PROIECTAREA CLDIRILOR SI EDIFICIILOR PUBLICE.

1.Generaliti (noiune, funciune, amplasamentul, rolul compo ziional, regimul funcionrii, legtura cu
elementele structurale ale urbei etc.)
Cladirile publice sunt elementele structurale principale ale ansamblurilor centrului orasului si centrele
sectoarelor orasanesti.
Arhitectura cladirilor si edifiiciilor publice este metita de a satisface diverse aspect ale activitatii vitael ale
omului,astfel reflectind in forma artistic procesele sociale ale dezvoltarii societatii.
Clasificarea dupa frecventa exploatarii:
1.Interprinderi si edifiicii cu exploatare episodica-sunt amplasate dea lungul orasului de ex:magazinele de
mobile,circurile,teatrele,,muzeele.
2. Interprinderi si edifiicii cu exploatare periodica
3. Interprinderi si edifiicii cu exploatare zilnica
deservesc populatia cartierelor,deseori
amplasate in cadrul complexelor rezidentiale de ex. Gradinitele,scolile,magazine alimentare.
Regimul functionarii edificiilor publice determina legatura reciproca cu diverse elemente structurale ale
orasului.
1.Edifiiciilede invatatmint se afla in strinsa legatura cu ansamblul de locuinta.
2.Edificiile sportive se amplaseaza in cadrul sistemului de spatii verzi si acvatice ale orasului.
3.Amplasamentul interprinderilor de comert si de alimentare publica este dictat de sistemul transportului
urban.
Legaturile lor planimetrice si fuctionale+magistralele de transport+reteaua stradala si accesele pietonale
formeaza structura planimetrica a orasului.
2.Importana urbanistic a edificiilor publice.
1.Accente
2.Repere
3.Dominante.
3..Procedeele de amplasare a edificiilor publice. Schemele de baz
Procedeele de amplasare a edificiilor publice.Schemele de baza.
1.Simetrica-dupa una din axele amenajate

or.Moscova, Piata Sverdlov

3.Amplasarea libera subordonata
compozitionala principal

de

axa

2.Amplasarea perimetrala-pe perimetrul unui

spatiu amenajat
or.Sankt Petersburg, Piata Palatului
or.Brazilia, Piata a Trei puteri
4.Amplasarea libera construita pe doua axe
compozitionale reciproc perpendicular

5.Compozitia asimetrica compusa

or.Taschent
4.Legtura cldirilor publice cu mediul nconjurtor.
Aceasta situatie este justa atit petru interconexiunea edificiului architectural cu mediul natural,precum si
pentru legatura cu mediul inconjurator.
Organizarea spatiului architectural interior al edificiului se determina de rationalitatea fuctionala si
constituirea acestuia dupa legitatile atributelor vitruviene.
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA CARACTERISTICILOR TIPOLOGICE ALE
CLDIRILOR I EDIFICIILOR PUBLICE.
5..Descrierea criteriilor, crora trebuie s corespund cldirile i edificiile publice.
Cladirile si edificiile publice reprezinta un mediu artificial unde se petrec unul sau mai multe procese
functionale necesare desfasurarii activitatii vitale ale omului,destinat pentru aflarea temporara sau
permanenta in el.
Orice edificiu trebuie sa corespunda:
1.Destinatiei
2.Atitudinii societatii fata de acest process social care se petrece in edificiu.
3.Principii tehnice si estetice de solutionare dotari cu care trebuie sa fie asigurat un ed.public
6.Factorii care contribuie la formarea particularitilor tipologice ale edificiilor publice.
Proiectarea cladirilor si edificiilo publice trebuie sa se bazeaza pe urmatorii factori:
1.Sociali
2.Economici
3.Naturali-climaterici
4.Urbanistici
5.Regionali
6.Constructivi
7. Clasificarea i tipologia cldirilor i edificiilor publice pe grupuri.
1. instituii de educaie:
a) instituii de nvmnt i pregtire a cadrelor:
- instituii de nvmnt precolar
- instituii de nvmnt general: coli, licee, gimnazii
- instituii de pregtire profesional: nivel primar, mediu, superior i postuniversitar
b) instituii extracolare ( copii i adolesceni)
c) instituii specializate (aeroclub, coala auto)
2. Instituii de ocrotire a sntii i deservire social a populaiei:
a) instituii de ocrotire a sntii:
- instituii curative cu staionar, materniti, centre medicale, etc.
- policlinici i instituii medical-curative
- farmacii, staii de transfuzie a singelui
- instituii de reabilitare medical i de corecie, inclusiv copii
b) instituii de deservire social a populaiei
- instituii fr staionar
- instituii cu staionar ,de tutelare a copiilor

3. ntreprinderi de prestare a serviciilor:

a) ntreprinderi comerciale
b) ntreprinderi de alimentaie public
c) ntreprinderi de deservire i servicii comunale:
- ntreprinderi de servicii publice
- ntreprinderi ale unitilor comunale destinate pentru deservirea direct a populaiei
- instituii de ceremonii civile
d)instituii i companii de telecomunicaii
e) instituii de transport pentru servicii directe ctre public:
- gri pentru toate tipurile de transport
- instituii pentru deservirea pasagerilor
- edificii, cldiri i ncperi cu destinaie sanitaro- auxiliar
f) instituii veterinare:
- farmacii
- spitale cu staionar/policlinici
4. Instituii culturale, de agrement a populaiei i religioase:
a) instituii de educaie fizica, sport i de recreare
b) instituii culturale i organizaii religioase:
- biblioteci , sli de lectur
- muzee i expoziii
- organizaii i instituii religioase
c) instituii de spectacol i de agrement i edificii de divertisment:
- edificii de divertisment
- organizaii de club, de agrement i faciliti de divertisment
- delfinariu, aquaparc, etc.
5. Cldiri de edere temporar:
a) hoteluri, moteluri etc.
b) staiuni balneare, case de oaspei, case de vacan, faciliti turistice, tabere pentru copii i tineret
c) cmine ale instituiilor de nvmnt i ale internatelor
6. Instituii tiinifice de cercetare, organizaii de proiectare i administrative:
a) edificii ale instituiilor tiinifice i cercetare i organizaii de proiectare
b) cldiri de arhive i centre informaionale
c) edificii ale instituiilor administrative:
- ministere, ambasade, consulate
- cldiri de administraie regional, oreneasc, judeean li local
- cld. administraiei ale cldirilor industriale
d) cl. centrelor de afaceri:
- birouri i oficii
- birouri notariale i consultaii juridice
- ateliere de creaie i studiouri
7. instituii de creditare i finanare
a) edificii i complexe ale bncilor
- bnci centrale
- bnci comerciale
- bnci de economii
b) centre d decontare din numerar
c) trezoreria
d) cldirile burselor
8. Cldiri multifuncionale i complexe
8. Descrierea ierarhiei clasificrii tipologice pentru cldirile i edificiile publice.
Clasificarea dupa destinatie:
- Mici strictu necesar
- Medii nr moderat de incaper
- Mari incaperi mai ample

9. Construcii utilizate n soluionarea spaial-volumetric a cldirilor i edificiilor publice.

Constructii cu deschideri mari unde nu se permite amplasarea coloanelor.
10. Principii de organizare funcional a spaiului interior
In orice edificiu public exista un sir de incaperi separate sau grupurile lor, ce indeplinesc diferite functii, care
se impart in:
-obstesti principale
- utilitare auxiliare
Principiile:
Primul principiu: evidentierea legaturilor reciproce intre incaperile separate cu pastrarea succesiunii
clare.
Al doilea principiu: economia rationala a cheltuielilor pentru constructie si exploatare. Micsorarea
cheltuielilor inutile de timp si forta in sistematizarea proceselor functional tehnologice.
Al treilea principiu: spatiul interior trebuie sa posede particularitati artistice si sa corespunda legitatilor
vitruviene.
11. Principalele metode de constituire a compoziiei arhitectural-planimetrice ale cldirilor i edificiilor publice.
Prima metoda: divizare clara a tuturor incaperilor in grupuri functionale similare cu
evidentierea nucleului compozitiei si elementelor legaturilor functionale.
A doua metoda: universalitatea spatiului interior si anume prin crearea unui spatiu interior
unic usor
flexibil, cu contur simplu al volumului.
12. Procesele funcional-tehnologice, care se petrec n edificiile publice.
Pentru fiecare categorie de cladiri publice este characteristic procesul sau functional tehnologic in baza
caruia sunt atribuite anumite cerinte pentru proiectare.
Procesele functional tehnologice se divizeaza in:
1. Generale
2. Special
Orice edificiu obstesc include in sine:
1. Procese functional-tehnologice principale
2. Procese functional-tehnologice auxiliare
13. Organizarea sistematizrii spaiilor n interiorul edificiilor publice.
Schemele organizarii spatiilor in interiorul edificiului in dependenta de necesitatile vitale se reduc la:
1) Schema compozitionala simetrica
2) Schema compozitionala asimetrica
1) Nucleul compozitional se amplaseaza pe centru iar incaperile auxiliare se grupeaza pe perimetrul acestuia.
2) Centrul este deplasat fata de axe, iar elementele subordonate se grupeaza liber.
14. Schemele principale de grupare a ncperilor n edificiile publice.
Principalele scheme de grupare a spatiilor interioare:
1) Celulara (policlinici, scoli, universitati, colegii)
2) Schema cu coridor (coridorul nu trebuie sa depaseasca 100m)
3) Scheme in amfilada (muzee, expozitii. Suprafata incaperii poate fi mai mare de 100m)
4) Scheme de tip sala (constructii sportive, culturale, pieti acoperite)
5) Scheme de tip pavilion (tabere de vara, pieti comerciale, statiuni balniare)
6) Scheme mixte, combinate:
a. Sala cu coridor
b. Sala fara coridor
c. Sala cu amfilada
d. Inelara in amfilada
e. Inelara celulara
15. Zonarea funcional a edificiilor publice.(Ion Munteanu)

In clairile publice incaperile sau grupurile de incaperi indeplinesc anumite functii, care se impart in: publice, principale, utilitare
si secundare. La proiectare se face analiza proceselor functional-tehnologice, divizarea, legatura si consecutivitatea acestora. La
crearea conditiilor pt procesele functional-tehnologice, se iau in consideratie: fluxurile si acumularile de oameni, amplasarea
echipamentului si mobilierului. Sunt 2 metode in proiectarea spatiului interior al edificiilor publice.
I metoda: (traditional) se bazeaza pe separarea clara tuturor incaperilor pe grupe functionale, accentuarea nucleului compozitiei
si elementelor legaturilor functionale. Sistemul organizarii vitale in cladire corespunde cu spatial interior. Legatura poate fi pe
orizontala si pe vertical.
II metoda: corespunde cerintelor arhitecurii moderne, bazata pe universalitatea si multifunctionalitatea folosirii spatiului
interior, prin crearea unui spatiu interior unic, mare si flexibil, cu contur simplu al volumului. Delimitarea spatiului interior prin
constructii mobile.
16. Structura spaial-planimetric a edificiului.(Ion M.)
Structura spaial-planimetric influenteaza la solutionarea compozitionala a edificiului. Schemele organizarii
spatiilor in interiorul edificiului in dependenta de necesitatile vitale se reduc la:
I caz: cind nucleul compozitiei se amplaseaza pe axa de simetrie, iar incaperile auxiliare se grupezape perimetrul
acestuia, obtinem schema simetrica.
II caz: cind nucleul compozitional se amplaseaza diferit de centru, iar elementele subordonate se grupeaza liber
schema asimetrica.
17. Utilajul ingineresc n edificiile publice.
La utilajul ingineresc in edificiile publice se atribuie utilajele tehnico-sanitare (sisteme de incalzire, ventilare, conditionare,
alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaz), utilajele eletrice, retea de tensiune slaba a telefonului, radio, televiziune,
utilaj pentru desrvirea cladirilor si incaperilor, transportul interior vertical, utilaj specific pt cladirile publice, utilaj pt incaperi
scenice, utilaj frigoriferic si de transport in cladirile comerciale, teatre etc.
Utilajul ingineresc trebuie sa satisfaca siguranta, comoditate in exploatare, avind un prt convenabil, montare usoara si
industrializarea maxima a constructiei cladirii.
Se impun cerinte estetice inalte la exteriorul, forma si constructia utilajului ingineresc.
18.Clasificarea construciilor utilizate pentru cldirile i edificiile publice.
Elemente portante verticale si orizontale. Acoperisurile.

19.Grupul ncperilor de intrare n cldirile i edificiile publice.

Grupurile de intrare (tambur, vestiubl, garderobe)
Grupurile incaperilor principale (sali cu diversa destinatie, auditori)
Grupurile incaperilor auxiliare si secundare (blocuri sanitare, wc, baie, dus, lavoare)
Comunicatii orizontale (coridoare, foaiere, galerii, holuri, etc.)
Comunicatii verticale (scari, ascensoare, escalatoare, etc
20.Grupul ncperilor de intrare n cldirile i edificiile publice.
Trebuie s asigure un acces confortabil n edificiu pentru toate grupurile populaiei, inclusiv pentru oameni
instrii i cu disabiliti.
Tambur- instalri de ecluz, cu ajutorul crora se poate asigura intrarea n cldiri sau edificii publice.
ndeplinete funcia de termoizolare a spaiului interior (vestibulului). Limea minim trebuie s fie de
1,5m, ca s asigure libera circulaie pentru oameni invalizi. Limea uilor- min 1,31m.
Vestibul- ncpere principal de distribuie a fluxurilor la care se alipesc principalele comunicaii verticale i
orizontale. Se proiecteaz , de obicei, la intrarea principal n cldire, dar, n centre mari, complexuri pot fi
cteva vestibuluri.
Deosebim: - vestibul principal cu garderob
- De serviciu
- Auxiliar
Suprafaa vestibulului se calculeaz n dependen de capacitatea acestuia, regimul funcional a cldirii.
Minim 0,20-0,25 m2 la un vizitator, i nu mai puin de 18 m2.
Garderobele sunt destinate pentru pstrarea hainelor. Se proiecteaz cu profunzimea nu mai mare de 6m.
Pentru primirea i returnarea hainelor se organizeaz un barier cu limea 0,6-0,7m. n faa barierei- spaiu

liber de 3-4 m pentru vizitatori.

21.Grupul ncperilor pricipale n cldirile i edificiile publice.
Grupul ncperilor principale:
- ncperi cu caracter de celul- se proiecteaz cu iluminare natural lateral, cu suprafaa 50100 m2 i h=3,3-3,6 m . reea de coloane 3x6m, 6x6m
-

ncperi cu suprafaa mare- se proiecteaz cu suprfaa cca 200 m2 i h= 3,3-4,2 m cu iluminare

natural lateral sau combinat. Amplasarea coloanelor cu folosirea reelei unificate 6x6m
6x9m 9x9m 12x12m

ncperi-sli (fr coloane)se proiecteaz cu suprafaa 1000 m2 i h= 6-12m cu iluminare natural sau
artificial. Sunt construcii cu deschidere mare n care nu se permite amplasarea elementelor portante
( coloane i perei
22.Grupul ncperilor auxiliare n cldirile i edificiile publice.
Se divizeaz n 2 subgrupuri: mici cu caracter celular, de la 3-8 m2 cu nlimea 2,4 3,6m (cmare,
ncperi tehnice). ncperi cu suprafaa mare 150-200 m2 i cu nlimea 6m. (depozitele magazinelor,
ncperi pentru pastrarea operilor de art n muzee, expoziii etc.)
Grupurile sanitare se proiecteaz n toate tipurile edificiilor publice n conformitate cu normele de
proiectare. n componena grupurilor sanitare intr wc, lavoare, duuri, camere de baie, spltorii, usctorii
pentru haine etc.). Componena, amplasarea i numrul blocurilor se normeaz n dependen de tipul i
destinaia edificiilor publice.
Se amplaseaz n proiecie orizontal n momente caracteristice lng casa scrii, n preajma vestibulului,
ling coridoare, n colurile interioare ale cldirii, pe direciile acceselor micrii oamenilor n coridoare. Din
motive estetice blocurile sanitare nu se amplaseaz lng pereii exteriori ai faadei principale. Nu necesit
iluminare natural, de aceea se pot amplasa in adncul cldirii.
Disatana maxim de la wc pn la locul cel mai ndeprtat este de max 75 m. Intrarea se efectueaz printrun spaiu ecluz unde se amplaseaz lavoarele. Wc se doteaz cu vase de closet amplasate ntr-o cabin cu
dimensiunile de 1,2x 0,8 m. Pentru brbai se presupun i pisoare. Pentru persoanele cu disabiliti
dimensiunile cabinelor sunt de 2,2x2,2m i sunt dotate cu lavoar i balustrad special.
Duurile i camerile de baie se proiecteaz, de obicei, n componena blocurilor sanitare n instituii de
ocrotire a sntii, sportive, internate, instituii precolare. Ele se delimiteaz de coridor printr-un spaiu
ecluz. Nu se admite amplasarea lor lng pereii exteriori.
De regul, se proiecteaz cabine de du deschise de dimensiuni n plan 0,9x0,9 m delimitate pe 3 pri printrun perete despritor cu nlimea minim de 1,8m de la pardosea. Limea spaiului ntre irurile de cabine
este de minimum 1,5m, iar pn la perete 1,2m.
Pentru btrni i invalizi se proiecteaz cabine inchise de 1,8x0,9m i 2,1x1,7 m pu persoane cu disabiliti i
sunt dotate cu lavoar cad i balustrade. Intrrile in cabine sunt organizate din ncperi separate. U ile se
deschid in exterior.
23.Comunicaii orizontale utilizate n cldirile i edificiile publice.
Coridoare: pentru comunicatie si organziarea legaturii intre incaperi. Latimea minima 1,5 m(intre pereti), latiema
minima coridoare auxiliare -1,25 m la lungimea cca 10m. La coridoare princicape variaza 1,8-2,2m (institutii
medicale, de ivnatamint).
In dependenta de importanta: principale (duc spre noduri de comunciatie verticala), auxiliare (celelalte)
In dependenta de functie: amplasare pe o signrua parte, pe 2 parti, combinata (partial pe o parte, partial pe 2 parti),
cuplate.
In dependenta de geometrie: liniare, curbilinii, c nise, cu deplasare.
In dependenta de iluminare: directe(iluminare de capat, de sus,continua, lungimea nu se normeaza la cele cu
iluminare continua, cu ilumianre laterala, de capat(iluminare pe o parte- e, de capat, ), cu buzunare de lumina(cu
iluminare naturala laterala).

