CUPRINS

1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului

sistemului de productie..................................................................................................................3
1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tenhologicitatii
acesteia......................................................................................................................................3
1.1.1.Rolul functional si solicitarile piesei............................................................................3
1.1.2. Conditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de executie................................5
1.1.3 Analiza tehnologicitatii constructiei piesei..................................................................
1.2 Analiza !ustificata a materialului pentru executia piesei.....................................................
1.3. Calculul ritmului si producti"itatii liniei tehnologice. #tabilirea preliminara a tipului
$sistemului% de productie...........................................................................................................&
1.3.1. Calculul fondului anual real de timp $'r%....................................................................&
1.3.2. Calculul planului productiei de piese $(
pp
%.................................................................&
1.3.3. Calculul ritmului si producti"itatii liniei tehnologice...............................................1)
1.3.*. #tabilirea preliminara a tipului $sistemului% de productie.........................................1)
Capitolul 2. Alegerea "ariantei optime a metodei si procedeului de...........................................11
obtinere a semifabricatului..........................................................................................................11
2.1 Analiza comparati"a a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea "ariantei optime
.................................................................................................................................................11
2.2 #tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separate...........1*
2.3 #tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului
semifabricatului.......................................................................................................................15
2.* +ntocmirea planului de operatii pentru executarea semifabricatului.................................15
Capitolul 3. ,laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei.........1-
3.1 Analiza proceselor tehnologice similar existente..............................................................1-
3.2 Alegerea utila!elor tehnologice..........................................................................................1
3.- Adoptarea schemei de bazare i fixare a piesei i a dispoziti"elor ce asigur. realizarea
acesteia....................................................................................................................................21
Capitolul *. /eterminarea regimurilor optime de a chiere .........................................................20
*.1. (o1iuni generale...............................................................................................................20
*.3 ,lementele componente ale regimului de a2chiere..........................................................3)
*.3.1. Alegerea sculei..........................................................................................................3)
*.3.2. Alegerea ad3ncimii de a2chiere.................................................................................31
*.3.3. Alegerea a"ansului....................................................................................................31
*.3.*. /eterminarea "itezei de a2chiere...............................................................................33
Capitolul 5 Calculul necesarului de for . de munc., de utila!e, #./.4-uri i materiale ..............3*
5.1 Calculul necesarului de for . de munc. ............................................................................3*
5.2 Calculul necesarului de utila!e..........................................................................................3
5.3 Calculul necesarului de #./.4- uri....................................................................................3
5.3.1 Calculul necesarului de scule.........................................................................................3&
5.3.2 Calculul necesarului de dispoziti"e i "erificatoare .......................................................3&
Capitolul -.Calculul costurilor de fabricatie...............................................................................*)
-.1. #tructura generala a costului de fabricatie......................................................................*)
-.2. Cheltuielile directe..........................................................................................................*1
-.2.1 Costul materialului.....................................................................................................*1
-.2.2.Costul manoperei........................................................................................................*1
-.3.Cheltuielile indirecte.........................................................................................................*2
-.3.1.Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utila!elor....................................................*2
-.3.2 Cheltuieli generale ale sectiei...................................................................................*3
-.*. Calculul costului piesei si al pretului piesei.....................................................................*3
Capitolul 0 5ibliografie...............................................................................................................**
1. Analiza condi iilor tehnico-func ionale i a tehnologicit ii piesei i stabilirea tipului
sistemului de produc ie
1.1. Analiza rolului func ional, a condi iilor tehnice impuse piesei finite i a
tenhologicit ii acesteia
1.1.1.Rolul func ional i solicitrile piesei
Arborele cotit are urmtorul rol func ional:
Arborele cotit prime te mi carea de la piston prin intermediul bielei, o transform n mi care de rotaie
pe care o transmite n exterior pentru antrenarea diferitor subansambluri ale motorului i la transmisia
automobilului pentru autopropulsare. De asemenea mai are i rolul de a nsuma momentele motoare
dezvoltate de fiecare cilindru n parte. Este piesa cea mai important i cea mai scump a motorului.
Pr i componente ale arborelui cotit :
Arborele cotit are urmatoarele parti urmatoarele parti componente: captul (fusul)
anterior 1, cu canal de pan, fusurile paliere 2, fusurile manetoane , bra ele manetoane !
pentru a realiza le"atura dintre fusuri, masele de realizare a ec#ilibra$ului %, pentru
ec#ilibrarea dinamic a arborelui cotit, flan a de fixare a volantului &.

