Tema 1. Bazele desenului tehnic.

Clasificarea DT. Standardizarea şi rolul. Instrumente de desen. Formate şi scări pentru DT.
Liniile folosite în DT. Indicatorul.
Desenul Tehnic - este reprezentarea grafică plană cu ajutorul unor reguli convenţionale stabilite în
scopul determinării şi reprezentării unor obiecte,suprafeţe,a exprimării şi
transmiterii concepţiilor tehnice privind structura,funcţionarea estetică şi
realizarea acestora.
Obiectul DT constă din două părţi: ,,Geometria descriptivă şi desen industrial’’
Geometria descriptivă studiază regulile şi metodele de reprezentare a obiectelor
tridimensionale pe o suprafaţă plană,ea poate fi numită gramatica desenului.
Desen industrial examinează regulile de prezentare,executare şi citire a documentelor
de proiectare.
Scopul însuşirii Desenului Tehnic este:
 Să citească atent materialul teoretic al lecţiei,într-un caiet special se rezolve exerciţiile,ce
ilustreză textul;
 Să analizeze materialul teoretic şi să evidenţieze noţiunile de bază ale temei şi legăturile
dintre ele;
 În scopul consolidării cunoştinţelor obţinute şi formării deprinderilor grafice exerciţiile şi
problemele grafice să rezolve în succesiunea stabilită;
 Să reprezinte şi determine obiecte,suprafeţe,aspecte decorative de specializare etc.
Clasificarea Desenelor tehnice
a) după domeniul la care se referă desenul: industrial,de construcţii,de arhitectură,de instalaţii,
cartografic.
b) după modul de reprezentare: de proiecţie ortogonală şi de perspectivă.
c) după modul de întocmire: schiţa care se execută cu mîna liberă şi desen la scară.
d) după gradul de detaliere a reprezentării: de ansamblu,de piesă,de detaliu.
e) după destinaţie: de studiu,de execuţie,de montaj.
Standardizarea şi rolul său în DT.
Imaginaţi-vă ce sar întîmpla,dacă fiecare inginer constructor tehnician ar executa şi ar prezenta
desenele în felul său,fără a respecta regulile unice.
Astfel de desene n-ar putea fi înţelese de alţii.Pentru a evita acest lucru au fost adoptate şi se află
în vigoare standarde de stat ale sistemului unic al documentaţiei de proiectare(SUDP).
Standardele SUDP sunt documente normative care stabilesc reguli unice de executareşi de
reprezentare a documentelor de proiectare în toate ramurile industriei.
1
 Drept documente de proiectare sunt considerate desenele pieselor,desenele de ansamblare,
schemele,unele documente-text.
Sunt adoptate standarde nu numai pentru documentele de proiectare,ci şi pentru unele feluri de
produse,fabricate la întreprinderile noastre.Standardele de stat (STAS) sunt obligatorii pentru toate
întreprinderile şi persoanele particulare.
Fiecare standart i se atribuie un număr propriu cu indicarea concomitentă a anului de înregistrare a
acestuia.Standardele se revizuiesc periodic.Schimbările standardelor sunt legate de dezvoltarea
industriei şi de perfecţionarea graficii inginereşti.Fiecare desen trebuie să aibă chenar,care limitează
cîmpul. 1- inscripţia principală sau indicator, 2- chenar.
5mm

20mm 5mm

2 1

5mm
Liniile chenarului sunt linii principale continuu groase. Ele se trasează sus,la dreapta şi jos la
distanţa de 5mm de la chenarul exterior,executat cu o linie continuă subţire.La partea stîngă se
trasează la distanţa de 20mm de la ea. În colţul de jos din dreapta desenului se plasează inscripţia
principală sau indicatorul. Forma,dimensiunile şi conţinutul ei sunt stabilite de standard.Pentru
desenele tehnice se admite indicatorul (GOST 2.303-81) în felul următor: L=185mm,h=55mm.
1- Denumirea temei (piesei),
2- Reprezentarea desenului tehnic,
3- Instituţia,grupa,
LG1- Lucrarea grafică Nr.1
01-varianta grafică după registru,
72220- codul specialităţii ,,TPL’’, 73270 -,,TMAC’’, 73250 -,,EI’’
2020-anul de execuţie(elaborare),GD-geometrie descriptivă,DT-desen tehnic,
DI-desen industrial,DC-desen de construcţii.

