Sunteți pe pagina 1din 25

AUTOCAD DESIGN

CURS DESEN TEHNIC


INDUSTRIAL
CURS

www.worlddesign.host28.net

Curs desen tehnic. World DesignTM. Versiunea 1.0 - 2009


CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Table of Contents
Cuvant inainte ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….3
1. Notiuni introductive................................................................................................................................... 4
1.1 Clasificarea desenelor tehnice............................................................................................................... 4
1.2 Formate de desen tehnic ...................................................................................................................... 5
1.3 Linii si cote in desenul tehnic................................................................................................................. 9
1.4 Tolerante ............................................................................................................................................ 13
1.5 Scari .................................................................................................................................................... 15
2. Reprezentare ........................................................................................................................................... 16
2.1 Reprezentarea in vedere ..................................................................................................................... 16
2.2 Reprezentarea in sectiune................................................................................................................... 17
3. Cotarea .................................................................................................................................................... 20
3.1 Clasificare cote.................................................................................................................................... 20
3.2 Elemente si reguli de cotare ................................................................................................................ 21
3.3 Metode de cotare ............................................................................................................................... 22
3.4 Cotatii speciale.................................................................................................................................... 23

www.worlddesign.host28.net

2 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Cuvânt înainte

In primul rand cine ar trebui sa citeasca aceast curs? Toti aceia care vor sa isi consolideze
cunostiintele despre desenul tehnic, sa isi reaminteasca cateva noțiuni de baza sau pur si simplu, cei
care iau contact pentru prima data cu desenul tehnic si sa vor sa inteleaga cateva notiuni de baza.

De ce am scris acest curs? Pentru ca este mai simplu sa explici cuiva prin cuvinte scrise si
imagini, pentru ca atunci cand scrii iti sintetizezi mai bine gandurile si actiunile, deci prelegerea ta are
mai mult efect si pentru ca, de ce nu, trebuie sa ne aducem cu totii aportul la dezvoltarea acestei lumi.
Unii fac agricultura, altii lanseaza navete in spatiu, iar altii scriu cursuri dupa care vor invata cei care
fac agricultura si lanseaza navete. Stiu! Unii ar putea sa zambeasca… dar acest curs nu este pentru ei.

Cursul este structurat pe trei capitole, si acopera numai notiuni introductive din desenul
tehnic industrial. Intr-o editie viitoare vor fi prezentate si alte notiuni: arcuri elicoidale, rulmenti,
filete, roti dintate etc.

Spor la lucru!

www.worlddesign.host28.net
Autorul

3 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Clasificarea desenelor tehnice
Reprezentarea grafica plana, supusa anumitor reguli si conventii in prealabil stabilite, cu scopul de a
infatisa obiecte si suprafete si de a transmite detalii privitoare la structura, rolul functional si modul de
executare ale acestora, se numeste desen tehnic.
Taxonomizarea desenelor tehnice se realizeaza in functie de: a) domeniul de apartenenta; b) dupa
modul de reprezentare; c) dupa gradul de detaliere; d) dupa continut; e) dupa destinatie;
Astfel:
a) Dupa domeniul de apartenenta:
- industrial;
- constructii;
- de arhitectura;
- cartografic;
b) Dupa modul de reprezentare:
- in proiectie ortogonala;
- in perspectiva;
c) Dupa gradul de detaliere:
- de ansamblu;

www.worlddesign.host28.net
- de detaliu;
d) Dupa continut:
- releveu;
- epura;
- schema;
- desenul de gabarit;
e) Dupa destinatie:
- desenul de montaj;
- desenul de executie;

4 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

- desenul de studiu;
- desenul de prospect.

1.2 Formate de desen tehnic


Realizarea unui desen tehnic se executa, in functie de complexitatea lui, de numarul de
detalii, de scara aleasa etc., pe diverse tipuri de formate de hartie.
Ce inseamna format in desenul tehnic? Prin definitie este spatiul delimitat de coala de desen
prin conturul de decupare si are dimensiunile a x b . Se simbolizeaza cu linie subtire.