Incaperi-recreatii- spatii largi, destiante pentru odihna, icnaperi cu f-tie de asteptare. La ampalsarea pe o singura parte a
incaperilor latimea tre sa fie de 2,8m, iar la amplasarea pe 2 parti nu mai putin de 3,2 m.
Culuare-in edificii ce dispun de Sali de spectacol se amplaseaza in preajma salilor si sunt: a)spatii de acumulare; b)loc de
recreare in timpul antractelor

Foaier- incapere principal pe linga sal de spectacol destinata pentru asteptare, aici pot fi organizate expozitii si diverse
manifestari culturale.
Recreatii, foaiere si culuare se proiecteaza nu numai ca coridoare largi, dar sic a incaperi compacte cu raportul laturi 1:1,5
si 1:2.
24.Comunicaii verticale utilizate n cldirile i edificiile publice.
Principalul element al comunicatiei verticale este scara
Clasificarea:
1.dupa destinatie
-scari de intrare se organizeaza in forma de platforma cu trepte ,ridicate un fata intrarii
-scari monumentale- pe linga rolulu functional se urmareste si realizarea unui efect arhitectonic deosebit
-scari principale servesc p/u exploatarea comuna si destinate p/u miscarea fluxului esential de oameni
-scari de serviciu-se amplaseaza pe linga intrarile de serviciu si sunt destinate p/u persoanele de serviciu
-scari auxeliare- servescp/u organizarea legaturilor secundare intre niveluri si p/u asigurarea proceselor functionale
suplimentare
-scrai antiincendiare-servesc p/u evacuarea oamenilor din edificiu in caz de avarie sau incandiu
-scari industriale- destinate intretinerii sau exploatarii instalatiilor si utilajelor industriale
2.dupa pozitia fata de cladiri:
-scari interioare
-scari exterioare
3.dupa materialul din care se executa:
-scari din lemn
-scari din zidarie
-piatra
-metal
-beton simplu
-beton armat monolit sau prefabricat
4.dupa forma in plan:
-scari cu rampe drepte,cu o singura rampa cu 2 3 4 si mai multe rampe
-scari cu rampe curbe sau in spirala
-scari de geometrie combinata
-scari balansate
Scari cu o singura rampa
-latimaea min a rampei poate fi 0,9:de scara nu se polofesc mai mult de 5 persoane
-latimea min a rampei (scari principale) nu mai mica de 1,2 m
-latimea max nu mai mare de 2,4 m
cu 2 rampe
-liniare(latimea treptei intermediare se admite de 0,7 din latimea rampei)

-paralele

-cu cotitura

-cu 3 rampe

Ramificate
*parallel(fig 1)
*radiante
*perpendicular(fig 2)

Fig.1

Fig.2
-scara cu citeva rampe
*ramificata cu 4 rampe
*perpendicular cu 4 rampe
*cu cotitora
-scari cu rampe in spirale curbilinii si combinte

-scari balansate

Plane inclinate
Plan inclinat plan fara trepte
-din contul declivittii (de la 1:6 pina la 1:10) ocupa o suprafata de 2-3 ori mai mare decit scarile
-calculul latimii planelor inclinate se determina analogic scarilor

In calitate de comunicatii vertical se folosesc utilaje mecanizate:

-ascensoare cu functionare periodica
-ascensoare cu functiune continua
-escalatoare
-benzi rulante
Ascensor cu functiune periodica-mecanism stationar,in care deplasarea pe vertical a pasagerilor sau
greutatilor se executa in cabina
Dupa destinatie ascensoarele se divizeaza in:
-ascensoare p/u pasageri
-ascensoare p/u bolnavi
-ascensoare p/u marfuri
-ascensoare special
Dupa tipul mecanismului de rulare
-electric( mechanism simplu nu atit de costisitor ,se propun p/u cladiri cu inaltime mare)
-hidraulic (ocupa o suprafata mult mai mica decit cel electric)
-pneumatic (este cel mai simplu din punct de vedere a functionarii ,cabina se ridica din contul presiunii
atmosferice din cilindru)
Amplasarea ascensoarelor
-intr-un sir
-in citeva siruri
-pe perimetru
-tipinsula

In edificiile publice cu regim de inaltime mare ascensoarele p/u pasageri sint dotate:
-cu capacitate(pina la 12-20 pasageri)
-cu forta portanta (pina la 1000-1600kg)
In dependent de viteza miscarii cabinele se impart in:
-comune (0,71-1,4m/s)
-rapide(2-4m/s)
Put de ascensor un spatiu de constructii autoportante ,care reprezinta un gol in citeva niveluri si asigura
instalarea elementelor unui ascensor
Organizarea intrarilor in ascensor:
-standarte cu o singura intrare
Atunci cind la diferite etaje intrarile in ascensoare sint amplasate pe diferite parti se folosesc:
-cabine cu 2 intrari
-cabine cu 3 intrari
Ascensor cu functiune continua (paternoster)-prezinta un mechanism cu multe cabine (fiecare cabina 1-2
persoane ),care se misca continuu

Partenosterul cu cabine p/u 2 locuri cu

-viteza miscarii 0,25-0,3m/s
-randamentul circa 500 oameni/ora
-putul de ascensor are goluri la fiecare nivel ,deschise p/u intrarea si iesira pasagerilor
-miscarea cabinelor se executa dupa un circuit inchis
-suspendarea pe diagonal a cabinelor de cabluri asigura trecerea acestora de pe o ramura pe alta in partea de
sus sic ea de jos a putului de ascensor
Escalatoare- benzi transportatoare ce se misca pe un plan inclinat , formind in timpul functionarii treptele
intr-un fluz continuu (mechanism cu suprafata inclinata dotata cu trepte, care se misca continuu)
Escalatoarele se pot amplasa In 3 moduri:
-paralel
-consecutiv
-in cruce
Alta instalatie mecanizata cu functionare continua banda rulanta-mecanism cu suprafata plana sau
inclinate fara trepte,care se misca continuu
Pot fi de 2 tipuri:
-inclinate(efectuiaza legatura pe vertical)
-plane(efectuiaza legatura pe orizontala )
Avantaje:lipsa treptelor asigura comoditatea in urcare sau deplasare p/u persoanele putin mobile ,mame cu
copii etc.
Dezavantaj: unghiuldeclivitatii poate fi unul mare,spre deosebire de escalator ,cea ce creaza discomfort

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA CARACTERISTICILOR TIPOLOGICE ALE

CLDIRILOR I EDIFICIILOR PUBLICE.
25.Factorii care influeneaz concepia construciilor.
Orice constructive trebuie sa satisfaca o serie de cerinte sentitizate in trei factori esentiali, care concureaz
la conceptia, proiectare I alcatuirea lor.Astfel avem:
Factorul om-are impune realizarea unor conditii de confort necesare activitatii omului, de exemplu conditii
de : temperature, umiditate, iluminarem zgomot, etc.Acestea depend de tipul activitatii pe care o desfasoara
omul in constructive.
Factorul activitatea omeneasca-impune alcatuirea functionala a constructiei astfel incit sa satisfaca cerintele
impuse de tipul activitatii.Astfel se concepe diferit o constructive de locuit de o constructie pentru
producerea automobilelor sau de un depou de locomotive.
Factorul natura implica toate actiunile care rezulta din interactiunea constructiei mediu referitoare la :
Gradul de seismicitate al zonei, intensitatea actiunilor climaterice(vint, zapada, ploaie, chiciura, etc),
calitatea terenului de fundare, nivelul apelor freatice, agresivitatea apelor dubterane, etc.
Toti acesti factori enuntsati s-au constituit de-a lungul timpului in legi ale constructiilor sub forma de:
instructiuni tehnice provizorii, instructiuni tehnice, mauale de proiectare , norme de proeictare, normative
tehnice, SNiP-uri.etc.
26.Clasificarea construciilor civile dup toate particularitile posibile.
Cldirile au funcia principal de a servi ca adpost pentru oameni n timpul perioadelor de munc,
destindere sau odihn i pentru bunurile acestora, precum i pentru procesele tehnologice.
Exist
urmtoarele
tipuri
principale
de
cldiri
civile:
- cldiri de locuit (individuale, blocuri de apartamente, cmine, hoteluri, case de odihn etc.);
- cldiri social culturale (sociale: spitale, case de cultur, sli de sport; culturale: teatre, muzee, biblioteci,
cinematografe; de nvmnt: universiti, coli; religioase: catedrale, biserici, mnstiri etc.);
- cldiri administrative (sediile instituiilor, sediile companiilor, birourile, tribunalele etc.);
cldiri
pentru
comer
(magazine,
bnci
etc.);
cldiri
pentru
transporturi
(gri,
autogri,
aerogri,
depouri
etc.);
- cldiri cu destinaii speciale (militare, funerare etc.).
Clasificarea dupa amplasarea in situl urban a cladirilor publice deosebim
Clasa I- cladiri publice mari, caldiri de locuit multietajate si alte edificii ce serves deserviirii populatiei
Clasa II - clarici de locuit multi etajate , cladiri publice de constructive in masa
Clasa III - case cu cinci etaje, edificii publice de capacitate mica

Clasa IV constructii mici pina la 2 etaje

Clasificare dupa gradul de inaltime:
Cu putine niveluripina la 4 nivele
Cu numar mediu de niveluri de la 5-8 niveluri
Cu multe niveluri- 9-24 niveluri
Multietajate- mai mult de 24 niveluri
Clasificare dupa modul de asezare
Urbane
Rurale
27.Elementele componente ale cldirilor i edificiilor publice.
Grupurile de intrare (tambur, vestiubl, garderobe)
Grupurile incaperilor principale (sali cu diversa destinatie, auditori)
Grupurile incaperilor auxiliare si secundare (blocuri sanitare, wc, baie, dus, lavoare)
Comunicatii orizontale (coridoare, foaiere, galerii, holuri, etc.)
Comunicatii verticale (scari, ascensoare, escalatoare, etc
INSTITUII EDUCAIONALE
28.Instituii de nvmnt precolar. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena
terenului. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Inst. Au legatura numai cu strazile de interes local auxiliar. Se amplaseaza pe parcele, la o disntanta de 15 m de la
linia rosie. Raza de deservire 300m.
Orientarea incaperilor principale pentru copii (sala de joc, sufrageira si sala pentru ocupatii) se recomanda la sud
sau sud-est si est.
Dupa virsta copiilor institutiile prescolare se divizeaza in:
-cresa- citeva luni- 3 ani.
-gradinita- 3-7 ani
-Cresa-gradinita- citeva luni-7 ani.
Institutii prescoalre de tip general deservesc copiii cu dezvoltare normala.
Tipuri particualre de institutii prescolare:
-case de copii
-profilactorii
-cu destinatie spectiala
Dupa regimul de exploatare si regimul de lucru deosebim
- de zi, aflarea copiilor 9-12 ore in zi.
-continuu sau saptaminale (internate prescolare), cpiii se alfa circa 6 zile in saptamina a cite 24 ore.
-mixte, in unele grupe copiii se afla in timpul zilei, in altele 24 ore.
Dupa capacitate
-cap. Mica max 4 grupe
-cap. Medie 5-8 gr.
-cap. Mare 9-14 gr.
-complexe 14+ grupe
Amplasare: Nu se recomanda de a amplasa linga magistrale de interes de oras si cele de interes de raion.
Prescolare de tip particular cu regim de lucru continuu:
-internatele prescolare se refera la isntitutiile de interes microraional
-in orase mici si comune se refera la isntitutii de itneres de oras
-raza de deservire nu se normeaza
Institutii prescolare de tip particular
-institutii prescolare-profilactorii se amplaseaza in suburbie, in cadrul unei zone verzi sau acvatice.
-sint asigurate cu legaturi de transport comode cu teritoriul asezarii locative a orasului.

-raza de deservire nu se normeaza.

Solutionarea de sistematizare a institutiilor prescolare
-sunt compuse din 3 grupuri de incaperi de baza:
1. grupuri pentru copii
2. coumn, pt toate grupele pentru copii - Sali ocupatii muzicale, Sali sportive, cabient medical, izolator, salon, cabient de
proceduri
3. administrativ-gospodaresc blocul alimentar, spalatorie, incaperi de serviciu si de deservire (cabient director adjunct,
incaperi sef de gospodarie, personalului, responzabilei de lenjeria, camara s.a.)
Teritoriul dimensiunile parcelelor deinde de capac. Institutiei:
40 mp pt 1 copil in gradinita cresa (max100 locuri)
35 mp pt 1 copil in gradinita cresa (max100-300 locuri)
30 mp in complexele gradinitelor-crese (300-600 locuri)
Zonificarea terenului: 1. Zona terenuri de joaca pt copii cu diversa destinatie 2. Zona saptii verzi 3. Zona gospodareasca
29.Instituii de nvmnt colar. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Raza de deservire: edificiile scolilor tre sa fie amplasate.
Cabiente de studii, laboratoare: a)clasa longitudinala, cu amplasarea bancilor (pentru 2 locuri) in 3 siruri, cu
iluminare naturala lateralab)transversala c)poligonala
Sali sport: gimnastica: 9x12m, fotbal, handbal: 15x30m, baschet 12x24 m
Date generale: principala clasificare- destintia acestora: tiprui de scoli: primare, medii incomplete, medii
Tipuri scoli de invatamint general: scoli medii(tipul de baza) clase 1-12
Specializate, de profil inclinatie limbi moderne/matematica/fizica/biologie/literatura/arta
Medii, necomplete: clase pregatitoare plus 1-12.
Scoli de invatamint general:primare-pregatitoare + 1-4; scoli-internate- elevii invata si locuiesc
Scoli serale-tineretul care lucreaza.
Amplasarea scolilor de invatamint general: amplasarea scolilor se organizeaza uniform in limitele microraioanelor
deservite. E adecvataadapatarea edificiilor mari, ce au o compoennta a incaperilor mai dezvoltata si valoroasa, si
care sunt mai economice in constructie si exploatare.
Raza de deservire 500 m. 15 m- de la linai rosie.
Tipul edificiului scolii se alege in corespundere cu dimensiunea asezarii sau microraionului. Accesele miscarii spre
scoala nu tre sa se intersecteze cu accesele de transoprt cu trafic intens.
Scoli urbane amplasate la o distanta egala de la granitele microraionului, in unele cazuri scolile pot si amplasate
la granita intre 2 microraioane; in preajma spatiilro verzi.
Scoli internate- se amplaseaza de prefereinta in zoan de suburbie sau in zonele verzi ale orasului ce au conditii
favorabile de microclima.
Scoli rurale zone asigurate cu accese comode de transport departe de constructiile industriale.
Gruprui de incaperi:1.sectii de invatamint.2.pentru instruirea in munca3.incaperi sportive4.cu destinatie
culturala5.de deservire6.dormitoare(pt scoli internate si scoli cu ziua prelungita)
Compozitia voluemtrica: centralizate(bloc de studii principal cu capacitate nu prea mare, la care se alipesc blocuriSali, pentru constructii in raioanele de nord), blocate(blocuri separate legate prin treceri, cel mai des folosit),
pavilion(blocuri de studii, aule ce nu au legaturi intre ele, pentru raioanele de sud, seismice, cu relief accidentat)
Zone pe parcele: sportiva, experiemtnala, de odihna, gospodareasca, spatii verzi
30.Instituii de nvmnt superior. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Prezinta un mediu cu conditii optimale pentru executareea proceselor multilaterale si complicate in pregatirea
profesionala a specialistilor.
Sistemele inv. Superior se impart in urm. Grupuri:
Tehnice(politehnice si de ramura: energetice, de cosntructie, chimice, de transport etc., deservesc sfera de

