PLAN URBANISTIC ZONAL

CARTIER REZIDENŢIAL “GALATA”

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

1.1.1. Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC ZONAL

CARTIER REZIDENŢIAL “GALATA”
Amplasament: Şos. Iaşi – Voineşti – Str. Văleni – teritoriul administrativ Iaşi
Tarlalele 51, 52, 43, 44
1.1.2. Beneficiar: FUNDAŢIA LINK MOLDAVIA ROMANIA şi
COJOCARIU MARIUS
1.1.3. Proiectant general: S.C. ATRIUM AGD S.R.L.
1.1.4. Data elaborării: martie – septembrie 2003

1.2. OBIECTUL P.U.Z.

1.2.1. SOLICITĂRI ALE TEMEI – PROGRAM

Tema program a fost întocmită de către iniţiatorii elaborării documentaţiei
PUZ, beneficiarii acestei lucrări, împreună cu elaboratorul prezentei documentaţii,
înaintată spre analiză şi avizare Comisiei de Urbanism a CLM Iaşi, avizată în
şedinţele Comisiei de Urbanism din datele de 28.03.2003 şi 04.04.2003. Totodată,
elaborarea PUZ a fost solicitată de către Serviciul de Arhitectură şi Urbanism al
Primăriei Municipiului Iaşi prin Certificatul de Urbanism nr. 83 / 13.01.2003 şi
Certificatul de Urbanism nr. 2760 / 22.07.2003.
Prin tema program s-au propus următoarele:
 Introducerea în intravilanul extins al Municipiului Iaşi a zonei ce face obiectul
PUZ, respectiv: zona propusă a fi introdusă în intravilan prin P.U.G. – Municipiul
Iaşi, zona aflată în prelungirea acesteia, situată între străzile Podişului şi Văleni,
zona adiacentă teritoriului administrativ Iaşi, precum şi o zonă de legătură între
acestea două din urmă, desfăşurată între Şos. Iaşi – Voineşti (DJ 248A) şi
drumul de exploatare existent;
 Păstrarea caracterului rezidenţial al zonei propusă prin P.U.G. pentru
introducerea în intravilan, precum şi modificarea caracterului zonei situată în
extravilan, din teren agricol în zonă rezidenţială – pe aria propusă spre studiu şi
introducere în intravilanul extins;
 Propuneri privind rezolvarea urbanistică:
 Introducerea în intravilan a zonei în suprafaţă de 109,28 ha, delimitată în planşa
anexată;
 Caracterul zonei = preponderent rezidenţial + dotări aferente zonei rezidenţiale.
Se va facilita posibilitatea amplasării, pe parcelele destinate locuinţelor, a
unor mici spaţii comerciale, în condiţiile respectării POT şi în cazul în care acestea
nu depăşesc 200 mp şi nu produc trafic intens şi poluare fonică.
Suprafeţele construite se vor scoate din circuitul agricol.

1
 Parcelele = construibile, în condiţiile respectării POT = maxim 30% - pentru zona
locuinţelor individuale; POT = maxim 40% - pentru zona locuinţelor colective mici;
POT = maxim 50% - pentru zonele rezervate dotărilor de cartier;
 Regim de înălţime = P, P + M, P + 1,2E – în zona asimilată cu unitatea teritorială
de referinţă LC2 (cf. P.U.G.), precum şi pentru zonele de dotări; P + 3E –
dezvoltate în lungul Şos. Iaşi – Voineşti, asimilat cu unitatea teritorială de
referinţă LB2 (cf. P.U.G.);
 Reprofilarea străzilor existente, precum şi prevederea unor noi străzi, cu trotuare
de 1,00 – 1,50 m lăţime, prin trecerea fâşiilor respective de teren din proprietatea
privată în domeniul public. Se va studia posibilitatea ca trotuarele să nu fie
delimitate prin borduri de carosabil, în vederea realizării circulaţiilor fluente,
precum şi a accesului autospecialelor pentru stingerea incendiilor.
 Echiparea tehnico – edilitară: prin extinderea reţelelor de alimentare cu energie
electrică şi de telefonie, de alimentare cu apă şi canalizare şi de alimentare cu
gaze naturale existente. Până la realizarea reţelelor, alimentarea cu apă şi
canalizarea se vor realiza local, prin prevederea fântânilor echipate cu hidrofor şi
a foselor septice ecologice.
 Posiilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor – conform P.U.G.:
LC – 30%
POT maxim = LB – 40%
CM1,2 – 50%

LC – 0,60
CUT maxim = LB – 0,80
CM1,2 – 1,80

1.2.2. PREVEDERI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE AL

LOCALITĂŢII PENTRU ZONA STUDIATĂ
Apariţia Legii nr. 50/1991 privind “Autorizarea executării construcţiilor şi
unele măsuri pentru realizarea locuinţelor”, act fundamental în reglementarea şi
conţinutul documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, a creat cadrul
legislativ al studierii dezvoltării localităţilor şi concretizarea resurselor în cadrul
planurilor de amenajarea teritoriului şi a planurilor urbanistice.
Prin apariţia HGR nr. 525/1996 – “Hotărâre pentru elaborarea
regulamentului general de urbanism” – se impune stringent necesitatea elaborării
planurilor urbanistice, în scopul reglementării problemelor ce stau la baza dezvoltării
localităţilor.
Lucrarea de faţă se referă la PLANUL URBANISTIC ZONAL - CARTIERUL
REZIDENŢIAL „GALATA‟ – IAŞI şi stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de
dezvoltare ale cartierului respectiv până în anul 2010, pe baza analizei multicriteriale
a situaţiei existente, coroborată cu legislaţia în vigoare şi politica Consiliului Local
Municipal Iaşi.
Planul Urbanistic Zonal orientează aplicarea unor măsuri în scopul
construirii şi amenajării teritoriului zonei respective, precum şi reabilitarea drepturilor
de proprietate şi structurarea unor noi relaţii socio – economice în perioada de
tranziţie spre economia de piaţă.
Principalele obiective pe care le urmăreşte prezenta documentaţie sunt:
1) Introducerea zonei studiate în intravilanul extins al localităţii, conform P.U.G. –
Municipiul Iaşi, avizat de către MLPAT în 1999, precum şi a zonelor aflate în
prelungirea acesteia, respectiv în prelungirea limitei intravilanului propus prin
P.U.G., între Str. Văleni şi Str. Podişului, precum şi până la limita teritoriului
administrativ Iaşi;

2
2) Rezolvarea urbanistică a zonei respective având caracter rezidenţial, precum şi
echiparea acesteia cu dotări de cartier.
În conţinutul documentaţiei sunt cuprinse următoarele categorii de
probleme:
 Probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi
priorităţi de intervenţie;
 Zonificarea funcţională a terenurilor şi stabilirea regimului juridic al acestora
printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate pornind de la situaţia
concreta existentă (folosinţa actuală a terenurilor şi tipul lor de proprietate actual);
 Demografie – populaţie preconizată, densitate, indici de locuibilitate, structura
demografică, aspecte sociale;
 Organizarea circulaţiei şi a transporturilor;
 Echiparea tehnico – edilitară;
 Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;
 Condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de
probleme, documentaţia oferă instrumentele de lucru necesare elaborării, aprobării,
cât şi urmăririi aplicării Planului Urbanistic Zonal în următoarele domenii:
- proiectare;
- administraţie;
- agenţi economici;
- colectivităţi sau persoane particulare beneficiare.
Obiectul Planului Urbanistic Zonal - Cartier rezidenţial „Galata‟ constă în
propuneri de organizare urbanistica a zonei, urmărindu-se relaţionarea coerentă cu
zonele învecinate.
Principalele obiective care stau la baza elaborării documentaţiei "P.U.Z. -
Cartier rezidenţial “Galata” sunt următoarele:
1) rezolvarea din punct de vedere urbanistic, a zonei rezidenţiale în ansamblu,
ţinând cont de prevederile P.U.G. – Municipiul Iaşi – Intravilan extins şi zone
similare, precum şi de situaţia existentă la momentul actual în ceea ce priveşte
fondul construit existent, trama stradală existentă, echiparea tehnico – edilitară
existentă, precum şi forma de proprietate a terenurilor, rezultată în urma aplicării
Legii nr. 18/1991, Legea fondului funciar;
2) necesitatea creării, pentru zona respectivă, a unei zone centrale, precum şi a
unor subzone pentru dotări de cartier, care să asigure satisfacerea unui minim
de cerinţe ale populaţiei preconizate, din punct de vedere al comerţului,
serviciilor, al agrementului şi sportului, precum şi a echipamentelor publice de
strictă necesitate (educaţie şi învăţământ, sănătate), în conformitate cu legislaţia
în vigoare;
3) reglementarea amplasării construcţiilor în ceea ce priveşte orientarea faţă de
punctele cardinale, accese carosabile + parcaje, spaţii libere şi plantate, ţinând
cont şi de poziţia zonei în cadrul localităţii (accese în zonă, vecinătăţi,
perspective. etc);
4) rezolvarea infrastructurii, respectiv a circulaţiilor şi a echipării tehnico – edilitare,
ţinând cont de infrastructura existentă. În ceea ce priveşte circulaţiile, se vor
respecta prevederile legale referitoare la categoriile de drumuri funcţie de
importanta zonei, iar în ceea ce priveşte echiparea tehnico – edilitară se vor
prevedea reţele de alimentare cu apă / canalizare, energie electrică, gaze
naturale şi telefonie, în extinderea celor existente, astfel încât să deservească în
mod optim întreaga zonă;
5) stabilirea populaţiei preconizate, a densităţii şi indicilor de locuibilitate;
6) eliminarea disfuncţionalităţilor constatate.

3
 PLANUL URBANISTIC ZONAL - Cartierul rezidenţial “Galata” va stabili
politica de dezvoltare a zonei în prezent şi în perspectivă, în corelare cu prevederile
urbanistice pentru vecinătăţi.
Documentaţia urbanistică va stabili obiectivele, acţiunile şi măsurile de
dezvoltare a zonei şi va oferi administraţiei locale instrumentul de lucru în activitatea
Consiliului Local pentru materializarea problemelor legate de gestiunea şi
dezvoltarea urbanistică a zonei.
Regulamentul de urbanism va rezolva problemele legate de conturarea
cartierului respectiv, parte a Municipiului Iaşi, reglementarea modului de utilizare a
terenurilor (ţinând cont de tipul de proprietate al terenurilor, precum şi de circulaţia
terenurilor), reglementarea modului de construire şi asigurarea amplasamentelor
pentru obiectivele de utilitate publică, echiparea tehnico-edilitară în zonă, circulaţii şi
accese, precum şi protecţia şi conservarea mediului natural.
Soluţionarea tuturor categoriilor de probleme se va rezolva pe baza analizei
multicriteriale a situaţiei existente.
Planul Urbanistic Zonal va îmbunătăţi organizarea teritorială a zonei,
stabilind relaţiile dintre aceasta şi regimul juridic al terenurilor, respectând totodată
dreptul de proprietate.
De asemenea, se vor stabili reglementări specifice pentru amplasarea,
destinaţia, regimul de înălţime şi indicii de control ai construcţiilor.
Prin intermediul Regulamentului Urbanistic va putea fi asigurat un control
riguros al activităţii de construcţii în sensul gestionarii zonei şi a realizării funcţiunilor
propuse în mod etapizat şi în cadrul parametrilor scontaţi.
Regulamentul de Urbanism va cuprinde norme obligatorii privind executarea
construcţiilor în zonă.
Prin elaborarea documentaţiei respective va fi definitivată o concepţie
unitară şi integrată a cartierului în cadrul amplasării sale.
PLANUL URBANISTIC ZONAL va stabili politica de construire pe întreaga
zonă delimitata de Şos. Iaşi – Voineşti, Str. Valeni, intravilan existent şi intravilan
extins conform P.U.G – Municipiul Iaşi, în prelungirea intravilanului propus prin
P.U.G., între Str. Văleni şi Str. Podişului, precum şi până la limita teritoriului
administrativ Iaşi, conform planşelor anexate prezentei documentaţii.
Documentaţia urbanistică, prin Regulamentul aferent P.U.Z. va stabili
regimul tehnic în ceea ce priveşte construcţiile care se vor implanta în zona
respectivă, prin reglementări specifice pentru amplasarea, destinaţia, regimul de
înălţime şi indicii de control ai construcţiilor şi, totodată, va oferi administraţiei locale
instrumentul de lucru în activitatea Consiliului Local pentru materializarea activităţii
de construire în zona respectivă.