'i"ura 1. Elemente componente ale arborelui cotit
'orma arborelui cotit depinde de: numrul i pozi ia cilindrilor, numrul fusurilor
manetoane, ordinea de func ionare a motorului i sistemul de ec#ilibrare al motorului. (rborele
are de obicei un numr de fusuri paliere e"al cu numrul cilindrilor n plus unul. (cesta duce la
cre terea ri"idit ii lui dar duce i la o cre tere a "reut ii i a lun"imii, iar prelucrarea este mai
"reoaie. 'usurile paliere sunt plasate pe aceea i ax "eometric. )umrul fusurilor
manetoane este e"al cu cel al cilindrilor n cazul motoarelor n linie i redus la $umtate in
cazul motoarelor in *. 'usul maneton impreun cu cele dou bra e manetoane formeaz
manivela. Decalarea fusurilor manetoane ntre ele se face in func ie de numrul lor, asi"ur+nd
prin aceasta o func ionare uniform a motorului i o ec#ilibrare a arborelui cotit. (stfel la
motoarele cu ! cilindri n patru ! timpi ,decalarea este de 1,-. intre fusurile manetoane
(/2-0!)
Fusul palier reprezint, mpreun cu la"rul din motor, elementul de spri$in prin care se asi"ur
transmiterea for elor i momentelor de dezec#ilibru ale motorului ctre rama de fundaie i de acolo catre
structur de rezisten a motorului.
Fusul maneton face le"atura cu restul ec#ipamentului mobil prin intermediul bielei, al crei cap se
monteaz pe acest fus.
Bra ele sunt elemente de le"atur ntre cele dou fusuri. 1n funcie de soluia te#nic de ec#ilibrare
aleas n prelun"irea braelor (partea dinspre palier) se pot afla contra"reut i calate corespunztor. 2artea
prin care se transmite momentul motor efectiv consumatorului se nume te partea posterioar a arborelui
cotit, n timp ce partea opus se nume te partea frontal.
Principalele suprafe e func ionale ale arborelui cotit precum si piese conjugate
2rincipalele suprafe e func ionale ale arborelui cotit sunt fusurile palier i maneton
precum i capetele arborelui cotit, respectiv flan a pe care se monteaz volantul si captul pe
care se monteaz roata din at utilizat pentru an"renarea distribu iei. De asemenea in func ie
de solu ia constructiv arborele cotit mai poate fi prevzut cu o roat din at utilizat pentru
antrenarea pompei de ulei. 3rebuie s se in cont si de faptul c este necesar realizarea
unei etan eit i pentru a evita scur"eri dat fiind faptul ca arborele cotit este situat in baia de
ulei. (rborele cotit intr n contact cu la"rele paliere prin intermediul semicuzine ilor,
realiz+ndu4se o asamblare cu $oc. 5ocul dintre semicuzinet i arborele cotit este extrem de
important deoarece trebuie sa asi"ure o pelicul de ulei pentru realizarea un"erii si evitarea
uzrii excesive.
Principalele solicitri la care este supus arborele cotit
6ub ac7iunea for7elor de presiune a "azelor 8i a for7elor de iner7ie, n elementele
arborelui cotit apar solicitri de ntindere, compresiune, ncovoiere 8i rsucire. 1n zona
fusurilor, care constituie, n "eneral, pr7i componente ale unor la"re de alunecare,
soliciatarea la uzur este mai intens ceea ce a impus trasarea prin corpul arborelui a unui
canal de aducere a uleiului la fiecare fus n parte. 3ot pentru reducerea uzurii fusurilor paliere
unele solu7ii constructive prevd utilizarea unor la"are cu rulmen7i de rosto"olire ceea ce a
condus fie la crearea unor raze ale acestor fusuri de marimea bra7elor manetoane (solu7ie
folosit la unele autocamioane 8i autobuze), fie utilizarea unui arbore cotit asamblat din mai
multe buc7i (solu7ie folosit pentru autoturisme de litra$ mic). (v+nd n vedere aceste solicitri
n func7ionare, se impune ale"erea unor materiale care s permit realizarea unei durita7i
superficiale mari a fusurilor.
'i"ura 2. 6olicitari ale fusurilor arborelui cotit
6ub ac7iunea acestor for7e arborele cotit se deformeaz. Deforma7iile trebuie s fie
minime pentru a nu perturba func7ionarea motorului. 6e apreciaz c nclinarea fusului palier
n raport cu axa "eometric nu trebuie s dep8easc 94 2mm pentru a nu compromite pelicula
de ulei.
Materiale din care sunt confec iona i arborii coti i
Arborii coti i sunt confec iona i fie din o el aliat prin for!are, fie din font. cu grafit
nodular, prin turnare. /up. prelucrare fusurile se trateaz. termic, c.lire superficial. cu C+' i
re"enire dup. care se rectific. pe ma ini de rectificat arbori coti i.
1.1.. !onditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de e"ecutie
: Dimensiuni principale nominale .
;n construc7ia unui arbore cotit trebuie s se aib n vedere toate cerin7ele func7ionale, si"uran7n
func7ionare decalarea uniform a func7ionrii cilindrilor, ec#ilibra$ul optim, lun"imea 8i masaredus, te#nolo"ia
de execu7ie c+t mai simpl 8i pre7 redus.
;n "eneral, la <(6 8i <(= se adopt construc7ii de arbori coti7i la care fiecare fus maneton
estencadrat de fusuri paliere, n care caz se asi"ur o ri"iditate optim.2ozi7ia fusurilor manetoanese ale"e n
func7ie de ordinea aprinderii 8i a unui e4c#ilibra$ c+t mai complet.>un"imea total a arborelui cotit este
determinat de distan7a dintre cilindri 8i captul liber.
2entru lun"imi reduse ale arborelui cotit se asi"ur mai u8or ri"iditatea necesar, la dimensiunioptime
ale fusurilor 8i colurilor (cazul motoarelor n *).'usurile manetoane se execut toate la acela8i diametru, mai
redus dec+t al fusurilor paliere.2entru reducerea masei arborelui cotit fusurile manetoane 8i c#iar cele paliere
se "uresc.?ra7ele arborelui cotit au diferite forme. @acordarea fusurilor cu bra7ele pentru
diminuareaconcentrrii tensiunilor se recomand a se face cu raze c+t mai mari, p A -,-& d, unde d
estediametrul fusului. <rirea suprafe7ei de spri$in a fusului se a4si"ur n cazul racordrii cu razevariabile sau a
racordrii cu de"a$are.
3olerante la lun"imea
fusurilor
6e admit in limite -,1%...-,% mm pentru paliere si manetoane si
-,-%...-,1% mm pentru fusul palier de "#idare
3olerante privind
pozitia spatiala
6e refera la concetricitatea fusurilor si rectilinitatea axei arborelui cotit
care trebuie sa fie in limitele -,-1%...-,-2% mm01-- mm in planul
perpendicular pe acesta.
3olerante la lun"imea
fusurilor
6e admit in limitele -,1%...-,% mm pentru paliere si manetoane si
-,%...-,% mm pentru fusul palier de "#idare
=alitatea si duritatea
suprafetelor
=alitatea suprafetelor fusurilor paliere si manetoane este estimata prin
ru"ozitatea acestora la @aB -,1...-,2 Cm.
2entru a asi"ura rezistenta la uzura la duritatea fusurilor trebuie sa fie
%2...&% D@=E adancimea stratului calit 2,%...!,% mm
=onditii de ec#ilibrare
2enru a evita aparitia unor dezec#ilibre perturbatoare se aplica
ec#ilibrarea dinamica a arborelui cotit, care consta in a corecta masa
acesatuia astfel incat axa principala de inertie sa coincida cu axa de
rotatie. 2ractic se fixeaza valoarea minima pe care nu trebuie sa o
depaseasca forta centrifu"a creata de dezec#ilibrare. 6e limiteaza aeasta
valoare la %F din masa arborelui cotit. ;n cazurile uzuale ec#ilibrarea
dinamica se executa in limitele de 1,-...!,- )Gmm la fiecare capat.
1.1.# Analiza tehnologicitatii constructiei piesei
3e#nolo"icitatea este caracteristica complexa a constructiei piesei ce asi"ura, in
conditiile respectarii conditiilor de eficienta si si"uranta in functionare, posibilitatea fabricarii
acstuia prin cele mai economice procese te#nolo"ice, cu c#eltuieli minime de forta de munca,
utila$e, materiale, ener"ie.
(rborele cotit este de doua feluri: demontabil si nedemontabilE ultima solutie se
utilizeaza pe scara lar"a. 2entrru reducerea "reutatii arborelui si a fortelor centrifu"ale, fusurile
se "auresc. 6olutia este convenabila din punct de vedere al rezistentei la oboseala deoarece
asi"ura o distributie mai favorabila a fluxului de forte. 2entru a usura mai mult fusul maneton,
"aura exterioara se executa excentric, ceea ce exercita o influenta pozitiva si asupra atenuarii
efectului de concentrare. 6e obtine o ri"iditate si o rezistenta la oboseala sporite daca
sectiunile fusurilor maneton si palier se suprapun. 6uprapunerea la motoarele autove#iculelor
este de 1%...2% mm si se realizeaza cu usurinta la motoarele subpatrate. ?ratele arborelui cotit
se confectionau mai demult in forma paralelipipedica. 2entru usurarea arborelui se
indeparteaza material din colturi, care nu participa la transmiterea momentelor. =and se
micsoreaza "rosimea bratelor pentru a reduce lun"imea arborelui, sectiunea de calcul se
obtine prin marirea latimii. 6e a$un"e astfel la bratul de forma eliptica sau c#iar circulara, forme
care au o actiune favorabila asupra rezistentei la oboseala.
(rborele cotit se confectioneaza prin doua procedee : prin for$are sau prin turnare.
'or$area se efectueaza liber sau in matrita cand lun"imea arborelui cotit nu depaseste 2 m.
'or$area in matrita prezinta avanta$ul ca fibrele, urmand conturul piesei, nu comporta
intreruperi. (rborii cotiti for$ati se confectioneaza in "eneral din otelE cei turnati pot fi
confectionati din fonta sau otel. ;n ultimii ani s4au pus la punct procedee de confectionare a
arborilor cotiti prin turnare. (ceasta metoda prezinta urmatoarele avanta$e : reducerea
consumului de material, adaosuri mici de pelucrare, realizarea cu usurinta a formelor tubulare
ceea ce reduce masa cu 1-...2-F, realizarea cu usurinta a formelor oprime cerute de
ec#ilibrare. 2rin prelucrare mecanica a arborelui for$at, se obtin doar forme apropiate de cele
optime cu c#eltuieli mai mari.
1. Analiza justificata a materialului pentru e"ecutia piesei
Dupa stabilirea rolului functional se ale"e materialul optim ce va fi folosit la obtinerea
piesei. @olul func7ional ne arata si proprietatile pe care trebuie sa le indeplineasca piesa. H
ale"ere optima a unui material pentru o anumita destinatie , este o problema foarte complexa
ce
trebuie rezolvata de proiectant.
=oncluzia este ca daca se doresc anumite proprietati se face o proiectare a
materialului
cu o astfel de structura care sa implice cerintele cerute de rolul functional . (dica se ale"e acel
material care sa indeplineasca cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in
conditiile unui pret de cost minim si al unei fiabilitati sporite.
2roprietatile unui material trebuie considerate ca o sum de relatii intre material si
mediul
incon$urator in care va lucra.
<aterialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile
arborelui. 2entru a satisface toate conditiile ( rezistenta mare la oboseala, duritate ridicata a
suprafetelor fusurilor, buna prelucrabilitate, usurinta obtinerii semifabricatului), arborii cotiti se
executa din fonta sau otel, cu urmatoarele caracteristici :
Itilizarea fontei prezinta cateva avanta$e. 'onta este un material ca calitati antifrictiune
superioare, datorita incluziunilor de "rafitE de aceea, uzura fusurilor este inferioara. >a unele
H3E> Dintre calitatile de otel cel mai mult se folosesc otelurile de imbunatatire cu si fara
elemente de aliere.
Hteluri carbon de calitate din marcile H>= !%J, H>= &-J, 63(6 ,,-4/K.
Hteluri aliate de tipul =r4)i, =r4)i4<o, sau =r4<o din marcile indicate in 63(6
/K14/K
'H)3( Dintre calitatile de fonta cele mai bune rezultate s4au obtinut cu fonta modificata
cu "rafit nodular cu o rezistenta la rupere de &%-.../- )0mmGmm si duritatea de
212...2/- D?.
De asemenea se folosesc fonte speciale aliate cu =r, )i, <o, =u.
(rborii cotiti turnati in comparatie cu cei for$ati prezinta anumite particularitati:
semifabricatul este mai precis ceea ce determina micsorarea volumului de
prelucrari mecanice cu 2%...-F, reducerea consumului de material si reducerea
duratei de fabricareE sunt putin sensibili la concentrarea tensiunilor, au o
rezistenta la oboseala ridicata, au insa o rezistenta mai mica decat arborii for$ati
din otel din care cauza se executa cu dimensiuni mariteE incluziunile de "rafit
confera inalte calitati de amortizare a oscilatiilor de torsiune.
motoare s4au obtinut rezultate spectaculoase, uzura fusului maneton reducandu4se de patru
ori prin inlocuirea arborelui de otel cu cel din fornta. Datorita actiunii lubrifiante a "rafitului,
fonta suporta presiuni specifice mai mari, ceea ce face posibila utilizarea cuzinetilor din bronz
sau plumb.
1.#. !alculul ritmului si producti$itatii liniei tehnologice. %tabilirea preliminara a
tipului &sistemului' de productie
1.#.1. !alculul fondului anual real de timp &(r'
'r B LMc4(Md9Ms)NGnsGtsGOp Lore0anN (1.1.)
unde:
Mc : numarul zilelor calendaristice dintr4un anE Mc B&% zile0anE
Md : numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr4un anE
MdB%2 sau 1-! zile0anE
Ms : numarul zilelor sarbatorilor le"aleE MsB& zile0anE
ns : numarul de sc#imburi, dat prin tema Lsc#imburi0ziNE nsB2E
ts : durata unui sc#imbE tsB, ore0sc#imbE
Op : coeficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita reparatiilor executate
in timpul normal de lucru al sc#imbului respectiv. 6e recomanda L2GN:
OpB-,K/ pentru nsB1 E OpB-,K& pentru nsB2 E OpB-,K! pentru nsB .
6e ale"e: MdB1-! zile0an si OpB-,K&
@ezulta : 'rBL&%4(1-!9&)NG2G,G-,K& 'rBK1&,, ore0an
1.#.. !alculul planului productiei de piese &)
pp
'
)ppB )pGn9 )r9 )rc9 )ri Lpiese0anN (1.2.)
unde: )p : planul de productie pentru produsul (ansamblul) respectiv, dat prin temaE
n : numarul de piese de acelasi tip pe produsE
)r : numarul de piese de rezerva, livrate odata cu produsul. ;n ma$oritatea cazurilor,
)rB-E
)rc : numarul de piese de rezerva livrate la cerere (pentru reparatii). 6e adopta in functie
de durabilitatea piesei intre - si 2--...--F din ()pGn)E
)ri : numarul de piese rebutate la prelucrare din cauze inevitabile. 6e adopta in functie de
dificultatea proceselor te#nolo"ice presupuse a fi utilizate intre -,1...1F din ()pGn9 )r9 )rc)E
6e ale"e: )pGnB1,% --- piese0an E )rc B 2-F din ()pGn)E
)riB -,%F din ()pGn9 )r9 )rc)
@ezulta:
)ppB1,% ---9-9/ ---9(1,% ---9-9/ ---)G-.-%
)ppB 2 1-- piese0an
1.#.#. !alculul ritmului si producti$itatii liniei tehnologice
@itmul liniei te#nolo"ice, @P, are implicatii ma$ore asupra asi"urarii sincronizarii
operatiilor (pentru liniile cu flux continuu), prin divizarea procesului te#nolo"ic in operatii si
faze, ale"erea utila$elor, 6D*4urilor si a structurii fortei de munca.
@PB'rG&-0)pp Lmin0piesaN
@PB1,--, min0piesa (1..)
2roductivitatea liniei te#nolo"ice reprezinta inversul ritmului liniei:
QPB)ppG'rB&-G @P Lpiese0oraN QPB&-,!K1 piese0ora (1.!.)
1.#.*. %tabilirea preliminara a tipului &sistemului' de productie
3ipul de productie reprezinta ansamblul de factori productivi dependenti, conditionati in
principal de: stabilitatea in timp a productiei, complexitatea constructiva si te#nolo"ica a
acesteia
si de volumul productiei. 3ipul de productie influenteaza: caracterul si amploarea pre"atirii
te#nice a productiei, nivelul de specializare si structura de productie, formele de or"anizare a
productiei, economicitatea fabricatiei.
<etodele de stabilire a tipului productiei : metoda indicilor de constanta a fabricatiei,
metoda nomo"ramei4necesita, pe lan"a valoarea @P si valorile timpilor normati pentru
operatiile
principale ale procesului te#nolo"ic L1G(1..2.)N.
;ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati, acestia pot fi adoptati preliminar,
prin analiza unui proces te#nolo"ic similar existent sau la stabilirea timpului de productie, se
va
utiliza unui criteriu orientativ (mai putin precis), bazat numai pe ritmul mediu al liniei
te#nolo"ice, @P, astfel daca:
@P R 1 min0buc : se adopta productie de masaE
1 R @P R 1- min0buc : se adopta productie de serie mareE
1- R @P R - min0buc : se adopta productie de serie mi$locieE
- R @P R 1-- min0buc : se adopta productie de serie micaE
@P A 1-- min0buc : se adopta productie individuala.