producere), agrare(cu mai multe profile specializate: de mecanizare, zooveterniare, de agronomieetc., pt sfera de
producere), pedagogice, economice, de medicina, cultura si arta(arhitecutra si arte plastice, design, conservatorii
sfera culturala), cultura fizica
Toate grupurile au particularitati specifice ce determian caracterul lor individual: locul amplasarii in oras,
cooperarea, structura planimentrica, capacitatea. Forma de studii: sectia de zi, serala, fara frecventa.
Principiile amplasarii i structura orasului: suprafata terenurilor necesare, teren cu evidenta dezvoltarii in
perspectiva,legatura reciproca cu alte nstitutii din oras, legatura cu alte centre ale orasului prin intermediul retelei
de transport, dimensiunile orasului.
Teritoriul institutiei superioare medii include urm. Zone: de studii si stiintifice (blocuri de studii si laboratoare),
locativa (camien studentesti), sportiva, zona cladirilor de locuit pt cadrul profesional, gospodareasca. In institutii
mari zonarea se complica: zona de studii se evidentiaza centrul obstesc:a)grupul de studii si de
producereb)subdiviziuni stiintifice de cercetare. Zoan sportiva se diferentiaza in:sportiva de antrebnament,
sportiva de spectacol; zona de parc, zoan deservirii medicale, zoan gospodareasca
Scheme de solutionare a planurilor generale:
Toate incaperile institutiilro superioare in dependenta de destinatia lor functionala pot fi atribuite la urm. Categorii:
de studii si de producere(de studii, de studii auxiliare; administrative; biblioteca; complexul de spectacol, centrul
tehnic), auxiliare(de recreare, de deservire, gospodaresti), suplimentare(comunicatii, tehnice).
Dupa particularitatea arhitectural-sistematiztoare toate incaperile se divizeaza in 2 grupuri:
a) Incaperi cu modul standard, celule mici 6-7,5m amplasate in blocuri obishnuite(catedre, cabinete, sectii
adminsitrative, aule mici, auditorii)
b) Incaperi cu structura specifica cu profunzimea de 9 m si mai mult, amplasate in blocuri specializate (biblioteca,
Sali festive, Sali de conferinta, aule)
Institutii superioare tehnice si agrare au multe momente comune. Procesul de studii in aceste institutii se
imparte in 2 etape:1)se studiaza disciplinele generale studiate intr-o institutie superioara 2) disciplinele speciale, de
profil. Drept procedeu planiemtric al organizarii unui complex al institutiei superioare tehnice sau agrare paote fi
considerat comasarea unui bloc de studii pricnipal cu un sistem de blocuri mici ale facultatilor.
Institutii superioare pedagogice, economice - amplasate in oras, sunt conditionate intr-io masura de un
contingent mediu de studenti, ceea ce influenteaza la legatura reciproca intre toate grupurile de incaperi. In aceste
institutii mai des se folosesc solutionari tip blocare, dezvoltata sau compacta.
Institutii de medicina legatura lor nemijlocita cu clinicile, unde studentii anilor mai mari studiaza si
lucreaza. Acest specific se reflecta in sistematizarea parcelei si volumetria compelxelor institutiilro medicale,
deseori solutinate ca un compelx centralizat
Cultura fizica si sport- compelx dezvoltat de cosntructii sportive cu Sali sportive cu diferita capacitate, bazin,
tir. Blocul pt studierea disciplinelor generale cu deschideri standard e doar o veriga mica dintr-un compelx de
blocuri de studii si sport.
Institutii de cultura- 2 sectii: a) biblioteca(cu dezvoltarea facultatii)b)sectia activitati culturaleducationale(teatru studentesc cu Sali pt repetitie.) conservatorii-particualritate specifica o are necesitatea crearii
unei Sali de specacol universala, studiouri de opera, precum si un numar mare de clase pt ocupatii individuale in
forma de incaperi fonoizolate. Pentru teatrala- teatru-studiou universal cu posibilitatea e a se transforma, un grup
dezvoltat de incaperi sportive, laborator foto si studiou cinematografic. Institutii de arhtiectura si arta-dispun de
un nuamr mare de clase ocupatiile individuale si in grup (de dorit ilumianre naturala de sus), fiecare student are
spatiul sau de lucru. E dezvoltat grupul incaperilor pt expozitii si biblioteca

31.Instituii extracolare. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Clasificare:
a. dupa capacitate
1.2 dupa amplasare:
- mici 100 locuri1
- urbane
- Medii 150 locuri1
- rurale
- Mari 200 locuri1
- f. mari 300 locuri1
1
numrul de schimburi pe zi - 2
vizite pe saptamana - 3-4
zile lucrtoare ntr-o sptmn 6
1.3 dupa tip:
- de muzica
- de arta (sculptura, modelare, picture, desen etc.)
- de dans
- mixte
Amplasament.
Se recomand amplasarea n componena centrelor publice municipale sau regionale. Raza de
deservire 1 1.5 km. Este necesar s se prevad legturi convenabile pietonale cu zona rezidenial i grupul
de licee situate n zona de influen a colilor de art, precum i - cu mijloacele de transport public i spaiile
verzi.
Zonele din componena terenului.
Teritoriul institutiilor extrascolare trebuie sa cuprinda: Zona jocurilor n aer liber, divertisment i orele
de educaie fizic; Zona pentru odihna linistita; Zona pentru teatru i concert; Zona pentru expozitii; Zona

gospodareasca.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor
Cladirile colilor de art i muzic se proiecteaz n nu mai mult de 3-4 etaje.
nlimea etajului 3 -3,3 m, cu excepia salilor pentru cor, orchestr, sal de dans i sal pentru lecii de ritm,
nlimea crora este 3,9 m. Lime uilor trebuie s fie nu mai mic de 1,8 m pentru transportul
instrumentelor muzicale voluminoase. Pentru transportul pe verticala a instrumentelor muzicale
voluminoase, se recomand instalarea ascensoarelor. La proiectare se iau n consideraie nevoile copilor
invalizi i cu disabilitati.
La parter se amplaseaza: sali pentru lectii in grup, sali pentru lecii individuale la pian; la etajele superioare sali pentru lecii private de la instrumente de percuie i vnt. Sli pentru instrumente populare i de struna
pot fi plasate pe orice nivel, cu izolare fonica la slile pentru acordeon. Salile pentru lec ii de teorie si
muzica, ar trebui s fie plasat mai departe de incaperile zgomotoase.
Zonarea funcional.
Structura funcionala a cladirilor scolilor de arta si muzica cuprinde trei grupuri de incaperi: de studiu,
comune si administrativ-gospodaresti.
Fig.

1. Structura functionala a cladirii scolii de arta

I. Grupul incaperilor de studiu: 1 - secia de pregatire, 2 - sec ia de muzica, 3 secia de balet, 4 - secia de arte plastice, 5 - secia care se specializeaz n alte
domenii a artei

cu

II. Grupul incaperilor comune: 1 grupul incaperilor de intrare, 2 - o sal de concerte

incaperile anexe, 3 - biblioteca, 4- sala de repetitii, 5 - incaperi de recreare, 6 - grupurile
sanitare

III.
Grupul incaperilor administrativ-gospodaresti: 1 - incapere pentru personal
administrative-gospodaresc, 2 - bufet, 3 - grupuri sanitare, 4 ateliere pentru repara ie, 5 atelier pentru
reparaa inventarului gospodaresc, 6 incaperile igieno sanitare

Fig. 2. Schema zonarii functionalincaperilor comune

1 - vestibul, 2 garderoba cu incaperi
prinilor, 4 sala de concerte, 5 - foaier
6 camara pentru depozitarea
artistice, 8 - cmar, 9 camera cu
mobilier, 11 - depozitarea echipamentelor
GTS, 15 - sala mica la Scoala de Muzica, 16 biblioteca (a - sal de lectur, b-depozit de
recreare

planimetrice a grupului
auxiliare, 3 holul ateptrii
(foaier i sala de expoziii n coala de Art),
standurilor la Scoala de Arta, 7 incaperi
costume, 10 depozit pentru decoratii,
electrice, 12 - proiector, 13 nod radiou, 14 sala de repetitii la Scoala de Arta, 17 carti, c fonoteca), 18 - GTS, 19 - incaperi de

Schema zonarii functional-planimetrice a sectiei de pregatire

1 sala universala, 2 - vestiar, dusuri, wc, 3 - clasa de muzic, 4
a,b clasa pentru desen si modelare, 5 - cmar, 6 incapere
pentru depozitarea fondul de art i instrumentelor muzicale

INSTITUII TIINIFICE I DE CERCETARE, ORGANIZAII DE PROIECTARE I

ADMINISTRATIVE,
32.Instituii administrative. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Cladirile administrative se situeaza in cadrul unui plan de sistematizeare a orasului in raport cu functia pe care o
indeplinesc, cu suprafata si cu populatia pe care i deservesc, pentru a satisface cit mai egal si mai complet
nevoilepopulatiei orasului respectiv. Cladirile obshtesti principale se grupeaza de preferinta in centrul
administrativ al orasului, pentru a evita populatiei deplasari prea mari, iar cladirile obstesti secundare se
amplaseaza in centrele de cartier.Pe ternul destinat, prin planul de sistematizare , cladirile se amplaseaza cu
retragere fata de artera de circualtie, lasinduse un spatiu verde liber sau un parcaj pentru autovehicole, iar prin
partile laterale se prevede respectare normelor tehnico-sanitare si ale securitatoo impotriva incendiilor.
Deosebim 2 tipuri de zonificare spatial-volumetrica a instituriilor administrative:
orizontala-spatiile se amplaseaza pe suprafata orizontala si se unesc prin intermediul comunicatiilor
orizontale(coridoare, galerii , platforme etc.)
verticala spatiile se amplaseaza pe niveluri si se unesc intre ele prin comunicatiile verticale(scari, ascensoare,
escalatoare ect.)
Elementul primordial al cladirilor obstesti sau administrative , celula tip , este biroul, care reprezinta un
spatiu de lucru, in care functionarii(indiferent de specialitate) pot munci in conditii de igiena si de confort.Planul
cladirii trebue sa permita extensiuni viitoare si transformari in limitele constructiei existente.
Itnr-o institutie publica trebue prevazute o serie de birouri in care publicul are acces comod si legaturi
comode cu administratia, si altele, pentru lucru interior, interzise accesului public, care asigura functionarilor cele
mai bune conditii de igiena, spatiu , lumina si liniste.
Deci incaperile se grupeaza astfel:
Grupurile de intrare-tambure, vestibuluri, garderobe, etc
Grupurile incaperilor principale Sali cu diversa destinatie, auditorii, etc
Grupurile incaperilor auxiliare si secundare camare, laboratoare, blocuri sanitare- WC, baie, dus, lavuare
Comunicarii orizontale coridoare, galerii, foaere, holuri
Comunicatii verticale-scari, ascensoare, escalatoare, etc.

33.Instituii tiinifice i de cercetare. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Institutiile stiintifice si de cercetare sunt ca si stiinta in permanenta dezvoltare, inclusiv si normele de
proiectare a acestora. Intituriile trebue sa fie proiectate cu osatura portanta , cu zidrie exterioara care delimiteaza
spatiul in care peretii despartitori , eventual mobili , permit compartimentari care pot fi modificate (in limitele
permise de punctele fixe, arhitectura fatadelor, scari, ascensoare, grupuri sanitare)
Amplasarea institutiilor stiintifice si de cercetare
In dependenta d edomeniul studiat, institutiile se clasifica in urmatoarele grupuri:
Fizico-tehnica si matematica
Biotehnica si chimica
Cercetari ale naturii
Cercetari generale
In componenta institutelor de cercetari pot fi mai multe cladiri si constructii, ca :
Administrative si de deservire- Sali de diversa destinatie, auditorii, administratia

IIIIIIIV-

Laboratoare pentru cercetari generale- cladiri de la 4 la 8 niveluri cu laboratoare de diferita destinatie

Teoretice si de proiectare si constructie- cladire fara normarea gradului de inaltime, destinate elaborarii si
executarii comunictiilor ingineresti
Laboratoare speciale
Centre de depozitare a materiei prime depozite de diferite tiputi.
Planul general ocupa un loc foarte important in proiectare institutiilor stiintifice si de cercetare,el trebue
sa fie preconizat pentru acesarea comoda la toate partile componente a institutiei si preconizat pentru extinderea
viitoare. Sunt 2 metode de sistematizare a planului general:
Sistematizarea spatiului orizontal- spatiile se amplaseaza pe suprafata orizontala si se unesc prin intermediul
comunicatiilor orizontale(coridoare, galerii , platforme etc.)
Sistematizare spatiului vertical- spatiile se amplaseaza pe niveluri si se unesc intre ele prin comunicatiile
verticale(scari, ascensoare, escalatoare ect.)
CLDIRI DE EDERE TEMPORAR
35.Date generale. Clasificare.
Camine, taberele de odihna pentru copiii, tabere de odihna pentru adulti,tabere de odihna pentru adolescent,
tabere de odihna- tip sanatoriu , tabere de odihna- tip baze de odihna, moteluri , hotelurile, hoteluri
turistece, baze turistice, sanatorii pentru batrini. sanatorii pentru copii, kamping, internate, azilurile de
batrini, case de odihna, pansionate.
Date generale
Sanatorii constructie pentru lecuirea si profilcatica , care in comparative cu spitalurile, lecuirea se petrece
in principiu cu metode tradionale ( ape minerale, lut lecuitor) cu combinarea conditiilor optime pentru
odihna maturilor, copiilor, adolescentilor, deasemenea parintilor impreuna cu copii lor..
Profilul medical ( specializarea) sanatoriile depinde de metodele de lecuire. Sanatoriile pot fi cu un profil
( pentru lecuirea bolilor dupa nastere ) si cu mai multe profile ( cu 2 sau mai multe specializatii incaperi ).
Sanatoriile de diferite profile se deosebesc in deosebi de incaperile in care se petrece lecuirea.
Sanatorii pentru copii constructii profilactice de diferite boli a copiilor in vista de de la 7 ani pina la 14
ani, care functioneaza anul imprejur. Totodata aici copii studiaza si sunt educati ,si sunt introdusi in diferite
lucruri.
O larga raspindire au primito casele de odihna si pansionatele pentru adulti, deasemenea petru parinti si
copii lor. Pentru organizarea odihnei pentru muncitori si familiile acestora. Pansionatele se deosebesc de
casele de odihna prin faptul ca venirea in ele, timpul odihnei nu este limitat.
Pentru organizarea odihnei lucratorilor si familiilor lor firmele construiesc tabere de odihna pentru adulti.
In afara de functia principala a taberelor de odihna pe care le ocupa , ele mai au functia unde se petrec
diferite manifestari culturale si sportive.
O atentie mare se acorda construirii tamerelor de odihna pentru adolestenti, inclusive a celor care sosesc de
peste hotare. Principala functie a taberelor este organizarea odihnei, combinarea exercitiilor fizice-sportive,
turistice, si exercitii distractive.
Pe timp de vara pentru copii se construiesc tabere de odihna. Odihna copiilor in virsta de 15-17 ani se
asociaza cu lucrul si diferite hoby deja fiecare dupa interesul lui.
Tabere de odihna- baze de odihna. Taberele de acest tip sunt preconizate pentru odihna scolerilor in timpul
vacantei de vara si iarna, dar in timpul anului scolar pentru adlescenti si adulti.
Tabere de odihna tip sanatoriu intra bolile profilactice a copiilor.
Hoteluri turistice si baze turistice hotelurile turiste ca si hoteluri obisnuite , dupa gradul de confortabilitate
ajung pina la 5 stele. Bazele turiste permit autodeservirea turistilor. Amplsarea familiilor impreuna cu copii,
bazele turistice ofera un grup aparte pentru copii, si diferite zone pentru joaca incadrate in teritoriu bazei
turistice.
Kamping constructie adesea pentru exploatare sezoniera,organizarea odihnei autoturistilor, oferind conditii
minime, (locuri pentru somn in casute, sau in cort, alimentarea principui de autodeservire0.

