DOTARI URBANE

1. DEFINIRE TERMENI Documentaia pentru elaborarea P.U.G. Municipiul Bucureti 1999, coordonator Prof. Dr. Arh. Doina Cristea servicii si echipamente publice = serviciile publice care sunt finantate de la buget, se stabilesc prin norme si sunt destinate tuturor locuitorilor; n mod special termenul de echipamente publice se refera la serviciile publice structurate n retea la nivel de zona rezidentiala si de cartier crese, dispensare, gradinite, scoli, licee, biblioteci de cartier etc. domeniu public - (RT - GM-007-2000 / Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000) aparin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcii de interes public, piee, ci de comunicaii, reele stradale i parcuri publice, porturi i aeroporturi, terenurile cu destinaie forestier, albiile rurilor i fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public (..), monumentele, ansamblurile i siturile arheologice i istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile aprrii sau pentru alte folosine care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Domeniul public poate fi de interes naional, caz n care proprietatea, n regim de drept public, aparine statului, sau de interes local, caz n care proprietatea, de asemenea n regim de drept public, aparine unitilor administrativ teritoriale (judee, municipii, orae, comune); echipamente publice / considerate n PUG ca fiind de nivel local de cartier sau complex rezidenial / serviciile publice de baz necesare locuitorilor care se structureaz ca o reea dimensionat n funcie de numrul locuitorilor i exigenele de accesibilitate; instituie (urb.) forma organizat prin reguli i norme larg acceptate social care asigur funcionarea general, inclusiv prin integrarea nivelurilor teritorial i local. Orice instituie desfoar funcional servicii publice, ocupnd i utiliznd un anumit spaiu; instituie = (DEX) 1. Organ sau organizaie (de stat) care desfoar activiti cu caracter social, cultural, administrativ etc. 2. Form de organizare a raporturilor sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate; institut. 3. Organizaie care desfoar o activitate de interes internaional. A instituionaliza = a primi un caracter instituional, oficial; obiective de utilitate public - obiective care aparin domeniului public i sunt supuse regimului de drept public; instituii i servicii publice organismele care asigur administrarea, aprarea teritoriului, a vieii i bunurilor persoanelor fizice precum i satisfacerea necesitilor de instruire, cultur, sntate i ocrotire social i asigurarea fondurilor necesare; la nivelul unei localiti acestea au caracter de unicat sau pot avea i o reea funcional prin care asigur difuzarea serviciilor n teritoriul localitii (pota, poliie, protecie contra incendiilor, protecie civil etc.); sunt finanate de la bugetul public naional i local iar n majoritatea cazurilor personalul angajat are statutul de funcionar public. In cazul Municipiului Bucureti, rolul de Capital determin cea mai complex structur a acestora alctuit din urmtoarele categorii:

instituii publice cu caracter special sau de unicat (de nivel supramunicipal i municipal) instituii publice de nivel local (sector, cartier, complex rezidenial) Conform CAEN lista serviciilor publice cuprinde pe tipuri de activiti, integral sau parial, urmtoarele categorii: H - comer (piee comerciale) J - transporturi ( rutier, feroviar, aerian) K - posta, telecomunicaii, audio vizual L - activiti financiar bancare N - administraie public i asistent social obligatorie O - nvmnt (grdinie, coli, licee + scoli profesionale + grupuri colare, scoli, + cree + grdinie + licee speciale, nvmnt superior M - cercetare proiectare P - spitale, sanatorii , azile, policlinici, dispensare, cree, leagne de copii, case de copii R - cultur, culte, baze i complexe sportive, agrement T - activiti ale organizaiilor si organismelor extrateritoriale Zona 1. Servicii publice + comer, servicii - servicii publice - servicii de interes general 2. structura indicelui - valori medii pentru servicii i echipamente publice pentru reproducie simpl (nvmnt, sntate, cultur, asisten social (nivel rezidenial - cartier) - servicii publice pentru administraie i reproducie lrgit (marile echipamente pentru nvmnt, cercetare, sntate, cultur, echipare tehnic) - comer i servicii de interes general UE U.E. Bucureti Bucureti maxim minim 1998 2025mp/loc 54 29 12,7 38 40 20 fr date 24 14 9 fr date 14 14,0 fr date 13

variabil

fr date

11

14

9 fr date

14

ECHIPAMENTE PUBLICE ESENIALE PENTRU REPRODUCIA SIMPL mp. / locuitor nivel de servire mp. / locuitor minim maxim nivel rezidenial cre 0,2 0,3 dispensar 0,03 0,05 grdini 0,6 0,9 coal 2,5 4 sport 1 1 comer normabil 0,8 0,9 biseric 0,5 0,5 total 5,63 7,65 nivel cartier policlinic 0,1 0,12 liceu 0,6 0,9 sport 3 3 club 0,1 0,2 comer normabil 0,65 0,65 pia comercial 0,2 0,2 total 4,65 5,07 TOTAL 10,28 12,72 Instituii, servicii i echipamente publice. Date fiind incertitudinile din acest moment privind necesarul de teren pentru viitoarele obiective publice, a fost luat n considerare posibilitatea localizrii acestora n zona central, n polii principali i n zonele mixte a cror suprafa nsumat (coninnd deci i spaiile pentru servicii i comer) se apropie de situaia altor mari orae europene. S-a luat n considerare i dispersia infrastructurii serviciilor publice i n alte zone funcionale (de locuit, de activiti productive de bunuri i servicii, de recreare), precum i n cadrul componentelor Aglomeraiei Urbane Bucureti.

Zona 1. Servicii publice + comer, servicii servicii publice servicii de interes general 2. structura indicelui valori medii pentru servicii i echipamente publice pentru reproducia simpl (echipamente pentru nvmnt, sntate, cultur, asisten social etc. la nivel rezidenial cartier sector) instituii i servicii publice pentru administraie i pentru reproducia lrgit (nvmnt superior, marile spitale, cercetare - dezvoltare, transporturi, pot etc.) comer i servicii de interes general Spaii plantate publice.