2
 7 10mm

LG1- 01-73250-2020-DT
Stadia Masa Scara
Mod Coala Nr.document Semnăt Data 1
Elaborat Chirtoacă D. E 1:1
Verificat Lupolov M.
Coala 1 Coli 10
2
3

17 23 15 10 70mm 50

Exersarea
1.Definiţi noţiunea de desen tehnic?
2.Scopul însuşirii desenului tehnic?
3.Care este obiectul principal a DT?
4.Enumeraţi clasificările DT?
5.În ce constă standardizarea şi rolul său în DT,ce se atribuie DT?
6.Cei dă elevului cursul de desen tehnic?Ce rol joacă desenele în viaţa omului?
7.Ce date despre articol conţine un desen modern?
8. Da-ţi exemple de reprezentări grafice(mobilă,elemente îmbinate,asamblate,schiţe de masa,
scaun,fotoliu, poliţe pentru cărţi,dulap de haine,dormitor)?
9.Pentru ce este nevoie să cunoaştem indicatorul prescripţional în DT.
Unde se amplasează şi ce dimensiuni de gabarit are indicatorul?
10.La ce trebuie să tragem atenţia pentru a reprezenta pe formatul dat,
cînd reprezentăm desenul tehnic?
 3
Instrumente de desen şi modul de folosire. Locul de lucru. Formatele DT.
Scările numerice pentru DT.
Reprezentările pe desene se construiesc cu ajutorul instrumentelor de desen.
De ce veţi avea nevoie pentru executarea desenelor tehnice şi de construcţii?
1.Trusa de desen - un compas de trasare cu 2 ace,un compas de circumferinţă cu un ac şi un creion.
2.Tablă de desen - se lipeşte formatul de bordura tablei de desen, rigla trasează linii orizontale şi
oblice.
3.Echere de desen – cu < 90º;45º;45º; cu <90º;30º;60º (lemn).
4.Raportorul – pentru măsurarea şi construcţia diferitor unghiuri(0º-180º).
5.Hîrtie de desen (mapă) – hîrtie groasă albă neliniată.
6.Creioane Cohenor - H-tare, HB-mijlociu, B-moi.
7.Rigle – L= 20,30,50cm(lemn).
8.Radieră Cohenor – pentru ştergerea greşelelor.
9. Rigle leicale (4buc) – pentru racordarea razelor de gabarite mari şi mici.
10.Caiet de lucru( format A4) în linii de matematică -96paj.
Locul de lucru a elevului
Calitatea desenului depinde în mare măsură de pregătirea corectă a locului de muncă.Lumina
trebuie să cadă pe desen din partea stîngă de sus.În acest caz umbrele instrumentelor şi ale mîniilor
nu ne vor împedica în timpul lucrului.
Executînd desenul,şedeţi drept,fără a vă gheboşa. Distanţa de la ochi la desen trebuie să fie de
circa 30cm.Lîngă planşetă (tabla)de desen se lasă numai instrumentele,care sunt necesare pentru
lucru în cazul dat.Trusa de desen,echerele,creioanele şi radiera se aşează la dreapta,iar cartea
(informaţia,caietul de lucru)la stînga.Tabla de desen trebuie să aibă o mică înclinare,ca să nu te apleci
mult asupra desenului.
Formatele DT
Se numeşte format de desen o coală de hîrtie care are forma de dreptunghi,ambele laturi ale
căruia(axb) au dimensiuni stabilite,conform standardului respectiv GOST 2.301-68 sunt:
Simboluri A0 A1 A2 A3 A4 A5
Dimensiuni 841x1189 594x841 420x594 297x420 210x297 148x210