Hotelurile - sunt destinate pentru cazare pe termen scurt a oamenilor si trebuie sa indeplineasca toate
conditiile de cultura si uz casnic deaceea aceste constructii trebuie sa fie dotate cu toate tipurile de
ameliorare a traiului (apa, canalizare, caldura si a.s) si asigurat de o combinaie de servicii moderne
conform snipului.
Moteluri in comparative cu hotelurilr de tip obisnuit, motelurile , de regula, sunt cladiri cu putine nivele,
izolate una de alta cu niste incaperi mici, amplasate la o distanta mica fata de parcarile automobilelor.
Motelurile sunt prevazute pentru un traide scurta durata a turistilor. Camerele de locuit in moteluri in mare
parte se proiecteaza cu o incapere si consta din camera de locuit si cumplarea grupului sanitar cu vana sau
dusul. Nu rar in numar se amplasarea bucatarie sau bucatarie-nisa, amplasata in camera de locuit sau in urma
ei. Planificarea numerelor depinde in total de compozitia planului intregului hotel si conditiile landsaftului
incunjurator.
Camine constructii prevazute pentru trai un termen scurt a studentilor, adultilor, familiilor impreuna cu
copiilor.
36.Hoteluri. Blocurile funcionale ale hotelurilor. Soluionarea spaial-volumetric. Funcii secundare,
soluionate la parter. Zonarea funcional a parterului. Fondul de numere (funcia locativ). Gruparea
ncperilor. Zonarea funcional.
Hotel intreprindere destinata pentru locuirea temporara.
Hotelurile sunt destinate pentru cazare pe termen scurt a oamenilor si trebuie sa indeplineasca toate
conditiile de cultura si uz casnic deaceea aceste constructii trebuie sa fie dotate cu toate tipurile de
ameliorare a traiului (apa, canalizare, caldura si a.s) si asigurat de o combinaie de servicii moderne
conform snipului.
hoteluri sunt construite n orae, localiti urbane i zonele rurale.
Amplasarea hotelurilor n centrul oraelor, precum i tehnologia i amenajrile perfecte garanteaz o
experien de neuitat att oaspeilor sosii n interes de afaceri, ct i celor aflai n vacan.
I.Conform legislatie URSS pentru gradarea confortabilitatii au fost stabilite urmatoarele categorii:
Clasificare hotelurilor dupa gradul de confortabilitate :
- cel mai confortabil nivel de locuire - lux
- mai putin confortabile :
* superior A
*superiorB
* categoria I, II,III si IV
Clasificare hotelurilor dupa capacitate :
mai putin de 100 locuri mici
100-200 locuri medii
Mai mult de 500 locuri hoteluri mari
Clasificarea hotelurilor dupa tipul lor :
Business-hoteluri, hoteluri pentru conferinte, conger-hotel se deosebesc prin nivel inalt de confortabilitate si
structura cu destinatie obsteasca dezvoltata.
Hoteluri turistice, destinate pentru turism , contin un set larg de servicii.
Moteluri se amplaseaza in preajma soselelor.
Hoteluri balneare destinate pentru odihna si posibilitatea lecuirii profilactic.
Kempinguri pentru odihna turistilor si parcarea autoturismelor acestora. Toate tipurile de deservire
simplificate.
Tipurile de hoteluri mai rar folosite :
hoteluri pentru sportive ;
roteluri pentru autovehicule cu trailere;
boteluri (floteluri) pentru turisti care calatoresc pe apa;
flaiteluri pentru turistii care calatoresc pe aer cu transport aerian personal.
I. Cerinte generale fata de hoteluri :
asigurarea tehinico-materiala;
nomenclatura si calitatea servicilor propuse;
nivelul de deservire. Categoriile sunt indicate de simbolul * (stea)
Numarul de stele se mareste in corespundere cu marimea calitatii de deservire.

Hoteluri de la * pina la *****

Moteluri de la * pina la ****
II. Cerinte generale catre terenurile hotelurilor :
Hotelul de orice categorie trebuie sa contina :
- Accese de transport commode, cu indicatoarele rutiere necesare;
- Teritoriu adiacent amenajat si iluminat;
- Logotipul, simbolul cu denumirea intreprinderii si indicarea categorie acestea.
- Intrarea separatea in restaurant cu denumirea acestuia pe panou.
- Intrarea principal pentru hotel.

IV. Gruparea incaperilor

1.Grupul de primire si spatiile auxiliare- este veriga de legatura dintre toate grupurile principale din toate
incaparile hotelului care creaza prima impresie depre hotel. Principala functie a grupului vestibulului este :
primirea , inregistrarea si repartizarea turistilor, impartirea diferitor certificate , pastrarea si transportarea
bagajelor.
In vestibule trebuie sa se respecte o zonare foarte clara , ca sa se reduca la minim intersectia ,persoanelor
care deja locuiesc in hotel cu persoanele care plec si care vin cu personalul, ci caile cind se adduce bagaju in
camera si cind se duce catre autobus.
In vestibule este preconizata zona de primire, zona de circulatie catre ascensor, scari, zona de odihna si
asteptare, si incalocuri special pentru garderoba .
Suprafata vestibului impreuna cu garderoba 0,74 m patrati pentru un loc.
In afara de vestibule in aceasta grupa mai intra departamentul de comunicare, casa, agentie de turism,
frezerie, puncte de primire a lucrurilor la reparative, curatatorie chimica si spalatorie si camera de pastrare.
In hotelurile de 5 stele si de o stea se preconizeaza biroul de deservire a persoanelor care deja locuiesc in
hotel si magazine pentru suvenire.
2.grupul incaperilor de locuit este principala grupa a hotelurilor pansionatelor si sanatoriilor.Volumul total
de constructii a hotelurilor, cladiri pentru odihna si turism ele cuprnd undeva 50 %.
Grupa dormitorului consta din , camera dormitorului, camera de desrevire, si holurile hotelului, care deseori
se unesc cu holurile ascensoarelor.
Dimensiunile unei camera de dormit pentru o persoana sunt de 9 m patrati, pentru 2 persoane de 12 m
patrat, dar aceste dimensiuni se modifica in functie de confortabilitatea hotelului, atunci dimensiunea unei
camera pt 2 persoane poate sa fie de 22 m patrati, cind hotelul are 5 stele, dar pentr 4 stele dimensiunea unei
camera este de 12 m patrati.
In dormitor se mai preconizeaza si bloc sanitar cu tambur. Echipamentul in blocul sanitar depinde de gradul
de confortabilitate. Dimensiunea blocului sanitar este de 5-6 m patrati.
Inaltimea etajului la un hotel este egal ku inaltimea la un etaj obisnuit a unei case de locuit.
Dimensiunea la corridor nu trebuie sa fie mai mica de 1, 8 m.
Usile si gheamurile trebuie sa fe amplasate astfel incit sa fie farte usor amplasarea mobile.

Atentie mare (in deosebi la proiectarea unui hotel)trebuie de acordat crearea conditiilor optime de uluminare
naturala, si aerarea dormitoarelor.
Cea mai buna amplasare pentru dormitoare este sudica si sud-este.Anume aceasta orintare ofera in timpul
verii ca razele solare sa patrunda la o adincime mica in odaie si in timpul iernii razele solare sa patrdunda la
o distanta mare in odaie.La amplasarea dormitoarelor mai trebuie de tinut cond inca de cea mai frumoasa
panorama care se poate observa de peste gheam .
3. grupul plasarii hranei-se deterimna in conformitate cu gradul de confortabilitate a hotelului. In toate
hotelurile (in afara de hotelul de 4 stele ) se prevede restaurant, cafenea,buffet, dar in hotelurle de 4 stele
numai cafenea.
Numarul total de locuri intr-un restaurant si cafenea se proiecteaza din 100 % din capacitatea hotelului, si se
ea 1, 8 m patrati pentru o persoana.
In hoteluri de 5 stele si o stea se permite marirea suprafetei restaurantului pina la 15-29%.
In hotelurile de 5 stele se mai proiecteaza baruri de noapte.
Brurile de noapte sunt preconizate pentru diferite programe de divertisment.
4.grupul incaperi culturale de masa si intretinere prevzut n acele hoteluri care au scopul lor principal
furnizarea de locuine si conditii necesare de uz casnic persoanelor care se odihnesc. In hotelurile de tip
general aceasta grupa de incaperi lipseste.
Acolo unde aceasta grupa este prezenta , consta din auditoriu, foaie-auditoriu pentru dans, sala de billiard si
camera de zi. La unele hoteluri se peconizeaza piscine descgise si inchise, saunde filandeze,Sali de sport pet
imp de iarna. Piscinile deobicei se construiesc mai des in hotelurile de 5 si de 1 stea, numarul total de locuri
este de 1000.
5.grupal plasarii administratiei- se plaseaza de obicei la 1 sau al dolea etaj. Administratia trebuie sa aiba
legatura scurta cu restu incaperilor.
In compozitia incaperilor administratie intra urmatoarele incaperi cabinetul directorului si inlocuitorul lui,
inginerul principal, menagerul de afaceri, camera departamentului de personal, contabilitatea, arhiva, . In
hotelulrile mai mari se acorda si un spatiu pentru incaperea unde sunt amplasate calculatoarele electrice. In
cazul in care restaurantul este supus hotelului, atunci trebuie sa mai apara in zona administratiei cabinetul
directoruluin restaurantului si inlocuitorul lui. Dar daca rstaurantul functioneaza aparte de hotel, aceleasi
incaperi se repeat si la restaurant.
V. Sistemul constructiv
Principala schema constructiva a hotelurilor serveste dimensiunea incaperii de locuit. La constructa
hotelurilor mai moderne, o larga raspindire au primito sistemul de carcasa , si betonul armat monolit.
Construirea schemei constructive in sistema carcasului , poate sa fie diferita si depinde de amplasarea
coloanelor si pasul lor.
In construirea hotelurilor se folosesc urmatorii pasi : 480, 540, 600, 640, si 720 .
In zonele cu seismicitate mare, precum si in orasele care care sunt departe de bazele constructiei , se
recomanda aplicarea constructiei monolite, si aplicare motodelor de ridicare cladirilor cu ajutorul
cofrajului.
VI.

37.Moteluri. Zonarea funcional a parterului. Fondul de numere (funcia locativ). Gruparea ncperilor.
Zonarea funcional.
Amplasare: linga autostrazi sau sosele care duc spre orase, in apropierea locurilro de excursie si vacanta, astfel
incit aprovizionarea (cu apa, curent electric, alimente proaspete si spalatorie) sa fie avantajoasa. De asemenea in
imediata apropiere a restaurantelor, benzinariilor si service-auto
Aranjate fata de sosea astfel ca sa nu fie deranjate de farurile masinilor.
Acces: pe la receptie (parcare pe timp scurt), apoi locuri de parcare fie locuri acoperite. Fie garaje cit mai
aproape de camere. Iesirea tot pe la receptie (control si returnarea cheilor)
Marime: fata de hotelurile din oras, motelurile de cele mai multe ori doar pe un nivel (parter) si ocuap o suprafata
extinsa.

Marimea camerei: 4x4 si 5x5 cu baie, eventual chicineta- chiar si atunci cind e un singur pat. Intrucit 90% din
clienti ramin numai o noapte, e preferabil un perete cu garderoba deschisa, in care lucrurile sutn vizibile si mai
greu de uitat.
Sali comune pentru clienti, cu masa de scris si de citit, radio, televizor, mese de joc, suveniruri, ziare etc. Locuri de
joaca plasate la distanta pentru a nu-i deranja pe cei care dorm.
Depozit de lengerie central, locuri de depozitare c uneltelor pentru gradinarit, mobilier pentru gradina, plug de
zapada, scari etc.

Marimea camerei: 4x4 si 5x5 cu baie, eventual chicineta- chiar si atunci cind e un singur pat. Intrucit 90% din
clienti ramin numai o noapte, e preferabil un perete cu garderoba deschisa, in care lucrurile sutn vizibile si mai
greu de uitat.
Sali comune pentru clienti, cu masa de scris si de citit, radio, televizor, mese de joc, suveniruri, ziare etc. Locuri de
joaca plasate la distanta pentru a nu-i deranja pe cei care dorm.
Depozit de lengerie central, locuri de depozitare c uneltelor pentru gradinarit, mobilier pentru gradina, plug de
zapada, scari etc.

INSTITUII CULTURALE, DE AGREMENT I SPORTIVE

Instituii de educaie fizic i sport
38.Clasificarea construciilor sportive
- constructiile sportive principale (de baza)
- constructii auxiliare
- incaperi-instalatii pentru spectatori
Instalarile pentru spectatori constau din constructiile pentru spectatori, amplasate linga edificiul principal si
incperile care deservesc spectatorii.

Constructiile sportive principale se divizeaza in:

deschise (in care ocupatiile sportive se petrec in aer liber)
acoperite (in care ocupatiile sportive se petrec in incaperi)

Clasificarea constructiilor sportive acoperite si deschise:

Constructii separate (destinate pentru un gen de sport,cit si pentru citeva genuri de sport)
Complexe, compuse din citeva constructii separate (destinate pentru diferite genuri de
sport,grupate si reunite de suprafata teritoriului sau amplasate intr-un edificiu)

Constructiile sportive in sistemul urban (in dependenta de ceea,ce subdiviziune sistematizatoare deserveste
edificiile sportive si de educatie fizica):
microraionale
raionale
interraionale
orasenesti

39.Construcii sportive deschise (stadioane). Amplasament. Zonele din componena terenului. Principii de
organizare a zonrii funcionale a parcelei.
Stadionul prezinta un complex de edificii sportive. In cadrul acestuia intra:
Arena sportiva cu locurile pentru spectator
Terenuri pentru jocuri sportive
Alte edificii sportive deschise si acoperite pentru diferite genuri de sport, teritorii si incaperi auxiliare.

Plan general al stadioanelor.

Teritoriul stadioanelor mari cupa cca 50 ha
Pentru stadioane se aleg teritorii cu spatii verzi, de dorit in apropierea parcurilor
Spatiile verzi pe teritoriul complexului sportiv trebuie sa ocupe cca 30% din suprafata acestuia.

Teritoriul stadionului (tipuri de sistematizare):

Sistematizare regulate (pt terenuri cu suprafata plana)
Sistematizare libera (pt stadioane amplasate pe relief)
Sistematizare mixta (zona demonstrative- schema regulata, de antrenament- libera)

40.Soluionarea spaial-volumetric a construciilor sportive acoperite (sli sportive, maneje, patinoare, corturi de
tenis, bazine de not, etc.). Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Clasificarea constructiilor sportive acoperite:
Sali sportive
Edificii cu mai multe sali sportive
Corturi de tenis
Maneje
Stadioane acoperite
Bazine acoperite
Patinoare acoperite
Palate de sport

1.
2.
3.
4.
5.

Constructii sportive acoperite :

Sali sportive ( destinate pentru ocupatiile de antrenament)
Edificii cu mai multe sali sportive (mai des se proiecteaza cu 3-4 sali)
Corturi de tenis acoperite
Maneje (destinate pentru ocupatii de antrenament pe timp intersezonier sau de iarna)
Stadioane acoperite

Stadioane acoperite (clasificare):

Cu arena mica (18x36 24x48 m)
Cu arena medie (65x34 m pt hochei)

I.

Cu arena mare (73x112 m pt fotbal)

Cu includerea pistelor de alergare la 400 m (79x151 m)

Instituii de spectacol, agrement i divertisment

41.Cinematografe. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Calsificarea cinematografelor dupa urmatoarele particularitati:
Dupa repertoriu
1. Filme artistice
2. Cronici si filme documentare
3. Filme stiintifice
4. Filme pentru copii
5. Filme in limbi straine
Dupa exploatare
1. Permanente
2. De sezon
3. Specializate
4. Universale
Dupa locul amplasarii
1. Urbane
2. Rurale
Dupa componenta incaperilor
1. Cu o sala
2. Cu citeva Sali
Particularitati arhitecturale
1. In cladiri separate
2. Comasate cu alte intreprinderi intr-un edificiu
Tipurile de baza ale edificiilor cinematografelor (dupa acte normative):
Cu o sala : pentru 150, 200, 300, 500, 800 locuri;
Cu doua sali : pentru 200+300, 300+500, 500+800 locuri;
Cu trei si patru sali : pentru 100+200+300(500)locuri, 100+200+200+300(500)locuri;
Pentru copii : cu 300 si 500 locuri, 200+300, 300+500 locuri, pentru 150 si 200 locuri(pentru localitati
rurale)
Cooperate cu cafenele si incaperile cluburilor pentru 200+300 locuri si cafenea pt 50 de locuri, pentru 300
+500 locuri cu cafenea pentru 100 de locuri;
De vara, acoperite pentru 500 si 800 locuri;
De vara, deschise pentru 500, 800 si 1200 locuri;
Combinate pentru 300 locuri cu spatiul cinematografului pentru 500 locuri, pentru 500 locuri cu spatiul
cinematografului pentru 800 locuri.
Capacitatea cinematografelor se determina dupa normativele urbanistice:
Pentru orasele mari de la 20 pina la 30 de locuri la 1000 locuitori pentru perioada apropiata, de la 30
pina la 50 locuri in perspectiva;
De la 30 pina la 40 locuri pentru 1000 locuitori in orasele mici, ce nu dispun de teatre, sali de
concert, circuri si alte institutii de cultura specializate.