UE U.E. Bucureti maxim .minim 1998 total 54 40 14 29 20 9 14,0 11,1 38

Bucureti 2025 din care n zone definite 27

Observaii Se asigur 75 % din necesar, 13 restul urmnd a fi realizat dispersat n cadrul altor zone funcionale i n Aglomeraia Urban

variabil

11

14

14

Normele existente se prevd urmtoarele suprafee de spaii verzi pe locuitor: Zona i subzona Localizare Norma Distana Observaii localiti peste maxim pe 100000 drumuri de locuitori acces minim maxim minim maxim zone de agrement extravilan 17 km 20 km 30 km 40 km dubl administraie parcuri i grdini intravilan publice Total 10mp/loc 14mp/loc accesibilitate 1015' pietonal sau cu parcuri 6mp/loc 8 mp./loc transport public publice grdini 4 mp./loc 6 mp./loc publice baze de producie sere, rsadnie, terenuri de cultur pepiniere 8 mp./ha. 10 mp./ha. 3% din se calculeaz pe baza ntregii suprafee a 5

svp spaiilor verzi Numr muncitori 8 pers. / 10pers. / pentru exploatare ha. ha. Sursa: Ghiduri: MLPAT - Ghidul primarilor si consilierilor locali Vol.9/1994 spatiile verzi publice Normative: Instruciuni tehnice de proiectare a spatiilor verzi pentru localiti urbane (Ordinul Nr.157/21.06.1993 C.S.E.A.L.) Norme unice de protecie a muncii pentru activitile de gospodrie comunala, Volumul V - Spatii verzi si locuri de agrement (Ordinul C.P.C.P Nr. 1/1981) Legi: L.9/1973 - Legea privind protecia mediului L.50/1991 - Legea privind autorizarea executrii construciilor L.18/1991 Legea fondului funciar Exemple U.E Commission europeenne - L'AUDIT URBAIN - L'ANNUAIRE, BILAN ET SECTION COMPARATIVE - 2000 VOLUME 01 Orae peste un milion locuitori - 1996 Oraul Nr. locuitori ora Parcuri, grdini deschise publicului mp./locuitor BERLIN 3425759 23,6 HAMBURG 1707247 31,1 MUNCHEN 1321557 27,4 KOLN 1014910 33,5 VIENA 1616240 124,7* MADRID 2866693 11,5 BARCELONA 1508805 18,0 MILANO 1340451 26,1 BIRMINGHAM 1020589 25,0 * inclusiv pduri, zone naturale

Din indicii de mai sus lipsesc patru categorii de spaii publice, i anume: (1) (1) scuarurile aferente zonei rezideniale a cror rol funcional, sanitar i social a condus la norme prin care se asigur obligatoriu suprafee de minim 0,4 0,5 hectare pentru locuine situate la distane de maxim 400 500 metri. Acestea sunt considerate absolut necesare pentru accesul direct n spaiul plantat (fr utilizarea transportului n comun) a persoanelor cu dificulti de deplasare persoane cu copii mici, persoane n vrst, persoane cu handicap motor. n cazul Municipiului Bucureti s-a luat n calcul pentru scuarurile aferente zonei rezideniale un necesar de minim 1,5 mp. /

locuitor, suprafa realizabil integral n viitoarele extinderi ale zonei de locuit i numai parial prin amenajarea unor terenuri neconstruibile din actualul intravilan. (2) (2) spaiile plantate specializate care au suprafee stabilite prin tema corespunztoare statutului lor funcional; n Municipiul Bucureti va fi necesar realizarea unui nou parc zoologic i a unui parc tematic similar celor de mare atractivitate din alte capitale (exclusiv parcurile de distracii care intr n alt categorie care nu aparine domeniului public) i pentru care se prevede o suprafa de peste 80 ha. la vest de Lacul Morii; (3) (3) spaiile plantate publice de pe malul lacurilor care sunt destinate promenadei i articulrii parcurilor i grdinilor adiacente, n care pe adncimi (de exemplu de 100 metri pentru oglinzile care nsumeaz peste 1000 ha.) nu se admit circulaii carosabile publice (cu excepia drumului de halaj i a acceselor se serviciu) i nici alte cldiri n afara celor specifice funciunii de parc; aceste prevederi sunt justificate, pe de o parte, de cheltuielile care se fac din bani publici pentru realizarea i ntreinerea lacurilor (din care decurge dreptul fiecrui locuitor de a avea acces la peisajul natural de pe malul acestora) iar, pe de alt parte, de considerente peisagistice, ecologice i climatice. n cazul Bucuretilor, aceast zon a fost stabilit mpreun cu Agenia de Mediu a Municipiului la 50 metri pe tot conturul lacurilor (cu excepia P.U.Z. urilor aprobate n care distana a fost de 30 metri). Aceste fii plantate necesare i tehnic pentru ntreinerea oglinzilor de ap, sunt realizabile n doi timpi (1) realizarea drumului de halaj i a plantaiei pe fia de teren de protecie conform legii odat cu instituirea prin PUG a servituii de 50 metri i (2) amenajarea treptat ca spaiu peisagistic accesibil publicului pe toat limea de 50 metri , n regim fie public, fie privat; (4) (4) spaiile verzi de protecie de diferite categorii. Cimitire. Se impune cu stringen s fie oprite patru procese cu totul defavorabile constatate n cimitirele actuale, i anume: (1) (1) suprancrcarea cimitirelor i mineralizarea lor excesiv prin utilizarea pentru morminte a aleilor, prin distrugerea vegetaiei nalte i prin desfiinarea locurilor de odihn i reculegere; (2) (2) nclcarea inadmisibil a respectului tradiional prin: - inserarea forat (speculativ) ntre mormintele existente a unora noi, subdimensionate, astfel nct accesul nu se mai poate face dect clcnd peste alte morminte iar realizarea noilor construcii funerare i nhumrile provoac deteriorarea mormintelor adiacente; - absena osuarelor care transform deshumrile din vechile morminte n sacrilegiu; - realizarea unor construcii funerare nepotrivite. (3) (3) agresarea i vandalizarea cimitirelor protejate prin desfigurarea planului originar, prin tierea arborilor i prin distrugerea valorilor memoriale, de art i arhitectur funerar aparinnd patrimoniului naional;