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

1.3.1. LISTA STUDIILOR ŞI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR P.U.Z.

Nu sunt.
În zona studiată a fost elaborat anterior, în intervalul 1999 – 2000, de către
elaboratorul prezentei documentaţii, o documentaţie P.U.Z. pentru zona propusă prin
P.U.G. a fi introdusă în intravilanul extins al Municipiului Iaşi, însă neprezentată
pentru avizarea finală a Comisiei de Urbanism a C.L.M. Iaşi. Această documentaţie a
fost preluată în prezenta documentaţie şi totodată reactualizată, ţinând seama de
revendicările terenurilor din perioada de timp 2000 – 2003, precum şi de imobilele
construite pe zona respectivă.
De asemenea, prezenta documentaţie a fost elaborată etapizat, completată
pe parcurs funcţie de necesităţile apărute în intervalul elaborării acesteia, suferind

4
modificări şi competări dictate atât de aspectele prezentate anterior, cât şi de factorii
avizatori conform legislaţiei în vigoare.
Documentaţia prezintă situaţia existentă la nivelul lunii septembrie 2003,
precum şi soluţia finală de rezolvare a cartierului, a cărui perioadă de valabilitate
preconizată este de 5 ani, după care va fi necesară reactualizarea. Acest termen
este dictat de complexitatea pe care o presupune dezvoltatea acestui cartier, de
problemele inerente ce vor apărea pe parcursul dezvoltării acestuia – comanda
socială, efectul condiţionărilor şi al interdicţiilor temporare de construire (detaliate în
cap. 3 al prezentei documentaţii), modul de aplicare al P.U.Z.

1.3.2. LISTA STUDIILOR DE FUNDAMENTARE ÎNTOCMITE

CONCOMITENT CU P.U.Z.
a) cu caracter analitic
- aducerea la zi a suportului topografic
- elaborarea studiului geotehnic
- relaţie zonă – oraş
- studiu privind caracteristicile ţesutului urban existent
- evaluarea impactului asupra mediului
- organizarea circulaţiei
- echiparea edilitară
b) cu caracter consultativ, privind evidenţierea unor opţiuni ale populaţiei, legate de
dezvoltarea urbanistică a zonei studiate
c) cu caracter prospectiv, privind prognozarea unei posibile soluţii în ceea ce priveşte
dezvoltarea funcţiunilor
Studiile de fundamentare stau la baza analizei multicriteriale din prezenta
documentaţie, fiind preluate, pe domenii şi problematici, în Planul Urbanistic Zonal
propriu-zis.

1.3.3. DATE STATISTICE

Nu sunt.

1.3.4. PROIECTE DE INVESTIŢII ELABORATE PENTRU DOMENII CE

PRIVESC DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A ZONEI
Nu sunt.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. EVOLUŢIA ZONEI

2.1.1. DATE PRIVIND EVOLUŢIA ZONEI

Amplasamentul studiat prin prezenta documentaţie se află situat în partea
sud - vestică a Municipiului Iaşi, fiind cuprins între Şos. Iaşi – Voineşti (DJ 248A),
Str. Văleni, intravilanul existent al Municipiului Iaşi, zona propusă prin P.U.G. a fi
introdusă în intravilanul extins al localităţii, zona aflată între străzile Văleni şi
Podişului, în prelungirea intravilanului propus prin P.U.G., precum şi teritoriul

5
administrativ al Municipiului Iaşi. În prezent, zona respectivă se află situată în
extravilanul Municipiului Iaşi.
Terenurile foste proprietăţi particulare, expropriate în perioada comunistă,
odată cu realizarea colectivizării, aparţinând la data exproprierii de Comuna
Miroslava, au intrat ulterior în posesia I.A.S. Miroslava, fiind plantate şi exploatate ca
vii şi, în special, livezi. În anul 1968, odată cu stabilirea definitivă, valabilă şi în
prezent, a limitelor teritoriilor administrative, această zonă a intrat în apartenenţa
teritoriului administrativ Iaşi.
În urma apariţiei Legii nr. 18/1991, Legea Fondului Funciar, proprietarii
iniţiali ai terenurilor şi-au redobândit dreptul de proprietate asupra acestor terenuri,
reconstituirea proprietăţilor fiind efectuată de către Comisia Judeţeană a Consiliului
Judeţean Iaşi.
Având în vedere cele relatate mai sus, confuzia în ceea ce priveşte
apartenenţa terenurilor, având în vedere specificaţiile de pe actele iniţiale ale vechilor
proprietari (regăsită în toate zonele limitrofe Municipiului Iaşi), a condus la
reîmproprietărirea cetăţenilor de către Primăria Comunei Miroslava în cea mai mare
parte din cazuri, în special în zona cea mai apropiată de actuala comună. Aceasta
din urmă, continuând eroarea din motivele semnalate mai sus, a eliberat şi o serie de
Autorizaţii de Construire pentru locuinţe.
În prezent, folosinţa actuala a terenurilor, din ceea ce a rămas nedefrişat,
este cea de livada, o foarte mică pondere având-o viile, curţile pentru construcţii şi
terenurile agricole.
Construcţiile apărute după anul 1991 sunt în număr mic în raport cu
suprafaţa zonei, însă acestea sunt grupate – în număr mai mic în zona propusă
pentru extinderea intravilanului prin P.U.G. şi de-a lungul Şos. Iaşi – Voineşti, şi
într-un număr mult mai mare în zona adiacentă limitei teritoriului administrativ,
respectiv la limita cu teritoriul Comunei Miroslava. O bună parte din aceste construcţii
de locuinţe sunt deja executate şi chiar locuite, altele fiind în stadiu de execuţie.
Aspectele mai–sus-menţionate, precum şi necesitatea extinderii
intravilanului actual (conform P.U.G. – Municipiul Iaşi) şi, totodată, în vecinătăţile
acestuia (conform planşelor anexate prezentei documentaţii), justifică motivaţia
elaborării Planului Urbanistic Zonal, prin care se vor analiza şi soluţiona toate
aspectele legate de disfuncţionalităţile urbanistice, sociale, ale echipării tehnico –
edilitare, circulaţii, precum şi cele legate în mod imperios de protecţia şi conservarea
mediului.
Zona care face obiectul prezentei documentaţii se desfăşoară pe o
suprafaţă de 109,28 ha, din care o suprafaţă de 32,37 ha corespunde extinderii
intravilanului propusă prin P.U.G., iar restul suprafeţei de 76,91 ha, aflată în actualul
extravilan, se propune prin prezenta documentaţie a fi introdusă în intravilanul extins
al municipiului Iaşi, concomitent cu suprafaţa deja propusă prin P.U.G.
În prezent nu există în zonă sectoare economice.
În ceea ce priveşte locuirea, aceasta este concretizată prin imobile de locuit
în regim P – P + 1, 2E (M), executate după anul 1991.
Reţeaua rutieră a cartierului rezidenţial “Galata” este formata din:
 Drumul judeţean DJ 248A (Şos. Iaşi – Voineşti);
 Străzi interioare cartierului.
Principalele drumuri prezente în cadrul cartierului rezidenţial “Galata” sunt
reprezentate de:
 Drumul judeţean DJ 248A (Iaşi – Miroslava – Voineşti – Ţibăneşti), asfaltat, şi
care delimitează cartierul pe direcţia nord-est – sud;
 Străzile Podişului şi Văleni, precum şi drumuri fără denumiri (foste drumuri de
exploatare), în următoare stări tehnice:
- Str. Văleni – asfaltată până la limita intravilanului propus prin P.U.G.;

6
- Str. Podişului şi drumurile fără denumiri – din pământ.
Pe teritoriul cartierului rezidenţial “Galata” neexistând cale ferată, cele mai
accesibile staţii se realizează în imediata apropiere:
 Pentru traficul de călători:
 CF Nicolina Iaşi – pentru relaţia sud, pe linia Iaşi - Tecuci;
 CF Iaşi şi CF Iaşi-Nord – pentru relaţia vest, pe linia Iaşi – Paşcani;
 Pentru traficul de mărfuri – Socola (Iaşi) – pe linia Iaşi – Ungheni, care acoperă şi
relaţia pentru traficul de călători.
În ceea ce priveşte echiparea tehnico – edilitară, aceasta se prezintă astfel:
 Reţeaua electrică: pe amplasament există reţele electrice de joasă tensiune de-a
lungul străzilor Podişului, Valeni, şi a celorlalte drumuri la deschiderea cărora
s-au amplasat imobile de locuit, precum şi o reţea electrică de înaltă tensiune,
care traversează zona propusă prin P.U.G. pentru introducerea în intravilan, de la
N – NV la NV către SE, legându-se de o altă linie, parţial paralelă cu Şos. Iaşi –
Voineşti, care apoi deviază către NV, aproape paralel cu cea dintâi menţionată.
 Alimentarea cu apă: în zona studiată există reţea de alimentare cu apă pe
străzile Văleni şi Podişului;
 Canalizare: în zona studiată există reţea de canalizare, pe Str. Văleni şi parţial pe
Str. Podişului, fiind în lucru o extindere a acesteia din urmă;
 Telefonie: în zona studiată există reţea telefonică pe Str. Văleni şi Str. Podişului,
precum şi de-a lungul Şos. Iaşi – Voineşti spre Miroslava;
 Reţea de gaze naturale: în prezent există reţea de gaze naturale de-a lungul
străzilor Podişului şi Văleni, aceste două străzi fiind aproape complet echipate din
acest punct de vedere.
 Reţea de termoficare: nu face obiectul lucrării, neexistând nici posibilităţi şi nici
intenţii de racordare la reţeaua urbană, cu atât mai mult cu cât nici zonele
adiacente din vechiul intravilan nu sunt racordate la acestea.