Sa definim in continuare elementele unui chenar. Asa cum se vede in figura de mai sus, www.worlddesign.host28.net

acestea sunt:
- zona neutra;
- chenarul;

5 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

- fasia de indosariere;
- indicatorul desenului;
- gradatia de referinta;
- sistemul de coordonate;
- reperele de orientare;
- reperele de centrare;
- simbolul formatului.
Dupa SR ISO5457 – 1994 exista urmatoarele tipuri de formate:
- formatele preferentiale sau de baza; (vezi tabelul 1)
- formatele alungite special, se obtin din formatele de baza prin multiplicarea dimensiunii
a, astfel incat b sa fie multiplu intreg de a. (vezi tabelul 2)
- formate alungite exceptional. Atat lungimea a, cat si latimea b, sunt multiplu intreg de a.
(vezi tabelul 3).

Formatul A4 (210 x 297 mm = 0.0625 m2) este considerat drept modul, formatele derivate
obtinandu-se prin multiplcarea acestui modul. Astfel A3 va fi 2x A4, A2 va fi 4x A4, A1 va fi 8x A4, iar
A0 va fi 16x A4. Formatul A0 are dimensiunile 841 x 1189 mm, avand suprafata de 1.0 m2.

www.worlddesign.host28.net
Tabelul 1. Formatele preferentiale sau de baza
SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2
A0 841 x 1189 1
A1 594 x 841 0.5
A2 420 x 594 0.25
A3 297 x 420 0.125
A4 210 x 297 0.0625
A5 148 x 210 0.03125

6 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Tabelul 2. Formatele alungite special


SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2
A 3x3 420 x 891 0.375
A 3x4 420 x 1189 0.5
A 4x3 297 x 630 0.20
A 4x4 297 x 841 0.25
A 4x5 297 x 1051 0.3125

Tabelul 3. Formate alungite exceptional


SIMBOL DIMENSIUNI SUPRAFATA m2
A 0x2 1189 x 1682 2
A 0x3 1189 x 2523 3
A 1x3 841 x 1783 1.5
A 1x4 841 x 2378 2
A 2x3 594 x 1261 0.75
A 2x4 594 x 1682 1
A 2x5 594 x 2102 1.250

Un alt element important in desenul tehnic este indicatorul. Conform SR ISO 7200-1994,
formatul indicatorului nu mai este impus, dar se bazeaza pe cateva principii generale cu privire la

www.worlddesign.host28.net
continutul acestuia. Astfel ca fiecare organizatie poate sa isi construiasca propriul indicator daca
respecta aceste reguli sau principii recomandate.
Dupa SR ISO 7200-1994 indicatorul trebuie sa contina doua zone mari (care la randul lor
pot fi subdivizate): una este zona de identificare si cealalta zona de informatii suplimentare. In toate
exemplele din acest curs voi folosi indicatorul in forma sa dupa STAS 282 – 77.
Sa vedem in continuare cum arata un indicator cu toate dimensiunile sale dupa STAS 282 –
77.

7 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Fig. Formatul indicatorului dupa STAS 282 – 77

POZITIA DESCRIERE ELEMENTE

(1) Denumirea organizatiei care a realizat desenul, proiectarea


(2) Scara la care s-a executat desenul
(3) Data finalizarii desenului
(4) Denumirea ansamblului
(5)
Functia, numele si semnatura celor care au contribuit la realizarea desenului
(6)
(7) Denumirea materialului din care este executat desenul, inclusiv standardul referitor la material

www.worlddesign.host28.net
(8) Masa neta a produsului
(9) Numarul desenului
(10) Numarul plansei, daca aceasta face parte dintr-o suita de mai multe astfel de desene
(11) Numarul desenului inlocuit
(12) Numarul de inventar
(13) Eventualele modificari efectuate; se realizeaza printr-un simbol literal
(14) Numarul de astfel de modificari
(15) Numarul centralizatorului in care sunt trecute aceste modificari
(16)
(17) Data efectuarii modificari (lor), numele si semnatura celui care a efectuat aceste modificari.
(18)