Formatele sunt alese din forma principală de formare A0 dimensiunile cărora sunt 841x1189mm şi
care au S=1m2 .Notînd latura mică cu ,,a’’ şi cea mare cu ,,b’’ din F A0 se pot obţine formatele
ulterioare A1,A2,A3 prin împărţirea în jumătate a laturii ,,b’’ a formatului imediat superior.Formatul
A4 este considerat drept modul, iar A5 se utilizează în cazuri excepţionale.
4
 Formatele derivate se obţin din cele normale prin majorarea uneia dintre dimensiunile ,,a’’ şi ,,b’’
cu un multiplu întreg al dimensiunii corespunzătoare a modulului.
La utilizarea formatul trebuie să se ia în considerare următoarele:
 formatul trebuie să conţină aşa elemente grafice cum sunt chenarul şi indicatorul.
(vezi tema1.)
 formatele pot fi utilizate avînd ca bază(latura inferioară,pe care se plasează indicatorul)oricare
dintre dimensiunile ,,a’’ şi ,,b’’ cu excepţia formatului A4 a cărui baza este întodeauna dimen-
siunea ,,a’’(latura scurtă) şi a formatului A5,a cărui baza este întotdeauna dimensiunea ,,b’’.
Formatele derivate se utilizează numai în cazurile în care nu este posibilă folosirea formatelor
normale.
Scările numerice pentru DT
Se numeşte scară a desenului raportul dintre dimensiunile liniare ale reprezentării obiectului pe
desen şi dimensiunile respective reale ale obiectului.Scara se alege în funcţie de mărimea şi comple-
xitatea obiectului.Pentru desenel tehnice sunt standardizate următoarele scări GOST2.302-68:
 de mărime naturală: 1:1,
 de mărire: 2:1, 2,5:1, 4:1, 5:1, 10:1, 20:1, 40:1, 50:1, 100:1.
 de micşorare: 1:2, 1:2,5, 1:4, 1:5, 1:10, 1:15, 1:20, 1:25, 1:40, 1:50, 1:75, 1:100, 1:200,
1:400,
1:500, 1:800, 1:1000.
Pe desenele în cadrul căruia toate reprezentările obiectului s-au executat în aceeaşi scară,scara se
indică înscriind valoarea ei în căsuţa respectivă a indicatorului.Scările reprezentărilor care se
deosebesc de scara,indicată în indicator,se noteazăîn paranteze,lîngă inscripţia referitoare la repre-
zentarea dată,de exemplu:1:1(2:1).Indiferent de scară,pe reprezentarea obiectului se dispun
dimensiunile reale ale obiectului.
Exersarea
1.Ce se numeşte format de desen?
2.Ce dimensiuni are formatul A3?
3.Ce se numeşte scara desenului?
4.Pentru ce se folosesc scările în DT?
5.De ce depinde calitatea unui desen?
6.Numiţi instrumentele necesare pentru a executa un desen?
7.Care este funcţia principală a indicatorului?
8.Pentru ce se trasează chenarul formatului dat?
9. La ce serveşte scara?
10.Ce scări de mărire şi micşorare stabilite de standard, cunoaşteţi?
11.Ce înseamnă inscripţiile: S1:5, S1:1, S10:1? 5
Linii folosite în DT. Denumirea liniei. Aspectul ei. (GOST 2.303-68)
Denumirea Grosimea
Configuraţia Destinaţia principală
liniei (mm)
1.Principală
B
continuă Liniile conturului vizibil
S=0,5-1,4
groasă
2.Întreruptă
B
continuă Liniile conturului invizibil
S=0,5-1,0
groasă
Linii de cotă,ajutătoare,de
3.Continuă H HB
construcţie,de haşurare,de
subţire S/3:S/2
indicaţie
4.Continuă Linii de ruptură,de separaţie HB
ondulată a vederii şi tăieturii S/3:S/2
5.Linie punct H
Linii axiale şi de centru
subţire S/3:S/2
6.Linie punct Linie de secţionare a 2B B
îngroşată desenului S/2:2S/3
7.Discontinuă Linie de secţiune cu
B S:1,5S
groasă vederi,de tăiere,de schiţare
8.Continuă Linie de scurtare a desenelor
HB
subţire cu cu gabarit mai mare decît
S/3:S/2
rînduri(zigzag) 50m.
Linie de îndoire pe
desfăşurate,pentru
9.Linie două HB
reprezentarea
puncte subţire S/3:S/2
părţilor,articolelor în poziţiile
extreme sau intermediare.