(4) (4) deschiderea unor noi cimitire, n cea mai mare parte particulare, mici i rspndite la ntmplare n localizri necorespunztoare din punct de vedere funcional, geotehnic, social i psihologic; (5) (5) localizarea unor noi cimitire n zone construite lipsite de echipare tehnic fr respectarea distanei de protecie sanitar de 50 metri. Normele actuale prevd ca fiind necesar o suprafa de 1,0 - 1,2 mp. / locuitor. Aceast norm, considerat sub necesiti, este atins n prezent ca indice global dar, ca cimitire publice crora de fapt li se adreseaz norma menionat, aceasta este acoperit numai n proporie de 70%. Dei pe ansamblu este satisfcut n prezent norma de 1,2 mp. / locuitor, se manifest n continuare o intens presiune speculativ pentru deschiderea unor noi cimitire cu toate c acestea sunt investiii care se recupereaz pe termen lung. Din aceste motive se propune o cretere de 1,6 ori a suprafeei cimitirelor publice actuale, atingndu-se n perspectiv norma de 1,6 mp./locuitor i rmnnd nc unele rezerve n inelul plantat propus pe circumferina liniei de centur. mpreun cu cimitirele private se ajunge astfel la 2,3 mp./locuitor, indice situat totui sub valorile luate n considerare i efectiv aplicate n prezent n rile Uniunii Europene (2,5 mp./locuitor). Categoria cimitire publice municipale cimitire nepublice TOTAL Existent Ha. Mp./locuitor 135, 0,7 0 98,4 0,5 233, 4 Prevederi 2025 Diferene % cretere Ha. Mp./locuitor Ha. 354, 1,6 9 219,9 163 146, 0,7 1 47,7 48,5 1,2 501, 2,3 0 267,6 114,7

Pentru noile cimitire se stabilete prin Regulamentul Local de Urbanism, n mod provizoriu, pn la reactualizarea normelor existente, ca suprafaa total a unui cimitir, rezultat din luarea n calcul a unei suprafee de 7,5 10,0 mp. pentru un loc de veci, s fie compus din 15 % circulaii carosabile i pietonale, 5 % plantaii, 1 % construcii i 79% locuri de nhumare.

A) Palierele de organizare a obiectivelor de utilitate public sunt urmtoarele:

Palier de organizare a obiectivelor de utilitate public cldiri Local i municipalSupramunicipal Observaii

Rezidenial

Localizare

Cartier

Sector

Xpentru populaia rezident

Xpentru populaia rezident

rezidentX pentru populaia X X

1.Zona central

- se anticipeaz creterea numrului de sectoare - se propune diferenierea axului cultural al Cii Victoriei

2.Poli urbani principali situai pe inelul principal de circulaie 3.Poli urbani principali situai pe inelul 2 de circulaie 4.Ali poli urbani principali 5.Zona mixt din interiorul inelului principal de circulaie 6.Zona mixt din exteriorul inelului principal de circulaie polarizri areale

X X X

X X X X X - se pot insera funcii publice de prim importan - dezvoltrile areale pot avea funcia de centre de cartier - se pot insera funcii publice, exclusiv nvmnt primar i gimnazial - nvmnt superior, mari institute de cercetare, spitale clinici etc. - uniti legate de transporturi i de infrastructura tehnic major - echipamente publice eseniale: coli, grdinie, asisten sanitar i social

7.Zona mixt din exteriorul inelului principal de circulaie polarizri liniare

8,Uniti mari dispersate

9.Echipamente dispersate n rezidenial

10

3 2 5 7 9

6 8

Aceast organizare este reprezentat grafic n mod sintetic n Schema nr. 1. LOCALIZAREA INSTITUIILOR, SERVICIILOR I AMENAJRILOR PUBLICE LEGEND: 1.Zona central. 2.Poli urbani principali situai pe inelul principal de circulaie. 3.Poli urbani principali situai pe inelul al doilea de circulaie. 4.Ali poli urbani principali. 5.Zona mixt din interiorul inelului principal de circulaie. 6.Zona mixt din exteriorul inelului principal de circulaie polarizri areale. 7.Zona mixt din exteriorul inelului principal de circulaie polarizri liniare. 8.Uniti mari dispersate. 9.Echipamente dispersate n rezidenial.

11

Indici i norme europene Exist o diversitate de modaliti de stabilire a cuantumului de teren urban pe locuitor pentru servicii i echipamente publice iar aducerea lor la un numitor comun pentru a deveni comparative, aa cum s-a procedat n cazul studiului DATAR care analizat 20 orae mari europene -1988 a necesitat o lung perioad i o baz de date complet. In limitele informaiilor care au fost accesibile, se constat urmtoarele diferene c: a) normele naionale n domeniu privesc numai funciunile curente (de exemplu, Germania nu include n normele pentru nvmnt i pe cel superior); b) normele se leag direct de activitile teriare incluznd i terenul pentru circulaii i transporturi (exclusiv aeroport), servicii comunale, comerul normabil (piee comerciale), turism, spaii plantate i sport; c) d) Factori de influen. Principalii factori care conduc la diferenierea ntre diferite state i ntre diferite categorii de localiti din aceeai ar a ponderii terenului urban utilizat utilizat pentru servicii i echipamente publice sunt urmtorii:

e) Categorii de servicii i echipamente publice Pentru servicii i echipamente publice se utilizeaz dou categorii de informaii care privesc: 1. dimensionarea n raport cu aspiraiile i necesitile populaiei, obiect al unor norme sau a unor teme specifice stabilite in funcie de caracteristicile factorilor social economici, aspect care reprezint asumarea de ctre societate / comunitate a nivelului de asigurare a serviciilor i echipamentelor publice urmrindu-se eficacitatea social a acestora; 2. dimensionarea n funcie de caracteristicile funcionale i posibilitile de finanare urmrinduse eficiena economic, inclusiv din perspectiva economisirii resursei reprezentate de teren. Sintetic aceasta se exprim prin (1) numrul de metri ptrai care revin pe un locuitor din totalul suprafeei cuprinse n intravilan n corelare cu (2) ponderea ocupat n intravilan de ctre serviciile i echipamentele publice n bilanul teritorial al localitii. In mod special, n cazul rii noastre trebuie s se acorde o atenie sporit acestei corelaii deoarece, dac n oraele mari Bucureti, Cluj, Iai ponderea suprefeei ocupate de echipamentele publice pare a fi n limitele normale comparativ cu oraele