2.1.2. CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE ZONEI,

RELAŢIONATE CU EVOLUŢIA LOCALITĂŢII
Zona care face obiectul prezentei documentaţii se află situată în partea
sud – vestică a Municipiului Iaşi, adiacentă intravilanului existent, şi se desfăşoară
între Şoseaua Iaşi – Voineşti (DJ 248A), Strada Văleni, zona propusă prin P.U.G. –
Municipiul Iaşi a fi introdusă în intravilanul extins al localităţii, zona situată în
prelungirea intravilanului propus prin P.U.G., între străzile Văleni şi Podişului, precum
şi de-a lungul Şos. Iaşi – Voineşti, până la limita teritoriului administrativ al
Municipiului Iaşi.
În zonă se accede, dinspre centrul municipiului, prin strada Nicolina, iar din
aceasta prin Şoseaua Tudor Neculai, care, din zona intersecţiei cu Str. Mănăstirii şi
Str. Deal Galata capătă denumirea de Şos. Iaşi – Voineşti. În curba acesteia din
urmă se bifurcă străzile Podişului şi Văleni. Un alt traseu de acces în zonă este din
Cartierul Alexandru cel Bun, prin străzile Cerna – Calea Galăţii – Urcuşului, aceasta
din urma debuşând în Str. Văleni.
Zona studiată este adiacentă intravilanului existent, precum şi în imediata
vecinătate a limitei teritoriului administrativ al Municipiului Iaşi, confundându-se
practic cu acesta din urmă.
Situaţia este prezentată în planşa “Încadrarea în teritoriu”.
Singurele relaţii în teritoriu sunt cele de vecinătate cu zona rezidenţială
adiacentă, limitrofă intravilanului existent.
Pe zona studiată nu se poate vorbi despre o organizare funcţională
existentă. După cum s-a precizat anterior, în zonă există construcţii executate sau în
curs de execuţie, cu destinaţia de locuinţe unifamiliale, amplasate pe terenuri

7
adiacente străzilor Podişului, Văleni, străzilor foste drumuri de exploatare, precum şi
Şos. Iaşi – Voineşti.
Zona se învecinează cu un microcartier rezidenţial, aflat în intravilanul vechi,
compus din locuinţe unifamiliale pe loturi individuale de dimensiuni mari şi medii.

2.1.3. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE

Potenţialul de dezvoltare imediată va viza construirea locuinţelor individuale.
Având în vedere întinderea mare a zonei, pe măsura ocupării acesteia cu imobile de
locuit, se va simţi necesitatea mobilării zonei cu dotări specifice cartierelor
rezidenţiale, motiv pentru care ariile pentru dezvoltarea unor astfel de zone vor fi
studiate şi stabilite prin prezentul P.U.Z. Pentru a permite dezvoltarea unor astfel de
funcţiuni de deservire a zonei rezidenţiale, se va facilita, pentru început, posibilitatea
amplasării (cu condiţionări) a unor astfel de spaţii în cadrul parcelelor destinate
locuinţelor. Totodată, se va studia posibilitatea amplasării unei zone pentru loisir şi
amenajări sportive în cadrul zonei de dotări centrale a cartierului.

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE

2.2.1. POZIŢIA ZONEI FAŢĂ DE INTRAVILANUL LOCALITĂŢII

După cum s-a mai menţionat şi anterior, zona care face obiectul prezentei
documentaţii se află situată în partea sud – vestică a Municipiului Iaşi, adiacentă
intravilanului existent, şi se desfăşoară între Şoseaua Iaşi – Voineşti (DJ 248A),
Strada Văleni şi intravilanul existent, zona propusă prin P.U.G. – Municipiul Iaşi a fi
introdusă în intravilanul extins al localităţii, zona aflată în prelungirea acesteia din
urmă între străzile Văleni şi Podişului, precum şi de-a lungul Şos. Iaşi – Voineşti,
până la limita teritoriului administrativ al Municipiului Iaşi.
În zonă se accede, dinspre centrul municipiului, prin strada Nicolina, iar din
aceasta prin Şoseaua Tudor Neculai, care, din zona intersecţiei cu Str. Mănăstirii şi
Str. Deal Galata capătă denumirea de Şos. Iaşi – Voineşti. În curba acesteia din
urmă se bifurcă străzile Podişului şi Văleni. Un alt traseu de acces în zonă este din
Cartierul Alexandru cel Bun, prin străzile Cerna – Calea Galăţii – Urcuşului, aceasta
din urma debuşând în Str. Văleni.
Zona studiată este adiacentă intravilanului existent, precum şi în imediata
vecinătate a limitei teritoriului administrativ al Municipiului Iaşi, confundându-se
practic cu acesta din urmă.
Situaţia este prezentată în planşa “Încadrarea în teritoriu”.

2.2.2. RELAŢIONAREA ZONEI CU LOCALITATEA, SUB ASPECTUL

POZIŢIEI, ACCESIBILITĂŢII, COOPERĂRII ÎN DOMENIUL
EDILITAR, SERVIREA CU INSTITUŢII DE INTERES GENERAL
Având în vedere faptul că zona studiată este puţin construită în raport cu
suprafaţa ei totală, aceasta urmând a se constitui practic într-un cartier rezidenţial
nou, este absolut imperios necesar studiul privind vecinătăţile imediate zonei ce face
obiectul prezentei documentaţii, în special în ceea ce priveşte caracterul acestora şi
echiparea lor publică, precum şi corelarea cu prevederile de perspectivă ale
extinderilor intravilanelor, propuse prin P.U.G. – Municipiul Iaşi.
Toate aceste aspecte, existente şi de perspectivă, urmează a fi corelate cu
prevederile normativelor aflate în legislaţia în vigoare.

8
 Concluziile desprinse din această analiză se vor raporta la etapizarea
prognozată a soluţionărilor de perspectivă, pentru a răspunde în mod real şi eficient
tuturor categoriilor de probleme.
Analiza situaţiei existente se raportează la vecinătăţi în ceea ce priveşte
intravilanul existent, împărţit în unităţi teritoriale de referinţă, conform Planului
Urbanistic General – Municipiul Iaşi – Intravilan existent.
Astfel, zona studiată se învecinează cu un cartier rezidenţial în cea mai
mare parte, constituit din zone caracterizate prin imobile de locuit având caracter
individual, amplasate izolat pe loturi proprietăţi particulare de dimensiuni medii.
Aceasta unitate teritorială de referinţă din imediata vecinătate a zonei studiate poartă
indicativul LC – zona rezidenţială compusă din locuinţe individuale şi colective mici,
cu P – P + 1,2 E (M).
Această zonă cuprinde, în ceea ce priveşte echipamentele publice, numai
trei obiective:
- Spitalul de Neuropsihiatrie;
- o şcoală generală;
- Mănăstirea Galata.
În zona sud – sud-vestică a Străzii Tudor Neculai se află situat cimitirul
Sf. Vasile, acesta din urmă beneficiind, în imediata vecinătate estică, de o biserică
parohială.
Subzonele din imediata vecinătate a subzonelor LC si G2 descrise anterior
se învecinează cu subzone caracterizate prin spatii verzi, ce separă aceste subzone
rezidenţiale şi cimitirul de subzonele LA (subzone rezidenţiale compuse din
ansambluri de locuinţe colective recent realizate), desfăşurate de-a lungul Şoselei
Nicolina şi făcând parte din Cartierul Nicolina Sud.
În zona studiată şi cartierele rezidenţiale situate la nord – nord-est
(LV – locuinţe pe versant şi LA – locuinţe colective), care fac parte din Cartierul
Alexandru cel Bun, se află o zona de pădure, situată pe versant, propusă a rămâne
în extravilan.
În ceea ce priveşte echipamentele publice, în afară de cele menţionate
anterior, în subzona LC din imediata vecinătate a amplasamentului studiat, singurele
care beneficiază de astfel de dotări sunt subzonele LA, situate în cartiere rezidenţiale
distincte, echipamentele respective fiind în general amplasate la parterul blocurilor şi,
în puţine cazuri, izolat. Distanţele de la zona studiată până la acestea este însă
mare, peste 1,50 km, iar traseele de parcurs sunt relativ în linie dreapta până la
subzona LA situata în Cartierul Nicolina Sud şi un traseu sinuos şi, pe alocuri abrupt,
până la subzona LA situata în Cartierul Alexandru cel Bun.
În general, subzonele rezidenţiale constituite din locuinţe individuale şi
colective mici, beneficiază izolat şi de mici spaţii comerciale apărute din iniţiativa
privată după anul 1991, însă acestea nu acoperă un necesar important al populaţiei
în ceea ce priveşte densitatea şi nici nu deservesc o rază normată la 250 m, motiv
pentru care se pot ignora; aceasta deoarece numai o subzonă comasata într-un
centru de cartier ar putea asigura o funcţiune comercială optimă unui cartier.
Spitalul de Neuropsihiatrie, fiind un obiectiv pentru sănătate cu profil
specializat, nu poate avea un rol de deservire în ceea ce priveşte funcţiunea de
asigurare a serviciilor de sănătate care să deservească un cartier rezidenţial
(policlinică, farmacie, dispensar).
Şcoala generală situată în imediata vecinătate sud – estică a spitalului de
Neuropsihiatrie asigură o rază de deservire de 0,800 km.
Situaţia de perspectivă propusă prin P.U.G. – Municipiul Iaşi se referă la
zona de extindere a intravilanului existent, la sud de Şos. Iaşi – voineşti. Aceasta se
compune din micro-cartiere rezidenţiale de tipul LB2 şi LC2 (pentru care vor fi
necesare a fi elaborate Planuri Urbanistice Zonale), echipate cu micro-centre de
cartier şi un centru de cartier principal. În afară de acestea, zona va mai fi echipată şi
cu spaţii verzi specializate şi o zonă destinată unui centru de studii teologice. Centrul

9
cartierului şi micro – centrele de cartier, ca unităţi teritoriale de referinţă CM si CC (ce
vor fi descrise ulterior) urmează a asigura echipamentele publice necesare întregii
zone, de toate categoriile, acestea urmând să deservească şi zona care face obiectul
prezentului studiu. Cel mai apropiat nod de acest gen, propus prin P.U.G., este situat
la o distanta de cca 350 m de Şoseaua Iaşi – Voineşti şi, implicit, de zona studiată
prin prezenta documentaţie.
Această arie situată la sud de zona care face obiectul prezentului P.U.Z.
constituie o rezolvare de perspectivă, urmând a face obiectul unui Plan Urbanistic
Zonal (sau a unor Planuri Urbanistice Zonale) elaborate ulterior.
Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că pe zona respectivă încă
nu este clarificată situaţia juridica a terenurilor pe care se va amplasa amplul cartier
menţionat anterior, presupunem că rezolvarea urbanistică a cartierului respectiv va
avea finalitate într-un viitor mult mai îndepărtat, şi, în consecinţă, echiparea cu dotări
publice care să deservească şi zona care face obiectul prezentei documentaţii va
constitui un rezultat de perspectivă greu de preconizat din punct de vedere temporal.
Privind situaţia prin prisma aspectelor descrise anterior, se pot deduce
următoarele aspecte, respectiv concluzii:
 Zona studiată nu are premizele deservirii din partea unei echipări cu dotări
publice din zonele adiacente imediat învecinate, cel puţin în perspectiva imediată;
 Singurul echipament public existent în zona imediat învecinată este şcoala
generală prezentă în unitatea teritoriala de referinţă LC, care acoperă raza de
deservire de 0,800 km şi deci nu acoperă necesarul populaţiei rezultate din
mobilarea completă a zonei cu locuinţe;
 Centrul de cartier al zonei rezidenţiale propuse prin prezentul P.U.Z., obligatoriu
de prevăzut (în condiţiile mai sus menţionate) va trebui să acopere minimul de
necesar în ceea ce priveşte comerţul, serviciile şi echipamentele publice,
prognozate pentru o etapă distinctă, respectiv ulterioară realizării P.U.Z. şi a
Regulamentului aferent;
 Principalele funcţiuni necesare ca dotări de cartier se concretizează în: comerţ şi
servicii de cartier, învăţământ preşcolar, dispensar policlinic, farmacie (punct
farmaceutic), amenajări sportive şi de agrement / cultură.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

(ce pot interveni în modul de organizare urbanistică)

2.3.1. RELIEFUL
Din punct de vedere geografic, teritoriul studiat se află amplasat în zona de
deal a sud – vestului Municipiului Iaşi, învecinându-se cu o zonă de versant, cuprinsă
între Str. Văleni şi Cartierul Alexandru cel Bun.
În ceea ce priveşte cadrul natural, acesta se caracterizează printr-o arie
parţial plantată cu pomi fructiferi, respectiv ce a mai rămas din livada fostului
IAS Miroslava.
Relieful zonei, format pe seama substratului geologic şi sub acţiunea
agenţilor externi de modelare, se caracterizează prin aceea că terenul are o pantă
descendentă lină de la vest la est, de cca 1 – 1,5%, aflându-se la o altitudine de
cca 140 – 145 m.
În general, cadrul natural nu prezintă valenţe peisagistice. Pe zona de
versant adiacentă, menţionată anterior, se află o pădure tânără, care însă nu
prezintă în sine o zonă pitorească. Ceea ce trebuie totuşi remarcat este perspectiva
liberă asupra oraşului, în special din parcurgerea străzii Văleni.