Grosimea de bază S=1mm a liniilor de contur vizibil pe un desen concret se alege în funcţie de
mărimea, complexitatea şi natura desenului.În conformitate cu prevederile standardului grosimea de
bază a liniilor trebuie să fie aceeaşi pentru toate reprezentările piesei,executate la aceeaşi scară şi pe
aceeaşi planşă.Fiecare linie are domeniul său de utilizare. Exemplu la tablă.
Linia continuă subţire se utilizează la trasarea conturului secţiunii suprapuse,liniilor de cotă,
ajutătoare,de haşură,de indicaţie.
Linia continuă ondulată se trasează la rupturi.
Linia întreruptă se utilizează la trasarea conturului invizibil.
Linia punct subţire se trasează liniile axiale şi de centru,liniile de secţiuni,ce sevesc drept axe de
simetrie pentru secţiunile suprapuse şi extrase.
Linia discontinuă se utilizează la trasarea urmelor planelor secante pentru secţiuni cu vederi şi
secţiuni obişnuite.
 6
Exersarea
1.Ce tipuri de linii se utilizează în DT?
2.Cum se numeşte linia acceptată drept iniţială?
3.Ce destinaţie are linia principală continuă groasă?
4.Care linie se numeşte întreruptă?Unde se foloseşte ea?Ce grosime are această linie?
5.Unde se foloseşte pe desen linia punct subţire?Ce grosime are ea?
6.În ce cazuri se foloseşte pe desen linia continuă subţire?Ce grosime trebuie să aibă ea?
7. Cu ce linie se indică pe desfăşurată linia de îndoire?
Tema pe acasă
8. Reprezentați în caietul de lucru piesa ,,Garnitură’’ după varianta din registru conform scării date
(exemplu M2:1) și depuneți dimensiunile reale a piese.
Lucrarea grafică Nr.1
Tema:,,Categorii de linii’’ Format A4
Pregătiţi o coală de hîrtie pentru desen de formatul A4. Construiţi chenarul şi indicatorul
conform dimensiunilor indicate din tema precedentă. Puteţi alege şi alt amplasament al grupurilor
de linii pe coală.
Pentru fiecare elev li se împarte variante diferite de lucru după registru. Elevul trebuie să fie atent
la categoriile de linii şi să corespundă standardului dat. Lucrarea grafică ,,Categorii de linii’’este
apreciată cu notă sumativă la sfîrşitul temei însuşite de elev.
 7
Tema 2. Caractere de desen.
Scrierea stadardizată.Dimensiunile nominale a scrierii. Clasificarea scrisului GOST 2.304-81.
Lucrarea grafică Nr.2 ,,Caractere de litere şi cifre’’.
Scrierea conform GOST 2.304-81 cu caracterul 3,5;5;7;10, Format A4.
Scrierea în desenul industrial şi tehnic este reglementată prin standardul respectiv GOST 2.304-81
care stabileşte modul,dimensiunile şi tipurile de caractere. Aceste caractere includ alfabetul latin,
chirilic şi grec,precum şi cifrele arabe şi române şi semnele de largă utilizare.
În desenul tehnic se folosesc la alegere unul dintre cele două moduri de scriere:
scriere înclinată sau scriere dreaptă.
Scrierea înclinată se execută cu caractere înclinate spre dreapta,la 75ºfaţă de linia de bază a rîndului.
Pentru executarea unui tip de scriere se foloseşte o anumită dimensiune nominală,care este consi-
derată înălţimea literelor mari în milimetri,notată cu litera ,,h’’.
Dimensiunile nominale standardizate ale caracterelor sunt: 2,5;3,5;5;7;10,14;28;40. Forma şi
dimensiunile caracterilor, precum şi distanţa dintre ele, depind de înălţimea ,,h’’folosită la scriere.
În funcţie de grosimea liniilor sunt stabilite următoarele tipuri de caractere:
a) scriere tip A (grosimea liniilor de scriere d=h/14);
b) scriere tip B (grosimea liniilor de scriere d=h/10).
Elementele ce caracterizează cele două tipuri de scriere,în funcţie de dimensiunea nominală ,,h’’ a
scrierii, tab.1:
Elemente Notaţia Scrierea tip A Scrierea tip B
Înălţimea literilor mari h h h
Grosimea liniei de scriere d h/14 h/10
Înălţimea literilor mici c 10h/14 7h/10
Distanţa dintre literele unui cuvînt a 2h/14 2h/10
Distanţa minimă dintre două cuvinte l 6h/14 6h/10
Distanţa minimă dintre două rînduri(dintre
b 22h/14 17h/10
liniile de bază)
Grosimea liniei de trasare a caracterilor scrierii este egală cu distanţa dintre două linii consecutive
ale reţelei,pe care se execută în general inscripţiile,reţea cu ajutorul căruia se determină forma şi
distanţele dintre elementele inscripţiei(indicatorul). Pe desene indicatorul se execută, folosind reţeaua
simplificată,pe care se aplică cele mai importante elemente caracteristice ale indicatorului:
 înălţimea literilor (elementele h şi c),
 distanţa dintre două litere (elementul a),
 lăţimea literilor mari şi mici (elementul q şi q´ ),
 distanţa minimă dintre două rînduri (elementul b).

Exemplu: Desen tehnic 8

Exersarea
1.La propunerea profesorului executaţi în caietul de lucru cîteva inscripţii.
Puteţi scrie,de exemplu:
- numele vostru de familie,prenumele,
- denumirea oraşului(satului)în care locuiţi,raionul,
- data,luna,anul naşterii (latin şi cifre arabe),
- instituţia de învăţămînt,grupa,disciplina,specialitatea.
Tema pe acasă
2. Completaţi indicatorul principal de pe coala lucrării grafice Nr.1,,Caractere de linii’’ cu următorul
text: Elaborat,Verificat,Denumirea lucrării grafice,Instituţia de învăţămînt,scara,grupa,standardizarea
desenului executat.
3.Ce dimensiuni nominale ale caracterilor cunoaşteţi?
4.Ce determină dimensiunile caracterului?
5.Ce parametri caracterizează dimensiunile caracterilor şi distanţa dintre ele?
6.Ce înălţime au literele mici ale caracterilor în funcţie de dimensiunea nominală h?
Cu ce este egală lăţimea lor?
Lucrarea grafică Nr.2
Tema:,,Categorii de litere şi cifre’’ Format A4, FOIA DE TITLU- Format A3.
Pregătiţi o coală de hîrtie pentru desen de formatul A4. Construiţi chenarul şi indicatorul
conform dimensiunilor indicate din tema precedentă. Puteţi alege la dorinţă sau alt amplasament
al grupurilor de litere şi cifre pe coală, în aşa fel să fie executat şi respectat înălţimea,grosimea,
distanţa dintre litere şi cuvinte,distanţa dintre două rînduri conform regulelor de standardizare a
scrisului. Pentru fiecare elev li se împarte variante diferite sau la dorinţă (imaginar),inclusiv
variante de lucru după registru. Elevul trebuie să fie atent la respectarea cerinţelor de standar-
dizare şi lucrarea grafică Nr.2 este apreciată cu notă sumativă la sfîrşitul temei însuşite de elev.