;n cazul nostru, unde @PB1.--, min0buc, se adopta productie de serie mare, cu toate
ca se apropie si de productia de masa.
;n cazul frecvent intalnit in constructia pieselor auto, al productiei de serie se pune si
problema determinarii marimii optime a lotului de piese fabricate ()lot).
6e poate utiliza relatia orientativa:
)lotB)ppGMr0M1 Lpiese0lotN (1.%.)
unde:
Mr : numarul de zile pentru care trebuie sa existe rezerva de pieseE
MrB2... zile la piese de baza, mariE
MrB%...1- zile la piese marunteE
M1BMc4(Md9Ms) : numarul anual de zile lucratoareE
(le"em:
MrB zile E M1B2%% zile
@ezulta:
)lotB2 1--G02%% )lotB2 /!2,% piese0lot
!apitolul . Alegerea $ariantei optime a metodei si procedeului de
obtinere a semifabricatului
.1 Analiza comparati$a a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea
$ariantei optime
(le"erea procedeului se face pe baza criteriilor te#nico4economice si de
compatibilitatea
procedeului cu:
: materialul de executieE
: precizia impusa prin desenul de executieE
: forma si solicitarile pieseiE
: dimensiunile principale ale pieseiE
: caracterul productiei.
3urnarea, ca procedeu te#nolo"ic este una din cele mai vec#i metode de ob7inere a
pieselor prin punere in forma, dezvoltate de om. 3urnarea intervine intotdeauna ca metoda
te#nolo"ica distinct la materialele care sunt elaborate in stare lic#ida sau vascoasa.
;mpreun cu
prelucrrile prin matri7are si cu cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemi$locit
la realizarea formei pieselor : spre deosebire de alte prelucrri, unde forma rezulta prin
mi$locirea unor procese te#nolo"ice preliminare distincte ( laminare, tra"ere, for$are libera,
a8c#iere si microa8c#iere).
2rin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la
frac7iuni
de "ram si pana la sute de tone, care i8i "sesc utilizri in toate domeniile de activitate.
2rocesele de execu7ie a pieselor prin turnare se remarca prin urmtoarele avanta$e:
4 permit realizarea de piese cu confi"ura7ii diverse, in clasele de precizie &..1&, cu
suprafe7e de ru"ozitate @aB1,&...2-- CmE
4permit realizarea de piese cu propriet7i diferite in sec7iune (unimaterial, polimaterial)E
creeaz posibilitatea ob7inerii de adaosuri de prelucrare minime ( fata de for$area libera,
sau prelucrrile prin a8c#iere)E
4creeaz posibilitatea de automatizare complexa a procesului te#nolo"ic, fapt ce permite
repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acela8i tipE
4 permit ob7inerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce ii confer acesteia
o rezisten7 multidirec7ional. ;n "eneral, compactitatea, structura si rezistenta mecanica a
pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica (deoarece
acestea poseda o rezistenta unidirec7ional, dup direc7ii preferen7iale).
Dintre dezavanta$ele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera:
4 consum mare de manopera, indeosebi la turnarea in forme temporareE
4 costuri ridicate pentru materialele auxiliareE
4 consum mare de ener"ie pentru elaborarea si men7inerea materialelor in stare lic#ida la
temperatura de turnareE
4 necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru imbunt7irea condi7iilor de
munc.
De men7ionat c , prin turnare se pot realiza atat piese 0 semifabricate dintr4un material
unic, sau din cel pu7in doua materiale ( acoperiri prin turnare statica sau centrifu"ala, utilizarea
turnrii cu inser7ii, ob7inerea prin turnare a materialelor compozite etc.).
3endin7a actual este de a eficientiza procesele de produc7ie prin reducerea adaosurilor de
prelucrare si a opera7iilor de prelucrare dimensionala ulterioare. Din acest motiv, procedeele
de
punere in forma, intre care 8i turnarea, capt o aten7ie deosebit, cunoscand un "rad mai
ridicat
de perfec7iune 8i inovare fa7 de alte procedee.
;n func7ie de domeniul de aplicare al procesului de turnare ( te#nolo"ii mecanice,
metalur"ice, de mecanica fina, de te#nica dentara, de prelucrri de industria c#imica, de
construc7ii etc.), pot exista denumiri specifice, care sunt sinonime.
(mestecul de formare este materialul din care se realizeaz interiorul formei de turnare
( la turnare in forme temporare), fiind compus din doua elemente: un material "ranulat, care
are
rolul de a se modela dup confi"ura7ia modelului si de a umple rama de formare, si un liant,
care
confer rezistenta si stabilitate formei de turnare, permi7and ulterior dezbaterea formei pentru
extra"erea piesei. (mestecul de formare trebuie sa aib o bun refractaritate, pentru a rezista
la
contactul cu topitura, precum si o "ranula7ie corespunztoare, pentru a asi"ura etan8eitatea
pere7ilor cavita7ii formei.
'orma de turnare este scula specifica procesului te#nolo"ic de turnare care con7ine
cavitatea de turnare re7eaua de turnare si canalele de evacuare a "azelor. =u a$utorul ei se
realizeaz confi"ura7ia ,"abaritul si calitatea suprafe7ei piesei.
'ormarea este denumirea "enerica a opera7iilor prin care se realizeaz forma de
turnareE
acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare 8i semitemporare,
confec7ionate
din amestecuri de formare. 'ormele permanente , de tipul matri7elor si al coc#ilelor se
realizeaz
prin turnare sau for$are, urmate de prelucrri mecanice, tratamente termice 8i de suprafa7.
Extra"erea piesei denume8te opera7ia de scoatere a piesei solidificate din forma de
turnare.
<iezul este o parte distincta a formei de turnare, cu a$utorul cruia se ob7in "olurile
interioare ale piese turnate. <iezurile pot fi permanente(la turnare in matri7e sau coc#ile) sau
temporare ( la turnarea in coc#ile sau in forme temporare).'ormarea miezurilor se face cu
a$utorul cutiilor de miez.
<odelul de turnatorie este o mac#eta tridimensionala care reproduce aproape identic
piesa, mrit corespunztor in func7ie de caracteristica de contrac7ie ala solidificare a
materialului piesei si serve8te in opera7iile de formare.
<ula$ul este un model intermediar (ne"ativul formei piesei reale)E serve8te la realizarea
modelului de turnatorie(pozitivul formei piesei).
@e7eaua de turnare este partea te#nolo"ica a cavita7ii formei de turnare, care con7ine
palnia de turnare, totalitatea canalelor de conducere a materialului lic#id spre cavitatea piesei,
precum si maselotele. 2entru formarea re7elei de turnare se realizeaz modele
corespunztoare.
3urnabilitatea este proprietatea te#nolo"ica a unui material ce define8te capacitatea
acestuia de a capt dup solidificare confi"ura7ia "eometrica si dimensiunile unei forme
"eometrice in care se introduce in stare lic#ida sau lic#ido4vascoas. Este o proprietate
te#nolo"ica complexa, care determina posibilit7ile unui material de a fi prelucrat prin turnare,
ea
este influen7at de mrimi fizice precum: fuzibilitatea, fluiditatea, contrac7ia de solidificare etc.
3urnarea este denumirea "enerica a unor "rupe de procese te#nolo"ice de realizare a
pieselor semifabricat 8i0sau finite .
Propriet+i de turnare ale metalelor ,i aliajelor
1. 3urnabilitatea: proprietatea te#nolo"ic "lobal, care reflect comportarea
materialelor in raport cu procedeele te#nolo"ice din "rupa turnrii . Ea se exprim
prin calificative : foarte bun , bun , satisfctoare , slab , nesatisfctoare .
2. 'uzibilitatea : este proprietatea materialului de a trece in stare topit .
. 'luiditatea: este proprietatea materialului aflat in stare lic#id sau vascoas de a cur"e
8i umple toate detaliile cavita7ii formei de turnare .
!. =ontrac7ia: este proprietatea materialului metalic de a48i mic8ora volumul in timpul
solidificrii .
%. 6e"re"area: este separarea constituen7ilor unui amestec etero"en astfel incat
distribu7ia acestora nu mai este uniform .
&. (bsorb7ia "azelor: exprim proprietatea de a dizolva "aze .
>a proiectarea modelelor 8i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele etape:
1. :stabilirea rolului func7ional al piesei : se face pe baza metodei de analiz morfofunc7ional
a
suprafe7elorE
2. :ale"erea materialului optim pentru confec7ionarea piesei 4 se folose8te metoda de analiz
a
valorilor optimeE
. : intocmirea desenului piesei brut turnate : se face pornind de la desenul piesei finite, pe
care se adau":
4(p 4 adaosuri de prelucrare, pe toate suprafe7ele a cror precizii dimensionale 8i
ru"ozit7i nu pot rezulta direct din turnareE
4(t 4 adaosuri te#nolo"ice, pentru toate suprafe7ele a cror confi"ura7ie sau pozi7ie nu
poate fi obi8nuit direct prin turnare sau in vederea simplificrii formei te#nolo"ice a pieseiE
4(i 4 adaosuri de inclinare, care faciliteaz scoaterea modelului din form 8i a piesei din
form. *aloarea adaosurilor de inclinare depinde de pozi7ia planului de separa7ieE
4@c 4 adaosuri sub forma razelor de racordare constructive, in scopul de a evita apari7ia
defectelor de tipul fisurilor 8i crpturilorE
4(c 4 adaosuri de contrac7ie. 6tabilirea acestuia se face in func7ie de natura
materialului de turnatE
!. :intocmirea desenului modelului : se face pornind de la desenul piesei brut turnate 7inandu4
se
seama de valorile adaosurilor de contrac7ie 8i de numrul 8i forma mrcilorE
%. :intocmirea desenului cutiilor de miez : se face 7inand cont de confi"ura7ia interiorului
piesei brut turnate care indic numrul 8i forma miezurilor.
(le"erea planului de separa7ie se face 7inand cont de urmtoarele recomandri:
: s fie, pe cat posibil, plan de simetrieE
: s fie, pe cat posibil, un plan dreptE
: s fie situat in pozi7ie orizontalE
: s con7in suprafa7a cea mai mare a piesei.
2entru piesa in discu7ie am ales ca procedeu de turnare , turnarea in forme
permanente statice. (cest procedeu permite ob7inerea de piese cu confi"ura7ie simpl sau
complex , in serie mare sau mas , o precizie dimensional de S -,-, mm sau de S -,1 mmE
o calitate a suprafe7ei bun ( @aA ,2Tm), permite ob7inerea de piese cu "rosimea peretelui de
-,/% : 1 mm cu "uri interioare de 'A -,/% mm filetate sau nefiletate .>a acest procedeu
metalul sau alia$ul lic#id se
introduce prin cdere liber.
-b+inerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastic
;n cazul in care se ale"e fabricarea unui arbore cotit demontabil se poate vorbi si de
obtinere prin procedeu deformabil.
2lasticitatea este proprietatea te#nolo"ic a unui material de a suferi deforma7ii
permanente sub ac7iunea unor for7e exterioare . =a urmare , ob7inerea unei piese care s
corespund unui anumit rol func7ional se face prin redistribuirea de material in stare solid ( nu
prin indeprtarea de material ) in concordan7 cu sistemul de for7e care ac7ioneaz asupra
materialului.
=el mai vec#i procedeu de deformare plastic este for$area .
'or$area este procesul de prelucrare prin deformare plastic ce const in introducerea
in
volumul de material a unor stri tensionale care s produc cur"erea sa (a materialului ) .
(ceste
for7e se aplic prin lovire 8i0sau presare .
'or$area este de dou feluri :
: liber , cand cur"erea materialului se face liber sub ac7iunea unor for7e de lovire:
: in matri7 (matri7are) , cand cur"erea materialului este limitat cavita7ional , sub ac7iunea
unor for7e de lovire 8i0sau presare .
Uinand cont de pro"rama de fabrica7ie 8i de dimensiunile de "abarit relativ reduse
procedeul de deformare plastic ales va fi matri7area.
6e ale"e matri7area , deoarece pentru ca pe lan" ob7inerea unor semifabricate cu
confi"ura7ii de la cele mai simple la cele mai complexe se mai ob7in 8i ru"ozit7i foarte bune
(uneori nu mai necesit prelucrri ulterioare prin a8c#iere) , procesul de fabrica7ie are 8i o
precizie dimensional foarte bun ( S -,-%Tm), pot fi ob7inute produse ale cror propriet7i
fizico4mecanice variaz pe sec7iune .
;ns acest proces de fabrica7ie are 8i un dezavanta$ deosebit : cost foarte mare al
matri7ei .
2entru a stabili procedeul te#nolo"ic optim intre for$are liber 8i for$are in matri7
trebuie
7inut cont de :
4confi"ura7ia "eometric a pieseiE
4pro"rama de produc7ieE
4precizia dimensionalE
4"abarit("reutate).
. %tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de
separate
3inand cont de numarul pieselor de fabricare si productiei de serie mare, am ales
matritarea ca metoda de obtinere.
<atritarea se face pornind de la semifabricat, bara laminate, debitata la lun"ime si
apoi supusa unor faze succesive de deformare pentru a se putea obtine bratele, fusurile si
plansa arborelui cotit. (ceasta metoda prezinta avanta$ul ca se realizeaza o repartizare
continua a fibrelor in material, deci o forma rationala din punct de vedere al solicitarilor, cu un
numar redus de faze si consum specific redus de material. Dezavanta$ul consta in faptul ca
fusurile nu pot fi tubulare, deci masa proprie a unui astfel de arbore este mai mare decat masa
unu arbore similar, realizat prin turnare cu fusuri tubulare.
'i". 'azele matritarii arborelui cotit
.# %tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e"ecutarea desenului
semifabricatului
2recizia semifabricatelor matritate pe masini verticale de matritat este re"lementata
prin 63(6 /&/- : ,-.(daosurile de prelucrare si abaterile limita ale semifabricatului matritat
destinat pieselor auto se incadreaza in clasele ; :;; de precizie atunci cand este vorba de
pisele simple ca in cazul arborilor cotit.(daosul se adopta numai in cazul pieselor matritate ale
caror suprafete se prelucreaza prin asc#iere. ;n functie de caracteristicile de prelucrare de
1,2% mm la care se adau"a -,% mm pentru obtinerea ru"ozitatii prescrise in cadrul capitolului
1.
>a suprafetele matritate care se prelucreaza ulterior inclinarile de matritare si razele de
racordare se aplica la toate cotele nominale ale piesei la care se adau"a valoarea adaosului
de prelucrare respective.
.* .ntocmirea planului de operatii pentru e"ecutarea semifabricatului
2lanul de operatii pentru obtinerea semifabricatului este urmatorul :
)r.
!rt.
-peratii si faze de
semifabricare
Masini, utilaje,
instalatii si %./.0.-uri
Materiale
au"iliare
Parametrii
tehnologici
1 Debitarea materialului 'ierastrau mecanic 4 *iteza si avansul
2 ;ncalzire material =uptor electric 4
3emperatura si
durata de incalzire
2refor$are =avitate de ebosare
)icovala
=iocan
pneumatic
'orta de apasare
! 'or$are primara
<atrita desc#isa
2resa vertical
4
'orta de apasare
=ursa piesei
3imp de apasare
%
Extractia
semifabricatului
Extractoare 4 4
& Debavurare 6tanta 4
'orta de apasare
=ursa
/
'or$are secundara de
redresare
<atrita de redresare
2resa de excentric
4
'orta de apasare
=ursa
, 6ablare cu alice <asina de sablat 4 *iteza de impact
K =.3.=.
>upa
*opsea
2ensula
?anc
=.3.=.
4
!apitolul #. 1laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei
#.1 Analiza proceselor tehnologice similar e"istente
>a elaborarea unei noi te#nolo"ii de fabrica ie se porne te de la analiza
te#nolo"iilor existente, aplicate pentru piesa respectiv sau pentru piese din aceea i "rup.
2entru arborii canela i, prevzu i cu danturi din o eluri de cementare, literatura de specialitate
prevede tipuri distincte de te#nolo"ii de fabrica ie prezentate n mod sc#ematic n tabelul
.1.
;n principiu, la prelucrarea pieselor de tip arbore cotit se parcur" urmatoarele etape :
- Hperatii pre"atitoareE
- 2relucrari de de"rosare, prefinisare, finisareE
- 2relucrare canal de panaE
- 2reucrarea fusurilorE
- 3ratament termicE
- @ectificareE
- =ontrol final.
3ab .1 2rincipalele te#nolo"ii de fabrica ie ale arborilor cotiti
)r.
te#nolo"iei
)r.
opera iei
Hpera ii <a ini unelte i utila$e 6.D.*.4uri Hbs
1
1 6trun$ire de"ro are 6trun" copier ubler
2 6trun$ire finisare 6trun" copier ubler
! 3ratament termic =uptor
!
@ectificare
de"ro are
@I%- ubler @
a
B1,&
2
1 6trun$ire de"ro are 6trun" copier ubler
2 6trun$ire finisare 6trun" copier ubler
3ratament termic =uptor
!
@ectificare
semifinisare
<V< @
a
B-,,