8 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

1.3 Linii si cote in desenul tehnic


Inainte de a incepe desenul propriu-zis trebuie sa cunoastem cateva notiuni fundamentale
despre desenul tehnic, precum tipurile de linii si cote utilizate, tipurile de formate ale colii de hartie,
cartuse.
Toate aceste elemente sunt standardizate. Liniile, de exemplu, sunt impartite dupa tipuri
(linie continua, linie intrerupta, linie punct si linie doua puncte) si clase de grosime (linie groasa si linie
subtire).
Exista si alte tipuri de linii care sunt utilizate la desenarea unor scheme sau semne
conventionale. Utilizarea lor implica construirea unei legende in care acestea sunt reprezentate si
explicate.
Simbolizarea liniilor utilizate in desenul tehnic, indiferent de tipul acestora sau de clasa de
apartenenta, se realizeaza astfel:
 cu litera A, se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea b = 0.18 ÷ 2.0 mm (unde
“b” este grosimea de baza a liniilor utilizate intr-un desen);
 cu litera B, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3;
 cu litera C, linia continuă subţire ondulată;
 cu litera D, linia continuă subţire trasatã în zig-zag;
 cu litera E, linia întreruptă groasă;

www.worlddesign.host28.net
 cu litera F, linia întreruptă subţire;
 cu litera G, linia-punct subţire;
 cu litere H, linia-punct mixtă;
 cu litera I, linia-punct groasă;

 cu litera K, linia-două puncte subţire.

Sa vedem in continuare cateva tipuri de linii si cateva exemple de utilizare a liniilor in desenul
tehnic industrial:

9 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Fig. Tipuri de linii utilizate in desenul tehnic industrial


(tipurile de linii de mai sus sunt preluate din AutoCAD 2009 LT)

www.worlddesign.host28.net
Fig. Utilizarea liniilor in desenul tehnic industrial
Referitor la utilizarea liniilor in desenul tehnic exista cateva reguli care trebuiesc respectate.
In primul rand se stabileste grosimea “liniei continue groase”. Sa o notam cu “b”. Stabilirea grosimii
acesteia se face in functie de marimea desenului si multitudinea de linii care vor fi trasate
(complexitatea desenului). Din practica, va pot spune ca cel mai bine este sa utilizati pentru linie
groasa g = 0.30 mm, iar pentru linie continua subtire gs = 0.09 mm. De ce? Pentru ca la printarea
unui desen, distinctia dintre cele 2 tipuri de cote, subtire si groasa, sa fie evidenta. Chiar in lucrarile
de specialitate este recomandat ca raportul dintre g/gs = 3.

10 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Alte reguli sunt: pentru linia intrerupta, linia-punct si linia doua puncte, lungimea
segmentelor si intervalelor dintre ele trebuie sa fie egale. Am amintit aceasta regula pentru
desenatorul din fata plansetei. In cazul lucrului cu PC-ul reglarea intervalelor si a segmentilor,
facandu-se automat.
O alta regula, valabila in ambele cazuri, planseta si PC, este ca distanta dintre 2 linii paralele
sa fie de minim 1 mm, altfel exista riscul aparitiei unor confuzii sau a unei intelegeri gresite a
desenului.

Referitor la liniile de cota, acestea se realizeaza cu linie subtire continua, la capete avand
sageti. Asemenea liniilor standard, liniile de cota urmaresc si ele anumite reguli. Impunerea regulilor
se realizeaza in functie de elementul cotat.

Nu vom insista asupra regulilor care trebuiesc mentinute de desenatorul din fata plansetei,
multe dintre acestea realizandu-se automat in AutoCAD. Dar vom aminti pe acelea care trebuiesc
respectate atunci cand desenam cu calculatorul.

