec%2F2013%2FOsii-Arbori-
Lagare.ppt&ei=5dHrU4nFBoGhyAOQy4KIDw&usg=AFQjCNFr6BY6IoxaWuZ
o.
2FQ00xDBCE6ahHQ&bvm=bv.72938740,d.bGQ&cad=rja
243. https://www.youtube.com/watch?v=1o2h8teZOZY
ho
244. https://www.youtube.com/watch?v=lYnzq0SdSM8
245. https://www.youtube.com/watch?v=tLOB42fYzRQ
ya
246. https:/www.youtube.com/watch?v=La3nzYGl420
247. https:/www.youtube.com/watch?v=0hw82Ku432w
@
248. https:/www.youtube.com/watch?v=Y3ErvIw79wA
la
da
bu
n.
ria
ad
- 604 - Transmisii mecanice de putere utilizate în industria de autovehicule
m
co
o.
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
ad
ria
n.
bu
da
la
@
ya
ho
o.
co
m
TRANSMISII MECANICE DE PUTERE
UTILIZATE ÎN INDUSTRIA DE
AUTOVEHICULE
m
co
BAZE TEORETICE
METODOLIGII DE PROIECTARE
o.
APLICAȚII
ho
ya
@
la
da
bu
n.
ria
ad
ISBN 978-606-19-1181-3