1 6trun$ire de"ro are 6trun" copier ubler

2 6trun$ire finisare 6trun" copier ubler
! 3ratament termic =uptor
% @ectificare @I%-
& >epuire <a in de lepuit @
a
B-,1
3ab .2 2rocesul te#nolo"ic de fabricare a arborilor cotiti
)r. Hp. Hpera ia <a ina unealt 6.D.*.
1 'rezare 4 amborare <a in de frezat i
amborat
4 frez frontal cu cu ite
demontabile
4 bur"#iu centrare
4 ubler
2 6trun$ire ebo por iunea ; <a ini unelte i utila$e

6trun$ire ebo por iunea

;;
6trun" copier
4 cu it 2%x2% dr. 21-
4 ubler
!
6trun$ire finisare
por iunea ;
6trun" copier
4 cu it 2%x2% dr. 21-
4 ubler
%
6trun$ire finisare
por iunea ;;
6trun" copier
4 cu it 2%x2% dr. 21-
4 ubler
&
6trun$ire de"a$are
por iunea ;
6) !--
4 cu it 1&x1& dr. 21-
4 ubler
/
6trun$ire de"a$are
por iunea ;;
6) !--
4 cu it 1&x1& dr. 21-
4 ubler
, @ectificare @I %- 4 piatr %--x2-x-- En,-)
K =ontrol intermediar <as de control
4 ubler, calibre potcoav,
dispozitiv control btaie radial
1- ?ur"#iere <a in de "urit
4?ur"#iu W!
4 ubler
11 'iletare <a in de "urit 3arod <12
12 6trun$ire 6) !-- =u it 2-x12 dr 21-
1 'rezare '= 2--
'rez cu tamburi W%-
4 ubler
1! <arcare 4
4set poansoane
4ciocan -,%O"
1% 6plare
;nstala ie de splare
=ompresor
1& 3ratament termic 4cuptor
4intala ie =;'
4baie ulei
1/ 6ablare ;nstala ie sablat
1, @ectificare V<V
2iatr %--x2-x,- En2%<=
=alibrare potcoav
1K 6plare
;nstala ie de splare
=ompresor
2- =ontrol final <as control
4micrometru
4calibru tampon
4dispozitiv pentru masurat
bataia
4 ubler ,--01
4 ubler --01
4calibre filetate
21 =onservare 4 (mbalare ?aie parafin 4parafin
#. Alegerea utilajelor tehnologice
(le"erea utila$elor i ma inilor4unealt s4a fcut n func ie de tipul prelucrrii,
dimensiunea de "abarit a piesei i de tipul produc iei i de "radul de ncrcare a utila$ului.
2relurarea manetoanelor presupune "enerarea unor suprafete de revolutie excentrice in
raport cu fusurile paliere. =omplexitatea cat mai ales ri"iditatea scazuta a piesei elimina de la
inceput sc#ema "enerala folosita la strun$irea clasica, prin aducerea axelor manetoanelor pe
directia arborilor principali ai masinilor unelte. (ceasta solutie este folosita numai in cazul
arborilor cotiti de dimensiuni mari, caz in care miscarea principal de avans este realizata de
cutitele de strun$it, arborele cotit ramanand fix in timpul prelucrarii.
6interizand cele spuse mai sus, structura masinilor de prelucrat arbori cotiti, vor urmari
sc#ema de clasificare din fi"ura .1. 6uprafetele ce trebuie prelucrate pe aceste masini sunt
suprafetele excentrice ale manetoanelor si suprafetele laterale ale bratelor acestora.
'i". .1 6c#ema "enerala de prelucrare a suprafetelor manetoanelor pe masini unelte
2rocesul de strun$ire a suprafetei cilindrice a manetonului se desfasoara in timp ce ansamblul
piesa4scula executa o deplasare circular, plan paralela intr4un plan perpendicular pe axa de
rotatie a arborelui cotit. (ceasta impune o constructive speciala a saniei portcutit 1, sanie ce
executa miscarea plan paralela cu a$utorul a doi arbori sablon 2 si (fi". .2 b). 2entru a
asi"ura pozitia reciproca maneton4scula se folosesc rolele presoare !.
*oteza de asc#iere impusa procesului determina o anumita turatie n pentru arborele cotit si
pentru cei doi arbori sablon.
*alorile maxime i minime ale vitezei de asc#iere, in functie de diametrul manetonului sunt:
1)))
2
2
max

