UNIVERSITATEA TEHNICA DIN MOLDOVA

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA

CATEDRA DE ARHITECTURA

LUCRARE DE CURS
La obiectul
„Fizica construcţiilor”
Tema: „Iluminarea naturală şi artificială”

Chisinau 2017

1
 Iluminarea Naturala si Artificiala
Cerinte referitor la proiect de curs:

 De determinat iluminarea naturala normata

 De executat calculul prealabil a golului de fereastra pentru incaperea data

 De determinat coeficientul iluminarii naturale primite

 De construit graficul iluminarii naturale din incaperea data

 De efectuat concluzii despre iluminarea naturala din incapere

 De determinat numarul instalatiilor de lumina din incaperea data

 De determinat tipul instalatiilor de lumina din incapere

 De efectuat concluzii despre iluminatul artificial din incapere

Date Generale:

1. Localitatea de constructie Volgrad( Zona IV )

2. Destinatia incaperii Cabinet de Desen

3. Dimensiunile incaperii , LxBxH 9,8m x 4,7m x 3,4m

4. Tipul de iluminare Lateral

5. Orientarea ferestrelor dupa azimutul 226°-315°

6. Inaltimea suprafetei de lucru 0,8 m

7. Materialul de confectionare a cercevelei Armatura

8. Distanta dintre incaperea proiectata si cladirea opusa 6m

9. Inaltimea cladirii opuse 6m

10. Lungimea cladirii opuse 50 m

2
 Calculul Prealabil a Suprafeței Golului de Fereastră

Pentru determinarea suprafeței necesare golului de fereastră verificăm cît de

correct ea a fost proiectată, folosind metoda calcului prealabil, comform СНиП
II – 4 – 79 „Iluminarea naturală şi artificială”.

Cladirea de locuit examinata se afla in sectorul 226-315 cu orientare Sud-Vest.

Conform desenului Nr. 1 din ''СНиП II – 4 – 79'' orasul Volgrad se afla in Zona IV de climat luminos,
fara strat de zapada.

• Determinăm coeficientul normat C.I.N enIII ,comform tab. 2 pentru un Cabinet de Desen.

Determinăm valoarea coeficientului de iluminat natural în încapere cu ajutorul relatiei:

e nN = enIII ∙ m ∙ c
unde:
enIII __ este valoarea C.I.N în dependență de destinația încăperii și se determină în
comformitate cu tab.2,СНиП II – 4 – 79;
m __ este coeficientul climatului luminos și se determină în conformitate cu tab.4, СНиП
II – 4 – 79;
c __ este climatul solar și se determină în comformitate cu tab.5, СНиП II – 4 – 79;

Pentru localitatea Volgrad:

enIII = 2% ( Cabinet de Desen)

m = 0,9( Zona IV )
c = 0,7 ( Zona IV ,226-315 )

e nN = 2% ∙ 0,9∙ 0,7 = 1,26%

• Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră și se

determina în conformitate cu ajutorul relației:

τ0 = τ1 ∙ τ2 ∙ τ3 ∙ τ4 ∙ τ5
unde:
τ1__ este coeficient ce tine cont de trecerea fluxului de lumină prin sticla geamului și se
determină în comformitate cu tab.28;
τ2 __ este coeficient ce ține cont de pierderile de lumina provocate de cercevea și se
determină în comformitate cu tab.28;
τ3 __ este coeficient ce tine cont de pierderile de lumina provocate de constructii portante și
se determină în comformitate cu tab.28;
τ4 __ este coeficient ce tine cont de pierderile de lumină provocate de către copertină și se
determină în comformitate cu tab.29;
τ5 __ este coeficient ce tine cont de pierderile de lumină provocate de către plasele
luminătoarelor.

3
 Din datele generale avem:
τ1 = 0,8 deoarece avem sticla armata;
τ2 = 0,8 deoarece avem cercevea din metal;
τ3 = 1 deoarece admitem ca nu avem constructii portante;
τ4 = 1 deoarece nu avem o copertină;
τ5 = 1 deoarece este verticală (pentru orizontală este = 0,9)

τ0 = 0,8 ∙ 0,8 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 = 0,48

• Determinăm valoarea ηo, conform tab. 26

Pentru determinarea valorii ηo folosim rapoartele:

L 9,8 𝐵 4,7
= = 2,08 ≈ 2,1 , = = 2,04 ≈ 2
B 4,7 h1 2,3

L
= 2,1 prin metoda interpolarii
B
ηo =>{ 𝐵 ⇒ 9,4 ;
=2
h1

𝐵⁄
h1
L⁄ 2
B
2 9,5
2,1 9,4
3 8,5

2 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3

9,5 9,4 9,3 9,2 9,1 9 8,9 8,8 8,7 8,6 8,5

• Determinăm valoarea coeficientului 𝐫𝟏 pentru punctul examinat A, conform tab.30.