Sa vedem asadar ce nu se realizeaza automat de catre PC:

a) distanta dintre 2 linii de cota paralele (trebuie sa fie de minimum 7 mm);

www.worlddesign.host28.net
b) distanta dintre linia de cota si elementul cotat (la fel de minimum 7 mm);

c) evitarea intersectiei dintre liniile de cota, precum si a intersectiei dintre liniile de cota si
elemente ale desenului;

d) la inscrierea cotelor se va respecta tipul si marimea fontului;

e) trasarea liniilor de cota se va realiza astfel incat inscrierea si citirea cotelor sa se faca de sus
in jos sau de la dreapta la stanga (a nu se confunda cu modul de scriere). Pentru exemplificare sa
vedem figura de mai jos:

11 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Fig. Realizarea unei cotari corecte / incorecte

Se poate vedea in ceea de-a doua figura cum linia de cota este prea aproape de elementul
cotat sau cum cota inscrisa este peste una dintre liniile desenului.

In practica se pot intalni cazuri cand aceste reguli nu pot fi respectate. De aceea ele se
constituie in recomandari.

Clasificarea cotelor se realizeaza in functie de importanta acestora in definirea elementului


desenat, astfel ca pot fi: cote functionale (sunt determinante pentru functionarea unui obiect), cote
nefunctionale (nu sunt determinante pentru functionarea obiectului) si cote auxiliare (care se refera

www.worlddesign.host28.net
la cote care au caracter informativ). De exemplu putem numi cota functionala lungimea filetului
unui surub, iar nefunctionala lungimea capatului surubului (daca aceasta nu este importanta in
functionarea surubului).

Cam atat despre linii si cote. Pentru aceia care sunt interesati de acest domeniu pot consulata
literatura de specialitate.

12 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

1.4 Tolerante

Utilizarea tolerantelor in desenul tehnic se realizeaza pe scara larga, acestea fiind esentiale
pentru multe dintre lucrarile ce urmeaza a fi executate. Tolerantele sunt si ele clasificate in mai multe
tipuri: tolerante la dimensiuni liniare si tolerante de forma si de pozitie.

Tolerantele liniare: notarea si inscrierea lor este, de asemenea, standardizata si poate fi


indicata prin:

- simbolul campului de toleranta;

- valorile abaterilor limita;

- combinat: simbolul campului de toleranta si valorile abaterilor limita.

www.worlddesign.host28.net
Tolerante de forma.

TIPUL TOLERANTEI SIMBOL


La rectiliniaritate
La planeitate

La circularitate

La cilindricitate

La forma data a profilului


La forma data a suprafetei

13 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Tolerante de pozitie.

TIPUL TOLERANTEI SIMBOL

La parelelism

La perpendicularitate

La inclinare

Bataii radiale si a bataii frontale

La coaxialitate si la concentritate

La simetrie

La intersectare

La pozitie nominala

In continuare sa vedem cateva exemple de inscriere a datelor privind tolerantele de forma si


pozitie. Pentru o informare completa, urmariti alte lucrari, de specialitate.
Toate datele privind tolerantele de forma si de pozitie se inscriu intr-un dreptunghi, care se

www.worlddesign.host28.net
imparte, in functie de necesitati, in doua sau trei casute, unde se trec urmatoarele date:

 simbolul tolerantei;
 valoarea tolerantei (in milimetri);
 litera de identitate a bazei de referinta, atunci cand este cazul.

14 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

1.5 Scari
Ce este o scara in desenul tehnic? Este raportul dintre dimensiunile la care se alege a se
reprezenta un desen pe o coala de hartie si dimensiunile sale reale. Pentru alegerea unei scari vezi
tabelul de mai jos:

Scara de marime naturala 1:1


2:1 20:1
5:1 50:1
Scara de marire
10:1 100:1
1:2 1:20 1:200 1:2000 1:20000
1:5 1:50 1:500 1:5000 1:50000
Scara de micsorare
1:10 1:100 1:1000 1:10000