9
 Tema 3. Cotarea în desenul tehnic
Un desen tehnic este complet dacă cuprinde toate datele necesare executării piesei,şi anume
cotele şi semnele de prelucrare.Reprezentarea acestor cote se aface cu ajutorul liniilor ajutătoare
de cotă, liniilor de cotă, cu săgeţi la capete şi cu cota propriu-zisă. În principiu,pe un desen tehnic
se întroduc numai cele cote care sunt strict necesare la construirea acelei piese,adică numai cotele
de construcţie.
Cotarea este deci operaţia de înscriere a dimensiunilor piesei pe desenul acesteia,fie schiţă,fie
desen executat la scară.Modul de execuţie a elementelor cotării şi dispoziţia acestora pe desen
sunt stabilite de STAS 2.305-87.
Elementele cotării sunt: cota, linia de cotă, liniile ajutătoare de cotă,
liniile de indicaţie şi diverse simboluri.
 Cota este valoarea numerică a dimensiunii reperului cotat,în mm. Cotele se înscriu de
preferinţă spre mijlocul liniilor de cotă, la 1-2mm deasupra lor,astfel încât să poatăfi citite
de jos şi din dreapta desenului.Se evită cotele înscrierea cotelor în zonele de haşurare,nu
este recomandată repetarea cotelor în cadrul aceluiaşi desen,pentru a se evita încărcarea
acestuia.

10
  Linia de cotă este linia pe care înscrie cota respectivă,se trasează cu linie subţire şi se
termină în general la ambele capete cu săgeţi. Săgeţile se trasează cu lungimea mai mare
de 5-8 ori decât grosimea liniei continue groase,nu mai mică de 2mm, având unghiul la
vârf 15º. Linile de cotă se trasează paralel cu reperul la a cărui dimensiune se referă,
la o distanţă 7-8mm de la linia de contur.
 Liniile ajutătoare de cotă arată care sunt extremităţile reperului cotat şi e trasează cu linie
continuă subţire. liniile ajutătoare vor fi în general perpendiculare pe linia de cotă,pe care o
depăşesc cu 2-3mm.
 Liniile de indicaţie servesc pentru a indica pe desene reperul la care se referă o observaţie,o
prescripţie tehnică, un număr de poziţie, o notare convenţională sau o cotă care din lipsă de
spaţiu nu poate fi scrisă deasupra liniei de cotă. Exersarea în caiet,respectînd cerinţele de
cotare ale piesei date.

11
  Simbolurile care însoţesc,când este cazul,cotele sunt,unele,obligatorii,iar altele facultative.
Simbolurile obligatorii sunt:
Ø - scris înaintea cotei unui diametru;
R - scris înaintea cotei unei raze de curbură;
∩ - arc trasat deasupra cotei,în toate cazurile în care se dă cota lungimii unui arc de cerc;
Simbolurile facultative sunt:
- pătrat scris înaintea cotei laturii unui pătrat;
< sau > - înscris înaintea cotei unei înclinări în locul folosirii cuvîntului înclinare din lipsa
spaţiului necesar,vârful semnului este îndreptat spre baza mică a înclinării.
= - indică egalitatea informativă a cotelor respective.
Variante . Cotarea desenului.

12
 Tema 4. Construcţii geometrice.
Aplicaţii ale construcţiilor geometrice la determinarea formei pieselor.
a) împărţirea unui segment în două părţi agale.