12

mari europene, sub aspectul suprafeei care revine pe un locuitor, situaia este cu totul nefavorabil. De exemplu, un studiu DATAR privind modul de utilitare a terenului urban din 20 orae mari evideneaz pentru anul 1988 urmtoarea situaie: Zona echipamente publice comer - servicii locuine spatii plantate circulaii activiti productive alte TOTAL Mp / locuitor 20 - 40 9 - 14 100 - 150 40 - 55 30 - 50 20 - 40 20 - 40 239 - 389 % din intravilan 8,4 - 10,3 3,8 - 3,6 41,8 - 38,6 16,7 - 14,1 12,6 - 12,9 8,4 - 10,3 8,4 - 10,3 100,0 - 100,0

29 - 54

12,2 -13,9

Comparativ, indicii similari i datele de bilan din oraele noastre se situeaz cu mult sub aceste valori 3 5 mp. / locuitor pentru servicii i publice fa de 20 40 mp. / locuitor (sau 11 12 fa de 29 54 dac se include i comerul) i respectiv 3,3 - 4,3% din intravilan fa de 8,4 10,3% (sau 10% fa de 2,2 13,9% dac se include i comerul). Deci se atinge cel mult 12,5 - 15 % din suprafaa de teren pe locuitor din oraele mari europene i respectiv 39 - 41 % din ponderea ocupat de aceste funciuni din terenul intravilan. Zona localitatea Mp / locuitor % din intravilan echipamente total echipamente total publice intravilan publice intravilan Bucureti 1999 3,00 99,00 3,30 100,00 Iai 1995 (inclusiv comer, 11,42 113,81 10,03 100,00 servicii) Cluj 1995 5,14 120,40 4,27 100,00 Principalele cauze ale cestor disproporii provin att constrngerile i erorile sistemului economiei planificate transpuse, printre multe altele, i n forarea limitrii terenului intravilan, ajungndu se la indici globali de teren pe locuitor situai ntre 41 50% din valorile curente din oraele europene. Este de menionat faptul c datele de mai sus nu ating nici mcar normele care erau n vigoare anterior anului 1989 prin care se prevedeau pentru servicii i echipamente publice 7,6 mp. / locuitor pentru administraie, nvmnt, cultur i sntate, oricum sub 50% din minimum rezultatul pragmatic al aplicrii normelor europene. NORME ROMANIA - 1989 Folosina terenului

Teren

Teren 13

% mp/loc % 1. Zona aferent locuinelor 31,0 2. Zona dotrilor administrativ politice 0,6 3. Zona dotrilor social culturale din care: 18,0 Educaie, nvmnt 4,5 9,0 Cultur 0,6 1,2 Sntate 1,7 3,4 Comer, alimentaie 1,0 2,0 Prestri servicii 0,4 0,8 Cultur fizic, sport 0,2 0,4 Turism 0,6 1,2 4. Zona spaiilor verzi i sport 13,0 26,0 Grdini publice 12,0 24,0 Terenuri sportive 1,0 2,0 5. Zona circulaiei rutiere 9,6 19,2 6. Zona gospodriei comunale 2,6 5,2 Total perimetru construit* 50,0 100,0 * excusiv: uniti economice existente, zone de depozite, uniti de transporturi, obiective energetice etc. Intrepretnd datele de mai sus n raport cu ntreg intravilanul considerat a avea n medie un indice global de minim 100 mp. / locuitor, rezult urmtoarea reaezare a indicilor i procentelor: NORME ROMANIA ( 1989 ) EXTRAPOLATE LA INTREG TERITORIUL INTRAVILAN Teren Teren Folosina terenului mp/loc % mp/loc % Zona aferent locuinelor 15,5 15,5 Zona dotrilor administrativ politice 0,3 0,3 Zona dotrilor social culturale din care: 9,0 9,0 Educaie, nvmnt 4,5 4,5 Cultur 0,6 0,6 Sntate 1,7 1,7 Comer, alimentaie 1,0 1,0 Prestri servicii 0,4 0,4 Cultur fizic, sport 0,2 0,2 Turism 0,6 0,6 Zona spaiilor verzi i sport 13,0 13,0 Grdini publice 12,0 12,0 Terenuri sportive 1,0 1,0 Zona circulaiei rutiere 9,6 9,6 Zona gospodriei comunale 2,6 2,6 Zona industrial, de depozitare, transporturi i reele majore 50,0 50,0

mp/loc 15,5 0,3 9,0

1. 2. 3.

4. 5. 6. 7.

14

Total intravilan

100,0 100,0

Sub rezerva insuficienei datelor pentru o corelare comparativ, sunt prezentate n continuare exemple din perioada 1990 1995 din diferite state (n general norme) i din cteva orae mari europene (date din bilanurile existente). (1) O analiz a indicilor de teren urban pe un locuitor, pentru activitile teriare care sunt luai n considerare ca norme orientative n Elveia, fr difereniere ntre activitile publice i cele private, indic: utilizare circulaii i transporturi (exclusiv aeroport) din care: ci de comunicaie gri, garaje depouri, reparaii spaii cltori anexe autotransport alimentare cu ap canalizare nvmnt cultur sport sntate, asisten social administraie, justiie, armat, poliie, organisme internaionale, comer i alte TOTAL mp. / loc minim 5,3 2,0 1,0 0,2 2,0 0,1 0,2 0,7 6,4 0,4 14,2 5,2 0,4 0,1 50, 0 mp. / locuitor maxim 10,15 5,0 1,5 0,5 3, 0,15 0,5 2,0 12,35 0,8 28,8 7,1 0,8 0,2 60,0

Se poate deduce un indice cumulat pentru servicii i echipamente publice de minim 12,4 i de maxim 21,04 pentru nvmnt, cultur, sntate, asisten social, administraie, justiie, armat, poliie, organisme internaionale. Aceasta confirm analiza DATAR i subliniaz deficitul de teren pentru servicii i echipamente publice din Bucureti.