Pentru determinarea valorii 𝐫𝟏 folosim rapoartele:

L 9,8 ℓc 3,7 𝐵 4,7

= = 2,08 ≈ 2,1 , = = 0,78 ≈ 0,8 , = = 2,04 ≈ 2,
B 4,7 B 4,7 h1 2,3

4
 𝐵
=2
h1
ℓc prin metoda interpolarii
= 0,8
𝐫𝟏 => B ⇒ 1,46;
L
= 2,1
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,4

𝐿⁄
B
2 2,1
ℓc⁄
B

0,7 1,3 1,3

0,8 1,46
1 1,8 1,8

0,7 0,8 0,9 1

1,3 1,46 1,63 1,8

U nde:

B – lațimea încaperii ( 4,7 mm) ;

𝓵𝐜 – distant de la punctual de calcul pana la peretele portant exterior (2,3 mm) ;
L – lungimea încaperii (9,8 mm) ;

• Determinăm valoarea Kcl conform tab.27 ;

Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt)

• Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3 ;

Kr = 1,2 (Cabinet de Desen, vertical)

• Determinăm suprafaţa totală a ferestrei S0 în baza datelor obţinute după formulă:

Sp en K r ηo K cl
So =
100 τo r1
Unde ;
𝐒𝐨 − suprafata golului de fereastra pentru iluminare naturala
𝐒𝐩 − suprafata pardoselei incaperii
𝐞𝐧 - valore C.I.N. normata

5
 𝐊 𝐫 − coeficient de rezerva, conform tab. 3
𝛈𝐨 − caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab. 26
𝐊 𝐜𝐥 − coeficientul care ia in consideratie umbrirea ferestrelor la cladiri opuse,
conform tab. 27
𝛕𝐨 − coeficientul de trecere a fluxului de lumina

46,06 ∙ 1,26 ∙ 1,2 ∙ 9,4 ∙ 1

So =
100 ∙ 0,48 ∙ 1,46
𝐒𝐨 = 9,341 ≈ 𝟗, 𝟑 𝐦𝟐

Determinăm suprafaţa totală a ferestrei in baza metodei arhitecturale

1 1
𝐒𝐟 = . Sp ⇒ . 46,06 = 𝟓, 𝟕𝟓𝟕𝟓 𝐦𝟐
8 8

𝐒𝐟 = 5,7575 m2 ≈ 𝟓, 𝟖 𝐦𝟐

Condiţia calculului este Sf >So , deoarece 𝟓, 𝟖 𝐦𝟐 > 𝟗, 𝟑𝐦𝟐 , condiţia calculului nu este
respectată.

Concluzie: rezultatul obtinut confirma ca, golul geamului trebuie sa aiba aria cel puțin
9,3m2 pentru iluminarea necesara in cabinetul de desen proiectat,deci în încaperea de
locuit cu dimensiunile L=4,7 m, B=9,8 m si H=3,4 m noi putem proiecta trei geamuri cu
dimensiunile 1,8×2,2 m .

6
 Calculul Coeficientului de Iluminare Naturală.
Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform
„СНиП II – 4 – 79”, se efectuează după formula:
τo
elc = (el ∙ q ∙ εcl ∙ R) ∙ r1 ∙ Kr

Unde:
𝐞𝐥𝐜 – coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală calculată;

εl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de

lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II;

q – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti, conform tab.35;

𝛆𝐜𝐥 – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de

lumină reflectată de clădirile opuse , determinat din diagrama Daniliuc I şiII;

R – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse, conform tab.36.

r1 – coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele încăperii şi

suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab. 30.

Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină cu ajutorul diagramelor

Daniliuc I şi II după formula:

εl = 0,01(nl ∙ n2), (3.4)

Unde :
nl – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul
din încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

n2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul
din încăpere în planul încăperii, de la bolta cerească;

Coeficientul geometric de iluminare naturală εcl se determină după

formula:

εcl = 0,01(n 1′ ∙ n ′2 ), ( 3.5)

Unde :
𝐧 ′𝟏 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de
calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;

𝐧 ′𝟐 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de
calcul din încăpere în planul încăperii, de la clădirea opusă;

7
 Calculul C.I.N. Real in Incăperea de Locuit
Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :

𝜏𝑜
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙
𝐾𝑟

 Al – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 23,7 ; c =8; n2 = 60 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 45° ; q ⇒ 1,03 ;

42 43 44 45 46
1 1,01 1,02 1,03 1,04

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A1, conform tab. 30:

𝐵
=2
h1
ℓc 1
= = 0,2 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 4,7 ⇒ 1,083;
L
= 2,1
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,4

𝐿⁄
B
2 2,1
ℓc⁄
B

0 1,05 1,05
0,2 1,083
0,3 1,1 1,1

0 0,1 0,2 0,3

1,05 1,06 1,083 1,1

8
Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A1 la iluminare naturala, dupa
formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (23,7 ∙ 60) = 14,22

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A1, dupa formula;

𝜏𝑜 0,48
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 14,22∙ 1,03 ∙ 1,083∙ = 6,34
𝐾𝑟 1,2

 A2 – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 16,9; c = 10 ; n2 = 57 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 33° ; q ⇒ 0,8975;

30 31 32 33 34
0,86 0,8725 0,885 0,8975 0,91

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A2, conform tab. 30:

𝐵
=2
h1
ℓc 1,675
= = 0,4 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 4,7 ⇒ 1,15;
L
= 2,1
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,4

𝐿⁄
B
2 2,1
ℓc⁄
B

0,3 1,1 1,1

0,4 1,15
0,5 1,2 1,2

9
 0,3 0,4 0,5
1,1 1,15 1,2

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A1 la iluminare naturala, dupa

formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (16,9 ∙ 57) = 9,633

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A1, dupa formula;

𝜏𝑜 0,48
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 9,633 ∙ 0,8975 ∙ 1,15 ∙ = 3,97
𝐾𝑟 1,2

 A3– Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 11,9 ; c = 13 ; n2 = 55 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

Q = 25° ; q ⇒ 0,7875;

22 23 24 25 26
0,75 0,7625 0,775 0,7875 0,8

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A3, conform tab. 30:

𝐵
=2
h1
ℓc 2,35
= = 0,5 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 4,7 ⇒ 1,2 ;
L
= 2,1
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,4

𝐿⁄
B
2 2,1
ℓc⁄
B
0,5 1,2 1,2

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A3 la iluminare naturala, dupa

formula 3.4 ;

10
εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (11,9 ∙ 55) = 6,545

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A3, dupa formula;

𝜏𝑜 0,48
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 6,545 ∙ 0,7875 ∙ 1,2 ∙ = 2,47
𝐾𝑟 1,2

 A4 – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 8,9 ; c = 16 ; n2 = 52 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 20° ; q ⇒ 0,72 ;

18 19 20 21 22
0,69 0,705 0,72 0,735 0,75

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A4, conform tab. 30:

𝐵
=2
h1
ℓc 3,025
= = 0,6 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 4,7 ⇒ 1,25 ;
L
= 2,1
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,4

𝐿⁄
B
2 2,1
ℓc⁄
B

0,5 1,2 1,2

0,6 1,25
0,7 1,3 1,3

0,5 0,6 0,7

1,2 1,25 1,3

11
Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A4 la iluminare naturala, dupa
formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (8,9∙ 52) = 4,628

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A4, dupa formula;

𝜏𝑜 0,48
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 4,628∙ 0,72 ∙ 1,25 ∙ = 1,66
𝐾𝑟 1,2

 A5 – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 6,9 ; c = 18,5 ; n2 = 50 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 17° ; q ⇒ 0,6775 ;

14 15 16 17 18
0,64 0,6425 0,665 0,6775 0,69

𝐵
=2
h1
ℓc 3,7
= = 0,8 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 = B 4,7 ⇒ 1,46 ;
L
= 2,1
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,4

𝐿⁄
B
2 2,1
ℓc⁄
B

0,7 1,3 1,3

0,8 1,46

12
 1 1,8 1,8

0,7 0,8 0,9 1

1,3 1,46 1,63 1,8

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A5 la iluminare naturala, dupa

formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (6,9 ∙ 50) = 3,45

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A5, dupa formula;

𝜏𝑜 0,48
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 3,45 ∙ 0,775 ∙ 1,43 ∙ = 1,52
𝐾𝑟 1,2