Fig. Scari utilizate in desenul tehnic

www.worlddesign.host28.net

15 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

2. REPREZENTARE
2.1 Reprezentarea in vedere
Reprezentarea unui obiect in sistemul tridimensional se realizeaza prin proiectia sa dupa cele
6 directii perpendiculare, corespunzatoare spatiului cu 3 dimensiuni.
Modelarea spatiului se poate realiza sub forma unui cub, ca in figura:

Prin vedere se intelege reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a unei piese


nesectionate. Exista astfel 6 vederi ale obiectului, dupa cum urmeaza:
- vederea din fata (dupa directia “A”);
- vederea de sus (dupa directia “B”);
- vederea din stanga (dupa directia “C”);
- vederea din dreapta (dupa directia “D”);

www.worlddesign.host28.net
- vederea de jos (dupa directia “E”);
- vederea din spate (dupa directia “F”).
Dispunerea proiectilor pe plansa de desen se realizeaza ca in figura urmatoare:

16 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Nu intotdeauna este necesar sa se realizeze toate vederile unui obiect. Daca avem de desenat
un obiect simplu, fara prea multe detalii, se vor trasa numai acele vederi care descriu in totalitate
detaliile obiectului respectiv, celelalte vederi fiind redundante.
Reprezentarea pieselor in vedere tine cont de cateva reguli de trasare. In continuare vor fi
descrise, prin exemple aceste reguli:
- muchiile vizibile si conturul aparent se vor trasa cu linie continua groasa, iar cele
acoperite, inclusiv golurile din piesa de desenat, se vor trasa cu linie subtire intrerupta;

- in cazul reprezentarii unor trunchiuri de piramida sau a unor obiecte de tip poliedru, se
vor trasa diagonalele acestor suprafete, cu linie continua subtire, pentru a scoate in
evidenta suprafetele plane ale acestora;

www.worlddesign.host28.net
2.2 Reprezentarea in sectiune

Reprezentarea in sectiune a pieselor reprezinta o completare a reprezentarii in vedere. Ea este


necesara atunci cand prin reprezentarea in vedere a unui obiect nu se pot infatisa toate detaliile
acestuia sau nu se pot pune clar in evidenta.

17 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Pentru a intelege mai exact ce este reprezentarea in sectiune sa vedem ce inseamna sectiune si
cum este definit traseul de sectionare.
Astfel, “sectiunea” este proiectia ortogonala a unei piese, detaliata asa cum ar arata ea daca ar
fi sectionata cu un “plan de sectionare”, iar portiunea dintre observatorul uman si planul de sectionare
ar fi indepartata.
Traseul de sectionare reprezinta urma planului de sectionare pe planul de proiectie. In
desenul tehnic, traseul de sectionare se noteaza cu litere mari, pastrand aceeasi litera pentru un
singur traseu.
Pentru exemplificarea celor de mai sus, urmariti figura:

www.worlddesign.host28.net
In functie de necesitati, in desenul tehnic sectiunile se clasifica astfel:
a) dupa modul de reprezentare pe desen:
- sectiune cu vedere;
- sectiune propriu-zisa.
b) dupa unghiul dintre planul de sectionare si planul orizontal de proiectie:
- sectiune orizontala;
- sectiune verticala;
- sectiune inclinata.

18 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

c) dupa paralelismul dintre axa de simetrie a piesei de desenat si planul de sectionare:


- sectiune longitudinala;
- sectiune transversala.
d) dupa profilul traseului de sectionare:
- sectiune in trepte;
- sectiune franta;
- sectiune plana;
- sectiune cilindica.
e) dupa procentul in care se realizeaza sectionarea:
- sectiune completa;
- sectiune partiala (ruptura).
f) dupa pozitia pe desen:
- sectiune obisnuita;
- sectiune deplasata;
- sectiune suprapusa;
- sectiune intercalata.