II.

Amplasarea cinematografelor in oras:

In corespundere cu sistema de deservire a populatiei cinematografele se atribuie la institutiile
exploatate periodica
Se amplaseaza in centrele raioanelor locative si planimetrice, precum si in centrele orasanesti.
Cerintele generale fata de terenurile cinematografelor:

Din numarul total de locuri, aproximativ jumatate ii revine centrelor orasanesti, celelalte locuri se
impart intre cartierele locative;
Elementul obligatoriu pe teren panourile de reclama a cinematografului, amplasate linga accesele
in edificiu.
Terenul trebuie sa fie amenajat cu spatii verzi, cu forme arhitecturale mici, pentru ca sa serveasca
drept foaier de vara cu zona de odihna.
Aceasta zona nu trebuie sa se alipeasca de cea gospodareasca (accesele pietonale si de transport catre
intrarea de serviciu, debarcaderul bufetului si cabina operatorului).
Pe parcela trebuie prevazute parcari pentru autovehicule dupa calculul o masina pentru 10 locuri in
sala de spectacol.

Schema normativa de amplasare a locurilor pentru spectator (plan si sectiune)

Amplasarea

1.
2.
3.
4.

cinematografelor:
Cinematografele pina la 200 de spectator cu nivelul pardoselei pina la 4 m, deasupra strazii, pot fi asezate
intr-o curte destul de incapatoare cu trecere carosabila la strada.
Cinematografele pot fi asezate si in curti cu conditia respectarii distantelor de la cladirile adiacente
Suprafata curtii: cu capacitatea pina la 2000 de spectator 4 oameni/m.p. ; peste 2000 spectatori 3
oameni/m.p.
Cinematografele cu circa 2000 spectatori trebuie sa aiba doua iesiri principale la strazi diferite; pot sa aiba si
iesiri in curte

III. Solutionarea planimetrica a incaperilor principale a cinematografului:

In compozitia cinematografului rolul important ii revine salii de spectacol nucleul functional si
compozitional al edificiului.
Organizarea logica si corecta a salii de spectacol permite asezarea confortabila a spectatorilor, o acustica
buna si vizibilitate a ecranului ampla, fara erori, deasemenea asigurarea intrarii commode, repartizarea pe
locuri si evacuarea fara pericol a apectatorilor.
Clasificarea cinematografelor dupa procedeele compozitionale:
se bazeaza pe amplasarea reciproca a foaierilor si salilor de specacol:
Schema orizontala foaierele si salile se amplaseaza la nivelul parterului
Schema verticala salile se amplaseaza diferit de cotele foaierului si a altor incaperi auxiliare, se admite
deobicei pentru cinematografele mari, asezate pe teritorii mici in cadrul cartierilor rezidentiale

Cerinte pentru proiectarea foaierului:

Suprafata foaierului (cu bufet) 0,55 m.p. pentru un spectator;
In cinematografele centrelor orasanesti se admite marirea acestei norme pina la 0,7 m.p.;
In cinematografele din sectoarele urbane amplasate pe un teren cu dimensiuni limitate micsorarea
pina la 0,45 m.p.
Scema de raport intre incaperile cinematografului:

42.Teatre. Date generale. Clasificare.

Amplasament. Zonele din componena
terenului. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Teatrele sunt unile din cele mai vechi constructii cultural care erau aproape in toate tarile lumii.Teatrul este o
constructie cultural predistinata pentru jucarea diferitor spectacole evenimente istorice etc.
Clasificarea teatrelor:
1.dupa tip:
-dramatic
-opera si balet
-copii
-papusi
-pantomime
2.dupa locatie:
-sub aer liber
-in constructie
Fonarea functionala:Incaperile teatrului se impart in 2 :pentru spectacol si pentru vizionarea spectacolului
In incaperile pentru spectacol intra nu doar scena ,dar si incaperile personalului,alcatuite din grupul de
incaperi sanitaro igienice pentru personal,grupu incaperilor administrative,vestibulul cu o intrare aparte,
foaier,bufet,grupul salilor de repetitie,grupul incaperilor tehnice din care se urmareste spectacolul de unde
se coordoneaza lumina, sunetul ,mehanizmele ,grupa de ateliere
Amplasament:cea mai buna amplasare a teatrelor trebuie considerata una libera adica sa fie loc intre ea si
intre cladirile din jur .Aceasta demonstreaza importantsa lui si permite accese directe si libere spre
constructive si deasemenea este usor de organizat o parcare pentru automobile.Intrarea principal in teatru
trebuie sa fie organizata din partea strazii principale.Fatada principal trebuie sa fie la 30 m de la linia rosie
ceia ce permite sa creeze o platform inaintea teatrului ,care e folosita pentru evacuarea spectatorilor in caz
de incediu, sau e folosita ca loc de asteptare inaintea spectacolului.In jurul cladirii dsau subsol trebuie sa fie
organizata parcare pentru automobile cu raporul 1 masina la 10 spectatori .
Solutionarea spatial volumetrica:intrucit in marea parte a incaperilor nu e nevoie de lumina naturala
,teatrele pot fi solutsionate subsol sau partial sub sol.In unele orase mari teatrele pot fi comasate ,adica pot fi
in o cladire si teatre de opera si balet si teatre dramatic.Teatrele au o compozitsie complicate,compozitsia
plastica trebuie sa aie si o functsionalitate.Indiferent de complicitatea constructsiei si multe interziceri

arhitectorii au mai multe oportunitatsi de asi reda ideile.Volumetria teatrelor poate fi una stricta dar si una
foarte pompoasa.
Gruparea incaperilor:
1.Foaierul de intrare 2.Foaierul
garderobei 3.casa de bilete 4.biroul
casei de bilete 5.scara si garajul
subteran 6.scara 7.WC spectatori
8.foaierul-studio
9. Studiou
10.cantina 11.bucatarie 12.depozitul
bucatariei
13.fosa
orchestrei
14.spatiul de sub scena 15. Sala de
repetitive
16.figuranti
17.corul
18.capelmaiestru
19. Dirijorul
21.depozit
22.atelier electric
23.garderobe
24.sala
acumulatoarelor
25.sala
comutatorului
de joasa tensiune
26.sala comutatorului de medie
tensiune
27.
Cellule
ale
transformatorului

43.Circuri. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului. Soluionarea
spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Instituii culturale
Specificul circului determina configuratia salii pentru spectatori (circulara sau poligonala) cu manej
in centru

Sala se acopera cu o cupola sub care se utilizeaza instalatii pentru suspendarea aparaturii de
gimnastica

Edificiul se construieste pe axa principala verticala, ceea ce se determina de structura centrica a

cliadirii

I.

II.

Cerinte commune fata de terenurile circurilor:

Catre edificile circurilor este necesar de a asigura accese commode pentru pietoni si transport
urban

Terenul pe care se proiecteaza circul, amplasamentul in oras, precum si caracterul cartierelor

limitrofe, strazilor adiacente, bulevardurilor, parcurilor conditioneaza solutionarea arhitectural
planimetrica a edificiului.
Zonarea functionala

Incaperile edificiilor circurilor se impart in trei complexe, care au legatura reciproca intre ele:
Sala pentru spectator

Incaperi pentru spectatori

Incaperi de producere

Structura salii pentru spectatori:

1. Manej (diametrul 13 m)
2. Amfiteatru
3. Cupola
4. Estrada
5. Incapere pentru orchestra
6. Loja si consola pentru iluminare

Manejul ingradit de bariera (inaltimea si latimea de 0,5 m)

Nivelul pardoselei manejului si nivelul primului rind de amfiteatru se afla la aceeasi cota

In centrul cupolei, de-asupra manejului la o inaltime de circa 18 20 m, se organizeza un inel cu

diametrul manejului (pentru fixarea si suspendarea aparaturii de gimnastica)

Loja pentru iluminare (in care se afla cabina de dirijare cu toata iluminarea din sala), se amplaseaza
deasupra orchestrei

Consola pentru iluminare (serveste pentru amplasarea projectoarelor, ce asigura iluminarea

manejului din toate partile)

Grupul incaperilor pentru spectatori:

In circuri aproximativ toate incaperile pentru deservirea spectatorilor inafara salii trebuie sa corespunda la
aceleasi norme si cerinte ca si in alte edificii culturale.
Insa in circ vestibulul si foaierul primesc nuante caracteristice, determinate de structura
compozitionala generala a edificiului.

Vestibulul circului deobicei se comaseaza cu cel al caselor.

Garderoba se amplaseaza sub amfiteatru si are legatura nemijlocita cu foaierul parterului

Foaierul prezinta in general un culuar circular, care la parter serveste ca acces spre toate intrarile
pentru artisti in timpul spectacolului.

Grupul incaperilor de producere:

Incaperile pentru actori pot sa se amplaseze atit la parter, cit si la nivelurile de mai sus.

Incaperi pentru animale (menagerie) se afla in apropierea de accesul pentru artisti, obligatoriu la
parter.

Incaperi pentru fiare trebuie sa se alipeasca la accesul pentru artisti, dupa posibilitatea in apropierea
manejului ; nu se admit pereti intermediari si coloane in interiorul acestor incaperi.

Arena de intrenament trebuie sa se amplaseze pe linia de trecere a artistilor spre manej.

Incaperea inspectorului, (ca regula, se amplaseaza la iesirea spre manej) ateliere, depozite si altele
pot sa amplaseze atit in edificiul principal, cit si in blocuri auxiliare.

Schema zonarii functionale a circului:

44.Muzee. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului. Soluionarea
spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Muzeul contemporan - locul de expunere i pstrare a operelor culturii materiale i spirituale.
Coninutul principal al muzeului - caracterul coleciilor sale unicale
(depune amprente considerabile n soluionarea
arhitectural-planimetric i compozitia edificiului muzeului).
Clasificarea edificiilor muzeelor deosebim:
*muzee etnografice i artistice;
*muzee de meteuguri populare;
*muzee istorice i militare;
*memoriale (n cinstea evenimentelor eroice,personalitai remarcabile,maetri n art,literatur,teatru);
*muzee specializate n diverse diviziuni ale tiinei (geologie,paleontologia,zoologie,oceanografie,etc.).
La tipul particular poate s se refere muzeele la aer liber.deosebit importan n muzeele contemporane se atribuie
expoziiei la aer liber (deschise),amplasarea pe teritoriu a culpturilor i operilor monumentale de art decorativ.
Cu acest scop se organizeaz i se amenajeaz curile i terenurile, se folosesc spaii verzi.
La proiectarea muzeelor influeneaz urmtorii factori:
*profilul muzeului;
*frecventarea muzeului (depinde de marimea oraului, tipurile de volumele de manifistari petrecute aici);
*social-culturale;
*regionale;
*natural-climaterice;
*condiii urbanistice;
*capacitatea edificiului(gabaritele absolute).
II.Clasificarea muzeelor dup capacitate
Dup capacitate muzeele se divizeaz n:
*mari - de la 300 pn la 80 m3;
*medii - de la 80 pn la 30 mii.M3;
*mici - de la 30 pn la 10 mii.M3.
Cerina major n proiectarea edificiului muzeului:
*elaborarea unei astfel de structuri,n care distribuia ncaperilor,legtura ntre ele asigur:
*condiii favorabile pentru a face cunotin cu coleciile muzeului;
*perceperea i studiul exponatelor principale;
*condiii necesare pentru pstrarea coleciilor.
Procedeele caracteristice de amplasare a muzeelor:
*Amplasare liber, tip "insul" pe un teren natural deschis (presupune o imagine de ansamblu a edificiului din diferite
puncte de percepere);

*Amplasarea muzeului n zona strzii sau pieei orneti, care se reconstruiesc

(edificiul primete un
caracter principal sau auxiliar)
*Amplasarea muzeului n componena centrului cultural al oraului (astfel n ct muzeul se ezamineaz ca parte
component a unui ansamblu nou).
Zonarea funcional
Muzeul contemporan- un obect polifuncional n care
se dezvolt i perfecioneaz ubn ir de funcii:
*o pstrarea exponatelor,
*o expoziional,
*o educaional,
*o de club,
*o de studiu,
*o de iniiere n mas,
*o tiinific i de cercetare,
*o metodic.
Zonarea funcional a edificiilor muzeelor

Structura interioar i componena grupurilor de ncperi

primul grup - ncaperi ce deservesc vizittorii:
o vestibulul cu garderoba;
o birou de informaii;
o ncperile conductorilor de excursie;
o ncperile punctului medical;
o WC-uri;
o chiocuri i boutiq-uri (pentru vnzarea crilor suvenirilor,reproduciilor,etc.);
o ncperi de odihn; o bufet(cafenea);
o studioul de arte plastice.
Al doilea grup- ncaperile de iniiere i culturale:
o sala-aul;
o spaiu universal;
o sli pentru expoziii periodice;
o biblioteca.
o sala-aul se folosete pentru prezentarea i rularea filmelor documentale, tiinifice i cronicilor.
Ai treilea grup - zona expoziiei permanente
o Depinde de caracterul coleciei;
o Mediul spaial al expoziiei la o sistematizare de tip "sal" variaz n dependen de genul exponatelor.
Al patrulea grup -caperile direciei:
o administraia,
o sala mic de conferin;
o cabinetele lucrtorilor tiinifici.
Suprafee considerabile se atribuie:
o atelierelor de restaurare;
o ncperilor pentru pregtirea exponatelor pentru
pstrarea pe un termen ndelungat;
o ncperi pentru pstrarea fondurilor, depozite pentru exponate;
o ncperi pentru utilajul tehnic.
Cerine ctre proiectarea ncperilor
Suprafaa grupului de intrare se determin reeind din capacitatea edificiului i regimului de lucru.

nlimea slilor expozlionale (de rnd) este de

4-5 m a salilor mari 6-8 m
Suprafeele depozitelor de pstrare a f fondurilor constituie 1/3 din suprafeile de expoziie.
45. Biblioteci. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului. Soluionarea spaialvolumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Biblioteca - o instituie care colecteaz i pastreaza produse imprimate i scrise pentru uz public, precum i
efectuarea de referin i de munc bibliografice.
Clasificarea bibliotecilor:
1.dupa administrare teritoriala:
-de stat
-municipale
-raionale
-orasenesti
-satesti
2.tipul social de biblioteci universal:
-publice
-pentru orbi
-pentru copii
-p/u invatamint tertiar
-p/u universitati
-academice
-industrile
Zonarea functional:
In fiecare biblioteca exista 3 zone: zona utilitara si de lectura; zona depozitelor ; zona
administrative.Necesarul de suprafata pentru aceste zone difera in functie de felul bibliotecii.
Zona utilitara si de lectura, in czul unor conditsii bune de orientare ;zona salii de lectura, cu locuri de citit si
locuri de lucru,trebuie distribuita pe cit mai putine etaje dar si pentru un taransport cit mai usor ala
cartilor;se va evita dispunerea pe niveluri decalate.Toate spatiile din zonele utilitare si de lectura trebuie sa
fie accesibile cu liftul (p/u transportul cartilor si al persoanelor cu handicap).Capacitatea portanta a planselor
din zona utilitara si de lectura >5,0 kN/m2.
Latimea cailor de circulatie >1,2 m , distant libera intre rafturi intotdeauna fixe in zona publicului pina la
max. 1.3 1,4 m (distant constanta in zona publicului).Zona salii de lectura separa de zona de intrare printrun filtru de control prevazute cu un system de securitate cartilor.Pe cit posibil numai I intrare si o iesire.
Filtrul de control amplasat in mod adecvat in apropierea gheseului pentru imprumutul cartilor si a
informatsiilor central.
In afara zonei de control:garderobe,respective casete cu chei pentru mape,haine,tualete , cafenea, loc pentru
cititul presei, spatiu pentru expozitii, sale de cursuri si conferinte (eventual posibil de utilizat si in afara
orelor de program a bibliotecii), informatii (birou central de informatii) cataloage cu fise si microfise,
terminale pentru accesarea cataloagelor on-line, returnarea cartilor, preluatrea cartilor comandate.
Constructia: se confirma oportunitatea constructiei din beton armat sau schelet de otel cu o dimensiune a
rasterului >7,2 * 7,2 m datorita flexibilitatii amenajarii finale.Inaltimea incaperilor > 3m
Amplasament:bibliotecile trebuie de amplasat in zone special ,cu accese commode , in parcuri ,pe teritoriul
centrelor publice cu raza de deservire pina la 1,5 km.Se amplaseaza in central raioanelor in cazulk
municipiului ,in cazul oraselor mici sau satelor in central lor.Cladirea se proiectreaza la 10-15 m de la linia
rosie penru amenajarea cu spatsii verzi

46. Arhive. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului. Soluionarea spaialvolumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
arhivele instituie sau unitate structural a ntreprinderii care realizeaz stocarea , achiziionarea,
nregistrarea i utilizarea de arhivare documente
NTREPRINDERI DE PRESTARE A SEVICIILOR PENTRU POPULAIE
ntreprinderi comerciale
47. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Magazinul este o ncpere, un grup de ncperi sau un ntreg imobil destinat de a desface cu amnuntul
unul sau mai multe feluri de mrfuri.
II.Clasificare
Magazinele se mpart n:
Care desfac mrfuri cu amnuntul (aici se pot vinde produse allmentare,articole de menaj,de librrie,
confeccii, etc.);
Unde se profeseaz o anumit meserie (frizeria, croitorii, fotografii, ceasornicria,etc.)
Care nlesnesc anumite servicii (agenie de voiaj, agenii teatrale, etc.)
III. Amplasarea.
ndeplinindofunciasociali,magazineletrebuiesifiesituateconformnecesitilordinregiunea,-oraulsaucartierullocativ.
nceeacepriveteamplasatei,Importaneispecificullorpotfl:
UnitiIndependente,fixesaumobile:chiocuri,ghereta,ete.
Cldirispecialeseparate,(construciipartersauceimaimult unetaj).