𝑒𝑛𝑁 𝜏𝑜 𝐾𝑟 𝑟1 𝑛1 𝑛2 εl q 𝑒𝑐𝑙 𝑒𝑐𝑙 ≥ 𝑒𝑛𝑁

A1 1,26 % 0,48 1,2 1,083 23,7 60 14,22 1,03 6,34 6,34% ≥1,26%
A2 1,26 % 0,48 1,2 1,15 16,9 57 9,633 0,8975 3,97 3,97% ≥1,26%
A3 1,26 % 0,48 1,2 1,2 11,9 55 6,545 0,7875 2,47 2,47% ≥1,26%
A4 1,26% 0,48 1,2 1,25 8,9 52 4,628 0,72 1,66 1,66% ≥1,26%
A5 1,26 % 0,48 1,2 1,46 6,9 50 3,45 0,6775 1,52 1,52% ≥1,26%

Concluzie: În toate punctele studiate valorile C.I.N. geometrice obţinute sunt mai mari
decât cea normată, deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.

Determinarea C.I.N. în cazul construcţiei unei clădiri opuse

Determinarea valorii coeficienţilor de iluminare în punctele de calcul în cazul când este prezentă
clădirea opusă în faţa geamului examinat se face după formula:

13
 τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ ,
Kr

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) ,

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 )

R - coeficientul determinat din tab.36 cu ajutorul indicilor cladirii Z1 si Z2

𝒍𝒐 ∙𝒍
𝒁𝟏 =
(𝑷+𝒍)∙𝓪
R={ 𝑯𝒄𝒍 ∙𝒍
𝒁𝟐 =
(𝑷+𝒍)∙𝒉𝟏

Unde;

𝒍𝒐 − lungimea cladirii opuse ( 50 m )

𝒍 − distanta de la punctul examinat pina la peretele exterior ( variaza )
𝑷 - distanta dintre incaperea examinata si cladirea opusa ( 6 m)
𝓪 - latimea in plan a geamului ( 1,8 m )
𝑯𝒄𝒍 - inaltimea cladirii opuse ( 6 m )
𝒉𝟏 - distanta de la suprafata de lucru a incaperii pina la limita de sus a geamului (2,3 m)

 Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul Al ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat Al , conform tab. 36 ;

𝒍𝒐 ∙𝒍 𝟓𝟎 ∙𝟏,𝟒
𝒁𝟏 = (𝑷+𝒍)∙𝓪
= (𝟔+𝟏,𝟒)∙𝟏,𝟖 = 7,201 ≈ 7,2 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R={ 𝑯𝒄𝒍 ∙𝒍 𝟔 ∙𝟏,𝟒
⇒ 𝐑 = 0,22025
𝒁𝟐 = (𝑷+𝒍)∙𝒉𝟏
= (𝟔+𝟏,𝟒)∙𝟐,𝟑
= 0,237 ≈ 0,2

𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,1 0,2 0,5

6 0,2 0,2225 0,29
7,2 0,2113

14
 10 0,2 0,215 0,26

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5

6 0,2 0,2225 0,245 0,2675 0,29
10 0,2 0,215 0,23 0,245 0,26

6 7 8 9 10
0,2225 0,220625 0,21875 0,216875 0,215

7 7,2 7,4 7,6 7,8 8

0,220625 0,22025 0,219875 0,2195 0,219125 0,21875

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 16 ; c = 8,5 ; n2 = 56 ;

𝐧′𝟏 = 8,7 ; c =6; 𝐧′𝟐 = 69 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 49 ° ; q = 𝟏, 𝟎𝟓 ;

46 47 48 49 50
1,04 1,05 1,06 1,07 1,08

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul Al ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (16 ∙ 56) = 8,96

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul Al ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (8,7 ∙ 69) = 6,003

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul Al

τo 0,48
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (8,96 ∙ 1,05 + 6,003 ∙ 0,22025) ∙ 1,083 ∙ = 4,64
Kr 1,2

 Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A2 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A2 , conform tab. 36 ;

15
 𝒍𝒐 ∙𝒍 𝟓𝟎 ∙𝟐,𝟎𝟕𝟓
𝒁𝟏 = (𝑷+𝒍)∙𝓪
= (𝟔+𝟐,𝟎𝟕𝟓)∙𝟏,𝟖
= 7,137 ≈ 7,1 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R={ 𝑯𝒄𝒍 ∙𝒍 𝟔 ∙𝟐,𝟎𝟕𝟓
⇒ 𝐑 = 0,301
𝒁𝟐 = (𝑷+𝒍)∙𝒉𝟏
= (𝟔+𝟐,𝟎𝟕𝟓)∙𝟐,𝟑 = 0,67 ≈ 0,7

𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,7 1
6 0,29 0,302 0,32
7,1 0,301
10 0,26 0,272 0,29

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1

6 0,29 0,296 0,312 0,318 0,324 0,32
10 0,26 0,266 0,272 0,278 0,284 0,29

6 7 8 9 10
0,312 0,302 0,292 0,282 0,272

7 7,1 7,2 7,3 7,4 7,5 7,6 7,7 7,8 7,9 8

0,302 0,301 0,3 0,299 0,298 0,297 0,296 0,295 0,294 0,293 0,292

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 9 ; c = 11 ; n2 = 55 ;

𝐧′𝟏 = 9,8 ; c' = 9 ; 𝐧′𝟐 = 58 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 41 ° ; q = 0,99 ;

38 39 40 41 42
0,96 0,97 0,98 0,99 1

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A2;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (9 ∙ 55) = 4,95

16
Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A2 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (9,8 ∙ 58) = 5,684

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul Al

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (4,95 ∙ 0,99 + 5,684 ∙ 0,301) ∙ 1,15 ∙ 0,4 = 3,04
Kr

 Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A3 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A3 , conform tab. 36 ;

𝑙𝑜 ∙𝑙 50 ∙2,75
𝐙𝟏 = (𝑃+𝑙)∙𝒶
= (6+2,75)∙1,8 = 8,73 ≈ 8,7 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R={ 𝐻𝑐𝑙 ∙𝑙 6 ∙2,75 ⇒ 𝐑 = 0,291
𝐙𝟐 = (𝑃+𝑙)∙ℎ1
= (6+2,75)∙2,3
= 0,819 ≈ 0,8

𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,8 1
6 0,29 0,318 0,32
8,7 0,291
10 0,26 0,278 0,29

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1

6 0,29 0,296 0,312 0,318 0,324 0,32
10 0,26 0,266 0,272 0,278 0,284 0,29

6 7 8 9 10
0,318 0,308 0,298 0,288 0,278

8 8,1 8,2 8,3 8,4 8,5 8,6 8,7 8,8 8,9 9

0,298 0,297 0,296 0,295 0,294 0,293 0,292 0,291 0,29 0,289 0,288

17
Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 5 ; c = 14 ; n2 = 54 ;

𝐧′𝟏 = 8,9 ; c = 12 ; 𝐧′𝟐 = 56 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 35 ° ; q = 0,9225;

34 35 36 37 38
0,91 0,9225 0,935 0,9475 0,96

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A3 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (5 ∙ 54) = 2,7

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A3 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (8,9 ∙ 56) = 4,984

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A3

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (2,7 ∙ 0,9225 + 4,984 ∙ 0,291) ∙ 1,2 ∙ 0,4 = 1,89
Kr

 Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A4 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A4 , conform tab. 36 ;

𝑜 𝑙 ∙𝑙 50 ∙3,425
𝐙𝟏 = (𝑃+𝑙)∙𝒶 = (6+3,425)∙1,8 = 10,094 ≈ 10,1 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R= { ⇒
𝐻𝑐𝑙 ∙𝑙 6 ∙3,425
𝐙𝟐 = (𝑃+𝑙)∙ℎ = (6+3,425)∙2,3 = 0,947 ≈ 0,9
1
𝐑 = 0,284

18
 𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,9 1
10 0,26 0,29
10,1 0,26 0,284 0,29

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1

0,26 0,266 0,272 0,278 0,284 0,29

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 3; c = 17 ; n2 = 52 ;

𝐧′𝟏 = 7,9 ; c = 15,5 ; 𝐧′𝟐 = 54 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 31 ° ; q = 0,8725 ;

30 31 32 33 34
0,86 0,8725 0,885 0,8975 0,91

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (3 ∙ 52) = 1,56

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A4 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (7,9 ∙ 54) = 4,266

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A4

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (1,56 ∙ 0,8725 + 4,266 ∙ 0,284) ∙ 1,25 ∙ 0,4 = 1,28
Kr

 Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A5 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

19
Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A5 , conform tab. 36 ;

𝑜 𝑙 ∙𝑙 50 ∙4,1
𝐙𝟏 = (𝑃+𝑙)∙𝒶 = (6+4,1)∙1,8 = 11,276 ≈ 11,3 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R= { 𝐻𝑐𝑙 ∙𝑙 6 ∙4,1 ⇒ 𝐑 = 0,284
𝐙𝟐 = (𝑃+𝑙)∙ℎ = (6+4,1)∙2,3 = 1,058 ≈ 1,1
1