10
 2.3.2. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ
Nu este reprezentată de cursuri sau ochiuri de apă.

2.3.3. CLIMA
Clima are un caracter temperat continental. Temperatura medie anuală este
cuprinsă între 9o si 10o C, cu un maxim mediu în luna iulie intre 20o – 21o C sau peste
21o C, şi un minim mediu în luna ianuarie, între -3o si –4o C, sau chiar sub –4o C.
În valea Bahluiului se manifestă frecvent şi intens fenomene de inversiuni
termice, ceţuri, brume, îngheţuri.
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 500 si 600 ml / mp, regimul
ploilor caracterizându-se prin cantităţi mari în iunie şi mici iarna. Vara cad ploi de tip
aversă, activând eroziunea torenţială şi scurgerile de pe versanţi. De asemenea, sunt
caracteristice şi secetele.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – nord-vest şi din
est – sud-est, direcţia dominantă fiind nord - vest.

2.3.4. CONDIŢII GEOTEHNICE

În baza prevederilor STAS 1242/1-89 s-a întocmit prezentul studiu
geotehnic, necesar elaborării prezentei documentaţii.
a) Scopul, natura şi volumul cercetărilor:
Conform STAS 1242/1-89 studiul geotehnic are ca scop:
- identificarea tipului stării şi caracteristicilor fizico – mecanice ale terenului de
fundare pe zona activă a fundaţiilor şi funcţie de portanţa şi compresibilitatea
acestuia, stabilirea condiţiilor de fundare pentru construcţii;
- stabilirea nivelului freatic şi influenţa acestuia asupra terenului de fundare,
fundaţiilor sau construcţiilor;
- încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicităţii şi adâncimii de
îngheţ;
- stabilirea unor condiţii speciale ale amplasamentului asupra terenului de fundare,
care ar putea influenta defavorabil amplasarea construcţiilor, sau exploatarea lor,
cum ar fi:
- stabilitate incertă (prin degradare, erodare, prăbuşire);
- stratificaţie orientată defavorabil;
- eventuale modificări previzibile, temporare sau ireversibile în regimul
şi chimismul apei.
Natura şi volumul cercetărilor au fost stabilite conform prevederii
STAS 1242/1-89 constând din consultarea studiilor geotehnice întocmite anterior în
zona şi vecinătăţi, cât şi din execuţia unui foraj ф 6'' conform STAS 1242/1-89
anexa A, din care s-au recoltat probe care au fost analizate conform STAS 1242/1-89
anexa C.
b) Partea generala:
Amplasamentul studiat se află în extravilanul actual al Municipiului Iaşi
conform plan amplasament.
GEOMORFOLOGIC, zona studiată se încadrează în:
- regiunea – Câmpia Moldovei;
- subregiunea – Câmpia Jijiei Inferioare;
- unitatea – Culoarul Bahluiului;
- subunitatea – Platou Miroslava la intersectia cu Versant Galata.

11
 GEOLOGIC zona este caracterizată de prezenţa formaţiunilor de vârstă
sarmaţiană şi cuaternară.
 Sarmatianul, fundamentul zonei, este reprezentat de argila marnoasă bazală,
vânătă, cenuşie, prezentă la adâncimi de peste 14 m şi la baza acestuia la
adâncimi de peste 18 m în zona superioară a versantului şi pe platou.
 Cuaternarul acoperă sarmaţianul şi este reprezentat în suprafaţă prin:
 Pe platou şi la partea superioară a versantului:
- soluri vegetale şi umpluturi de pământ în grosimi de 0,80 – 1,50 m.;
- argilă prăfoasă galben cafenie, sensibila la umezire, pachet în grosimi
de 5 – 6 m.;
- praf argilos nisipos în grosimi de 3 – 4 m.;
- nisip fin mijlociu saturat, în grosimi de 2 – 3 m., care se laminează pe
versant până la dispariţie;
- argilă stratificată galben cafenie, plastic vârtoasă, cu intercalaţii şi
pungi de nisip, strat în grosimi de 4 – 6 m., sub care este prezent
orizontul marnos degradat “in situ”, în grosimi de 1 – 2 m.
 Pe versant:
- pachetul argilos prăfos şi cel granular se efilează până la dispariţie,
apărând în suprafaţă spre baza – argile prăfoase deluviale, pachet în
grosimi de 2 – 3 m., sub care este prezent orizontul argilos – argile
stratificate – până la stratul bazal.
 La baza versantului:
- în suprafaţă – soluri şi umpluturi de pământ în grosimi de
0,80 – 1,50 m.;
- argila vânătă cafenie plastic vârtoasă în grosimi de 5 – 6 m.;
- un pachet granular saturat în grosimi de 3 – 4 m.;
- orizontul marnos degradat “in situ” în grosimi de cca 2 m.
 Apa subterană:
 Pe platou şi la partea superioară a versantului: este cantonată în pachetul
granular permeabil – nisip, fiind prezentă la adâncimi de peste 14 – 16 m;
 Pe versant: circulă dezordonat prin capul de strat nisipos – prelungire a stratului
din amonte, sau prin pungile şi filmele de nisip ale argilei stratificate, fiind
prezentă la adâncimi de 3,50 – 5,50 m de la suprafaţa terenului.
Stabilitate – inundabilitate
Amplasamentul studiat are stabilitatea generală şi locală asigurată şi nu
este supus viiturilor de apă sau inundaţiilor.
Seismicitate – adâncime de îngheţ
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P 100/92 Municipiul Iaşi, se
înscrie în zona ''C'' de seismicitate caracterizată prin:
Ks – coeficient de seismicitate = 0,20;
Tc – perioada de colt = 1,00;
Msk – grad seismic asimilat = VIII;
Conform STAS 6054/77 adâncimea maximă de îngheţ este de 0,90 m de la
suprafaţa terenului.
c) Partea specială
În urma consultării studiilor geotehnice şi de stabilitate întocmite anterior în
zonă şi vecinatăţi, cât şi în urma prospecţiunilor de teren, cu analize de laborator
aferente, executat la prezentul studiu, stratificaţia existentă pe amplasament, se
poate rezuma la:
- argilă prafoasă galben cafenie, plastic vârtoasă, sensibilă la umezire grupa A,
strat prezent la adâncimi de 6,60 – 6,80 m, sub care este prezent orizontul
granular saturat în baza, în grosimi de 5,00 – 5,30 m, sub care este prezentă o
argilă stratificată până la stratul bazal, argila marnoasă degradată;

12
- apa subterană este prezentă pe amplasament la adâncimi de 12,00 – 12,50 m,
cu scurgere liberă spre aval prin capul de strat. Conform STAS 3349/1 – 83, apa
subterană nu prezintă agresivitate sulfatică.

2.3.5. RISCURI NATURALE

Nu se semnalează riscuri naturale pe amplasamentul studiat, şi nici la limita
acestuia, respectiv pe versantul Galata.

2.4. CIRCULAŢIA

2.4.1. ASPECTE CRITICE PRIVIND

DESFĂŞURAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN CADRUL ZONEI
În ceea ce priveşte căile de comunicaţie feroviară, pe teritoriul Cartierului
rezidenţial “Galata” nu există nici o cale ferată, dar sunt accesibile mai multe staţii în
imediata apropiere:
 pentru traficul de mărfuri - staţiile Socola , pe linia Iaşi - Ungheni, care acoperă şi
relaţia pentru traficul de călători;
 pentru relaţia sud, pe linia Iaşi - Tecuci este accesibilă staţia CF Nicolina;
 pentru relaţia vest, linia Iaşi - Paşcani - staţiile Iaşi şi Iaşi - Nord.
În ceea ce priveşte căile de comunicaţie rutieră, Cartierul rezidenţial
“Galata” se află situat în dreapta drumului judeţean DJ 248A Iaşi – Miroslava –
Voineşti (pe direcţia de parcurs menţionată).
În prezent, cartierul beneficiază de drumuri din pământ pietruite şi
nepietruite, fără suprastructură şi fără şanţuri de scurgere, cu o lăţime de aproximativ
3,50 – 4,00 m.
Drumul judeţean DJ 248A delimitează partea sudică a cartierului până la
intrarea în comuna Miroslava şi este prevăzut cu îmbrăcăminte asfaltată care are o
uzură înaintată. În profilul transversal, drumul judeţean DJ 248A este de 7,00 m, cu
acostamente şi şanţuri de scurgere a apelor meteorice.
Str. Văleni este parţial asfaltată, beneficiind de alveole pentru retragere
maşini, de la intersecţia cu drumurile din pământ existente şi până la limita zonei de
studiu această stradă fiind din pământ.
În prezent, cartierul beneficiază de str. Podişului, precum şi de alte drumuri
foste drumuri de exploatare, din pământ, pietruite şi nepietruite, fără şanţuri pentru
scurgerea apelor meteorice. Acestea au profiluri transversale diferite, de 3,00 m,
3,50 m şi 4,00 m.
În profilul lor în lung, aceste drumuri nimeresc curbele de nivel existente şi
au o pantă maximă de aproximativ 4%.
În general, drumurile din acest cartier de locuinţe necesită reprofilarea,
supralărgirea şi executarea suprastructurii din beton de ciment şi beton asfaltic.
De asemenea, sunt necesar de executat noi trasee şi realizarea unor noi
legături carosabile între subzonele cartierului, precum şi între acestea şi drumul
judeţean DJ 248A.

2.4.2. CAPACITĂŢI DE TRANSPORT;

GREUTĂŢI ÎN FLUENŢA CIRCULAŢIEI
Zona nu beneficiază de un sistem de transport în comun. Singurul mijloc de
transport în comun prezent în zonă este cel care face legătura, pentru navetişti, între
Iaşi şi Miroslava – Voineşti.