 Parterulfuncionalalblocurilor(locuine,hoteluri,birouri,ete.)
Cldirispecialamenajate,cupasajeacoperitecuctevarurideprvlii.
Cldirimaricumaimulteetaje,specialridicatescopulcomercializrii.
48. Magazine pentru produse alimentare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonar ea
funcional.
1. Grupulncperilorutile,ncareauaccescumprtorii,estecompusdin:
Intrri l ieiri cu tambure;
Hol, poate fi de tip "atrlum";
Vitrine;
Mijloacedecomunicaie:scri,ascensoare,scrirulante,etc.Caseimesepentruambalajelaflecareraion;
Birou de informaii;
Birou de livrare la domiciliu;
Birou de comenzi i reclamaii;
Telefon public;
Sala de frizerie-coafur;
Sal de pot;
Sal de joc pentru copii;
Punct medical;
Salon de mod i tipare;
Secii comerciale.
Seciile comerciale se mpart nsubsectii:
Secia alimentar:
o Subsecia coloniala
o Subseciacarne,mezeluri,psari,conserve(frigider)
o Subseciapete,conserve(frigider)
o Subteciapiine,cofetrie(frigider)
o Subseciazarzavaturi,fructe,(frigider)
o Subsecialactate,brnzeturi
o Subseiabuturialcoolice,apeminarete,sucuri
o nlegaturidirectcuacestraion:
o BarpentruaperitiveRestaurant-cofetaria
o Terasa
2. Grupul ncperilor anexe, n care nu au acces cumprtorii:
1.Secta cu mrfuri vor avea:
Depozite frigorifere:
camere
reci:
Pivnie.
2.Alte piese:
Birou
de
recepie
a
martirilor:
Birou de despachetare-sortare:
Birou de cntrire:
Secie de confecii:
Secie a decoratorilor de vitrine i de raioane:
Fotograf:
Central telefonic:
Staie radio:
Atelier de tmplrie:
Atelier mecanic:
Tipografie:
Birou de expediere:
3.Gropul administrativ i de serviciu cuprinde:
Direcia

Birouri administrative
Contabilitatea
Caseria
Biroul de pontaj
Garderoba
Scari i eiri de serviciu
Camara i anexele
Sala pentru edine
Biblioteca
4. Grupul operativ cuprinde:
Centrala de panouri electrice, i de semnalizri;
Central autonom de nclzire;
Camer de ventilare i condiionare a aerului;
Ascensoare;
Scri rulante;
Camere frigorifice;
Garaje.
49. Magazine pentru mrfuri nealimentare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea
funcional.
49 1. Grupulncperilorutile,ncareauaccescumprtorii,estecompusdin:
Intrri l ieiri cu tambure;
Hol, poate fi de tip "atrlum";
Vitrine;
Mijloacedecomunicaie:scri,ascensoare,scrirulante,etc.Caseimesepentruambalajelaflecareraion;
Birou de informaii;
Birou de livrare la domiciliu;
Birou de comenzi i reclamaii;
Telefon public;
Sala de frizerie-coafur;
Sal de pot;
Sal de joc pentru copii;
Punct medical;
Salon de mod i tipare;
Secii comerciale.
2. Grupul ncperilor anexe, n care nu au acces cumprtorii:
1.Secta cu mrfuri vor avea:
Depozite frigorifere:
camere
reci:
Pivnie.
2.Alte piese:
Birou
de
recepie
a
martirilor:
Birou de despachetare-sortare:
Birou de cntrire:
Secie de confecii:
Secie a decoratorilor de vitrine i de raioane:
Fotograf:
Central telefonic:
Staie radio:
Atelier de tmplrie:
Atelier mecanic:
Tipografie:
Birou de expediere:

3.Gropul administrativ i de serviciu cuprinde:

Direcia
Birouri administrative
Contabilitatea
Caseria
Biroul de pontaj
Garderoba
Scari i eiri de serviciu
Camara i anexele
Sala pentru edine
Biblioteca
4. Grupul operativ cuprinde:
Centrala de panouri electrice, i de semnalizri;
Central autonom de nclzire;
Camer de ventilare i condiionare a aerului;
Ascensoare;
Scri rulante;
Camere frigorifice;
Garaje.

50. Centre comerciale. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.

Un centru comercial este o cldire sau un grup de cldiri, mpreun cu cile de acces i spaiile de parcare
aferente, n care i desfoar activitatea mai multe uniti de desfacere ce comercializeaz o gam larg de
produse i servicii. Un termen sinonim folosit frecvent n ultimii ani este shopping mall sau, prescurtat,
mall.
Clasifica in 2 parti:
CENTRE ACOPERITE
- Centru regional(Mrfuri de uz general, articole de mbrcminte) 37.000 - 74.000 m2
- Centru super-regional (Similar cu centrele regionale dar avnd o varietate i o selecie mai mare)74.000 m2
CENTRE DESCHISE
- Centru de cartier (Mrfuri de prim necessitate ) 2.800 - 14.000
- Centru de localitate (Mrfuri de prim necessitate) 9.300 - 32.500
- Mrfuri de uz general (Mrfuri de prim necessitate )

Centru de lux (Magazine de specialitate cu mrfuri de lux, restaurante de lux, spectacole n aer liber )
Centru dominant (power center) (Mrfuri de prim necessitate)
Centru tematic sau de festivaluri (Mrfuri de prim necesitate)
Centru de desfacere (Outlet center)( Mrfuri de prim necesitate)

51. Piee acoperite. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.

ntreprinderi de alimentaie public
52. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
1.Date generale

Edificiile intreprinderilor de alimentatie publica se amplaseaza in locurile de aplicare a muncii si studiilor,

masive locative si zone de agreement.

Intreprinderile de alimentatie publica se proiecteaza in componenta centrelor comerciale, ca obiecte

separate, incastrate sau anexate la claadiri cu diversa destinatie.
-Intreprinderile de alimentatie publica se divizeraza in doua grupuri:
Intreprinderi de aprovizionare - cele care produc semifabricatealimentare.
Intreprinderi de pregatire cele care prepara semifabricatele pina al bucate gata si le realizeaza.

a intreprinderile de aprovizionare se refera:

combinatul de semifabricate - intreprindere mare mecanizata, care prepara semifabricate pentru

aprovizionarea ospatariilor si pentru comercializarea in magazine (sectii de culinarie si semifabricate).

bucatarie industrial intreprindere care prepara in afara de semifabricate si bucate pentru consumarea pe loc
(in salile de mese a bucatariei industrial).

sectie de semifabricate - intreprindere specializata,care prepara semifabricate pentru intreprinderile de

alimentatie publica.

La intreprinderile de pregatire, se refera:

bucatarii de bloc deservesc un grup de cladiri locative; pregatesc dejunuri, prinzuri si cine pentru livrarea
la domiciliu.

Ospatarii tipul de intreprinderi cel mai des intilnit, care prepara bucate pentru prinz din semifabricate(sau
produse brute).Forma de deservire-autodeservire.

cafenele prepara produse de patiserie pentru dejunuri si cine.Pot fi de tip general sau specializate (cafeneapatiserie, cafenea de produse lactate, cafenea-inghetata, cafenea pentru copii, cafenea pentru tineret etc.).

bodega premeditate pentru deservirea rapida a vizitatorilor(un asortiment limitat de bucate). De obicei
bodegile sunt specializate intr-un fel de bucate, precum sun clatitele,pateuri,peste,mici,frigarui. Forma de

desevire- autodeservire.
restaurante prepara si realizeaza produse de patiserie pentru prinzuri si cine la comanda clientilor,se
deosebesc printr-un grad inalt de confortabilitate: aici se propun conditii pentru agreement si distractii (estrada,

muzica,dans). Deservirea se produce de chelneri .

Dupa capacitate si amplasareintreprinderile de alimentatie publica se impart in urmatoarele tipuri:

ospatarii (100-200 locuri), amplasate in cadrul centrelor comerciale si edificii separate .

ospatarii (100-1000 locuri), cu un numar extins de locuri in perioada de vara pentru zonele de agrement si
balneare.

cafenele de tip general si specializate (50-200 locuri), amplasate in centre comerciale, culturale si sportive
sau in edificii aparte.

restaurante (100-1000 locuri si mai mult), amplasate in centre comerciale de interes orasenesc si in edificii
separate.

2.Componenta si sistematizarea incaperilor in edificiile cu program de alimentatie publica.

In intreprinderile de alimentatie publica se efectuiaza urmatorul ciclu de producer:

primirea si pastrarea semifabricatelor si produsele brute.

prepararea si pregatirea semifabricatelor si tratarea suplimentara a produselor brute.

prelucrarea termica si ornarea bucatelor.

realizarea productiei si deservirea clientilor.

Acestui ciclu corespund urmatoarele grupuri de incaperi:

incaperi de dipozitare - camare pentru produse uscate,legume,inventor si tara,camere frigorifice.

incaperi de producere - sectia bucatelor calde, masini de taiat pine, sectii de patiserie, de carne si peste, de
legume, sectia bucatelor reci, spalatorii pentru vesela de bucatarie si sufragerie.
incaperi comerciale - vestibulul, garderoba, WC-uri pentru client,sali de mese, buffet, bar.
incaperi administrative si de serviciu - oficii, cabinetul sefului, incaperi pentru personal, cabinet medical
garderobe, WC si dusuri pentru personal.

3.Solutionarile architectural-planimetrice ale intreprinderilor de alimentatie publica.

Cerinte principale:

Amplasarea grupurilor comerciale si necomerciale depinde de structura planimetrica a edificiului si de

particularitatile tehnologice a fiecarui grup.

Amplasarea reciproca a grupurilor principale de incaperi trebuie sa asigure legaturile cele mai scurte a lor,
solutionarea clara fara intersectii a fluxurilor:client si personal, vesela curate si murdara, semifabricatelor,
produselor brute si deseuri.

Crearea unei structuri compacte cu izolarea incaperilor comercialesi necomerciale, precum si a transormarii
posibile a edificiului in cazul schimbarii tehnologiei de producere.

La proiectarea grupurilor separate de incaperi este necesar:

Incaperile comerciale, de a le amplasa din partea fatadelor principale si laterale.

Incaperile de producere, de a le combina si amplasa in plan cu evidenta legaturilor cele mai scurte si comode
cu incaperile de depozitare, precum si cu distributia si spalatoria veselei de sufragerie.

Incaperile administrative si de deservire, de a le amplasa izolat de alte incaperi, de a prevedea legatura

comoda cu toate incaperile.

Incaperi tehnice, de a le mplasa in subsol cu iesire personala , izolata de alte incaperi.

Incaperi de depozitare, de ale amplasa in subsol,demisol sau la parter, din partea curtii gospodaresti, cu
evidenta legaturii lor cu debarcaderul si incaperile de producere.

53. Cafenele.

Soluionarea

spaial-volumetric.

Gruparea

ncperilor.

Zonarea

funcional.

Scheme

compoziionale.(aproape ca la restaurant ceea ce tine de scheme si gr de inc.)

Cafenea- Intreprindere de alimentatie publica si odihna.Este asemanator cu un mic restaurant , dar cu un
asortiment mic in bucate si deservirea e la un nivel mai jos decit restaurantul.Cefenea poate fi de mai multe
tipuri:
- Cafenea-Inghetata;
- Cafenea p/u copii;
- Cafenea p/u familie;
Nr de locuri in Cafenea :
In mediul rural - cafenea tip specializata 25-100 locuri , cafenea obisnuita 25- 150 locuri.
In mediul urban - cafenea tip specializata 25- 150 locuri, cafenea obisnuita 50 -400 locuri.
Edificiul trebuie sa fie echipat cu scari pentru personal si pentru vizitatori .Fluxurile de vizitatori cu cel al
personalului nu trebuie sa se intilneasca.
54. Restaurante. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional. Scheme
compoziionale.
Restaurant intreprindere de alimentatie publica cu un asortiment larg de servicii de deservire si pregatirea
hranei sub diferite forme si metode la cel mai inalt nivel. Aici se propun conditii pentru dans si
distractii.Deservire se produce de chelneri.
Suprafata unui loc intrun restaurant in dependenta de nr de locuri.
Pina la 50 locuri
28 m2
- 100 -

23

- 200 -

14

- 300 -

10

- 500-

- 1000-

Nr de locuri in Restaurant depinde de amplasarea acestuia :

In Mediul rural 100-250 de locuri.
In mediul urban 150-500 de locuri
Solutionarea spatial volumetrica
Inaltimea incaperilor din subsol - 3.3 m
Inaltimea incaperilor , salilor din restaurante cu nr de locuri mai mult de 150 - de la 4.2 m in sus
*Inaltimea incaperilor de pregatire a hranei nu trebuie sa fie mai joasa de cit cea a salilor.
In cazul cind restaurantul are in component sa subsol.
nlimea spatiului de depozitare in subsol nu trebuie s fie mai mic de 2,5 m la partea de jos a planseului.
Incaperile de depozitare, tehnice, de deseuri pot fi amplasate in subsol asigurind conditiile sanitaro
igienice si respectind cerintele anti incendiare. Incaperile de depozitare trebuie sa fie amplasate in parte
curtii gospodaresti cu evidenta legaturii cu debarcaderul si incaperile de producere.
n proiectarea spaiilor de depozitare ar trebui s fie in asa fel ca legumele sa fie descrcarcate direct in
camera de depozitare a legumelor.
Edificiul trebuie sa fie echipat cu scari pentru personal si pentru vizitatori .Fluxurile de vizitatori cu cel al
personalului nu trebuie sa se intilneasca.
Tamburul trebuie sa fie calculat in raport cu temperatura de afara de
Scarile p/u personal trebuie sa fie amplasate in asa fel ca sa fie folosite ca scari de evacuare p/u vizitatori in
caz de incendiu.
Incaperea cu maincare rece, calda si spalatoria veselei trebuie amplasata la un nivel cu sala .
Grupurile de incaperi
Incaperi de depozitare(camare pentru produse uscate, legume, inventar, camera frigorifice, debarcarder)
Incaperi de producere(sectia bucatelor calde, sectii de patiserii, de carne si de peste , masina de taiat piine,
sectia bucatelor reci, spalatorii pentru vesela de bucatarie si sufragerie)
Incaperi comerciale (vestibulul,WC-uri pentru client, Sali de mese si bufet)
Incaperi administrative si de serviciu(cabinetul sefului, incaperi pentru personal, garderobe , dusuri pentru

personal, cabinet medical)

Zonarea Functionala in Restaurant

Scheme compozitionale

Schema Frontala
Se caracterizeaza prin amplasarea incaperilor comerciale pe axa logitudinala a edificiului , paralel cu
incaperile necomerciale.
Instituii de transport
Instituii de transport
55. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componena terenului.
Odat cu dezvoltarea continu a relaiei ntre ora i n alte localiti i regiuni ale rii cresc cerinele pentru
infrastructura de transport.
Amplasament
Un Edificiu important in infrastructura unui oras este gara.La amplasarea ecesteia e necesar de a lua in
considerare intersectia cailor de transport rutier , feroviar, fluvial ,maritim, aerian . De obicei acestea sunt
amplasate la periferiile oraselor.