(2) Standardele actuale din Germania luate n considerare pentru Planul General al Berlinului au fost utilizai urmtorii indici de utilizare a terenului urban:

15

Funciunea public Total funciuni publice din care: nvmnt - educaie din care: coli primare gimnazii coli profesionale licee copii si tineret din care: cree grdinie centre pentru tineret sntate i asisten social din care: cmine btrni spitale alte funciuni publice din care: pot, poliie, pompieri funciuni culturale

Metri ptrai teren urban pe un locuitor 8,75 - 13,8 4,00 6,00 1,60 - 2,80 0,75 - 1.25 0,20 - 0,45 0.65 - 1,00 0,85 - 1,70 0,10 - 0,15 0,40 - 0,80 0,10 - 0,15 2,40 - 3,60 0.45 - 0,55 1,00 - 1,70 1,50 - 2,50 0,20 - 0,30 0,60 - 1,00

Este de reamarcat prezena unor tipuri de echipamente care lipsesc din normele noastre: centre pentru tineret, cmine pentru btrni dar i absena nvmntului superior i a administraiei. (3) Datele recente privind serviciile din Amsterdam (727 095 locuitori n anul 1999) prezint o grupare diferit pe categorii a serviciilor, ceea ce apare sub denumirea de industrie se refer la seviciile pentru industie dar nu este clar structura serviciilor comerciale (interpretat ca echivalentul regiilor comunale) i motivul gruprii acestora cu administraia public: Funciunea hectare mp. / loc % Total servicii din care: 2928,74 40,3 13,4 culturale, sociale, medicale i nvmnt 420,18 5,8 de baz aprare i gospodrie comunal 222,25 3,1 industrie i comer 1876,81 25,8 administraie public i servicii comerciale 409,50 5,6 Excluznd serviciile pentru industrie i comerul rmn pentru funciunile publice urmtoarele date: Funciunea Total servicii din care: culturale, sociale, medicale i nvmnt de baz hectare mp. / loc % 1051,93 14,5 4,8 420,18 5,8 1,9

1,9 1,0 8,6 1,9

16

aprare i gospodrie comunal administraie public i servicii comerciale

222,25 409,50

3,1 5,6

1,0 1,9

n limitele datelor interpretate mai sus pentru a fi fcute relativ comparabile i sub rezerva c pn la data finalizrii studiului situaia cadastral a Municipiului Bucureti nu era definitivat, valorile fiind bazate pe studiile de fundamentare ale PUG, se poate evidenia o discrepan foarte mare ntre indicii Capitalei i normele sau situaiile concrete din rile dezvoltate.

SERVICII - ECHIPAMENTE PUBLICE 45,0 40,0 mp. / locuitor 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 Bucu Ge a Ro rm m Ge a rm 20 20 Am r ste re ti nia nia Elv ia nia e o e o e ra ra dm a 1999 m inim no e rm m xim a m ri m ri a a 3,0 3,3 8,75 9,3 9,3 12 20,25 13,8 14,5 4,8 20 8,4 40 10,3 0 20 15 10 5 25 % din intravilan

m . / lo p cuito r % d intra ila in v n

Cu toate coreciile probabile, indicele global pentru Bucureti se situeaz sub 50% din norma minim a palierului n care se nscriu alte norme europene. Pe categorii de servicii i echipamente publice situaia se prezint astfel:

17

EDUCA IE, NV MMT 14 12 10 mp./ locuitor 8 6 4 2 0 Romnia norme Elveia minim Elveia miaxim 1989 4,5 6,4 12,35 Germania minim 4,4 Germania maxim 6,8

Series1

Dac n privina indicilor pentru nvmnt situaia normelor anterioare anului 1989 pare a se situa n parametri normali, n realitate aplicarea acesteia s-a fcut defectuos, multe dintre coli avnd teren insuficient pentru sport n aer liber i pentru sport n spaii acoperite, cu efecte defavorabile asupra sntii fiecrui contingent al tinerei generaii i implicit asupra strii de sntate a populaiei n general.

18

CULTUR 1,4 1,2 1 mp./ locuitor 0,8 0,6 0,4 0,2 0 Romnia norme Elveia minim Elveia miaxim 1989 0,6 0,4 0,8 Germania minim 0,7 Germania maxim 1,15

Series1

i n acest caz, normele anterioare dei par corecte, nu numai c nu au fost aplicate dar sa acordat o atenie foarte redus centrelor i amenajrilor pentru tineret. In condiiile n care marile ansambluri rezideniale ncep i n Bucureti s se confrunte cu manifestarea n rndul tinerilor a unor fenomene sociale negative i a unei infracionaliti semnificative, este de menionat c, pn n prezent, singurele intervenii care au dat rezultate evidente n alte orae europene care s-au confruntate chiar cu violena bandelor de cartier, au fost obinute prin realizarea din fonduri publice a unor centre pentru tineret (oferind formare, informare i recreare sub ndrumare specializat) i a unor spaii atractive pentru sport (tot cu personal permanent). Absorbia interesului i energiilor tinerilor, confruntai cu reale dificulti de adaptare pe plan individual i social, nu poate fi lsat numai n seama discotecilor sau a manifestrilor sporadice n grupuri mari (spectacole, manifestri sportive etc.). In schimb, Bucureti spre deosebire de alte capitale (Berlin, Budapesta), se confrunt deocamdat n msur mult mai mic cu fenomene de vandalizare care altereaz cadrul de via al ntregii populaii i este foarte greu i costisitor de remediat i de stvilit (Anexa.)