13
 Celelalte artere asigură circulaţia şi accesul la parcele construite sau
neconstruite din zona studiată.
În ceea ce priveşte greutăţile în fluenţa circulaţiei, aceasta o reprezintă
curbura descrisă în capitolele anterioare, respctiv curbura străzii T. Neculai care
devine, la ieşirea din vechiul intravilan, drumul judeţean DJ 248A (respectiv Şoseaua
Iaşi – Voineşti), din care se bifurcă străzile Văleni şi Podişului, situate la o distanţă de
cca 70 m una faţă de cealaltă.
Străzile din pământ care se deschid din Şos. Iaşi – Voineşti către zona
studiată nu beneficiază de o rezolvare tehnică corectă a intersecţiilor respective.
Nu există în prezent alte greutăţi în fluenţa circulaţiei.

2.4.3. INCOMODĂRI ÎNTRE TIPURILE DE CIRCULAŢIE, PRECUM ŞI

ÎNTRE ACESTEA ŞI ALTE FUNCŢIUNI ALE ZONEI
Tipurile de circulaţie prezente în zonă, după cum s-a mai menţionat, sunt:
 Circulaţia judeţeană – între intrailanul vechi al Municipiului Iaşi şi Comuna
Miroslava, materializată prin Şos. Iaşi – Voineşti (DJ 248A) – asfaltată, în stare
tehnică satisfăcătoare momentan, deşi în curs de uzură;
 Circulaţiile locale – prin drumurile existente: străzile Văleni şi Podişului, şi străzile
fără denumiri, în următoarele stări tehnice:
- Strada Văleni – asfaltată, cu trotuare perimetrale şi alveole pentru
retragerea autovehiculelor, cu un profil transversal al carosabilului de
4,00 m;
- Strada Podişului şi celelalte străzi – din pământ, cu un profil transversal
variabil de 3,00 – 4,00 m (pe alocuri mai late), fără trotuare perimetrale şi
şanţuri de scurgere.
Nu se semnalează incomodări între acestea şi zonele deservite, decât în
ceea ce priveşte modul de accesibilitate, în condiţiile stărilor tehnice semnalate
anterior.

2.4.4. NECESITĂŢI DE MODERNIZARE A TRASEELOR EXISTENTE

ŞI DE REALIZARE A UNOR ARTERE NOI
În ceea ce priveşte necesitatea de modernizare a traseelor importante
existente, aceasta se referă la reprofilarea transversală a drumurilor, precum şi
dotarea cu îmbrăcăminţi adecvate şi rezistente la uzură. Excepţie face Str. Văleni,
care nu se mai poate lărgi decât în cazul extinderii către proprietăţile existente (puţin
probabil, cu atât mai mult cu cât această stradă este recent realizată, în anul 2001,
ea deservind o singură latură a sa). Celelalte străzi interioare vor necesita
supralărgiri, mai ales Str. Podişului – stradă importantă în zonă, mai ales având în
vedere că realizează şi accesul la o zonă construită în extravilan, adiacentă zonei
studiate prin prezenta documentaţie. Fostele drumuri de exploatare, materializate
actualmente în străzi din pământ din care se realizează accese la proprietăţi
existente, construite sau neconstruite, vor necesita obligatoriu modernizarea, întrucât
acestea realizează accesul la toate parcelele existente.
Arterele noi se vor prevedea în vederea realizării unor noi accese în zone şi
subzone, precum şi în cadrul noilor reparcelări.

2.4.5. CAPACITĂŢI ŞI TRASEE ALE TRANSPORTULUI ÎN COMUN

În prezent, acest subiect nu face obiectul studiului P.U.Z. – Cartier
Rezidenţial “Galata”.

14
 2.4.6. INTERSECŢII CU PROBLEME
După cum s-a mai menţionat şi în subcapitolele anterioare, acestea se
concretizează în:
- curbura străzii T. Neculai, anterior travesrării limitei vechiului intravilan
pentru a primi denumirea de Şos. Iaşi -- Voineşti, curbură din care se
bifurcă străzile Văleni şi Podişuluui;
- intersecţiile dintre drumurile actuale, din pământ (foste drumuri de
exploatare), cu Şos. Iaşi – Voineşti nu sunt rezolvate corect, cu
racorduri conform nomelor în vigoare.
În prezent, nu există alte intersecţii care să ridice probleme.

2.4.7. PRIORITĂŢI
Ca o concluzie a celor menţionate anterior, se disting următoarele priorităţi
în ceea ce priveşte circulaţiile:
 remedierea disfuncţionalităţilor:
- modernizarea drumurilor existente – în special a Str. Podişului şi a
fostelor drumuri de exploatare, prin reprofilare şi îmbrăcăminţi;
- eliminarea disfuncţiei reprezentate de bifurcarea celor două străzi în
curbura Str. T. Neculai / Şos. Iaşi – Voineşti nu va putea fi complet
remediată, aceste străzi fiind importante momentan pentru accesele în
zonă; însă acest aspect va putea fi ameliorat prin prevederea unui
drum nou de acces din DJ 248A spre zona deservită de Str. Podişului,
astfel ca acesta din urmă să funcţioneze numai pentru riverani şi,
eventual, în scop de deservire;
- dimensionarea intersecţiilor dintre drumurile actuale (foste drumuri de
exploatare) şi Şos. Iaşi – Voineşti;
 crearea unor legături fluente între zone şi subzone;
 crearea unor noi trasee, în cadrul unor viitoare reparcelări ale terenurilor
existente.

2.5. OCUPAREA TERENURILOR

2.5.1. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FUNCŢIUNILOR CE

OCUPĂ ZONA STUDIATĂ
Pe ansamblu, funcţiunea zonei, după cum s-a manifestat deja tendinţa, este
rezidenţială, asemenea şi a vecinătăţilor imediate.
Toate parcelele care compun zona studiată sunt proprietăţi particulare,
unele dintre acestea fiind ocupate şi de construcţii având funcţiunea de locuinţe
unifamiliale. O parte din parcelele existente au rămas plantate cu pomi fructiferi
aparţinând fostei livezi a IAS Miroslava.
Momentan, nici o parcelă nu este ocupată de alte tipuri de funcţiuni decât
cea rezidenţială.

2.5.2. RELAŢIONĂRI ÎNTRE FUNCŢIUNI

Având în vedere cele precizate anterior, deocamdată acest aspect nu face
obiectul studiului. Va fi însă valabil într-o perspectivă viitoare, urmare a dezvoltării
zonei (conform precizărilor din cap. 2.1.3.)

15
 2.5.3. GRADUL DE OCUPARE AL ZONEI CU FOND CONSTRUIT
Zona studiată este parţial construită, imobilele prezente aici ocupând o
suprafaţă de cca 12.769 mp (cca 1,28 ha), care, raportată la suprafaţa totală de
109,28 ha a zonei, conduce la un procent actual de ocupare a terenurilor de 1,17%,
deşi densitatea cea mai mare a construcţiilor se află în zona adiacentă limitei
teritoriului administrativ.

2.5.4. ASPECTE CALITATIVE ALE FONDULUI CONSTRUIT

Starea fondului construit se prezintă astfel:
 imobilele existente executate anterior, imediat după 1991, au o calitate foarte
slabă atât din punct de vedere constructiv, cât şi din punct de vedere arhitectural
– urbanistic;
 imobilele executate recent, după anii 1999 – 2000, chiar dacă unele sunt în
stadiu de execuţie, prezintă calităţi tehnice şi arhitectural – urbanistice
satisfăcătoare sau bune.
Ceea ce se poate menţiona în ansamblu este însă lipsa de unitate din punct
de vedere urbanistic a cartierului care deja se constituie.

2.5.5. ASIGURAREA CU SERVICII A ZONEI, ÎN CORELARE CU

ZONELE VECINE
După cum s-a mai menţionat şi în capitolele anterioare, zona este lipsită de
servicii. În vecinătăţi, acestea sunt foarte slab reprezentate, singurul echipament
public ce poate deservi zona fiind (după cum s-a precizat la cap. 2.2.2.) şcoala
generală situată în vechiul intravilan, însă această deservire este valabilă numai
pentru aria propusă prin P.U.G. spre a fi introdusă în intravilan, respectiv cea
cuprinsă între Str. Văleni şi Str. Podişului.

2.5.6. ASIGURAREA CU SPAŢII VERZI

Spaţiile verzi se concretizează în prezent în:
 grădinile aferente locuinţelor deja executate;
 plantaţiile se pomi fructiferi de pe parcelele neconstruite.
Prin prezenta documentaţie se va studia modul de ocupare al terenurilor cu
spaţii verzi, ţinând cont de dimensiunea şi amplasarea parcelelor, de modul de
percepţie al volumelor construite, precum şi de prezenţa pantelor naturale ale
versantului.

2.5.7. EXISTENŢA UNOR RISCURI NATURALE ÎN ZONA STUDIATĂ

SAU ÎN ZONELE VECINE
Nu sunt, conform şi precizărilor din cap. 2.3.5.

2.5.8. PRINCIPALELE DISFUNCŢIONALITĂŢI

Principalele disfuncţionalităţi care se remarcă în ceea ce priveşte ocuparea
terenurilor, sunt:
- în ansamblu, noul cartier are caracter strict rezidenţial, neavând
prevăzută o zonă de dotări;

16
 - vecinătăţile imediate nu beneficiază în prezent de servicii aferente zonei
rezidenţiale.
Alte disfuncţii, raportate la terenurile existente pe amplasamentul care face
obiectul P.U.Z. sunt:
- forma geometrică a terenurilor;
- disproporţia în ceea ce priveşte dimensiunile terenurilor unele faţă de
altele, aflate în vecinătate imediată.
O altă disfuncţie necesar de semnalat este, totodată, şi aglomerarea de
imobile pentru locuit deja executate în zona adiacentă limitei teritoriului administrativ
(fapt care a şi condus la propunerea introducerii în intravilan a acestei zone), o bună
parte dintre acestea beneficiind deja de Autorizaţii de Construire eliberate de
Primăria Comunei Miroslava.
Din punct de vedere urbanistic, se semnalează o certă disproporţie între
ariile aglomerate de construcţii şi cele neconstruite, corelată cu lipsa unităţii
arhitectural – urbanistice menţionată anterior.

2.6. ECHIPARE EDILITARĂ

2.6.1. STADIUL ECHIPĂRII EDILITARE A ZONEI, ÎN CORELARE CU

INFRASTRUCTURA LOCALITĂŢII

2.6.1.1. Reţea de distribuţie apă potabilă

În zona ce face obiectul PUZ există construcţii de locuinţe atât pe
amplasamentul cuprins între Str. Văleni şi Str. Podişului, un număr de patru locuinţe
de-a lungul Şos. Iaşi – Voineşti, precum şi o mare aglomerare de locuinţe în imediata
apropiere de Comuna Miroslava, respectiv de limita teritoriului administrativ Iaşi.
Pe terenul situat la limita intravilanului municipiului Iaşi sunt puţine
construcţii.
Alimentarea cu apă este asigurată prin reţele subterane din polietilenă
Dn 100 mm pozate pe Str.Văleni şi Str. Podişului, racordate prin intermediul unei
staţii de pompare la rezervorul îngropat, cu capacitatea de 200 mc existent.