GHIDUL DE PERFORMANŢĂ

Sarcina,abilitatea Împărţirea unui segment în două Elevul

părţi agale. Grupa
Condiţii Paşii de execuţie,instrumente,caietul de lucru,atenţia la tablă.
Nr. PASUL DA NU
1 Construiţi segmentul AB cu lungimea de 6cm.
2 Descrieţi un arc de cerc din punctul A cu R>0,5AB.
3 Trasaţi acelaş arc de cerc din pc B cu R>0,5AB.
4 Uniţi punctele obţinute C şi D la intersecţia arcelor.
Trasaţi perpendicular segmentul CD pe AB,trecînd prin punctul M,care împarte
5
segmentul AB în două părţi egale.
Timpul acordat pentru realizarea sarcinii: 10min.

13
b) împărţirea unui segment ,,n’’ părţi agale.
 GHIDUL DE PERFORMANŢĂ

Sarcina,abilitatea Împărţirea unui segment ,,n’’ Elevul

părţi agale. Grupa
Condiţii Paşii de execuţie,instrumente,caietul de lucru,atenţia la tablă.
Nr. PASUL DA NU
1 Construiţi segmentul AB cu lungimea de 8cm.
2 Trasaţi prin punctul B arbitrar o dreaptă ajutătoare BC.
Măsuraţi atîtea unităţi egale pe dreapta ajutătoare din punctul B, în cîte vrei să
3
împarţi segmentul AB.
4 Uniţi ultima diviziune cu punctul A.
5 Duceţi paralel la dreapta(8-A)din punctele 8,7,6,....1 ale dreptei ajutătoare.
6 Determinaţi punctele 8´,7´,6´....1´ care împarte segmentul AB în n=8 părţi egale.
Timpul acordat pentru realizarea sarcinii: 10min.

14
b) împărţirea unui unghi în două părţi egale.
GHIDUL DE PERFORMANŢĂ
Sarcina,abilitatea Împărţirea unui unghi în două Elevul
părţi egale. Grupa
Condiţii Paşii de execuţie,instrumente,caietul de lucru,atenţia la tablă.
Nr. PASUL DA NU
1 Construiţi <ABC=70º cu centrul în punctul B.
2 Notaţi laturile <ABC prin AB şi BC.
3 Descriţi un arc de cerc din punctul B cu R=4cm pe laturile AB şi BC.
4 Notaţi intersecţia laturii cu arc de cerc prin punctele D şi E.
Descriţi în interioarul unghiului un arc de cerc din punctul D cu r =2cm, primiţi
5
arca DF.
Descriţi în interioarul unghiului un arc de cerc din punctul E cu r =2cm, primiţi
6
arca EF.
7 Notaţi punctul F la intersecţia arcelor obţinute.
8 Trasaţi bisectoarea BF care împarte unghiul dat în două părţi egale.
Timpul acordat pentru realizarea sarcinii: 15min.

15
Aplicaţii: împărţirea cercului în ,,n’’ părţi egale.
Împărţirea cercului în părţi egale poate fi executată pe diferite căi. În cele ce urmează vom examina
căile cele mai fregvent întîlnite. Construcţiile grafice se execută folosind compasul şi echerul.
 Sarcina,abilitatea,paşii de execuţie. Reprezentarea grafică a construcţiilor
a) ,,3’’
Fie dat cercul cu centrul O şi raza R. Duceţi
diametrul vertical,notaţi punctele 1 şi A. Cu
centrul în A trasaţi un arc de cerc cu raza dată a
cercului R=[OA], intersecţia căruia cu cercul
dat formează punctele 2 şi 3, care împreună cu
punctul 1 împarte cercul iniţial în 3 părţi egale.

b) ,,4’’
Executaţi cu ajutorul echerului şi
riglei,duceţi prin centrul O al cercului două
diametre reciproc perpendiculare,punctele de
intersecţie 1,2,3,4 cu cercul dat îl împart pe
acesta în 4 părţi egale.

c) ,,5’’
Efectuaţi analog cu modul ilustrat. Din
punctul A ca centru cu R=[OA],trasaţi un arc
de cerc, care intersectează cercul dat în punctul
B. Coborîţi din B o perpendiculară, la
intersecţia ei cu diametrul orizontal al cercului
se obţine punctul C. Din punctul C ca centru,
trasaţi un arc de cerc cu raza r=[C1] care inter-
sectează diametrul orizontal al cercului în
punctul D. Segmentul de dreaptă [1D]este
latura pentagonului regulat înscris în cercul
dat.
16
d) ,,6’’
Efectuaţi ca şi în cazul împărţirii cercului în
trei părţi egale cu deosebirea că arcul auxiliar
cu raza
R= [O1]=[O4],trasaţi din două centre punctele
1 şi 2.

e) ,,7’’
Faceţi cu arcul de cerc R=[OA] care
intersectează cercul dat în punctele B şi C.
Uniţi punctele C şi B, obţineţi la intersecţia
acestui segment cu diametrul vertical al
cercului punctul D.Segmentul [BD]=[CD] este
latura poligonului cu 7 părţi egale înscris în
cercul dat.

f) ,,8’’
Faceţi împărţirea în două părţi egale
latura [1-3] a patratului înscris în acest cerc. În
acest scop din punctele 1 şi 3 ca din
centre,trasaţi arce de cerc cu raza R>0,5[1-3],
la intersecţia cărora se obţine punctul O´.
Segmentul O´O intersectează arcul de cerc,dat
în punctul 2.
Segmentele de drepte [1-2]=[2-3] constituie
latura octogonului regulat înscris în cercul dat.