𝐙𝟐

𝐙𝟏 1 1,1 1,5
10 0,29 0,26
11,3 0,29 0,284 0,26

1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5

11,3 0,29 0,284 0,278 0,272 0,266 0,26

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 2 ; c = 20 ; n2 = 50 ;

𝐧′𝟏 = 6,9 ; c = 18,5 ; 𝐧′𝟐 = 52 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 28 ° ; q = 0,83 ;

26 27 28 29 30
0,8 0,815 0,83 0,8975 0,86

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A5 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (2 ∙ 50) = 1

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A5 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (6,9 ∙ 52) = 3,588

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A5

20
 τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (1 ∙ 0,83 + 3,588 ∙ 0,284) ∙ 1,46 ∙ 0,4= 1,07
Kr

𝜏𝑜 𝐾𝑟 𝑟1 𝑛1 𝑛2 n 1′ n ′2 εl εcl q R 𝑒𝑐𝑙 𝑒𝑐𝑙 ≥ 𝑒𝑛𝑁

A1 0,48 1,2 1,083 16 56 8,7 69 8,8 6,003 1,05 0,22025 4,64 4,64% ≥1,26%
A2 0,48 1,2 1,15 9 55 9,8 58 4,95 5,684 0,99 0,301 3,04 3,04% ≥1,26%
A3 0,48 1,2 1,2 5 54 8,9 56 2,7 4,984 0,9225 0,291 1,89 1,89% ≥1,26%
A4 0,48 1,2 1,25 3 52 7,9 54 1,56 4,266 0,8725 0,284 1,28 1,28% ≥1,26%
A5 0,48 1,2 1,46 2 50 6,9 52 1 3,588 0,83 0,284 1,07 1,07% ≥1,26%

Concluzie: În toate punctele studiate valorile C.I.N. geometrice obţinute sunt mai mari
decât cea normată, deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.

Calculul Iluminării Artificiale Pentru Incăperea de Locuit

În conformitate cu „СНиП II – 4 – 79” tab.2 ,p.1, pentru cabinet de lucru se

normează iluminarea artificială de En= 500Lx la nivelul suprafeţei de lucru orizontal,
care se află la nivelul +800 de la pardosea.

21
 Numărul de instalaţii de lumină se calculează după formula:

En  K r  Z  S
N=
n  1 

Unde:

N – numărul instalaţiilor de lumină;

En – iluminarea normată în Lx

Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”

Z – coeficient de ne uniformitate a luminii (pentru iluminarea medie Z = 1)

S – suprafaţa încăperii

n – numărul de becuri în instalaţii

1 - fluxul de lumină a lămpii

η – coeficientul de folosinţă

Coeficientul de folosinţă, η, se determină conform tab.1,33 Гусев, Климов ‹‹

Строительная физика››, cu ajutorul indicelui „i” al încăperii, coeficientului mediu de
reflexie a sunetului de către pereţi şi tavan ρmed.sup r , şi tipul luminatorului care în cazul dat
reprezintă lumină difuză.

𝑆
𝒾=
𝐻𝑝 ∙(𝒶+𝒷 )

Unde:

S – aria suprafetei de lucru;

Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;

a,b – lungimea şi lăţimea încăperii;

22
 Efectuăm calculul indicelui „i” încăperii:
𝑆
𝒾=
𝐻𝑝 ∙(𝒶+𝒷)

S =46,06 m2; 𝐻𝑝 = 3,4-0,8=2,6m ;

46,06
𝒾= = 1,22
2,6∙(9,8+4,7)

𝜌𝑚𝑒𝑑 = 0,4

Pentru a calcula coeficientul de folosință trebuie sa interpolăm 𝒾 cu 𝜌𝑚𝑒𝑑 :

Deci coeficientul de folosinta; η = 0,37

 Efectuăm calculul N:

En = 500 Lx , S =14,72, Kr = 1,2 (tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”),

Z =1, n=2, 1 = 3500

En ∙ Kr ∙ Z ∙ S 500 ∙1,2 ∙ 1 ∙ 46,06

N= = 3 ∙ 3500 ∙ 0,37 =7,11 (instalaţii de lumină );
n∙ϕ∙η

Concluzie: pentru o sală de proiectare cu dimensiunile 9,7×4,8 m se instalează 8

instalaţii de lumină florescentă a câte 3 lampi de tip Г 215-225 , instalațiile le situăm la
30 cm.de la planseu prin suspensie.

23