2.6.1.2. Reţea de canalizare

În perimetrul studiat colectarea, evacuarea şi descărcarea apelor uzate
menajere din cadrul locuinţelor individuale se realizează:
- prin racordarea la reţeaua publică de canalizare existentă pe Str. Văleni şi
Str.Podişului (în curs de execuţie);
- local, prin haznale de tip uscat, nevidanjabile, sau prin descărcare în incinta
proprietăţilor;
Apele pluviale ce se scurg de pe acoperişurile tip şarpante şi de pe
suprafeţele sistematizate (drumuri, platforme betonate – Str. Văleni) nu beneficiază
de un sistem centralizat de colectare, evacuarea realizându-se liber.
Întrucât mare parte din uliţele existente (inclusiv Str. Podişului) nu au
practicate şanţuri colectoare adiacente, sunt zone în care apele pluviale stagnează,
provocând îngreunarea circulaţiei.

2.6.1.3. Reţea de transport energie electrică

În zona rezidenţială propusă prin prezenta documentaţie nu există reţele de
medie tensiune. Necesarul energetic pentru satisfacerea noilor consumatori proveniţi
din propunerile de extindere va fi preluat din reţeaua de distribuţie de joasă tensiune

17
(L.E.A. 0,4 KV) a Comunei Miroslava şi din reţeaua de joasă tensiune cu plecare din
postul de transfomare PT M 52 (1 x 400 KVA) zona Galata.

2.6.1.4. Reţea de telecomunicaţii

Zona rezidenţială propusă nu este echipată complet cu reţea de
telecomunicaţie.
În apropierea zonei rezidenţiale propuse există o reţea de telecomunicaţie
montată pe stâlpi de L.E.A. de pe Şos. Iaşi – Voineşti, precum şi pe Str. Văleni.
Această reţea este de tip ALCATEL.
Este necesară extinderea reţelei pentru satisfacerea cererilor abonaţilor
care solicită telefon.

2.6.1.5. Surse şi reţea de alimentare cu căldură

Zona nu este racordată la reţeaua urbană de termoficare.

2.6.1.6. Alimentare cu gaze naturale

Străzile Văleni şi Podişului beneficiază de existenţa unor reţele subterane
de distribuţie a gazelor naturale de presiune redusă.
Încălzirea locuinţelor individuale din zona studiată se realizează:
- local, cu sobe alimentate cu lemne sau cărbuni
- cu centrale termice proprii, alimentate cu gaze naturale, la parte din locuinţele
situate pe Str. Văleni şi Str. Podişului
Prepararea hranei în gospodăriile individuale se realizează prin intermediul:
- plitelor cu combustibil solid
- maşinilor de gătit tip aragaz cu funcţionare pe gaze naturale

2.6.2. PRINCIPALELE DISFUNCŢIONALITĂŢI

În perimetrul studiat există reţele de apă, canalizare şi distribuţie gaze
naturale doar în zona Str. Văleni şi Str. Podişului, fără ca toate locuinţele individuale
să fie, în prezent, racordate la aceste utilităţi.
Din lipsa unui sistem organizat, apele uzate menajere şi cele pluviale
poluează solul şi conduc la erodări necontrolate ale terenului.
Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere solide constituie o
importantă sursă de poluare a solului şi a aerului.

2.7. PROBLEME DE MEDIU

2.7.1. RELAŢIA CADRU NATURAL – CADRU CONSTRUIT

Anterior redobândirii drepturilor de proprietate pe zona respectivă, aceasta a
aparţinut IAS Miroslava, fiind plantată cu pomi fructiferi, zona formând o amplă
livadă, dublată, pre arii restrânse, de vii. După reconstituirea proprietăţilor, toate
aceste culturi au fost în bună parte distruse.
În acest context, nu se poate face referire la un cadru natural de o anumită
categorie.
De asemenea, zona este slab construită, o bună parte din imobilele cu
destinaţia de locuinţe existente fiind încă în curs de execuţie.

18
 Adiacent zonei studiate, în partea nordică, în extravilan, pe versantul Galata,
există o pădure care creează un cadru ambiental la limita zonei delimitată de
Str. Văleni.
Având în vedere cele precizate mai sus, nu pot fi făcute alte referiri în carul
acestui capitol.

2.7.2. EVIDENŢIEREA RISCURILOR NATURALE ŞI ANTROPICE

După cum s-a mai menţionat, zona nu prezintă riscuri, având stabilitatea
generală asigurată, conform studiului geotehnic elaborat ca studiu preliminar.
Despre riscuri antropice nu poate fi vorba deocamdată, terenurile aparţinând
aproape integral persoanelor fizice şi juridice, zona aproape neconstruită, iar fosta
livadă aproape desfiinţată.

2.7.3. MARCAREA PUNCTELOR ŞI TRASEELOR DIN SISTEMUL

CĂILOR DE COMUNICAŢII ŞI DIN CATEGORIILE ECHIPĂRII
EDILITARE, CE PREZINTĂ RISCURI PENTRU ZONĂ
Nu sunt.

2.7.4. EVIDENŢIEREA VALORILOR DE PATRIMONIU CE NECESITĂ

PROTECŢIE
Nu sunt.

2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

2.8.1. OPŢIUNILE POPULAŢIEI ŞI PUNCTELE DE VEDERE ALE

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
Principalele opţiuni ale populaţiei, manifestate momentan prin beneficiarii
P.U.Z., se referă la:
- introducerea zonei în intravilan;
- realizarea unor accese corespunzătoare în zonă;
- echiparea zonei din punct de vedere tehnico-edilitar;
- obţinerea Autorizaţiilor de Construire.
Aceste opţiuni se află în strânsă legătură şi cu disfuncţiile semnalate şi în
prezenta documentaţie, în capitolele anterioare:
- construcţiile de locuinţe executate după anul 1991 sunt amplasate
aleator, condiţionând parţial rezolvarea urbanistică a zonei;
- lipsa legăturilor carosabile optime între cartierul rezidenţial
“Galata” şi drumul judeţean DJ 248A;
- intersecţii neamenajate;
- inexistenta spaţiilor de parcare;
- lipsa suprastructurii la drumurile existente din cartier;
- insuficienta drumurilor;
- zona este slab reprezentată în ceea ce priveşte reţelele edilitare,
aici existând numai reţele electrice şi reţele de gaz, precum şi
reţea de alimentare cu apă şi de canalizare pe str. Văleni şi Str.
Podişului, pe această din urmă stradă reţeaua de canalizare
aflându-se în execuţie.

19
 Punctul de vedere al administraţiei publice locale manifestat prin Comisia de
Urbanism a C.L.M. Iaşi, constă în:
 Studierea întregii zone cuprinsă între intravilanul vechi, Şos. Iaşi – Voineşti şi
teritoriul administrativ Iaşi, extinderea propusă prin P.U.G., precum şi zona aflată
în extinderea nordică a acesteia din urmă, între străzile Văleni şi Podişului,
limitele zonei fiind dictate de: limita intravilanului existent, conform P.U.G., de
limitele parcelelor construite din imediata vecinătate a teritoriului administrativ şi
în prelungirea intravilanului propus prin P.U.G., precum şi de un drum existent ce
face legătura între Str. Podişului şi drumul existent din zona adiacentă teritoriului
administrativ, zonă ce uneşte cele două ample zone precizate anterior;
 Stabilirea unor soluţii urbanistice de aşa manieră încât să nu fie necesare
modificări ulterioare majore;
 Prevederea unor zone, nedetaliate în prezenta documentaţie, aferente zonei /
zonelor de dotări de cartier;
 Rezolvarea acceselor şi a circulaţiilor în zonă;
 Rezolvarea echipării edilitare a zonei, atât în prezent, cât şi în perspectivă

2.8.2. PUNCTUL DE VEDERE AL ELABORATORULUI P.U.Z.

Misiunea elaboratorului PUZ este aceea de a corela analiza situaţiei
existente cu opţiunile populaţiei şi punctele de vedere ale administraţiei publice
locale, oferind soluţiile optime de rezolvare urbanistică, a infrastructurii rutiere şi
pietonale, precum şi a echipării edilitare.
Totuşi, proiectantul îşi exprimă o rezervă privind cartierul în ansamblu în
ceea ce priveşte continuitatea imediată a rezolvărilor urbanistice propuse prin
prezentul P.U.Z. Chiar dacă pentru zona studiată prin prezenta documentaţie se vor
găsi soluţiile optime privind funcţionarea cartierului respectiv, materializarea acestora
se va putea realiza într-o perspectivă îndepărtată, deoarece:
 tendinţa actuală este aceea de a se construi locuinţe individuale. Astfel, pentru
început, zona va fi foarte săracă în dotări, sau lipsită complet de acestea, fapt ce
se va resimţi pe măsură ce cartierul va fi populat cu imobile de locuit;
 la amploarea sa, cartierul necesită o zonă de echipamente publice şi de
agrement – loisir, sport, cultură – ori forma de proprietate fiind cea particulară a
persoanelor fizice şi juridice, acest lucru va fi foarte greu de realizat în
perspectiva imediată;
 repercelările viitoare vot trebui să ţină seama de posibilităţile de acces, prevăzute
prin prezentul P.U.Z. ca noi artere de circulaţie. Astfel, acestea nu se vor putea
materializa decât prin efortul comun al proprietarilor terenurilor învecinate unele
cu altele, în condiţiile solicitării proiectantului P.U.Z. ca ntreprenor;
 realizarea echipării edilitare necesită un efort financiar considerabil pentru a
echipa complet zona, la capacităţile preconizate.
Proiectantul P.U.Z. îşi exprimă părerea că disfuncţionalităţile deja constatate
se vor agrava pe măsură ce zona se va constitui, antrenând alte disfuncţionalităţi.
Din acest motiv, dictat de cele prezentate succint anterior, în anii viitori,
cartierul va necesita restudierea globală, în scopul eliminării disfuncţionalităţilor,
respectiv actualizarea prezentei documentaţii, la un interval periodic de cca 5 ani –
până la punctul în care nu va mai fi necesară nici o reactualizare. Nu mai puţin
importantă în acest sens va fi şi implicarea administraţiei publice locale, în ceea ce
priveşte:
 Solicitarea, prin Certificatele de Urbanism, a extrasului de Regulament Local de
Urbanism aferent P.U.Z. pentru parcela respectivă, din partea elaboratorului
prezentei documentaţii (semnat şi ştampilat în original), prin care proiectantul va
aplica şi adapta Regulamentul la situaţia concretă a terenului, ţinând seama de

20
 solicitarea beneficiarului privind funcţiunea clădirii / clădirilor, cu încadrare n
prevederile Regulamentului P.U.Z. aprobat.
 Condiţionarea, prin Certificatele de Urbanism eliberate, a elaborării unor
documentaţii care să prevadă funcţiuni publice pe zone prevăzute special pentru
acestea;
 Perfectarea unor schimburi de teren cu proprietarii terenurilor din zona prevăzută
pentru amenajări sportive şi loisir, iar ulterior, realizarea unor planuri
investiţionale pentru această zonă şi prevederea de fonduri locale sau din alte
surse, în vederea constituirii acestei zone;
 Precizarea, în Certificatele de Urbanism eliberate, a zonelor prevăzute pentru noi
artere de circulaţie, acestea având instituită interdicţie de construire pe acea
porţiune, precum şi a fâşiilor de teren ce vor intra în domeniul public în scopul
reprofilării drumurilor existente;
 Introducerea în planurile investiţionale de perspectivă realizarea infrastructurii
tehnice a zonei.
Pentru a putea fi materializate propunerile din prezenta documentaţie, va fi
necesară o conlucrare directă şi permanentă între administraţia publică locală,
proiectantul P.U.Z. şi populaţia din zonă, fapt necesar a fi precedat de informarea
prin mass – media şi prin afişarea la sediul Consiliului Local Iaşi – Primăria
Municipiului Iaşi, a documentaţiei respective şi a problemelor necesar a fi rezolvate.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

Aceste propuneri, după o analiză a situaţiei existente extinsă şi în vecinătăţi,

se vor raporta cu precădere la zona ce face obiectul prezentei documentaţii PUZ.

