1.Importanta studiului prevederilor urbanismului si a amenajarii teritoriului.

 Urbanism - cea mai importantă componentă a amenajării teritoriului, al cărei obiect îl

constituie teritoriul localităţilor şi toate teritoriile necesare asigurării funcţionării şi
dezvoltării acestora;
 Domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului este unul de o importanţă deosebită în
cadrul administraţiei publice, deoarece definește, urmărirește şi apărară interesului public
şi a dezvoltării durabile şi sustenabile a localităţii;
 Rolul profesionistului urbanist în administraţia publică este acela de expert şi decident în
cadrul triadei politic-profesie-comunitate;

Urbanistul are un rol definitoriu în organizarea şi funcţionarea administraţiei publice,

având responsabilităţi în arii precum:
- gestiunea dreptului de proprietate şi interesul public,
- organizarea administrativ-teritorială
- competenţele administratiei privind documentaţiile de urbanism şi amenajare a
teritoriului
- politicile publice integrate şi sectoriale
- compartimentul arhitectului şef şi birourile de proiectare
- redactarea rapoartelor pentru avizarea documentaţiilor şi evaluarea comparativă a
acestora
- justificarea oportunităţii unor intervenţii urbane
- lucrul cu şi în folosul comunităţii şi comunicarea intra şi extra instituţională.

2. Zonarea functionala a localitatilor.

Zonarea Functionala a unei Localitati

Zona functionala (zonele urbane cu caracter functional) – e o actiune destinata remodelarii
urbane prin delimitarea zonelor in interiorul spatiului urban. Ea consta in impartirea teritoriului
urban in functie de anumite elemente economice, sociale sau tehnice. Delimitarea zonelor
functionale se face in functie de activitatea dominanta a teritoriului. Dificultatile unei impartiri
corecte rezulat din faptul ca adesea aceste zone se intrepatrund. Zonele functionale difera de la
un oras la altul in functie de: numarul de locuitori, dimensiune, vechime, relevantza economica si
sociala.
1) zona rezidentiala – este alcatuita in cea mai mare parte din cladiri de locuit , dar pot aparea
si dotari social-culturale, amenajari de diferite tipuri sau unitati industriale nepoluante. Poate
avea o dimensiune de pana la 32-35% din suprafata orasului in cazul oraselor mari ; 55-60% din
suprafata oraselor mici. Industrializarea rapida si sistematizarea teritoriala au dus la transformari
in structura zonelor rezidentiale, astfel ca s-a trecut de la locuintele unifamiliale la cele colective,
de tip bloc. Din punct de vedere al criteriilor social-econimice putem deosebi: cartiere luxoase,
“maghernite centrale”(rezultate din degradarea vechiilor cladiri), “maghernitele noi
marginale”(aflate la periferia marilor orase), cartiere de blocuri.
2) zona industriala si de deposit – este o zona functionala in cadrul perimetrului construibil al
orasului specializata, in care se amplaseaza industria, depozitele si alte obiective economice,
instalatii, constructii anexe, dotari speciale si alte amenajari. Sunt impartite in functie de:
intinderea teritoriului, gradul de nocivitate, distanta minima admise intre aceasta zona si celelalte
zone functionale. In raportata la amplasarea zonei rezidentiale , zona insustriala poatefi:
- in prelungire( situatie in care trebuie prelungite zonele de comunicatii);
- in paralel( legaturile de transport se realizeaza mai usor);
- in pana ( incorporata intr-o parte marginala a zonei rezidentiale);
-in balanta( de o parte si de alta a zonei rezidentiale).
3) zona verde – reprezinta parte a spatiului urban supusa unui regim de amenajare specific si
folosite pentru recreere si odihna zilnica ori saptamanala. Prin functiile pe care le indeplinesc si
prin influenta profunda pe care o au asupra unor componente ale spatiului urban, spatiile verzi
sunt importante in mentinerea echilibrului fizic si psihic al omului. Dupa criteriul folosirii putem
deosebi: spatii verzi de folosinta generala, publica, cu acces nelimitat ( square-urile, parcurile,
gradinile orasenesti, de cartier complexe, gradinile botanice, gradinile zoologice); spatiile verzi
aferente zonelor de comunicatie si cursurilor se apa (folosire generala); spatiile verzi cu folosinta
speciala( sunt aferente unor institutii sau entitati de cultura).
4) zona de transport – in functie de tipurile de transport care le-au generat putem vorbi
despre:
- zona feroviara-alcatuita din ateliere, triaje, gari etc.
- zona portuara-alcatuita din avanporturi, vapoare, macarale etc si este conectata complementar
la o retea rutiera si feroviara;
- zona aeriana-situata inafara orasului si dotata cu cladiri si amenajari speciale pentru aeronave;
- zona rutiera- cuprinde sosele , strazi , paracri si amenajari rutiere.
5) zona comerciala – se caracterizeaza prin existenta birourilor, bancilor, magazinelor si orice
alta amenajare ce tine de finctiile comerciale sau mestesugaresti.
6) zona adminnistrativa – caracteristica oraselor cu functii de coordonare nationala, regionala
sau judeteana ( cuprinde primaria , parmalentul, sediile partidelor politice, ambasadele etc.)
7) zona social- culturala- cuprind toate cladirile si amenajarile ce tin de mediul antropic
social si cultural (scoli , facultati , judecatorii, gradinite, spitale, dispensare, teatre, restaorante,
cinematografe etc.)