17
Exersarea
1. Cum se împarte un segment de dreaptă în ,,n’’ părţi egale?
2. Exersaţi împărţirea unui cerc în 10 şi 12 părţi egale?
Lucrarea grafică Nr.3
 Tema:,,Construcţii geometrice’’ Împărţirea cercului în părţi egale.
Pregătiţi o coală de hîrtie pentru desen de formatul A4. Construiţi chenarul şi indicatorul
conform dimensiunilor indicate după standart.
Puteţi alege modul de amplasare a împărţirii cercului pe coală, la fel trebuie de executat
desenul la scară, cotarea desenului, respectarea regulilor de comformare a standardului.
Pentru fiecare elev li se împarte variante diferite de lucru după registru.
Lucrarea grafică Nr.3 este apreciată cu notă sumativă la sfîrşitul temei însuşite de elev.

Tema 5. Racordări
Racordări geometrice în DT. Linii curbe. Noţiuni întroductive
Doresc să subliniez încă de la început faptul că, prin prezentul material,nu propun să acoperim
întregul domeniu anunţat prin titlu ei,doar,să punctăm cîteva dintre elementele pe care le vom folosi
la realizarea lucrării grafice.
Cum desenul geometric are importanţa sa,care rizidă în rezultate ce se folosesc în cadrul multor
discipline, recomand consultarea în întregime a materialelor ce acoperă acest domeniu de specialitate
în industria uşoară de prelucrarea lemnului.
A racorda două figuri geometrice înseamnă a construi un cerc tangent acestora şi a reţine porţiunea
din cerc cuprinsă între cele două puncte de tangenţă.

18
Exemplu: Fiind date două cercuri C1 şi C2, cu centrul în punctul O1 şi O2,de raza R1 şi R2,
construim cercul tangent acestora de centru O şi raza R. Punctele de tangenţă sunt A şi B.Aşadar:
 Arcul de cerc,de centru O şi rază R,cuprins între punctele A şi B se numeşte arc de
racordare.
  Punctul O se numeşte centru de racordare.
 Punctele A şi B se numesc puncte de tangenţă sau capetele arcului de racordare.
 Raza R poartă denumirea de rază de racordare.
De fiecare dată cînd doriţi să realizăm o racordare urmărim,de fapt,să determinăm următoarele:
 centru de racordare,
 punctele de tangenţă,
 arcul de racordare,
 rază de racordare.
În funcţie de cazul de racordare în care ne aflăm centrul de racordare se găseşte la intersecţia a
două arce de cerc,a unui arc de cerc cu un segment de dreaptă sau la intersecţia a două segmente de
dreaptă.
Punctele de tangenţă se determină astfel:
 când punctul de tangenţă se află pe cerc se uneşte centrul de racordare O,cu centrul
cercului respectiv O1, printr-un segment de dreaptă şi, la intersecţia cu C1 rezultă
punctul de tangenţă A.
 când punctul de tangenţă se află pe o dreaptă, se coboară din centrul de racordare o
perpendiculară la dreapta în discuţie şi, la intersecţia perpendicularei cu dreapta
rezultă punctul de tangenţă căutat.
Raportîndu-ne la raza de racordare, distingem două situaţii în ceea de priveşte racordările: când se
cunoaşte raza de racordare şi când nu se cunoaşte raza de racordare.De la bun început să ne ocupăm
de cazurile în care se cunoaşte raza de racordare.