+
=
d
e n
v
a
af

(.1)
1)))
2
2
max

=
d
e n
v
a
af

(.2)
unde: d : diametrul manetonuluiE
e : distanta (excentricitatea) dintre axa manetonului si cea a arborelui
'i". .2 6c#ema de prelucrare a suprafetelor manetoanelor
'i". .. 6c#ema cinematica a masinii unelte de prelucrare a manetoanelor
6trun"urile cu cutite rotative pentru prelucrarea arborilor cotiti de dimensiuni mari sunt
caracterizate prin pozitia fixa a arborelui cotit, prelucrarea prin strun$ire fiind realizata printr4un
cap port cutite ce executa o mi8care de rotatie, caruia ; se imprina si miscarea de avans pe
directie transversal si lon"itudinala (fi". .!).
In platou 1, pe care sunt montate saniile portcutite 2 si cutitele , exuta miscarea principal de
asc#iere
a
n
. <iscarea de avans radial cu viteza
r
este realizata prin deplasarea saniilor
portcutite. (rborele este orientat si fixat cu a$utorul suporturilor ! ce permit aducerea axei
manetonului sau a fusului palier pe directia ce rotatie a platoului portcutite.
'i". .! 6trun" cu cutite rotative
'i". .% >antul cinematic pentru obtinerea miscarii principale
'i". .% <asini de rectificat arbori cotiti
1n scopul eliminarii deformatiilor la incovoiere s4au construit masini la care arborele este fixat in
pozitie verticala (fi". .&)
'i". .& <asina de rectificat veritcala a arborilor cotiti
#.2 Adoptarea schemei de bazare i fi"are a piesei i a dispoziti$elor ce asigur
realizarea acesteia
*ezi tabelul .
)r.
!rt.
/enumirea
operatiei
Pozitia tehnologica
1
2relucreare capete
arbore
2
2relucrare "auri
centrare

2relucrarea
conturului exterior al
capetelor arborelui
!
2relucrare palier
central
%
2relucrare simultana
a fusurilor palier
&
2relucrare simultana
a fusurilor maneton
/
2relucrarea "aurilor
pentru asamblare cu
volantul
,
Xaurire pentru
strapun"ere in fusuri
K
3ratament termic al
fusurilor paliere si
manetoane
1-
2relucrarea fusurilor
paliere prin
rectificare de finisare
11
Ec#ilibrare prin
eliminare de material
12 *ibronetezire
1 =ontrol final
!apitolul *. /eterminarea regimurilor optime de a chiere
*.1. )o+iuni generale
Dup ce s4a stabilit procesul te#nolo"ic de prelucrare mecanic prin a8c#iere, se
calculeaz adaosurile de prelucrare minime pentru toate opera7iile (fazele) de prelucrare a
fiecrei suprafe7e. 2entru determinarea adaosului minim la prima opera7ie (faz) de prelucrare a
suprafe7ei considerate, mrimile @z, 6, Y, care intr n rela7ia de calcul, sunt cele
corespunztoare semifabricatului matri7at brut, iar eroarea de instalare se determin pe baza
indica7iilor de la precizia prelucrrii mecanice. >a stabilirea procesului te#nolo"ic de prelucrare
mecanic se va avea n vedere c nu se execut la matri7are "urile cu axe in plane neparalele
cu direc7ia de matri7are.
(daosurile de prelucrare totale calculate 8i dimensiunile calculate ale semifabricatelor nu
includ adaosurile te#nolo"ice necesare pentru simplificarea formei semifabricatului matri7at,
pentru fixarea semifabricatelor la tratament termic sau adaosurile pentru probe 8i epruvete de
ncercri mecanice. (daosurile te#nolo"ice men7ionate mai sus se stabilesc n mod suplimentar
fa7 de adaosurile de prelucrare calculate analitic 8i anume, la ntocmirea desenului
semifabricatului matri7at.
>a suprafe7ele matri7ate care se prelucreaz ulterior prin a8c#iere, nclina7iile de
matri7are 8i celelalte adaosuri te#nolo"ice se aplic la dimensiunile nominale calculate ale
acestui semifabricat.
*. !alculul adaosurilor de prelucrare pentru fusul palier 324 5 *# mm
a' !alculul adaosului pentru rectificarea de finisare
>a opera7ia de finisare, se lucreaz cu pietre moi (liant or"anic) cu "ranula7ie mic
(&-...,-). >a rectificarea rotund exterioara se realizeaz precizia de prelucrare n clasa
&.../ de precizie, 8i o ru"ozitate de 1,& ...-,, Tm .
Hpera7ia precedent este rectificarea de de"ro8are cu urmtorii parametri:
=
1 zi
R
1,& Tm : ru"ozitatea este dat n tabele 2.1! L1NE
=
1 i
S
- : factorul de complexitate a formei piesei(se exclude dup tratamentul
termic)
= K -,-2% : coeficient de mic8orare a abaterilor spa7iale dat n tabelul !., L1NE
=
c
1,& Tm0mm 4 curbarea specific dat n tabelul %.1- L1NE
=
c
l
%, mm : lun"imea fusuluiE
= =
c c c
l 2
1,%Tm : curbarea axei, rela7ia %.1%L1NE
=
m

1,/mm : deplasarea matri7elor n planul de separa7ie dat n tabelul %.KL1NE

= + =
2 2
m c
1/1-Tm : abaterea spa7ial total , rela7ia %.,L1NE
= =

K
i 1
! Tm : abaterea spa7ial remanent, rela7ia !.1- L1NE
=
i

- 4 eroarea de fixare la prelucrarea ntre v+rfuri.

6e poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de
finisare cu rela7ia din tabelul .1 L1N.
( ) = + + + =

2 2
1 1 1 min
2 2 2
i i i zi pi
S R A ,K Tm
3oleran7a piesei
1 i
T
este dat n tabelul 2.1% L1N 8i se ale"e
1 i
T
B % Tm.
Deci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
1 min
2 2
i pi inom
T A A
12! Tm
Diametrul maxim nainte de rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
min max max 1
2
p i i
A d d
&-,KK mm
6e rotun$e8te:
= =
nom i i
d d
1 max 1
&-,KK mm
@ezult diametrul minim
= =
1 min 1 i inom i
T d d
&-,,&% mm.
Deci opera7ia de rectificare de de"ro8are se va realiza la cota: mm
)
)35 . )
&& , -)

b' !alculul adaosului pentru rectificarea de degro,are

>a opera7ia de de"ro8are se folosesc pietre abrazive dure (liant ceramic) cu
"ranula7ie mare (2!...&). 2relucrarea arborilor prin rectificare este o opera7ie de finisare
care poate fi final sau premer"toare pentru unele opera7ii de prelucrare fin.
Hpera7ia precedent este strun$irea de finisare cu urmtorii parametri:
=
1 zi
R
,2 Tm : ru"ozitatea este dat n tabele 2.1! L1NE
=
1 i
S
- : factorul de complexitate a formei piesei(se exclude dup tratamentul
termic)
= K -,- : coeficient de mic8orare a abaterilor spa7iale dat n tabelul !., L1NE
=
c
1,& Tm0mm 4 curbarea specific dat n tabelul %.1- L1NE
=
c
l
%, mm : lun"imea fusuluiE
= =
c c c
l 2
1,%Tm : curbarea axei, rela7ia %.1%L1NE
=
m

1,/mm : deplasarea matri7elor n planul de separa7ie dat n tabelul %.KL1NE

= + =
2 2
m c
1/1-m : abaterea spa7ial total , rela7ia %.,L1NE
= =

K
i 1
% Tm : abaterea spa7ial remanent ,rela7ia !.1- L1NE
=
i

- 4 eroarea de fixare la prelucrarea ntre v+rfuri.

6e poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de
finisare cu rela7ia din tabelul .1 L1N.
( ) = + + + =

2 2
1 1 1 min
2 2 2
i i i zi pi
S R A 1-K Tm
3oleran7a piesei
1 i
T
este dat n tabelul 2.1% L1N 8i se ale"e
1 i
T
B%!.
Deci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
1 min
2 2
i pi inom
T A A
1&Tm
Diametrul maxim nainte de rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
min max max 1
2
p i i
A d d
&-.11mm
6e rotun$e8te:
= =
nom i i
d d
1 max 1
&-,11 mm
@ezult diametrul minim
= =
1 min 1 i inom i
T d d
&-,-!& mm.
Deci opera7ia de strun$irea de finisare se va realiza la cota: mm
)
)5* . )
11 , -)

c' !alculul adaosului pentru strunjirea de finisare

1n "eneral strun$irea de finisare se realizeaz n dou treceri: una de prefinisare 8i
una de finisare care s asi"ure precizia dimensional, de form 8i ru"ozitatea final.
6trun$irea de finisare se poate executa pe aceia8i ma8in pe care s4a executat de"ro8area,
ns pentru a asi"ura o calitate superioar a prelucrrii se recomand ca finisarea s se
execute pe ma8ini unelte cu precizie mai ridicat.
Hpera7ia precedent este strun$irea de de"ro8are cu urmtorii parametri:
=
1 zi
R
12,% Tm : ru"ozitatea este dat n tabele 2.1! L1NE
=
1 i
S
- : factorul de complexitate a formei piesei(se exclude dup tratamentul
termic)
= K -,-& : coeficient de mic8orare a abaterilor spa7iale dat n tabelul !., L1NE
=
c
1.& Tm0mm 4 curbarea specific dat n tabelul %.1- L1NE
=
c
l
%, mm : lun"imea fusuluiE
= =
c c c
l 2
1/, Tm : curbarea axei din rela7ia %.1%L1NE
=
m

1,/mm : deplasarea matri7elor n planul de separa7ie dat n tabelul %.KL1NE

= + =
2 2
m c
1/1-Tm : abaterea spa7ial total , rela7ia %.,L1NE
= =

K
i 1
1-2 Tm : abaterea spa7ial remanent , rela7ia !.1- L1NE
=
i

- 4 eroarea de fixare la prelucrarea ntre v+rfuri.