www.worlddesign.host28.net

19 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

3. COTAREA
Cotarea desenelor tehnice este stipulata prin normele tehnice prevazute in SR ISO 129:1994
– “Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definitii, meode de executare si indicatii speciale”
3.1 Clasificare cote
Exista doua criterii dupa care se clasifica cotele intr-un desen tehnic:
- dupa importanta functionala:
o cote functionale: contin informatii referitoare la stricta functionare a elementului
de executat;
o cote nefunctionale: aceste dimensiuni nu sunt strict necesare si contin informatii
aditionale (gen masa reperului executat);
o cote auxiliare: au de asemenea un caracter informativ si redundant.

www.worlddesign.host28.net
- dupa geometria piesei:
o cote de pozitie: precizeaza pozitia unui element dintr-un reper fata de o baza de
referinta aleasa;
o cote de forma: se refera la forma geometrica a unui element;
o cote de gabarit: in general sunt utilizate pentru a descrie o dimensiune maxima a
unui reper.

20 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

3.2 Elemente si reguli de cotare


In vederea realizarii cotarii se utilizeaza urmatoarele elemente:
- liniile de cota;
- liniile ajutatoare de cota;
- liniile de indicatie;
- cota propriu – zisa sau valoarea numerica.

www.worlddesign.host28.net
Liniile de cota. Se traseaza cu linie subtire si se delimiteaza prin sageti sau punct, amplasate la
cele doua capete ale acesteia.
Sagetile trebuie sa aiba un unghi la varf de aproximativ 150, iar lungimea lor sa fie de 6÷8 ori
mai mare decat grosimea liniei continue groase utilizate in desen. Exista si cazuri cand sageata
delimiteaza linia de cota numai la unul dintre capete:
- cotarea razelor de curbura;

21 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

- cotarea diametrului cand circumferinta nu este reprezentata in totalitate

Liniile ajutatoare de cota. De asemenea se traseaza cu linie continua subtire si rolul lor este de
a delimita suprafetele sau planele intre care se face masurarea. In general, ele sunt perpendiculare pe
liniile de cota.
Se recomanda ca liniile de cota si cele ajutatoare sa nu se intersecteze intre ele, dar daca acest
lucru nu este posibil, acestea nu trebuie sa fie intrerupte. De asemenea liniile de cota nu trebuie sa
intersecteze nici alte linii ale desenului.
Liniile de indicatie. Acestea se traseza cu linie continua subtire. Ele au rolul de a furniza
informatii despre reperul desenat si se pot termina printr-un punct (daca se sprijina pe o suprafata)
sau sageata (daca se refera la o muchie / linie de contur – in cazul tratamentelor termice, protectiei
anticorozive etc.)
Cota propriu-zisa reprezinta valoarea numerica a dimensiunilor elementelor unui reper.

www.worlddesign.host28.net
Cotele se insccriu cu cifre arabe.

3.3 Metode de cotare


Cotarea se poate realiza in urmatoarele moduri:
- cotarea in serie sau in lant: in acest caz cotele se dispun una in continuarea celeilalte;

22 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

- cotarea in paralel (fata de un element comun): realizarea cotarii se face utilizand o baza de
cotare, ca in figura urmatoare.

- cotarea mixta sau combinata: atunci cand cele doua moduri de cotare de mai sus se
utilizeaza in acelasi timp;
- cotarea cu cote suprapuse: se utilizeaza atunci cand spatiul pentru cotare este insuficient;

www.worlddesign.host28.net

3.4 Cotatii speciale


Cateva dintre cotatiile speciale utilizate in desenul tehnic industrial sunt prezentate in
sectiunile ce urmeaza.

23 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

- cotarea coardelor, a aecelor si unghiurilor

- cotarea elementelor echidistante

- cotarea suprafetelor conice

www.worlddesign.host28.net
Raportul 1:25 se calculeaza astfel: se face diferenta celor doua diametre (in acest caz 30).
Rezultatul se imparte la 2 (se obtine 15). Apoi 15 se imparte la lungimea totala a conului si se obtine
0.25. Deci, pe o distanta de 60 (mm), conicitatea este de 1 la 0.25.

- cotarea tesiturilor si adanciturilor

24 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

- cotarea elementelor simetrice pe un cerc

www.worlddesign.host28.net

25 din 25