19

SNTATE, ASISTEN SOCIAL 8 7 6 mp. / locuitor 5 4 3 2 1 0 Romnia norme Elveia minim Elveia miaxim 1989 1,7 5,2 7,1 Germania minim 2,5 Germania maxim 2,75

Series1

i n acest caz situaia era anterior anului 1989 na nivel normativ sub standardele europene, lipsind cu totul terenul pentru serviciile de asisten pentru vrstnici. In condiiile prelungirii duratei medii de via, este necesar reconsiderarea acestui aspect.

20

2. DOTARILE URBANE. TIPOLOGIE. CARACTERISTICI sunt cea mai complicata componenta a orasului ; cumuleaza o mare diversitate de activitati si se relationeaza complex cu zonele de locuit, productie, depozitare, circulatii, transporturi, comunicatii si gospodarie comunala; deriva din necesitatile ce depind de marimea, profilul si rolul in teritoriu al orasului; pot fi determinante pentru evolutia profilului social economic la localitatii de ex. in orasle mari sau f. mari dezvoltarea este dinamizata in mare masura deatractia pe care o reprezinta calitatea si diversitatea dotarilor.

Se diferentiaza dupa : 1. caracterul functiei : administrativ politice, de educatie si invatamant, culturale, de sanatate, comerciale si de alimentatie publica, prestari servicii, odihna si agrement, cultura fizica si sport, dotari pt. gospodarie comunala, pt. comunicatii, turistice, speciale, birouri, etc. 2. categoria de locuitori carora li se adreseaza : copii, prescolari, scolari, rezidenti, turisti, etc. 3. frecventa de utilizare : zilnica periodica ocazionala 4. timpul de functionare : acces permanent limitat sezonier Dotarile se mai diferentiaza si prin nivelul la care raspund solicitarilor: national, regional, judetean, orasenesc. Iar la nivel de oras sunt dotari: ale ansamblurilor de locuit, de cartier, de sector, de interes orasenesc. (in carte sunt prezentate scheme care ilustreaza ultimele doua paragrafe de scanat?) Relatii de distributie si grupare O dotare este simultan loc: - de satisfacere a unor necesitati de servire a populatiei - de munca - ce genereaza circulatii, transporturi si comunicatii - ce necesita amenajari tehnico-edilitare - cu o anumita expresie arhitectural volumetrica - cu o incarcatura simbolica (in unele cazuri) Astfel la nivel interior vorbim despre relatii: de aici decurge densitatea de interrelatii stabilite in interiorul zonei de dotari cat si intre aceasta si celelalte zone functionale ale orasului

21

- de cooperare (comerti alim. pb. servicii, gresa-gradinita, etc) - indiferente (liceu posta, etc) - de respingere (spital circ, etc) Amplasarea dotarilor in teritoriul orasului prezinta o importanta deosebita si se analizeaza dupa doua aspecte: 1. distributia fiecarei categorii de functiuni (adm.-politica, social-culurala, comerciala, spatii plantate si sport, etc) din care rezulta eficienta de servire a fiecarei retele de dotari in parte si relatiile existente intre aceste retele 2. gruparea dotarilor care evidentiaza structura functionala a localitatii si ierarhizarea centrelor de interes se poate intalni urmatoarea dispozitie a dotarilor: - zona centrala concentrare maxima de unul sau mai multe nuclee centrale - grupari de dotari orasenesti in relatie cu o zona de aglomerare (platf. Ind. Principalele artere ce circulatie, gari / autogari, etc) sau in relatie cu elem de cadru natural (faleze, cornise, lacuri, ect) - dotari izolate (datorita unor restrictii) - centru de sector - centru de cartier - dotari ale complexelor de locuit Intre acestea exista suprapuneri Principalele retele de dotari Tabel ce prezinta baza de dimensionare si de calcul al capacitatilor si suprafetelor utile extras RETELE PRINCIPALE DE DOTARI Educatie invatamant Prescolar - gradinita Scoli generale Licee Invatamant superior Dotari culturale Cluburi Biblioteci Teatre Muzee si colectii Galerii de arta Sanatate TREPTE DE SERVIRE MOD DE CALCUL

Ansamblu de locuit cartier oras Oras / regiune Ansamblu / cartier Oras / regiune Oras / regiune Oras / regiune Oras / regiune

4,8% x nr. locuitori 20% x nr. locuitori 2% x nr. locuitori Cerinte specifice 24-28 locuri / 1000 locuitori 1600 2000 volume / 1000 locuitori 10-12 locuri / 1000 locuitori Cerinte specifice Cerinte specifice

22

crese dispensare policlinici spitale

Ansamblu / oras Cartier / oras Cartier / oras / regiune Cartier / oras / regiune

1,8% x nr de locuitori 1 unitate / 3000 locuitori 1 unit 15 25000 loc 2 unit 25 -60000 loc 3 unit 60 locuitori Informativ, 10-12 paturi / 1000 locuitori din intreg terit. deservit oras 15 -25% 50-60% 50-75% Mp utili / 1000 locuitori 180 - 185 250 - 265 170 - 175 600 - 615 100 mp utili / 1000 locuitori 5 7 mp / locuitor

Comert si alimentatie publica Comert alimentar Comert nealimentar Alimentatie publica Total Prestari servicii Dotari sportive Terenuri de sport Stadioane Complexe sportive Gospodarie comunala cimitir WC public Ansamblu / cartier oras oras oras oras ansamblu 65 60% 20 -15% 20-10% cartier 20 -15% 30 -25% 30-15%

Nr. de locuitori se considera inclisiv populatia flotanta, turisti si 20% din populatia din zona polarizata