6e poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de
finisare cu rela7ia din tabelul .1 L1N.
( ) = + + + =

2 2
1 1 1 min
2 2 2
i i i zi pi
S R A 2- Tm
3oleran7a piesei
1 i
T
este dat n tabelul 2.1% L1N 8i se ale"e
1 i
T
B1!-Tm.
Deci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
1 min
2 2
i pi inom
T A A
/- Tm
Diametrul maxim nainte de rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
min max max 1
2
p i i
A d d
&-,! mm
6e rotun$e8te:
= =
nom i i
d d
1 max 1
&-,! mm
@ezult diametrul minim
= =
1 min 1 i inom i
T d d
&-,,& mm.
Deci opera7ia de strun$irea de de"ro8are se va realiza la cota: mm
)
)5* . )
3* , -)

d' !alculul adaosului pentru strunjirea de degro,are

6e poate executa cu unul sau mai multe cu7ite n func7ie de lun"imea arborelui 8i
ad+ncimea de a8c#iere, prin mpr7irea adaosului de prelucrare n lun"ime sau ad+ncime
dintr4o trecere sau mai multe. 6trun$irea de de"ro8are se face cu re"imuri intensive
deoarece n aceast opera7ie se ndeprteaz cea mai mare parte a adaosului de
prelucrare.
Duma opera7ia de matri7are la cald semifabricatul rezult cu urmtorii parametrii:
=
1 zi
R
2%- Tm : ru"ozitatea este dup opera7ia de matri7are %., L1NE
=
1 i
S
-- : factorul de complexitate a formei piesei din tabelul %., L1NE
= K 1 : coeficient de mic8orare a abaterilor spa7iale dat n tabelul !., L1NE
=
c
1,& Tm0mm 4 curbarea specific dat n tabelul %.1- L1NE
=
c
l
%, mm : lun"imea fusuluiE
= =
c c c
l 2
1,&Tm : curbarea axei, rela7ia %.1%L1NE
=
m

1,/mm : deplasarea matri7elor n planul de separa7ie dat n tabelul %.KL1NE

= + =
2 2
m c
1/1-Tm : abaterea spa7ial total, rela7ia %.,L1NE
= =

K
i 1
1/1- Tm : abaterea spa7ial remanent, rela7ia !.1- L1NE
=
i

- 4 eroarea de fixare la prelucrarea ntre v+rfuri.

6e poate calcula adaosul de prelucrare intermediar minim pentru rectificarea de
finisare cu rela7ia din tabelul .1 L1N.
( ) = + + + =

2 2
1 1 1 min
2 2 2
i i i zi pi
S R A !%2- Tm
3oleran7a opera7iei precedente
1 i
T
este dat n tabelul 2.1% L1N 8i se ale"e
1 i
T
B2%--Tm.
Deci adaosul nominal pentru rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
1 min
2 2
i pi inom
T A A
/-2-Tm
Diametrul maxim nainte de rectificarea de finisare se calculeaz cu rela7ia din
tabelul. L1N:
= + =
min max max 1
2
p i i
A d d
&-,,& mm
6e rotun$e8te:
= =
nom i i
d d
1 max 1
&-,,& mm
@ezult diametrul minim
= =
1 min 1 i inom i
T d d
&-,!& mm.
Deci matri7area semifabricatului se va realiza la dimensiunea: mm
)
5 . 2
- , -)

*.# 1lementele componente ale regimului de a,chiere

(ceste elemente s+nt:
ad+ncimea de a8c#iere t care este definit ca mrimea ti8ului principal aflat n contact
cu piesa de prelucrat, msurat perpendicular pe planul de lucruE
viteza de a8c#iere v care este definit ca viteza la un moment dat, n direc7ia mi8crii de
a8c#iere, a unui punct de a8c#iere considerat pe ti8ul sculeiE
avansul s care este determinat de obicei n mm la o rota7ie a piesei sau sculei.
(vem de prelucrat fusurile paliere 8i manetoane de la un arbore cotit. 1ntruc+t prelucrarea se
face simultan dintr4o sin"ura mi8care pentru toate fusurile paliere 8i respectiv fusurile
manetoane tot dintr4o mi8care, se va face calculul doar pentru un fus palier 8i un fus maneton.
%trunjirea de degro,are la cota Z %2 J 2,,&
*.#.1. Alegerea sculei
;ndustria constructoare de ma8ini folose8te n marea ma$oritate a lucrrilor de strun$ire,
cu7ite prevzute cu plcu7e din carburi metalice , excep7ie fc+nd strun$irea unor profile sau a
unor alia$e speciale.
6tabilirea limitelor de uzur trebuie s 7in seama de faptul c prin cre8terea uzurii
cu7itului se mre8te valoarea componentei radiale a for7ei de a8c#iere, care determin abaterile
de form ale suprafe7ei de prelucrat. Din aceast cauz,la prelucrarea unor piese neri"ide, c+nd
s"eata de ncovoiere a piesei determin precizia de prelucrare, trebuie considerate valori ale
uzurii cu7itului mai mici dec+t cele recomandate pentru strun$irea de de"ro8are.
(le"erea materialului pr7ii active a cu7itului, pentru realizarea unei prelucrri n condi7ii
date, se face n func7ie de natura 8i propriet7ile fizico4mecanice ale materialului se4
mifabricatului. <aterialul pr7ii active poate fi o7el carbon pentru scule, o7el aliat pentru scule,
o7el rapid, carburi metalice materiale mineralo4ceramice 8i diamante industriale.
(le" cu7it cu sec7iunea dreptun"#iular din o7el rapid cu #xb de 2%x1& 8i durabilitatea 3
B &- min. (tab.1-.%L1N). In"#iurile de atac principal [ B !%
o
8i de atac secundar [
1
B 1%
o
pentru
strun$irea de de"ro8are 8i [
1
B 1-
o
pentru strun$irea de finisare(tab.1-.&L1N).
*.#.. Alegerea ad6ncimii de a,chiere
1n ma$oritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de de"ro8are se ndeprteaz intr4o
sin"ur trecere deoarece n construc7ia modern de ma8ini s+nt adaosuri relativ mici.
1n cazul strun$irii de finisare se aplic aceea8i recomandare, 7in+ndu4se cont c dup
prelucrarea de finisare suprafa7a trebuie s aib o ru"ozitate e"al cu cea indicat pe desenul
de execu7ie al piesei respective.
2entru adaosuri simetrice, ad+ncimea de a8c#iere se va calcula cu rela7ia:
mm A
A
t
p
p
)2 . 0
2
2
= = =
n care (
p
este adaosul de prelucrare.
*.#.#. Alegerea a$ansului
1n cazul lucrrilor de strun$ire, valoarea avansului depinde de :
- rezisten7a corpului cu7ituluiE
- rezisten7a plcu7ei din carburi metaliceE
- eforturile admise de mecanismele de avans ale ma8inii4unelteE
- momentul de torsiune admis de mecanismul mi8crii principale a ma8inii4unelteE
- ri"iditatea piesei de prelucrat, a ma8inii4unelte 8i a dispozitivelorE
- precizia prescris pieseiE
- calitatea suprafe7ei prelucrate.
2rimii patru factori influen7eaz ale"erea avansului n special la prelucrarea de
de"ro8are, iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare 8i finisare.
@i"iditatea piesei, a ma8inii4unelte 8i a dispozitivelor influen7eaz ale"erea avansului
at+t n cazul strun$irii de de"ro8are, c+t 8i la cea de finisare.
*aloarea avansului pentru strun$irea de de"ro8are este dat n tabelele 1-./ L1N, 8i
ale"em s B -,, mm0rot.
(vansul pentru strun$irea de de"ro8are, ales din tabele, va trebui verificat.
a. 0erificarea a$ansului din punct de $edere al rezistentei corpului cu+itului.
1n cadrul acestei verificri se va ne"li$a ac7iunea for7elor '
x
8i '
\
, lu+ndu4se n calcul numai
ac7iunea for7ei principale de a8c#iere '
z
.
2entru cu7itele cu corp de sec7iune dreptun"#iular, din condi7ia de rezisten7 la
ncovoiere, se ob7ine rela7ia:
6 7
-
2
N
L
R bh
F
ai
z
=
1n care @
ai
este efortul unitar admisibil la ncovoiere al materialului din care este
confec7ionat corpul cu7itului, n )0mm
2
E b 4 l7imea sec7iunii cu7itului, n mmE # 4 nl7imea
sec7iunii cu7itului, n mmE > 4 lun"imea n consol a cu7itului, n mm. 6e recomand > B #.
'i"ura !.1. Distan7a n consol a cu7itului
'or7a principal de a8c#iere se determin cu urmtoarea rela7ie:
6 7
1 1 1
*
N HB s t C F
n y x
z
=
n care: =
!
B %,/ este un coeficient n func7ie de materialul de prelucrat 8i de materialul sculei
a8c#ietoare (tabelul 1-.1%L1N)E t 4 ad+ncimea de a8c#iere, n mm E s 4 avansul de a8c#iere, n
mm0rotE x
1
B 1, \
1
B -,/%, 4 exponen7ii ad+ncimii 8i avansului de a8c#iere (tabelul 1-.21L1N)E D? B
1/% 4 duritatea materialului de prelucratE n
1
B -,%, 4 exponentul durit7ii materialului de prelucrat
(tabelul 1-.22L1N).
E"al+nd pr7ile din dreapta ale rela7iilor de mai sus 8i determin+nd s, se va ob7ine:
.6 8 7
-
1
1 1
*
rot mm
t HB C
R
L
h
bh
s
y
x n
ai

=
n care #0> B 1 este raportul dintre nl7imea cu7itului 8i lun"imea n consol a cu7itului.
Dac se adopt pentru @
ai
valoarea @
ai
B 2-- )0mm
2
, rela7ia precedent devine:
.6 8 7 ),33
3 , 33
1
1 1
*
rot mm
t HB C
R
L
h
bh
s
y
x n
ai
=