19
Construcţia racordărilor
Sarcina,abilitatea,paşii de execuţie. Reprezentarea grafică a construcţiilor
1.Racordarea a două cercuri printr-un arc la
care cercurile sunt tangente în exterior
Pentru a racorda cercurile C1 şi C2 cu un arc
de cerc de rază R trebuie parcurse următoarele
etape:
 trasaţi două arce de cerc cu centru în
punctele O1 şi O2,de rază R+R1 şi
R+R2.La intersecţia celor două arce
rezultă centrul de racordare O;
 uniţi printr-un segment de dreaptă centrul
de racordare O cu centrul primului cerc-
O1 şi la intersecţia segmentului de
dreaptă cu cercul C1 rezultă primul punct
de tangenţă A;
 uniţi printr-un segment de dreaptă centrul
de racordare O cu centrul primului cerc-
O2 şi la intersecţia segmentului de
dreaptă cu cercul C2 rezultă primul punct
de tangenţă B;
 trasaţi cu vîrful compasului în punctul O
cu deschiderea până în punctul A un arc
de cerc între punctele A şi B.
2.Racordarea a două cercuri printr-un arc la
care cercurile sunt tangente în interior
Pentru a racorda cercurile C1 şi C2 cu un arc
de cerc de rază R trebuie parcurse următoarele
etape:
 trasaţi două arce de cerc cu centru în
punctele O1 şi O2,de rază R-R1 şi
R-R2. La intersecţia celor două arce
rezultă centrul de racordare O;
 uniţi printr-un segment de dreaptă centrul
de racordare O cu centrul primului cerc-
O1 şi la intersecţia segmentului de
dreaptă cu cercul C1 rezultă primul punct
de tangenţă A;
 uniţi printr-un segment de dreaptă centrul
de racordare O cu centrul primului cerc-
O2 şi la intersecţia segmentului de
dreaptă cu cercul C2 rezultă primul punct
de tangenţă B;
 trasaţi cu vîrful compasului în punctul O
cu deschiderea până în punctul A un arc
de cerc între punctele A şi B. 20
3.Racordarea unui cerc cu o dreaptă
Pentru a racorda cercul C1 cu dreapta D printr-
un arc de cerc de rază R,se parcurg următoarele
etape:
 trasaţi o dreaptă D1 paralelă cu dreapta D
la o distanţă egală cu R,apoi duceţi un arc
de cerc cu centrul în punctul O1 şi de rază
R+R1. La intersecţia arcului de cerc cu
dreapta D1 rezultă centrul de racordare O;
 Coborâţi din centrul de racordare O, o
perpendiculară la dreapta D şi în rezultat
avem un punct de tangenţă B;
 Uniţi printr-un segment de dreaptă,centrul
de racordare O cu centrul O1 şi la
intersecţia segmentului de dreaptă cu
cercul C1 rezultă cel de al doilea punct de
tangenţă A;
 trasaţi cu vîrful compasului în punctul O
cu deschiderea până în punctul A un arc
de cerc între punctele A şi B.

4.Racordarea a două drepte

Pentru a racorda dreptele D şi D1 se
procedează astfel:
 trasaţi o paralelă la dreapta D,la o distanţă
egală cu raza de racordare R;
 trasaţi o paralelă la dreapta D1,la o
distanţă egală cu raza de racordare R;
 intersectaţi cele două paralele care se
găseşte centrul de racordare O;
 coborâţi perpendiculare din centrul de
racordare la dreptele de racordat,rezultă
punctele de tangenţă A şi B;
 trasaţi cu vîrful compasului în punctul O
cu deschiderea până în punctul A un arc
de cerc între punctele A şi B.

21
Ovalul este curba plană închisă formată din arce de cerc simetrice în raport cu două axe.

Exersarea Linii curbe

1. În caietul de lucru să se execute reprezentarea grafică a următoarea construcţiie geometrică:
Ovalul.
2.Ce se numeşte racordare?
3.Care puncte se numesc puncte de racordare?
4.Cu ce este egală distanţa dintre centrele cercurilor tangente interior?
5.Cu ce este egală distanţa dintre centrele cercurilor tangente exterior?
6.Cum se găseşte punctul de racordare al unei drepte cu un arc de cerc?
Lucrarea grafică Nr.4
Tema:,, Racordări geometrice’’
Pregătiţi o coală de hîrtie pentru desen de formatul A4. Construiţi chenarul şi indicatorul
conform dimensiunilor indicate după standart.
Puteţi alege modul de amplasare a racordării pe coală, la fel trebuie de executat desenul la
scară,cotarea desenului,respectarea regulilor de comformare a standardului.
Pentru fiecare elev li se împarte variante diferite de lucru după registru.
Lucrarea grafică Nr.4 este apreciată cu notă sumativă la sfîrşitul temei însuşite de elev.

22
MINISTERUL EDUCAŢIEI CULTURII și CERCETĂRII al R.MOLDOVA
IP Centrul de Excelenţă în Construcţii
CATEDRA CONSTRUCŢII CIVILE şi INDUSTRIALE
 NOTE DE CURS
La disciplina Desen tehnic şi Geometrie descriptivă
Specialitatea
72220 ,,TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII LEMNULUI’’
73270 ,, Tehnologia materialelor și articolelor de construcții’’
73250 ,, EVALUAREA IMOBILULUI,,

Profesor de specialitate:
GDII M.Lupolov

CHIŞINĂU 2020