Cartier / oras

1 mp / locuitor cerinte specifice

a. In principiu dotarile social-culturale, administrativ-politice, comerciale, de sanatate si altele se dispun cat mai grupat se respecta unele amplificari de spatii pentru circulatia pietonilor, spatii necesare curtilor de serviciu si stationarilor, etc. b. Spatiile plantate in cazul zonei de locuit este recomandata pt. evitarea risipei de teren si a dificultatilor de intretinere la o organizare cat mai grupata la nivel de cartier si oras (scaruri, gradini, parcuri, gradini si parcuri specializate) se recomanda dispunerea intr-o anume continuitate, grupate eventual cu spatiile pt. sport si intr-o repartizare cat mai echilibrata pe teritoriul orasului pt. ca efectele igienice, climatice si atractivitatea pt. loisir sa fie cat mai accentuate

Probleme specifice Categorii de probleme:

23

- analiza situatiei existente dpdv al gradului de acoperire a necesitatilor cu diverse categorii de dotari, al capacitatii si calitatii dotarilor existente si a modului lor de distributie si grupare - stabilirea necesitatilor de dotare in perspectiva, functie de : a. marimea si profilul socio- economic al orasului b. unele cerinte specifice rezultate din profilul economic, social, din traditii locale, etc. c. cerinte la nivel teritorial sau national, independent de marimea si profilul localitatii d. gradul de satisfacere a diverselor necesitati cu dotari existente apte a functiona in continuare Indicatori si bilant teritorial Modul de dotare al unei localitati se poate aprecia prin indicatorul: teren urban afectat dotarilor - exprimat in mp / locuitor indicator cu valoare orientativa nu normativa, deoarce este influentat de marimea si profilul localitatii, de densitatea locuitorilor, de particularitatile de asezare si dezvoltare in timp Modul de utilizare a terenului afectat dotarilor (in ZC, in centrele de cartier si sector, in gruparile de dotari) se verifica prin coeficientul de utilizare a terenului: = aria construita desfasurata a dotarilor (mp) / suprafata de teren aferenta ( mp) sau = volumul constructiilor (mc) / terenul aferent (mp) in cazul gruparii unor dotatri cu mari volume libere in interior (sali de spectacole, sport, etc) Ponderea suprafetelor de teren ocupate de dotari in perimetrul localitatii este evidentiata prin bilantul teritorial. Pondarea terenului ocupat de dotari variaza intre urmatoarele limite rezultate din experienta altor tari: - Anglia 30 -33% (inclusiv dotarile zonei de locuit) din care 19 -21% spatii plantate si sport - Suedia 29% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 13% spatii plantate si sport - SUA 20 22% (exclusiv dotarile zonei de locuit) din care 5-8% spatii plantate si sport - Italia 31 32% (mdeia din 1968 din toate orasele)

24

Razele de servire si la zonele de influenta a. Zonele de influenta ca distanta a unitatilor care fac parte din acceasi categorie de deservire in cadrul unei din retelele de dotari ale orasului (reteau de scoli, comerciala, etc) trebuie sa acopere suprafata intregii zone de locuit. Raza de deservire corespunde, ca distanta, cu timpul necesar pentru a parcurge drumul de la cel mai indepartat punct pana la dotarea considerata. Distanta maxima depinde de: capacitatea dotarii grupa de varsta careia ii apartine populatia care frecventeaza acea dotare Dotarile frecventate zilnic vor fi dispuse cat mai aproape de locuinte, iar pentru dotarile unicate, frecventate ocazional este posibil ca distanta sa fie acoperita intr-un timp mai mare. Timpul parcurs pentru: copii mici nu va fi mai mare de 5-7min o raza de deservire de 400 -500m copiii mari de 12-15 min o raza de deservire de 800 -1000m adulti de 15-20 min o raza de deservire de 1000 -1200m b. Zona de influenta ca deservire corespunde cu suprafata in interiorul careia locuieste populatia deservita de o anume dotare si care depinde de capacitatea ceesteia. In general supraf celor doua zone de influenta trebuie sa fie egale. Dar se constata uneori ca dotarile au o zona de influenta de deservire mai mica decat zona de influenta ca distanta, deoarece capacitatea lor este sub nivelul necesarului populatiei aflate in limitele de influenta ca distanta.

25

Calculul dotarilor si amenajarilor anexe - extras

Mp teren la 1000 mpsupraf locuibila

Nr.crt.

Specificatie

Capacitati uzuale sau de deservire

Norma de teren

Suprafata terenului

Suprafata construita desfasurata

Raza de servire

Capacitate necesara in functie de nr. Populatiei =N

1 2 3

Cresa Gradinita Scoala medie de cultura generala Complex comercial 1 Complex comercial 2 Dispensar

60 80 100 locuri 80 100 120 locuri Cu 8, 12, 16 si 20 de clase pt. peste 30 000 locuitori pt. 3000 -12 000 locuitori La 50 000 60 000mp suprafata locuibila sau la 4 000 6 000 locuitori 180 000 consultatii/an (600 consultatii/zi/2) ture 500 000

20-25 mp pt.un loc 20-30 mp pt. un loc 20-25 mp pt. un loc -

1,20 1,50 ha -

cca 34 cca 90 -

500 500 1000

4 5 6

0,20 -0,25 ha 0,50 - 0,75 ha

36mp la 1000mp suprafata locuibila 45% sector alimentar -

8001000 cca 90 300 -400 -

Nr de locuri 1,35 1,50 X N/100 Nr de locuri 3 X N/100 Nr de clase N x 1,5% x 4 ai x 65 -70% / 40 elevi x (1 -1,5) serii -

8-9 consultatii de locuitor pe an

Policlinica

26

Casa de cultura si bibiloteca Teren de joaca pt. copii prescolari Spatiu plantat de cartier Platforme de gunoi