3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

3.1.1. CU CARACTER ANALITIC

Primele studii efectuate au fost cele de teren, respectiv aducerea la zi a
suportului topografic al amplasamentului studiat (ceea ce nu a condus la probleme
speciale, datorită faptului că zona este relativ slab construită), precum şi elaborarea
studiului geotehnic. Aceste studii s-au materializat în suportul pentru elaborarea
documentaţiei, precedată de tema de proiectare.
Studiul relaţiei dintre zonă şi oraş a avut drept scop relaţionarea acesteia, ca
zonă de extindere rezidenţială, cu zonele funcţionale ale localităţii, precum şi
deservirea cu servicii de interes general (echipamente publice, servicii comerciale şi
profesionale, servicii productive şi loisir). Din acest punct de vedere a rezultat faptul
că zona este izolată de pulsul urban, fapt care, de asemenea, se va constata în
viitor, în cadrul funcţionării zonei.
Zona studiată se constituie pe un ţesut urban inexistent, acesta fiind
reprezentat numai în vecinătăţi ca ţesut urban vechi. De aceea, nu se poate face
referire nici la impactul asupra mediului, cu atât mai mult cu cât zona va avea acelaşi
caracter cu cel al vecinătăţilor.
Studiul privind organizarea existentă a circulaţiei accentuează izolarea zonei
studiate, prin faptul că accesele în zonă sunt foarte anevoioase. Există totuşi condiţii
de rezolvare a acestei probleme, condiţii ce implică, pe lângă reglementarea
urbanistică, probleme de ordin juridic.

21
 Echiparea edilitară impune aceleaşi categorii de probleme ca şi circulaţia
carosabilă şi accesele în zonă, cu atât mai mult cu cât există posibilităţi de racordare
la reţelele urbane edilitare existente.

3.1.2. CU CARACTER CONSULTATIV

Acestea au fost evidenţiate în cap. 2.8.1, referitor la opţiunile populaţiei.
Totodată, elaboratorul PUZ solicită, pe parcursul elaborării documentaţiei, consultaţii
preliminare definitivării lucrării din partea Comisiei de Urbanism a CLM Iaşi.

3.1.3. CU CARACTER PROSPECTIV

Referitor la prognozarea unei posibile evoluţii în ceea ce priveşte
dezvoltarea funcţiunilor, elaboratorul PUZ şi-a exprimat părerea în cadrul cap. 2.8.2.
Concluzionând, se poate spune că, odată construită numai cu imobile de
locuit, având în vecinătăţi zone la fel de sărace în servicii de interes general, este
evident faptul că va deveni inevitabilă o diversificare a funcţiunilor, însă acest
fenomen va trebui studiat şi controlat.
Având în vedere faptul că zona propusă ca extindere a intravilanului oraşului
Iaşi este doar parţial construită, iar în cadrul acesteia, o pondere însemnata o au
proprietăţile particulare, cartierul rezidenţial “Galata” are valenţe privind o dezvoltare
economică, socială şi urbanistică ulterioară, acest lucru fiind posibil printr-o
judicioasa gestionare a fondului construit şi formelor de proprietate ale terenurilor,
sub toate aspectele (economice, sociale, ale cadrului natural, fondului construit,
precum şi sub aspectele dotărilor tehnico-edilitare, ale circulaţiilor şi gospodăriei
comunale), cu atât mai mult cu cât beneficiază de amplasarea la drumul judeţean
DJ 248 – importantă arteră de penetrare în oraş. Acest lucru va însă posibil numai cu
directa implicare a administraţiei publice locale (după cum s-a precizat şi la
cap. 2.8.2.)
Planul Urbanistic Zonal, prin scopul propus, va oferi direcţiile principale ale
acestei dezvoltări, reprezentând instrumentul de lucru al Consiliului Local prezent şi
al celor viitoare în vederea gestionării potenţialului existent al cartierului.
În ceea ce priveşte priorităţile în vederea aplicării Planului Urbanistic Zonal,
se remarcă, pe domenii următoarele:
1) Din punct de vedere economic:
- Crearea unei / unor zone distincte ca centre de cartier, cu activităţi economice care să
răspundă nevoilor populaţiei în ceea ce priveşte dotările şi, implicit, dezvoltarea
sectorului economic terţiar.
2) Din punct de vedere social:
- atragerea forţei de muncă preconizată în cartier în activităţile din sectorul terţiar;
- echiparea cartierului cu unităţi de învăţământ şi sănătate, precum şi cu dotări
având caracter de sport şi agrement;
- rezolvarea posibilităţilor de deplasare a populaţiei în localitate în condiţii bune;
3) Din punct de vedere geotehnic:
- respectarea prevederilor din studiul geotehnic pe amplasamentul P.U.Z.
4) Din punct de vedere al fondului construit şi al utilizării terenurilor:
- stabilirea unor reglementari şi măsuri de construire a imobilelor, respectând dreptul
de proprietate asupra terenurilor, astfel încât cartierul să se remarce printr-o nota
personală, proprie, distinctă, conferindu-i-se un caracter unitar;
- dotarea cartierului cu servicii şi echipamente publice;
- interzicerea execuţiei construcţiilor pe terenuri improprii sau a locuinţelor de-a
lungul drumului judeţean, fără bandă verde de protecţie;
- interzicerea coabitării unor funcţiuni incompatibile;
- prevederea echipamentelor publice;
- dotarea cartierului cu spaţii verzi amenajate;

22
- dotarea cu amenajări sportive.
5) Din punct de vedere al reţelei stradale:
- modernizarea străzilor existente;
- rezolvarea scurgerii apelor pluviale de-a lungul drumurilor existente;
- amenajarea intersecţiilor propuse;
- crearea unor legaturi rutiere între diferitele subzone ale cartierului, precum şi între
cartier în sine şi teritoriile învecinate existente şi propuse prin P.U.G. – Municipiul Iaşi.
6) Din punct de vedere al reţelei edilitare:
- extinderea reţelei de alimentare cu apă, canalizare şi de gaze naturale astfel încât să
deservească întreaga zonă;
- rezervarea unui culoar de protecţie în lungul traseului reţelei electrice de înaltă
tensiune;
- echiparea cartierului cu reţea de alimentare cu apă şi canalizare menajeră;
- reglementarea, în ceea ce priveşte construcţiile noi propuse prin P.U.Z., la distantele
minime admise faţă de reţelele edilitare.

7) Din punct de vedere al gospodăriei comunale:

- rezolvarea salubrităţii, prin prevederea, în primul rând a platformelor gospodăreşti,
precum şi organizarea circuitului în sensul asimilării cartierului în circuitul de
salubritate al oraşului.

3.2. PREVEDERI ALE P.U.G.

Conform P.U.G. – Municipiul Iaşi, zona studiată se află parţial în cadrul

intravilanului extins, în unitatea teritorială de referinţă LB,C2, parţial în extravilan.
Întrucât se urmăreşte crearea unei unităţi urbanistice, cartierul va fi tratat ca un tot
unitar, zonele şi subzonele acestuia fiind asimilate deopotrivă celor similare
prevăzute în P.U.G.
Acest cartier reprezintă doar o parte dintr-o arie mai mare de extindere a
intravilanului localităţii, prevăzută prin P.U.G., destinată preponderent cartierelor
rezidenţiale, dublate de spaţii verzi şi echipate cu centre de cartier, la care se
adaugă, prin prezentul P.U.Z., noi arii de extindere, în prelungirea celei iniţiale.
Din cadrul zonei adiacente amplasamentului studiat, situată în cadrul
intravilanului extins prin P.U.G. fac parte:
 LBC2 – zona rezidenţială – situată la sud de Şos. Iaşi – Voineşti;
 CB6 – centru de studii teologice – adiacent subzonei menţionată anterior (LBC2);
 Cartier rezidenţial tip LBC2, echipat cu:
CM – zone mixte conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice,
activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe;
CC – zone centre de cartier, similare subzonelor CM;
P1a – grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice;
P4 – spaţii verzi pentru protecţia versanţilor şi a cursurilor de apă;
P5 – culuoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică.
Conform P.U.G. – Municipiul Iasi, subzona LBC2 se compune din:
LB2 – locuinţe colective mijlocii, cu maximum P + 3E, retrase de la aliniament, în
regim de construire discontinuu;
LC2 – locuinţe individuale sau colective mici, cu P – P + 1E, retrase de la aliniament,
cu regim de construire discontinuu.

23
PREVEDERI P.U.G. PENTRU SUBZONA LB2
(locuinte colective mijlocii, cu maxim P + 3E)
Pentru aceasta categorie de locuinte este obligatorie realizarea unor
operatiuni urbane pe baza unor P.U.Z.-uri cu urmatoarele conditii:
1) Operatiunile sa se realizeze in parteneriat public – privat, sectorului public
revenindu-i responsabilitati privind operatiunile funciare prealabile, lucrarile
principale de infrastructura, echipamentele publice aferente locuintelor, locuintele
sociale si amenajarile plantate publice si garantarea calitatii generale a
operatiunii in care intra bani publici;
2) Marimea unei operatiuni sa nu depaseasca un numar de maxim 1000 locuinte;
3) Locuintele sociale sa fie integrate intr-o pondere de maxim 30% in orice
operatiune de construire a locuintelor.
Nu au fost puse in evidenta echipamentele publice aferente zonei
rezidentiale, in planurile P.U.G. fiind insa stabilite, pe fiecare cartier, in piesele scrise,
deoarece acestea vor putea fi precizate corect numai in faza P.U.Z., odata cu
stabilirea tramei secundare de circulatie. Pentru echipamentele publice nu se indica
prevederi, deoarece ele depind de norme specifice si nu pot face obiectul speculei
imobiliare.
In ceea ce priveste utilizarile functionale, sint admise:
- locuintele in proprietate privata;
- constructii aferente echiparii tehnico – edilitare;
- amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si locuri de joaca pentru
copii, amenajari de sport pentru tineret;
- echipamente publice la nivel rezidential si de cartier: crese, gradinite, scoli
primare si gimnaziale, licee, dispensare urbane si dispensare policlinice;
- biserici parohiale.
In cadrul acestor utilizari sint admise urmatoarele conditionari:
- locuinte sociale cu conditia sa nu depaseasca 30% din numarul total al
locuintelor dintr-o operatiune;
- se admite mixtarea cu locuinte individuale cu conditia asigurarii intimitatii
locuintelor individuale si bunei functionari a celor doua moduri diferite de
locuire;
- se admit echipamente publice la parterul blocurilor de locuit cu urmatoarele
conditii:
- dispensarele de la parterul blocurilor sa aiba un acces separat de cel
al locatarilor;
- cresele si gradinitele sa aiba in utilizare exclusiva o suprafata minima
de teren de 300 mp.
- se admit la parterul blocurilor spatii comerciale exclusiv pentru aprovizionarea
cu produse zilnice, numai la intersectii de strazi si in limitele unei raze de
servire de 250 metri.
In ceea ce priveste conditiile de amplasare, echipare si conformare a
cladirilor, se recomanda:
 cladirile de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu, sau pot fi grupate pe un
teren utilizat in comun;
 retragerea fata de aliniament va fi de minim 4,00 m;
 fata de limitele laterale constructiile se vor retrage la o distanta egala cu cel putin
jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3,50 m, iar fata de limita posterioara la
o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 5,00 m;
 in privinta amplasarii cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela, acestea se
vor putea amplasa la o distanta egala cu inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu
mai putin de 4,00 m; distanta se poate reduce la jumatate dar nu mai putin de
3,00 m daca fatadele care sint fata in fata nu au ferestre pe care se lumineaza
natural incaperi de locuit sau de lucru;