=
b.
0erificarea a$ansului din punct de $edere al rigidit+ii piesei. (ceast verificare se face
numai pentru piese lun"i >0D A /.
1n calcule se va 7ine seama de s"eata de ncovoiere a piesei sub ac7iunea componentei
radiale '
\
8i a celei tan"en7iale '
z
a apsrii de a8c#iere.
=omponenta tan"en7ial F
z
se determin cu formula (&.), iar componenta radial '
\
se
va determin cu formula:
6 7
2 2 2
5
N HB s t C F
n y x
z
=
n care: =
%
B -,-2/ este un coeficient n func7ie de materialul de prelucrat 8i de materialul sculei
a8c#ietoare (tabelul 1-.1%L1N)E t 4 ad+ncimea de a8c#iere, n mm E s 4 avansul de a8c#iere, n
mm0rotE x
2
B -,K, \
2
B -,/%, 4 exponen7ii ad+ncimii 8i avansului de a8c#iere (tabelul 1-.21L1N)E D?
B 1/% 4 duritatea materialului de prelucratE n
2
B 2,1, 4 exponentul durit7ii materialului de
prelucrat (tabelul 1-.22L1N).
@i"iditatea piesei de prelucrat are o influen7 deosebit asupra ale"erii avansului.
1ncovoierea piesei n direc7ia rezultantei componentelor tan"en7ial 8i radial a apsrii de
a8c#iere poate duce la vibra7ii inadmisibile, iar ncovoierea piesei n direc7ia componentei
radiale '
\
, duce la abateri de form "eometric a piesei .
1n cazul strun$irii, s"eata maxim de ncovoiere a piesei, pentru prinderea ntre v+rfuri,
se determin cu formula:
6 7
*
3
mm
!
FL
f =
1n rela7iile de mai sus s4au fcut nota7iile: f 4 s"eata de ncovoiere, n mm E > 4 lun"imea
piesei care se prelucreaz, n mmE E 4 modulul de elasticitate, n )0mm E ; 4momentul de iner7ie
al sec7iunii piesei, ; B -,-% D
!
, mm
!
E D 4 diametrul piesei de prelucrat, n mmE ' 4 for7a
rezultant, ob7inut prin compunerea componentei tan"en7iale 8i radiale a apsrii la a8c#iere
(la strun$irea de de"ro8are) sau numai for7a radial de a8c#iere (la strun$irea de finisare).
(vansul ales trebuie s respecte urmtoarele condi7ii:
- s"eata de ncovoiere a piesei n direc7ia componentei radiale a apsrii de a8c#iere nu
trebuie s dep8easc -,2% din c+mpul de toleran7 pentru prelucrarea piesei, la strun$i rea de
finisareE
- s"eata de ncovoiere a piesei n direc7ia rezultant componentelor '
z
8i '
\
ale apsrii
de a8c#iere trebuie s fie, n func7ie de stabilitatea la vibra7ii a sistemului 8i de condi7iile te#nice
pentru prelucrarea piesei, ntre limitele -,2 4-,! mm, n cazul strun$irii de de"ro8are 8i
semifinisare.
*erificarea avansului dup s"eata de ncovoiere n direc7ia rezultantei componentelor '
z
8i
'
\
ale apsrii de a8c#iere se face n cazul strun$irilor de de"ro8are 8i semifinisare.
@ezultanta se determin cu formula:
6 7
2 2
N F F F
y z
+ =
;ntroduc+nd n expresia (&./) valoarea for7ei 8i 7in+nd cont de recomandrile de mai sus
referitoare la valoarea s"e7ii, se ob7ine o ecua7ie, care se va rezolva n raport cu s:
.6 8 7 )33 , 1
9
/ 1 , 2
1
1 1
3
*
rot mm
t HB C
" f
s
y
x n
adm
=

=
*.#.*. /eterminarea $itezei de a,chiere
1n cazul strun$irii lon"itudinale, viteza de a8c#iere poate fi exprimat cu rela7ia:
min6 8 7 3,-3
2))
& 0 - 5 * 3 2 1
m # # # # # # # # #
HB
s t T
C
v
n
y x m
v
v v
=

=
n care: =
v
B&-,, este un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se
prelucreaz 8i ale materialului sculei a8c#ietoare (tabelul 1-.-L1N) E 3 4 durabilitatea sculei
a8c#ietoare, n min. (tabelul 1-.L1N) E m B -,12% 4 exponentul durabilit7ii (tabelul 1-.2KL1N) E t 4
ad+ncimea de a8c#iere, n mm E s 4 avansul de a8c#iere, n mm0rotE D? 4 duritatea materialului
de prelucrat, n unit7i ?rinellE x
v
B-,2%, \
v
B-,&& 4 exponen7ii ad+ncimii de a8c#iere, avansului
(tabelul 1-.-L1N)E n B 1,/% 4 exponentul durit7ii materialului supus prelucrriiE O
1
...O
K
4 diferi7i
coeficien7i care 7in cont de condi7iile diferite de lucru n compara7ie cu cele considerate.
2rin coeficientul O
1
se 7ine seama de influen7a sec7iunii transversale a cu7itului:
1.2&-
3) 2)
1
=

x
$
#
n care: ] B 2%x1& B !-- mm
2
este aria sec7iunii transversale a cu7itului, ^ B -,-, : coeficient n
func7ie de materialul prelucrat.
2rin coeficientul O
2
se 7ine seama de influen7a un"#iului de atac principal:
1
*5
2
=

#
unde: Y B -,& : este un exponent n func7ie de natura materialului de prelucrat.
2rin coeficientul O

se 7ine seama de influen7a un"#iului ti8ului secundar [

1
:
).&-*
)& . )
1
3
=

a
#
n care a B 1- pentru scule din o7el rapid.
2rin coeficientul O
!
se 7ine seama de influen7a razei de racordare a v+rfului cu7itului:
).&33
2
*
=

r
#
n care C B -,1 este un exponent n func7ie de tipul prelucrrii 8i de materialul de prelucrat
pentru (prelucrarea de de"ro8are).
=oeficientul O
%
B 1 (tab. 1-.1L1N), 7ine seama de influen7a materialului din care este
confec7ionat partea a8c#ietoare a sculei.
2rin coeficientul O
&
B 1 (tab. 1-.2L1N), se 7ine seama de materialul de prelucrat.
2rin coeficientul O
/
B 1, se 7ine seama de modul de ob7inere a semifabricatelor.
2rin coeficientul O
,
B 1, se 7ine seama de stratul superficial al semifabricatului.
2rin coeficientul O
K
B 1, se 7ine seama de forma suprafe7ei de de"a$are.
!apitolul 7 !alculul necesarului de for de munc, de utilaje, %./.0-uri i materiale
7.1 !alculul necesarului de for de munc
*olumul anual de lucrri se determin cu rela ia:
6 7
-)
ore
t N
%
p pp

=
unde: pp
N
4numrul de piese din plan
p
t
4norma de timp
)umrul de muncitori se calculeaz cu rela ia:
m
F
%
n =
unde:
m
F
4 fondul anual de timp al mucitorului
( ) 6 7
)
ore t & & & & F
s c s d c m
=
zile &
c
3-5 =
4 numr de zile calendaristiceE
zile &
s
11 =
4 numr de zile de sarbtoareE
zile &
d
1)* =
4 numr de zile duminicaleE
zile &
c
21
)
=
4 numr de zile de concediu de odi#nE
ore t
s
=
4 durata unui sc#imbE
&5 , ) =
4coeficient ce ine seama de utilizare:absen e, concediu fr platE
( ) ( ) ore t & & & & F
s c s d c m
11- &5 , ) 21 11 1)* 3-5
)
= = =
@ezultatele sunt centralizate n tabelul %.1.
3abelul %.1 )ecesarul de for de munc
)r.
crt
=alificare muncitor
=ate"orie0
3reapt
6alariu
orar
Hpera ia
nr
)3 a opera iei
)3 pe cate"orie
de mincitori
*
)r. muncitori
calculat
)r muncitori
ales
1 6trun"ar 0; 11,%%
2- ,!-!
1,,1! 12/2,/ -,&K/ 1
- !,-2
!- ,-%
%- ,!
2 6trun"ar %0; 1!,-%
&- ,/
1/,&! 1&2%,2 -,,K1 1 /- !,1%
1!- K,/K
'rezor %0;; 1!,K%
1- 2,2
!2,/1 K%,-1 2,1%/ 2 1-- &,K!
1%- ,%!
! @ectificator &0; 1%,/%
,- 12,2K
%!,2 %--!,&, 2,/!! 2-- ,2,
21- ,,/%
% =ontroler =3= /? 1&,
K- !,K
1%,2% 1!-%,- -,// 1
2- 12,%
12- 2,-%
1- ,/
/ >ctu !? 12,&%
1&-
%,!2 !KK,& -,2/! 1
1/- &
,
6pltor, marcator, muncitor,
responsabil conservare
necalif 1-,2-
22- &
1K 1/%-,% -,K& 1
2!- !
K
<uncitor sector tratament
termic
0; 11,%% 1,- % % !&-,&1 -,2% 1
1- <uncitor instala ie sablare 0; 11,%% 1K- K K ,2K,2 -,!%% 1
7. !alculul necesarului de utilaje
'ondul anual de timp al utila$ului este:
( ) 6 7ore t n & & & F
S S s d c n
=
2 =
S
n
4 numr sc#imburiE
&* , ) =
4coeficient ce ine seama de pierderile de timp de lucru pentru repara ii
capitale ce se execut n timpul nominal de lucru al sc#imbului respectiv
( ) ore F
n
30-) &* , ) 2 11 1)* 3-5 = =
)umrul de utila$e necesare va fi:
n
'
F
%
n =
unde: *4 volumul de lucru pentru un anumit tip de utila$e, pentru totalitatea opera iilor din
procesul te#nolo"ic executate pe utila$ul respectiv pentru planul de produc ie
@ezultatele sunt centralizate n tabelul n tabelul %.2.
3abel %.2 )ecesarul de utila$e
)r.
=rt
Denumire utila$
*olumul anual
de lucrri al op
*olumul anual de
lucrri al utila$ului
)r util
calculat
)r. util
ales
1
<asin de frezat si
rectificat
2-%,!%/ 2-%,!%/ -,-% 1
2 6trun" copier tip
1,&21
12/2,/2, -,2, 1
/-,/&
2,1,--&
-/,/2%
6trun"
!-,,K
1&2%,21 -,!1K 1 ,2,%
K-1,K,%
! <a in rectificat 112,1K 112,1K -,2K2 1
% <a in frezat
!-,!-%
/2K,%%/ -,K&1 1
2&,1%2
& <a in "aurit
1,,,,/
!KK,&2 -,12K 1
1-,!,K
/ <a in rectificat
-&&,1K/
,/2,&! -,KK, 1
,-&,1&/
7.# !alculul necesarului de %./.0- uri
=alculul necesarului de 6D*4uri se poate face analitic sau pe baz de statistici.>a
produc ia de serie mare i de mas este de preferat s se fac analitic pentru a se putea face
planul de aprovizionare i a se demara contractarea 6D*4urilor necesare procesului de
produc ie.
7.#.1 !alculul necesarului de scule
=alculul necesarului de scule depinde de durabilitatea sculei (3), detimpul t
b
, i de
volumul de produc ie )
pp
.)orma de consum anual de scule este:

Inde: r4 nr.de reascu iri posibile.
O
\
4 un coeficient ce ine seama de distru"eriel accidentale (1,-%...1,1)
rB<0b.
unde: <4 mrimea stratului de material al sculei ce se poate ndeprta prin reascu iri
#4 "rosimea de material ce se ndeprteaz la o reascu ire
2entru cu iele strun" rB&.0/BK reascu iri.=u itele se ascut frontal i lateral unde uzura
este mai mare.
2entru freza cilindric frontal rB1,%01,%BK reascu iri.'rezele se ascut frontal datorit
uzurii intense prevzute de a c#ierea fontei i a faptului c sunt confec ionate din o el rapid
@p6.
2entru alezorul 12 , rB-,%0-,B reascu iri
3abel %.! )ecesarul de scule
)r.opera ie 6cula < # 3 t
b
r O
\
)
pp
)
cs
=alc (dopt
6trun$ire =u it strun" 12 -,& K- 1 1/ 2
21--
-2,2-1 %&
'rezare 'rez 1%, 1,12% K- 1,1 12 1,-% 1/%,!K 2-2
Xurire ?ur"#iu 2,% -, K- 1/,! 1% 1,1 1%&,21 2K%!
(lezare (lezor -, -,-% 2 ,& & 1,-% %%%!,%& %/!
(v+nd n vedere consumul mare de scule a c#ietoare se poate lua decizia realizrii unor
ascu iri i mai ales folosirea lic#idelor de rcire i un"ere, ceea ce poate duce la un consum de
scule mult mai mic.
7.#. !alculul necesarului de dispoziti$e i $erificatoare
(v+nd n vedere c de fapt fiecare ma in4unealt va fi ec#ipat cu c+te un dispozitiv de
prelucrat, vom avea acela i numr de dispozitive ca i numrul de ma ini unelte alese
anterior.(stfel vom avea:
_ universal cu flci i ac ionare #idraulic4 / buc i
_ dispozitiv de centrare i divizare cu ac ionare "idraulic pentru frezat4 & buc i
_ dispozitiv de prindere i centrare cu ac ionare #idraulic pentru "urit i alezat4 buc i
1n cazul dispozitivelor de verificare i msurare, se determin necesarul anual )
cv
, in+nd
seama de durabilitatea suprafe ei active i numrul total de msurri.

unde:
n
v
4numrul de verificri efectuate la o pies.
n
d
4 durabilitatea verificatorului
i4 mrimea uzurii acceptabile
O
\
B1,-%..1,1.
3abel %.% )ecesarul de dispozitive i verificatoare
)r.opera ie Dispozitivul n
v
n
d
i
O
\
)
pp
)
cv
=alculat (doptat
6trun$ire
ubler 1%-
mm
21--
!
'rezare
ubler 1%-
mm
%
Xurire ubler 1%- mm
(lezare calibru ,34)3 -, 1-- 2% 1,-%
21-
,1K !
=3= calibru ,34)3 1-- 2% 1,-%
21-
2,K
!apitolul 2.!alculul costurilor de fabricatie
2.1. %tructura generala a costului de fabricatie
2entru aprecierea eficientei unui proces te#nolo"ic , comparativ cu cele similare
existente,sau pentru adoptarea unei variante economice de proces te#nolo"ic,in cazul eleborarii
, in paralel, a mai multor variante,comparabile din punct de vedere te#nic cu cerintele impuse
piesei, se determina costul piesei sau al lotului de piese.>a baza calculelor stau valorile
determinate la capitolul *, privind consumurile de forta de munca,utila$e,6.D.*.4uri si materiale.
6tructura "enerala a costului de fabricatie este data de relatia:

Inde: ( : termen ce reprezinta c#eltuielile directeE
? : termen ce reprezinta c#eltuielile indirect.
2.. !heltuielile directe
2..1 !ostul materialului
;n functie de tipul semifabricatului utilizat se stabileste si costul semifabricatului , raportat
la unitatea de masa O
6'
.Llei0O"N
=ostul materialului este dat de relatia:

Inde: este costul unitar al semifabricatuluiE
este masa semifabricatuluiLO"NE
este costul deseului recuperabilLO"NE
este masa deseului recuperabilLlei0O"N.
;n conformitate cu site4urile producatorilor de specialitate se considera ca pretul unui O" de otel
aliat este de 2% lei iae pretul unui O" de deseu recuperabil este de !.1, lei. (tunci rezulta:
pies( lei m # m # C
dr dr SF SF mat
8 52 , *10 5&3 , 1& & , ) 1 , * 5&3 , 1& 25 = = =
2...!ostul manoperei
=ostul manoperei =
man
, se determina pe baza necesarului de forta de munca ,a salariilor
orare , s
i
Llei0oraN , in functie de calificarea muncitorului , ca si a celor privind adaosurile
procentuale la salariu , stabilite prin #otarare "uvernamentala.
6e determina cu a$utorul relatiei:

Inde: este retributia orara a muncitorului la operatia iE
este timpul normat la operatia iE
.
a
s
B%F
(stfel se calculeaza costul manoperei pentru fiecare operatie si rezultatele se
centralizeaza in tabelul &.1.
3abelul &.1 : =ostul manoperei
)r.
crt.
Denumirea operatiei
=alificare
muncitor Llei0oraN LminN
=ost
manopera
1
@ectificare de
de"rosare
@ectificator 11,%% 2/,,1! %,%
2
@ectificare de
semifinisare
@ectificator 1!,-% 1&-,-! /,!/
@ectificare de finisare @ectificator 1!,K% !2,/1 1-,/!
! 6trun$ire 6trun"ar 1%,/% %!,2 1!,2%
% 3esire 'rezor 1&, 1%,2% !,1!
& 6palare 6palator 12,&% %,!2 1,1!
/ 3ratament termic 3ratamentist 1-,2 1K ,2
, =ontrol final =3=4ist 1% & 1,%
4 3otal 4 4 4 //,/!
3otalul c#eltuielilor directe va fi:
pies( lei A 8 2- , 525 0* , 1)0 52 , *10 = + =
2.#.!heltuielile indirecte
;n comparatie cu c#eltuielile directe, acestea se calculeaza cu a$utorul unor coeficienti
de rapartitie.
=oeficientii de repartitie se obtin raportand c#eltuiala indirecta totala la o c#eltuiala
directa totala , care poate fi c#eltuita tatala cu materialele directe sau, manopera directa.
2.#.1.!heltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
(ceste c#eltuieli curpind: amortizarea mi$loacelor si utila$elor sectiei E c#eltuieli pentru
reparatiiE c#eltuieli cu ener"ia , combustibilul si alte materiale te#nolo"iceE c#eltuieli cu reparatia
si intretinerea sculelor si dispozitivelor. (ceste c#eltuieli se pot determina prin inmultirea
manoperei directe cu coeficientul de reparatie a c#eltuielilor cu intretinerea si reparatia utila$elor,
O
=;'I
. *aloarea acestui coeficient poate fi apreciat intre -,2%4-,%-.
(cestea se calculeaza cu formula:

Inde: este cota de amortizare a utila$ului sau a masinii4unelteE
este cota de intretinere si reparatiiE E
este costul utila$ului iE
este timpul normat de lucru al utila$ului i.
'olosind aceste date se poat determina valoarile c#eltuielilor cu amortizarea. (cestea
sunt trecute in tabelul &.2.
3abelul &.2 : =#eltuielile de amortizare
Denumirea operatiei Itila$
=ostul utila$ului
LleiN
)orma de timp
LminN
6trun$ire 6trun" 1K2&-- %!,2 ,!%
6palare ;nst. de spalare 112--- %,!2 1,/
@ectificare
<asina de
rectificat
2!--- !2,/1 &,2!
3ratament termic =uptor 1/%2-- 1K 1,/
3otal 4 4 4 12,/K
64a obtinut, astfel, pentru c#eltuielile de amortizare, valoarea:
pies( lei C
if'
8 0& , 12 =
2.#. !heltuieli generale ale sectiei
@e"ia de sectie, , reprezinta c#eltuielile privind salariul ersonalului de conducere si de
alta natura din cadrul sectiei, amortizarea cladirilor si mi$loacele fixe aferente sectiei, c#eltuieli
administrative : "ospodaresti la nivel de sectie, c#eltuieli pentru protectia muncii si c#eltuieli de
cercetare, inventii si inovatii.6e calculeaza ca procent 1,-F din c#eltuielile de manopera. (stfel
rezulta:
pies( lei C R
man S
8 132 , 15- 0* , - , 1 , 1 = = =
3otalul c#eltuielilor indirecte va fi:`
pies( lei B 8 &22 , 1- 132 , 15- 0& , 12 = + =
2.*. !alculul costului piesei si al pretului piesei
6e potate calcula totalul c#eltuielilor:
an lei C
p
8 & , 11)*)310 2331)) % 5- , *&2 022 , 152 $ = + =
=ostul de productie este dat de relatia:
pies( lei
N
C
C
pp
p
pr
8 22 , -*5
2)5-)
& , 11)*)310
= = =
2retul de productie se determina cu relatia:

Inde:
este cota de beneficiuE .
pies( lei )
p
8 1 , 0)& 22 , -*5
1))
1)
1 =

+ =
2retul de livrare:
[ ] pies( lei
T%A
) )
p
8
1))
1
1

+ =
Inde: 3*( 4 taxa pe valoare adau"ata , exprimata procetual (3*( B 2!F)
pies( lei ) 8 1- , )
1
=
2retul de v+nzare cu amanuntul:
[ ] pies( lei
ac
) )
a
8
1))
1
1

+ =
Inde: ac 4 adaosul comercial exprimat procentual ( uzual acB-F...-F).
ale" acB1-F
pies( lei )
a
8 2 , 1*5 =
!apitolul 8 9ibliografie
1. @dulescu @., .a. 'abricarea pieselor i masurri mecanice, E.D.2, ?ucure ti,1K,
2. <arinca D., (bitancei D., 'abricarea i @epararea (utove#iculelor @utiere, E.D.2,
?ucure ti,1K,2
. @dulescu X#., .a., 1ndrumar de proiectare n construc ia de ma ini, vol ;;;, Editura
3e#nica, ?ucure ti, 1K,&
!. =rudu ;, .a., (tlas. @eductoare cu ro i din ate, E.D.2., ?ucure ti, 1K,2
%. (mza X#., .a., 3e#nolo"ia materialelor i produselor, vol ;J, Editura 2rintec#, ?ucure ti,
2--K
&. 'ra il X#., =alculul i construc ia automobilelor, E.D.2., ?ucure ti,1K//
/. ?e$an )icolae, ;ozsa <i#ail, 'abricarea i repararea industrial a autove#iculelor :
indrumar de proiect, ?ucure ti, 1KK%
,. *lase ( 8i colab 4 <etodolo"ie si tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de
prelucrare, a re"imurilor de a8c#iere 8i a normelor te#nice de timp la strun$ire, ;2?, 1K/K
K. *lase (., .a., @e"imuri de a c#iere, adaosuri de prelucrare i norme te#nice de timp, vol
;, Editura 3e#nic, ?ucure ti, 1K,
1-. *lase (., .a., @e"imuri de a c#iere, adaosuri de prelucrare i norme te#nice de timp, vol
;;, Editura 3e#nic, ?ucure ti, 1K,
11. *lase (., .a., <etodolo"ie i tabele normative pentru stabilirea adaosurilor de
prelucrare, a re"imurilor de a c#iere i a normelor de timp la rectificare, Editura ;.2.?,
?ucure ti, 1K,-