 - - ;
- - ;
1 - ; 2 - ; 3 -
; 4 - ; 5 -
; 6 - ; 7 -
; 8 - ; 9 - () ; 10 - ; 11 -
; 12 -

Atunci cnd alegei locul de amplasare a Instituiilor de transport este recomandat s fie ghidate de
urmtoarele principii generale :
La alegerea sitului pentru constructia unei gari , este necesar de a asigura echidistanta relativa in raport cu
zonele functionale majore din oras si regiuni(de munca, trai, recreare).
Garile trebuie sa aiba legaturi de transport comode, confortabile cu zonele industriale, zonele rezidentiale,
zonele urbane importate .
Pasagerul de regula schimba ruta de la un transport la alt transport , de aceea trebuie sa existe interconexiune
dintre caile de transport.
Garile trebuie sa fie amplasate in preajma zonelor de transport existente(autostrazi, drumuri nationale, linii
de tramvai, linii de troleibuz, metro etc) ce reprezinta o facilitate pentru institutie
Clasificare
Tipurile de Gari :
Dupa tipul de transport:
Gari Auto, Feroviare, Aeriene, Fluviale, Maritime(Porturi), Intermodale(Mixte) 2-3 sau mai multe tipuri de
transport.
Dupa tip de pasageri:
De curse lungi, locale, de tranzit, locale, interurbane, Internationale
Dupa capacitate:
Gari Mici 100-300
Gari Medii 300-700
Gari Mari 700-1500
Foarte mari 1500 Zonele din component teritoriului:
1 Edificiul,
2 Zona pentru asteptare
3 Zona Verde
4 Zona de deservire a tipului de transport
56. Gri auto. Clasificare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Dupa capacitate :
-mici(25-300)
-medii(300-700)
-Mari(700-1500)
-foarte mari (mai mare de 1500)
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-de tranzit
-interurbane
-internationale

In dependent de amplasare:
-In cadrul centrelor rationale se proiecteaza gari secundare
-In cadrul centrelor regionale se proiecteaza gari principale
GRUPAREA INCAPERILOR
-Grupul incaperilor
destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt personal,de
serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
ZONAREA FUNCTIONALA
Distingem 2 zone principale:zona de asteptare a pasagerilor si zona administrativa si serviciu
In autogarile de capacitate mica caseria sint amplasate in sala de asteptare,in asa mod ca sa fie atit spatiu pt
persoanele care procura bilete ,cit si pt cei care au dj bilete.Sala de asteptare se proiecteaza cu fata spre
peron pt o buna orientare a pasagerilor.Trebuie de prevazut incaperi pt alimentare,ele constituie undeva 10%
di suprafata autogarii.Incaperea mamei si a copilului trebuie sa fie dotata cu grup sanitar si concetrata intr-o
zona calma a autogarii.Dispeceratul trebuie sa fie concentrat linga peron ,avind inaltimea de 90cm de la
nivelul carosabilului.
Birourile administrative trebuie sa fie proiectate linga sala de asteptare si incaperile de serviciu.Incaperile de
serviciu trebuie sa aiba intrare separate din exterior
nlimea minim a incaperelor n autogari de la etaj la parter sau proeminente de acoperire structurale, se
recomand, , m:
a) pentru sala de asteptar -3.6;
b) pentru camerele cu sisteme de aer condiionat n staiile mici i mijlocii - 4.5;
c) pentru camerele cu sisteme de aer condiionat n autogrile mari i foarte mari - 6.5;
g) pentru restul de incaperilor supraterane, inclusiv tehnic - 2.5;
e) pentru camerele de ventilaie a aerului, plasat n subsol - 4.2.
Peroanele se pot solution in 3 moduri:
-liniar

-tip pieptene

-in trepte

.
30
45
60

Marimea si configuratia peroaneolr depinde de nr de imbarcari si debarcari.

SOLUTIONAREA SPATIAL-VOLUMETRICA:
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Autogarile pot fi solutionate ca volum aparte sau ca parte componenta a unui edificiu.
Deosebim 3 tipuri de solutionare compozitionala:cetralizata,blocata si tip pavilion
Centralizat este atunci cind autogara este independenta,adica este un volum aparte.
In cazul cind sint unite mai multe gasi se foloseste solutionarea blocata.
Tip pavilion se caracterizeaza printr-o suprafata mare.
Actualmente,sint raspindite atit schemele planimetrice simetrice ,cit si asimetrice.
Elementul principal compozitional la autogari il are copertina,care poate avea diverse forme.Volumele pot fi
dinamice sau statice,de asemenea se pot folosi volume contrastante dupa forma.

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor in tuneluri sub peron,uneori si sub spatil garii.Inaltimea la
coborire si ridicare constituie 3,5-4,5 m

Cea mai raspindita solutie ,unde se intersecteaza fluxul circulatiei pasagerilor cu circulatia transportului;sau
intersectia peronului cu spatiul pt transport
.
1 ; 2 ; 3 (); 4
; 5

57.Gri feroviare. Clasificare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.

Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-interurbane
-mixte
Dupa amplasarea edificiului pentru pasageri si a peroanelor garile feroviare pot fi:
-insulare
-laterale
-transversale
-mixte,combinat
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
In dependenta de circulatia rutiera cu evidenta planificarii structurii urbanistice toate peroanele garilor
feroviare se impart in 2 tipuri:
-Spatiu de access care trece prin gara sau pe linga gara cu magistrale urbanistice de tranzit,pt trecerea
transportului de pasageri si a camioanelor
-spatii fara acces care sint deservite doar de transporturile de pasageri,care uneste drumul de la gara cu
sectoarele urbane.
.
1 ; 2 : 3
; 4 ; 5
;6 ; 7

Dupa capacitate:
-mici(pina la 200)
-mijlocii(200-700)
-mari(700-1500)
-foarte mari(mai mari ca 1500)
In dependent de spatiul ocupat

Suprafata min,ha

Foarte mari

1,25

Mari

0,75

Mijlocii

0,50

mici

0,25

GRUPURILE DE INCAPERI
-Grupul incaperilor
destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt personal,de
serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
Cea mai mare atentie se atrage la proiectarea spatiilor pentru pasageri si a acceselor de la gara la
platform.platformele pot fi adiacente cu gara sau intermediare(plasate intre accese)
Constructive le pot fi de 2 tipuri:inalte (1100 mm de la capatul sinelor) , joase(lla inaltimea de 200 mm)
Platformele inalte si acoperite sint folosite in cazul fluxurilor mari de pasageri .
Pentru circulatia persoanelor cu bagaje se folosesc se proiecteaza diverse accese intre edificiul garii si
platforme atit la nivelul sinelor ,cit si la diferite inaltimi(tuneluri,poduri pietonale)


1 , 2 , 3 ; 4 : 5 ; 6 ; 7
; 8 ; 9 ; 10 -; 11
; 12 ; 13 ; 14 ; 15

. 8. (

, 2, , .

25
50
100 200 300 500 700 900 1200 1500 2000


1. , 189 315 441 529 706 882 1082
()
2.
50
82
165 330 : ,

()
,
3. ()
217 361 505 615 821 1026 1292
4.

()
15
30
48
72

5. 146 169 199 231 262 295
6. - 6
6
6
12
( 6 2 1 )
7. ( 18
24
30
36
42
48
66
2
6 1 )
8. ( 6
6
6
12
12
12
18
2
6 1 )
9. ( 7
7
7
14
14
21
21
3
7 1 )
10. 12
26
50
94
155 253 351 469 597 742 976

11.

21
26
31
52
100 145 175 215 260 345

12. 12
15
25
30
35
40
50

13. 128 166 257 338 425 508
(
)
14.
43
47
47
49
64
72
77
15. (, 26
26
26
26
26
52
78
78
104

, 2, , .
25
50
100 200 300 500 700 900 1200 1500 2000

, )
16. ( 10
10 2 1 )
11. , ,

18.
35
19.
,

125

10

20

20

30

30

40

50

60

60

60

12

12

38

85

95

122

150

185

210

240

35
10

80
10

100
12

245
80

315
119

350
158

520
332

600
392

625
417

725
473

215

450

925

1230 2035 2696 3460 4390 5180 7240

SOLUTIONAREA SPATIAL-VOLUMETRICA:
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Garile feroviare pot fi solutionate ca volum aparte sau ca parte componenta a unui edificiu.
Deosebim 3 tipuri de solutionare compozitionala:cetralizata,blocata si tip pavilion.

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor in tuneluri sub peron,uneori si sub spatil garii.Inaltimea la
coborire si ridicare constituie 3,5-4,5 m

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor deasupra peronului.Inaltimea la coborire si ridicare constituie

7,0-7,5m
58.Gri fluviale i maritime. Clasificare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor.
Zonarea funcional.
Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-interurbane
-mixte
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
Dupa capacitate:
-mici(maritime:pina la 200;fluviale-pina la 100)

-mijlocii(maritime-200-700;fluvial-100-400)
-mari(700-1500;fluvial-400-700)
-foarte mari(maritime-mai mari ca 1500,fluviale-mai mult de 700)
In dependent de spatiul ocupat
Suprafata min,ha
Foarte mari

1,25

Mari

0,75

Mijlocii

0,50

Mici

0,25

Dupa categoriile de pasageri

-de cursa lunga
-locale
-de tranzit
-interurbane
-internationale
GRUPAREA INCAPERILOR
-Grupul incaperilor
destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt personal,de
serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
Pentru ambarcarea/debarcarea pasagerilor la garile fluviale si maritime se folosesc pereti verticali,
terasamente inclinate cu platforma de aterizare sau se folosesc docuri plutitoare din cauza schimbarii
nivelului apei.
Zona pasagerilor in cadrul garilor maritime si fluviale trebuie sa fie izolata de danele de marfa.Plasarea unui
unei astfel de gari trebuie sa fie in legatura cu planificarea generala a portului,precum si in legatura cu alte
unitati potuare.
n funcie de condiiile de operare ale navelor si a condiiilor locale (natura zonei, nl imea valurilor, maree
diurne la reflux, situaia topografica, etc),se folosesc urmatoarele solutii pentru peroane:
a)dani frontale deschise;
b) sistema de organizare a malului asemantoare unui bazinului
c)sub forma unui pod maritim;
d) soluii combinat

1 ; 2
3 ; 4
; 5
;
Pentru a face legatura intre gara si peron se
folosesc
un
sir
de
instalatii
tehnice:poduri,platform e speciale,unde are loc
ambarcarea si debarcarea pasagerilor.

.
1 , ; 2
, ; 3
; 4

Compozitia spatial-volumetrica
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Garile feroviare pot fi solutionate ca volum aparte sau ca parte componenta a unui edificiu.
Deosebim 3 tipuri de solutionare compozitionala:cetralizata,blocata si tip pavilion.

O varianta a separarii zonei pasagerilor de zona de marfuri.Acesta varinta este justificata in cazul garilor
mari si in cazul organizarii cilculatiei pitonilor si transporturilor la diferite niveluri.
59.Aerogri. Clasificare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-interurbane
-mixte
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
Dupa capacitate:
-mici(aeroporturi-pina la 400;aerogari urbane-pina la 200)
-Mijlocii(aerogari-400-1500;urbane-200-600)
-Mari(aeroporturi-1500-2000;urbane-600-1000)
-foarte mari(mai mult de 2000,urbane-mai mult de 1000)
Aerogarile
se
divizeaza
in
2
tipuri:
-aerogari urbane
-aeroporturi
Peroanele in aerogari se proiecteaza dupa urmatoarele principii:
-peronul este adiacent aerogarii si pasagerii parcurg distanta de la aerogara pina la avion
-peronul se afla la o distant considerabila ,iar pasagerii sint livrati la aeronave cu ajutorul unor vehicule
special,cu autobuze,autotren,uneori cu ajutorul benzilor rulante

1 ; 2 ; 3

Mrimea i configuraia platformei terminalului aeroportului se determina n funcie de clasa a

aeroportului, numrul de parcari pentru aeronave, precum i de tipurile i numrul de avioane ce
deservesc
Mrimea i configuraia platformei terminalului trebuie sa aiba un nr de posturi de parcare pentru toate
aeronavele i sa asigure manipularea lor n condiii de siguran.
Aerogarile din mediul urban ar trebui s fie create n marile orae pentru a asigura legturi convenabile
cu aeroportul, situat la o distan de mai mult de 10 pn la 15 km de grani a proiecta a expansiunii
urbane.
Mrimea i de configuraia platformelor de la terminalul aeroportului din mediul urban depinde de
capacitatea lor, locaia i natura transportului urban, folosit pentru a comunica cu aeroporturile.

, . 2,
, .
0,1 0,27 0,5 1.2 1,6 2,0 2,9 4
4,9
7
8,5
10
, /
100 200 400 600 800 100 120 1500 1800 2000 2500 3000
1,5 2
3
6
8
9
11 14
16
19
23
26

1,1

18

40

54

62

88

108 135

161

178

212

267

11

14

18

22

32

36

44

53

16,5 25

51

71

84

115 141 176

209

233

279

346

27

Compozitia spatial-volumetrica
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Cea mai raspindita solutie ,unde se intersecteaza fluxul circulatiei pasagerilor cu circulatia
transportului;sau intersectia peronului cu
spatiul pt transport

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor in tuneluri sub peron,uneori si sub spatil garii.Inaltimea la
coborire si ridicare constituie 3,5-4,5

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor deasupra peronului.Inaltimea la coborire si ridicare constituie

7,0-7,5m

O varinta de solutionare cu mai multe nivele.

GRUPAREA INCAPERILOR
-Grupul incaperilor destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt
personal,de serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
Incaperile de primirea si luarea bagajului trebuie sa fie concentrate in cele mai agglomerate accese ale
pasagerilor ce sosesc si pleaca.
In aerogarile mari pot fi proiectate mai multe Sali de asteptare de ex.sala pt pasageri cu copii si pasageri
de transit.
In cadrul salilor de asteptare trebuie de prevazut agentii de turism,chioscuri comerciale,postaetc
Suprafata calculate pt 1 pasager in sala este de 1,3-3,9 m2.

60.Parcaje i garaje. Clasificare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea

funcional.
Reprezinta o constructive industrial in una sau 2 nivele p/u parcarea temporara a automobilelor.
Clasificarea parcajelor:
1.in functie de modul de circulatie a autoturismelor
-cu rampe
- mecanzate
2.dupa pozitionarea edificiului fata de nivelul solului
-subterane
- supraterane
- mixte
3.dupa sistemul structural
-inchise
-deschise
4.dupa capacitate
- mici P1 prevede o capacitate pina la 100
-medii P2 100-500
- mari P3 500-1000
- foarte mari P4 peste 1000
5.dupa solutionarea arhitecturala :
- independenta
-inglobata,comasata in cadrul obiectivelor de alta functiune
6.dupa sistematizare :
-tip manej(delimitate prin benzi)
-tip boxe(constructii usoare,metalice delimitate prin pereti)

Grupuri de incaperi p/u parcate:avem 4 grupe:

1.Zona de pastrare a autovehicolelor
2.deservirae autovehicolelor(spalatorii,depozite, zona depozitara a uleilor etc.)
3.zona incaperilor de serviciu (administrarea , personalul)
4.zona incaperilor p/u deservire vezitatorilor (blocuri sanitare, zona de asteptare amenajata)
Zona de deservira zilnica trebuie sa fie separate cu intrari si iesiri de zona tehnica, se prevede separarea
rin blocuri de pereti greu inflamabili.
Parcaje cu rampe( in cazul decalajelor) intrarea poate fi amplasata la cote diferite ( avantajul se
micsoreaza nr de fluxuri)
Clasificarea rampelor:
1.dupa amplasarea edificiului
-interioare
- exterioare
2.Dupa nr de benzi de circulatie
- o banda
-2 benzi
3.dupa mediul de circulatie
-unic sens
- dublu sens
4.dupa tipul solutsionarii spatial
-liniare
-curbe(elicoidale, racordate, semicircular)
5.dupa inaltimea rampei
- rampe complete
-semirampe
6.dupa modul de amplasare a rampelor
-paralele
-in cruce
-separate
-limitrofe
7.dupa caracerul circulatiei
-continuu
-discontinuu
Declivitatea de la 4-14,5%(caz semirampe)
H etaj >2,2 m max. pina la 3m
Parcaje mecanizate:
2 tipuri: -complet mecanizat
-semimecanizate
Nr de ascensoare se calculeaza dupa capacitate ,la 50 masini se prevede un ascensor
Clasificarea ascensoarelor:
1.dupa tipul de incarcare
-pe o parte
- pe 2 parti
2.dupa directia de circulatie
-verticale
-orizontale
-oblice
3.dupa capacitate
-ordinar
-dublu
4.dupa modul de functionare
-continuu paternoster
-periodice
5.dupa amplasarea edificiului

-interior
-exterior
Solutionarea spatial volumetrica:solutsionarea volumetriei garajelor si a parcarilor mari,deseori sunt
alipite la complexurile mari sau la nodurile transport-comunicatsionale.Volumetria trebuie sa satisfaca
functsionalitatea si cerintelor estetice:
-sa fie un tot intreg cu sistemul de transport si drumurile
-sa fie observate din toate cladirile si sa corespunda compozitsiei arhitecturale din locul plasarii.
Garajele si parcajele trebuie sa fie construite din schelet metallic si peretsi din beton sau din material
greu inflamabile.