400 600 -800 locuri

0,50 - 0,70 ha cca 300mp serveste simultan cca 60 -70 copii -

12

Nr de locuri = 15 x N / 1000 -

0,5 mp la 24 apartamente

400 -600 -

10 11

27

Dispozitia dotarilor de deservire zilnica, periodica si ocazionala: - grupare in trei trepte deservind respectiv grupa de locuinte, microraionul si cartierul; - in doua trepte numai centre pe microraioane care preiau deservirea grupelor de locuinte si un centru de cartier sau numai centre pe grupe si pe cartier care preia din dotarile de microraion Esentialul nu este gruparea in raport cu structura de locuit, ci asigurarea unor conditii de deservire si de accesibilitate cat mai complete, comode si confortabile. Parcajele si garajele se dispun in legatura cu aleile carosabile si cat mai aproape de strazile locale sau de cele de importanta oraseneasca. Raza de servire a parcajelor si a garajelor este de 200 -250m. Capacitatea lor depinde de indicele de motorizare stabilit pt. etapa de perspectiva si se considera o suprafat medie de 25mp teren pt. vehicul. Platformele de gunoi se aseaza in pozitie convenabila fata de aleile de serviciu, la o distanta de maximum 70m de locuinte si de minimum 15m de fatadele cu ferestre. Pozitia parcajelor, a garajelor si a platformelor de gunoi va fi astfel aleasa incat sa nu oblige ca circulatia vehiculelor sa se faca prin fata locuintelor. Dotarile comerciale pot : - fi amplasate intr-un nucleu formand centre sau complexe comerciale - fi dispunse ca elemente izolate, uniform raspandite in suprafata zonei considerate - formaaliniamente de-a lungul strazilor - intra in componenta pietelor principale sau secundare ale orasului care au in principal alta functiune Unele dotari de interes general, ale caror zone de influenta ca deservire depasesc limitele orasului, acoperind total sau partial necesitatile populatiei din regiune si uneori chiar dincolo de limitele acesteia, cum sunt spitalele, institutiile de invatamant superior si cercetari stiintifice, pot constitui unicate in cadrul orasului sau pot forma centre specializate, asezate in oras sau la limita lui. Spitalele se amplaseaza, in general, in locuri inalte, inconjurate de spatii plantate si care reprezinta conditii cerute de salubritate, ferite de directia vanturilor dominante si in val ep canalul colector, pt. ca eventualele ape infectate sa nu traverseze oarsul. La dimensionarea spitalelor se considera 10 paturi la 1000 locuitori si 80-120mp teren de pat. Institutiile de invatamant superior ca si institutele de cercetari se amplaseaza de preferinta pe terenurile bogat plantate, in care se admite un procent construibiul de maximum 5-10%. Ele se pot grupa cu parcurile zoologice, botanice, sau cu spatiile plantate in care se afla muzee / activitati al caror specific este legat de procesul de invatamant si de cercetarea stiintifica. Pentru institutiile de invatamant superior se considera 40-50mpteren pentru student, in care se includ suprafete aferente pt. zonele de invatamant si de deservire auxiliara (cluburi, cantine, terenuri de sport), la acestea se adauga terenul necesar pt. camine si pt. locuintele personalului didactic si administrativ.

28

29

Categorii i tipuri de dotri pe categorii de localiti conform Anexelor II i IV/ Seciunea IV PATN
Categorii de localiti U de rang II U de U de rang 0 i I r a n R de rang g IV I I I 0 Educaie, cercetare, tiinific - universiti - institute de invmnt superior diversificate - institute naionale de cercetare sau filiale ale acestora - institute de invmnt superior sau filiale ale acestora - colegii - gimnazii - licee generale i de specialitate - coli de maitri - filiale ale unor institute de cercetare - nvmnt precolar - nvmnt primar - nvmnt gimnazial - nvmnt liceal Sntate, asisten social - clinici universitar i spitale - spital clinic universitar 1 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 2 3 4 5 6

Categorii/ tipuri de dotri

municipii reedin de jude

alte municipii

R de rang V

30

- spital general - spitale de specialitate - staie de salvare Not: U = localiti urbane R = localiti rurale

x x x

x x

x X

Categorii/ tipuri de dotri 0

- asisten de specialitate (boli cronice, persoane cu handicap, recuperri funcionale, centre psihiatrice) - cmine de btrni - centre de recuperare - orfelinate - dispensar - leagn de copii - cree - cmine de copii - secie-spital - maternitate - dispensar policlinic - farmacie - dispensar medical - dispensar veterinar - punct sanitar Cultur - muzee - teatre dramatice
1)

U de rang 0 i I 1

Categorii de localiti U de rang II U de municipii alte rang III reedin de municipii jude 2 3 4
x x x x x x x x x x x x x

R de ran g IV 5

R de rang V 6

x x x x x x x x (x)1) X X

eventual

31

- teatre de comedie - teatre de revist - teatre de ppui - oper - operet

x x x x x

(x)1) (x)1) (x)1)

Categorii/ tipuri de dotri 0 - filarmonic - sli de concerte - sli polivalente - mari biblioteci - edituri - tipografii - case de cultur - sli de spectacole - sli de conferine - sli de expoziie - cluburi - biblioteci - cinematograf - cmin cultura cu bibliotec Sport, agrement - complexe sportive - stadioane - sli de competiii sportive de nivel international/

U de rang 0 i I 1 x x x x x x

Categorii de localiti U de rang II U de R de rang R de rang municipii alte rang III IV V reedin de municipii jude 2 3 4 5 6 x x x x x x x x x x x

x x x x x x x x x x

x x x

32

european, naional sau regional - piscine - patinoare artificiale - baz turistic i agrement diversificat - parcuri - grdini botanice - grdini zoologice - cazino - cluburi pentru sport i agrement

x x x x x x x x

(x) (x)

Categorii/ tipuri de dotri 0

- zone de recreare si agrement - sli de competiii de nivel naional, regional i judeean - terenuri i sli de sport (competiii de nivel judeean sau local) - grdini publice i alte spaii verzi amenajate - sli de sport (competiii locale) - teren de sport amenajat

U de rang 0 i I 1

Categorii de localiti U de rang II U de municipii alte rang III reedin municip de jude ii 2 3 4
x x x x x x x

R de rang IV 5

R de rang V 6

Sursa: *** Definirea zonelor urbane purttoare de dezvoltare n teritoriu ca factor de anticipare i stimulare a ridicrii calitii vieii urbane prin restructurare economic sectorial MEC - Program AMTRANS (Sef de proiect Prof. Dr. arh. Doina Cristea

33

3. EXEMPLU REGULAMENT DE CONSTRUIRE

34