Garajele si parcajele individuale trebuie amplasate numaidecit la periferiile raioanelor de locuit cu iesire
la drumuri principale.

Teritoriul garajelor si parcarilor trebuie de despasrtit de constructiile de trait si cele cultural cu spatsii
verzi cu latsimea de 10-15 m.
Amplasarea garajelor si parcarilor mari trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-iesirile lor trebuie sa fie catre drumurile apropiate
-intrarile si iesirile lor catre magistrale se permite nu mai aprape de 100m de la intersectie
Intrarile si iesirile in garaje e de dorit sa fie separate si sa fie o distant dintre ele de 20 m.Intrarile si
iesirile catre strazi trebuie sa aiba o cotitura din bardura sau gazon cu o raza min de 6m.Inaintea portilor
sau barierilor de trecere trebuie de facut platform de asteptare , pentru undeva 5% din numarul de
parcari,latsimea min a acestei platform trebuie sa fie 12 m.
INSTITUII DE OCROTIRE A SNTII
61.Date generale. Clasificare. Amplasament. Cerine ctre teren.
Planul general. Cerinele pentru sit:
Pe terenul spitalelor, sanatoriilor, clinicilor cu spitale ar trebui s fie alocate urmtoarele domenii
funcionale:
- Blocuri de tratamente pentru pacienti cu boli non-transmisibile (intrare separata);
- Blocuri de tratamente pentru pacienti cu boli infectioase (intrare separata);
-gradini-parcuri
-policlinici;
-zona gospodareasca (intrare separata);
-blocul radiologic i titalogo-anatomic (intrare separata);
Drumurile de acces ar trebui s fie concepute pentru vehicule de pompieri de la o distan de cel pu in 5
m i nu mai mult de 8 metri de blocurile cldirilor medicale.
In fata intrarilor principale ale spitalelor, dispensarilor,blocurilor de maternitate ar trebui s fie
concepute suprafete pentru vizitatorii teriroriului, la rata de 0,2 m2 per pat pentru o vizit sau pe schimb,
dar nu mai puin de 50 m2.
Zonele trebuie sa fie protejate. Pe perimentrul liber al lotului de constructii ale spitalelor ar trebui s fie o
lime de band de 15 m de spaiu verde, de-a lungul zonelor perimetrale a policlinicilor-latimea 10m.
Schema planimetrica a amplasarii cldirilor spitalurilor poate fi:
- linear
- pavilion,
- un bloc mixt.
Schema liniar este mai rspndit, ca fiind mai progresiva si mai eficienta. Acesta este caracterizata prin
unirea tuturor sectiilor in aceeai cldire.
La schema planimetrica tip pavilion sectiile spitalului sunt plasate n cldiri de sine stttoare, oferind o
buna izolare a sectiilor,condiiile favorabile de iluminare, insolaie i aerarii cladirii.
Totodata se complica ingrijirea pacientilor, se prelungesc comunicatiile si se realizeaza o duplicare a unor
incaperi. La schema bloc blocurile separate sunt conectate prin treceri acoperite, ceea mbunt este
condiiile de serviciu.
La schema mixta toate sectiile principale se afla n aceeai cldire, dar n alte cldiri permanente se
plaseaza sectiile infectioase si obstetrica-ginecologice. Schema planimetrica a cldirii I se atribuie un
coridor sau coridor-galerie.
62.Spitale.
Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Orientarea gemurilor ncperilor spitalelor:
Saloane pentru copii,sli de joc pentru copii,precum i saloanele de terapie intensiv nu se admite de a fi
orientate la N sau V.Saloanele spitalelor de boli contagioase i tuberculoz(seciilor) nu se recomand s
se orienteze la V i SV.Saloanele pentru bolnavi E,SE.Blocul operator N,NE,NW.Palate de reanimare la
N.
Planul general al spitalului trebuie s prevad:
*zonarea teritoriului cu amplasarea blocurilor
*organizarea acceselor i intrrilor

*nivelul amenajrii teritoriului

Cu scopul crerii condiiilor favorabile pentru bolnavi terenul se mparte n:
*parc
*accese(flux de vizitatori,primirea bolnavilor)
*teritoriile cldirilor i edificiilor principale,secundare i auxiliare
Dimensiunea teritoriului spitalului se determin de normativele folosite la sistematizarea i planificarea:
oraelor
*satelor de tip ornesc
*satelor(n deenden de capacitatea spitalelor de la 80 pn la 350 m.p. pentru un pat)
*suprafaa spaiilor verzi trebuie sa constituie circa 60%
*suprafaa construciilor-nu mai mult de 15% din teritoriu
Structura spitalului:
Spitalul contemporan se examineaz ca un complex de subdiviziuni structurale diverse dup destinaia sa
i soluionrile planimetrice i tehnologice:
*secii de primire i ncperile de externare a pacienilor
*secii cu saloane
*secii curativ-diagnostice
*laboratoare
*secia central de sterilizare
*farmacia
*blocul alimentar
*secia patologoanatomic
*ncperile administrativ-gopodreti
*spltoria
Complexul subdiviziunilor structurale:
La rndul su unele subdiviziuni sunt compuse din secii sau grupuri de ncperi.
Orice subdiviziune structural are microstructura sa,adic complexul de ncperi ce rspund de tehnologia
seciei date.
Capacitatea spitalelor:
Dac complexele sau orelele medicale se numesc convenional 'spitale',atunci acestea au o capacitate
variabil n diapazonul de la 100 pn la 3000 de paturi.Pentru spitale mici (100-300 de paturi) i spitale
medii(300-400 de paturi) este posibil unirea tuturor sau majoritatea seciilor(n afar de zona
gospodreasc) ntr-un edificiu cu o configuraie simpl.n spitale pn la 600 de paturi se folosesc
soluionri intermediare.n spitale mari cu capacitatea mai mare de 600 de paturi dezvoltarea spaiului
volumetric devine mai complicat.Numarul de niveluri n spitale se determin n baza generalitailor
urbanistice,capacitii i specificul contrciilor.Limita numrului de nivele pentru spitale este dictat de
nivelul dezvoltrii tehnice antiincendiare i este indicat de documentaia normativ-9 etaje.
Se permite proiectarea edificiilor cu un numr mai mare,atunci cnd apare argumentarea corespunztoare
i asigurarea antiincendiar.nlimea raional a spitalului pentru 600-800 paturi constituie 7-12
niveluri.Spitalele mai mari pot s ajung pn la cca 20 de etaje,ns,dac solu ionarea lor pe nl ime n
cazuri particulare nu este oportun,ele se transform n complex compus din cteva blocuri.
Schema zonarii funcionale a policlinicii:

63.Policlinici. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.

Au personal specializat si dotarea necesara pt punerea diagnosticului si efectuarea tratamentelor pt toate
specialitatile medicale.

Policlinicile includ:
-cabinetele medicilor
-cabinetele curative-diagnostice(laboratoare, explorri funcionale, balneo- fizio-kinetoterapie, farmacie);
-incaperi de asteptare;
-grupul vestibulului cu biroul de informative si registratura;
In policlinici ca si in spitale se prezinta cerinte fata de izolarea tuturor grupurilor de incaperi cu diferite
profile.Un rol important in sistematizarea policlinicii il joaca incaperile de asteptare, suprafata carora
ajunge pina la 20-30 % din suprafata totala a policlinicilor. Zona destinat consultaiilor trebuie s
cuprind: cabinetele, spaii de ateptare, gr. sanitare. Distribuia cabinetelor poate fi: cu simplu tract, cu
dublu tract, cu dublu tract i alveole pentru spaiilede ateptare.
Se proiecteaza 2 tipuri:
-coridor-asteptare, latimea minimala 3,2 m;
-hol-asteptare care deserveste un grup de incaperi (cabinete).
Policlinici orasenesti-in cartiere locative;Sectii de policlinici-in componenta spitalului, care se amplaseaza
pe sectorul pentru bolnavi.
In localitatile mici policlinica poate fi cuplata cu spitalul general, folosind in comun baza de diagnostic si
tratament.In localitatile mari, policlinicile functioneaza independent.
64.Farmacii. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Sediul farmaciei ar trebui s fie planificat, innd cont de cerin ele de baz ale urmatoarelor cerinte ale
populaiei:
-Toate camerele au o comunicatie interna ntre ele prin coridoare , dar oficiul sefului -contactul direct cu
sala servirii publice;
-Trebuie s fie prezenta receptia cu o asistenta, camer pt asaistenti cu camera chimistului analitic;
-Servicii de depozitare a mrfurilor trebuie s fie inchise, iar sal de materiale ar trebui s aib o
comunicatie cu departamentele corespunztoare n sala de serviciu public;
-farmaciile trebuie s fie dotate cu echipamente standarte de producie tehnica;
-trebuie sa fie 2 intrari: pentru vizitatori, si personal i recepia bunurilor.
-Tambur-adncime nu mai mic de 1,2 m i o lime de cel puin trei sferturi din limea usii de intrare.
In spitale medii si mari farmacia centralizeaza perscriptiptiile medicale si face analize si cercetari sub
conducerea unui farmacist acreditat.La proiectare se prevad incaperile necesare:oficiu farmaceutic, spatii
pt material sip t medicamente, laborator si eventual un ghiseu de predare.
De la caz la caz se pot adauga:o incapere pt plante medicinale, uan pt bandaje, subsol pt recipient cu
oxigen si acizi, precum si dormitor pt serviciul de garda. Dotarea oficiului si a laboratorului:masa pt
retete,masa de lucru, respective masa de ambalare si facilitate de spalare.Dotarea este asemanatoare
birourilor de distribuire a medicamentelelor la spitalele care nu au farmacii.La amplasarea farmaciei se va
tine cont de o distanta cit mai scurta pina la lift si posta pneumatica s.a. In functie de materialele
depozitate- material inflamabile,acizi, substante narcotizante- trebuie luate diferite masuri de protective pt
pereti, plafoane, usi.
Construtia de sine statatoare a farmaciilor ar trebui sa aiba zone separate. Site-uri ar trebui s includ
zon de descarcare a containerelor i a deeurilor. Numeroase farmacii ar trebui sa se afle in zone
ecologice (zona ecologica sa ocupe cel puin 50% din teren). Farmaciile se recomanda sa se proiecteze in
locul anexelor la capat i construite ntr-un etaj in cldirile rezideniale i publice, precum i n cldiri
joase, n cldiri separate. Farmaciile sunt situate dupa principiul plasarii ntreprinderilor comerciale.

Amplasarea incaperilor la primul si al doilea etaj

1.
2.
3.
4.
-

INSTITUII DE CREDITARE I FINANARE

65.Bnci.
Date generale. Clasificare. Soluionarea spaial-volumetric. Gruparea ncperilor. Zonarea funcional.
Bnci.
Date generale:
Ctre sf.sec.XIX s-au determinat blocurile funcionale principale ale edificiului bancar:
Blocul operaional
Blocul de decontare i ncasare
Blocul pstrrii bunurilor de valoare
Bloc-paz
Blocuri ncperilor-birouri
Clasificare:
Mai nti de toate clasificarea edificiilor bancare se determin de tipul bncii i de locul n structura
urban. Tipurile edificiilor bancare:
Dup funcia i caracterul operaiunilor ndeplinite:
Centrale
Comerciale
De economii
Destinaie special
Dup forma de proprietate:
De stat
De aciuni
Ne acionare
Cooperatiste
Dup nivelul de gestiune:
Locale
Oreneti
Raionale
Dup numrul de colaboratori i locuri operaionale:
Mici
Medii
Mari

5.
-

Foarte mari
n dependen de amplasarea edificiului n structura urban:
n centrul oraului- administrare teritorial a bncii (sucursal)
n unitate de sistematizare- secie a bncii- agenie bancar
n microraion, aezare rural- filial a bncii
Soluionarea spaial- volumetric:
Suprafaa terenurilor se calculeaz: 0,4-0,6 ha pentru un edificiu bancar n dependen de numrul de
colaboratori
Teritoriul bncii trebuie s fie ngrdit cu construcii cu o nlime de 2,5m
Pe teren se prevd parcri pentru automobilele clienilorde munc, 5 locuri (clieni) pentru fiecare loc
operational
Ctre terenul edificiului bancar trebuie s fie asigurat un acces comod pentru mainile de ncasare
nlimea etajului edificiului bancar- 3,3m, n cazul plafoanelor suspendate -2,8m pn la partea inferioar
a plafonului
ncperile bncilor se divizeaz dup zone de accesibilitate n urmtoarele grupuri:
1 grup-ncperi pentru operaii cu publicul(accesibilitate permis pentru clieni i personalul bncii)
Gruoul 2- ncperi pentru operaii fr accesul publicului ( accesibilitate permis numai personalului
bncii)
Grupul 3- ncperi speciale (accesibilitate permis unui contingent de colaboratori restns)
La grupul 1 se atribuie ncperile pentru clieni: slile informaionale, operaionale i cu ghiee, secia de
credite, secia de depozit a populaiei, secia de pensii, ncperile administraie bncii
La grupul 2- ncperile celorlalte secii, ncperile legate de perfectarea i pstrarea informa iei bancare,
ncperile pentru aparatajul de comunicaie
La grupul 3- ncperile nodului casierie, ncperile de casete de siguran, blocul paz i serviciu de
securitate.
Aceste grupuri de ncperi este necesar de a le separa unul de altul prin mijloace constructive i
planimetrice: perei de anumite niveluri de rezisten la spargere
Blocurile funcionale ale edificiului bancar:
Pentru funcionarea normal edificiului bancar trebuie s includ urmtoarele blocuri funcionale:
Blocul operaional i de scont
Blocul-casierie
Blocul de pstrare a bunurilor de valoare
Blocul paz
Blocul ncperilor-birou
Centrul de calcul
ncperi auxiliare
Blocul operaional i de scont include:
Sala informaional
Sala operaional
ncperile contabilitii
ncperea pentru tehnica electronic i de calcul de pe lng sala operaional.
Blocul-casierie include:
Sala cu ghiee ( zona pentru clieni i ncperile pentru verificarea banilor de ctre clieni)
Nodul-casierie ( ghiee operaionale, ncperile casierilor, blocul de pstrare a bunurilor, ncperile de
ncasare)
Blocul de pstrare a bunurilor de valoare include:
Antrepozit de bunuri cu anticamer
Antrepozit cu safeuri individuale cu anticamer
Blocuri-paz include:
ncperea centrului de control
ncperea de paz
ncperea ncrcare i curirii armelor

ncperea de pstrare a armelor

Blocul ncperilor-birouri include:
ncperile seciilor: secia de creditare, secia de depozit a populaiei, secia juridic, secia hrtiilor de
valoare, secia de audit, secia valutar, secia economic,secia lucru cu fiierele clien ilor, sec ia de
pensii, secia gospodreasc.
ncperile
administraiei
bncii:anticamera,
cabinetul
directorului
general,
cabinetele
adjuncilor, sala de edine.
ncperi auxiliare:
Arhiva
Depozit formularelor
ncperile personalului de deservire
Camera de serviciu pentru curieri
Camera de odihn
Camere gospodreti
Blocuri sanitare
ncperi tehnice i gospodreti
Zonarea funcional orizontal a edificiului bancar

ncperi auxiliare

Bloc-casierie

ncperi auxiliare

Bloc operaional

Bloc paz

ncperi auxiliare

Blocul ncperilor
birouri