24
 parcajele se vor amenaja in afara terenului apartinind circulatiilor publice;
 accesul intr-un parcaj situat lingă un drum public va fi asigurat prin interiorul
proprietatii si nu direct din circulatia publica;
 inaltimea maxima a cladirilor cu locuinte colective masurata intre teren si cornisa
este de 12,00 m (P + 3E); inaltimea se poate majora la 15,00 m, cu conditia ca
inaltimea medie sa nu depaseasca 12,00 m in gruparea respectiva de locuinte;
 pentru lotizarile de case individuale, inaltimea maxima este de 9,00 m, cu rezerva
ca inaltimea medie sa nu depaseasca 7,00 m;
 toate cladirile vor avea acoperis;
 terenul ramas liber in afara circulatiilor si a parcelelor va fi plantat cu un arbore la
fiecare 100 mp;
 terenul amenajat ca spatiu de joaca, de odihna si gradini de fatada decorative va
reprezenta cel putin 50% din suprafata totala a terenului neconstruit;
 in orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp se va prevedea
ca minim 10% din aceste spatii sa fie destinate folosintei in comun;
 limitele laturilor si a gruparilor de blocuri vor fi prevazute cu garduri transparente
dublate de un gard viu avind 1,50 m inaltime, din care un soclu opac de 0,30 m,
sau numai cu borduri de 0,30 m si gard viu de 1,50 m pentru asigurarea intimitatii
locuintelor si descurajarea intruziunilor infracţionale.
In ceea ce priveste posibilitatile maxime de ocupare si utilizare a
terenului se recomanda:
POTmaxim = 40% pentru locuinte individuale;
= 20% pentru locuinte colective;
CUTmaxim = 0,60 la cladirile individuale;
= 0,80 la cladirile colective
PREVEDERI P.U.G. PENTRU SUBZONA LC2
(locuinte individuale sau colective mici, cu P + 1,2E)
Se recomanda ca in raport cu caracteristicile geotehnice sa se prefere
constructii in regim continuu, cuplat si izolat; conformare in plan a raportului
lungime/latime = 12 - 12,5;
Se recomanda ca in cazul cladirilor de locuit izolate si cuplate sa se adopte
si tipul de doua locuinte separate, una la parter iar alta la etaj (tipul de locuinta
colectiva mica), avind avantajul accesului mai usor la proprietate in conditii
superioare de confort si a unei utilizari mai favorabile a terenului si a echiparii
edilitare;
Se admite mansardarea si ridicarea la 9,00 m. a cladirilor cu conditia
respectarii pe lotizare a CUT.
Se recomanda dispunerea locuintelor pe aliniament (LC1) in cazul insulelor
inguste din trama existenta si in cazul fundaturilor semiprivate din noile lotizari.
In ceea ce priveste utilizarile functionale admise, acestea se vor rezuma
numai la:
- locuinte individuale si colective mici izolate si cuplate;
- echipamente publice de nivel rezidential;
- biserica.
In cadrul acestor utilizari sint admise urmatoarele conditionari:
- se admit functiuni comerciale si servicii profesionale cu conditia ca suprafata
acesstora sa nu depaseasca 200 mp ADC si sa nu afecteze linistea,
securitatea si salubritaatea zonei; se recomanda ca acestea sa fie dispuse la
intersectii si sa se considere ca au o arie de deservire de 250 m.;
- se admite mansardarea, considerindu-se in calcul CUT un plus de 60% din aria
unui nivel curent.

25
 In ceea ce priveste conditiile de amplasare, echipare si conformare a
cladirilor, se fac urmatoarele recomandari:
 parcela este construibila daca se respecta cumulativ urmatoarele conditii:
- in cazul constructiilor insiruite, o parcela are suprafata minima de 150 mp, un
front la strada de minim 8,0 m si un acces carosabil ocazional in lungul limitei
posterioare a parcelei pentru accesul vehicolelor pompierilor si alte servicii;
- in cazul constructiilor cuplate si izolate, o parcela are suprafata minima de 200
mp si un front la strada de minim 12,0 m;
- in cazul locuintelor colective mici formate din doua apartamente in cladiri
cuplate sau izolate, o suprafata minima de 400 mp si un front la strada de
minim 12,0 m;
- adincimea parcelei este mai mare sau egala cu latimea;
- parcela este accesibila dintr-un drum public direct sau prin servitute printr-o
trecere de minim 3,0 m;
 retragerile de la aliniament vor fi de minim 4,0 m;
 amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor se va
realiza in modul urmator:
- cladirile dispuse izolat se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu
minim jumatate din inaltimea la cornise dar nu mai putin de 3,00 m;
- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din
inaltime dar nu mai putin de 5,0 m;
- in cazul laturilor putin adinci se accepta retragerea cladirilor izolate pe latura
posterioara a parcelei numai in cazul in care pe aceasta limita exista deja
calcanul unei cladiri principale de locuit iar adosarea respecta inaltimea si
latimea acestui calcan, prevederea nefiind valabila in cazul unor anexe si
garaje;
 in cazul amplasarii a doua sau mai multe cladiri pe aceeasi parcela, acestea se
vor amplasa unele fata de altele astfel incit distanta minima dintre acestea sa fie
egala cu jumatate din inaltimea la cornisa a cladirii celei mai inalte, dar nu mai
putin de 3,00 m;
 parcela va avea asigurat un acces carosabil de minim 3,00 m, iar stationarea
autovehicolelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor
publice si a parcajelor publice;
 inaltimea maxima a cladirilor va fi de 9,00 m. (P + 2E);
 toate cladirile vor fi prevazute cu acoperis; garajele si anexele vizibile din
circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala;
 spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada;
spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate
si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp; se recomanda ca pentru imbunatatirea
microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese;
 gardurile la strada vor avea inaltimea de 1,50 m, din care un soclu opac de 0,30
m si o parte transparenta dublata sau nu de gard viu; gardurile spre limitele
separative vor putea fi opace, cu inaltimi de maxximum 2,20 m, care vor masca
spre vecini garaje, sere, anexe.
In ceea ce priveste posibilitatile maxime de ocupare si utilizare a
terenului se impun:
POTmaxim = 30%
CUTmaxim = 0,60 m.p. ADC/m.p. teren
– pentru constructii P + 1E
= 0,90 m.p. ADC/m.p. teren
– pentru constructii P + 2E

26
CORELARE CU NORMATIVELE IN VIGOARE
Principalele aspecte necesare, a fi luate in considerare se refera la
amplasarea constructiilor in teren, procentul de ocupare al terenului (POT) si
coeficientul de utilizare al terenului, conformarea volumetrica si arhitectural –
urbanistica a cladirilor, orientarea fata de punctele cardinale, precum si indicii de
locuibilitate si tipul de locuinte, toate aceste aspecte fiind corelate in principal cu
HGR 525/96 si Legea 114/96 – Legea locuintei.
Astfel, se impun:
 In privinta amplasarii cladirilor:
- acestea se vor realiza izolat sau cuplat,semiinchis sau inchis;
- se recomanda un singur regim pe ambele laturi ale strazii, exceptie facind
directia est – vest, la care latura nordica se poate face in regim inchis, precum
si latura sudica la care, din motive de insorire, se prefera un regim cuplat, iar in
cadrul acestei amplasari:
- strazile de coasta:
- latura superioara – regim inchis;
- latura inferioara – regim cuplat sau izolat (cu vederea spre vale);
- strazile cu curbura accentuata:
- latura concava – regim inchis;
- latura convexa – regim inchis, pentru o buna punere in vedere a
cladirilor;
- distanta cladirilor fata de inaltimea cladirii celei mai inalte va fi mai mare sau cel
putin egala cu aceasta (d  H, preferabil d > 2H);
- constructiile pentru invatamint vor avea o distanta fata de zona rezidentiala de
500 m pentru invatamintul prescolar si de 1000 m pentru scoli generale si licee;
- piata agroalimentara va fi asimilata subzonei de interes comercial sau va
pastra o distanta de minim 40 m fata de cladiri avind alta functiune decit cea
comerciala;
- constructiile pentru agrement, comert si servicii, dispensar policlinic si cultura,
in cadrul zonei rezidentiale, iar cele pentru amenajari sportive in zona verde;
functie de destinatie si importanta, constructiile pentru cultura se pot amplasa
si in zona verde;
 In privinta sigurantei contra incendiilor se va respecta Normativul P118/1999
privind:
- categoria de rezistenta la foc;
- dimensiunile cladirii functie de gradul de rezistenta la foc;
- intervalele de protectie contra focului dintre cladirile publice si locuinte;
 In privinta procentului de ocupare a terenului, se recomanda (conform HGR
525/1996), urmatoarele procente:
- zona centrala – 80%;
- zona mixta – 70%;
- zona rezidentiala:
- P/P + 1,2E – 35%;
-  P + 3E – 20%;
- preponderent rezidentiala – 40%;
- invatamint:
- 25% - pentru constructii;
- 75% - pentru curte pentru recreatie, terenuri si instalatii sportive, la care
zona verde este normata la 22 m.p./copil pentru crese si gradinite si
20 mp / elev pentru scoli si licee;
- sanatate – 20%, capacitatea normata fiind de 7,5 consultatii/an/locuitor x
5,00 m.p./consultatie;
- amenajari sportive:
- 50% - pentru constructii si amenajari sportive;

27
 - 20% - pentru alei, drumuri si parcaje;
- 30% - pentru spatii verzi.
 In privinta razelor de deservire si capacitati:
- invatamint:
- crese si gradinite – 0,400 km., capacitatea fiind de 40 – 50 locuri/1000
locuitori pentru gradinite si de 30 – 40 copii/1000 locuitori pentru crese;
- scoli – 0,800 – 1,500 km;
- sanatate – farmacii – 1 unitate/10000 locuitori;
- cluburi – 10 – 15 locuri in sala/1000 locuitori;
- amenajari sportive:
- stadion de cartier – 0,20 ha./1000 locuitori (minim 4,0 ha);
- terenuri de sport:
- cu teren de fotbal – 1,50ha (75 participanti);
- pentru antrenament – 1,00 ha. (50 participanti);
- gimnastica – 0,10 ha ( 5 participanti);
- terenuri joaca pentru copii – 0,02ha/1000 locuitori;
- sali de gimnastica si sport – 0,30 ha (pentru grup de doua sali in cadrul
complexelor sportive sau pe linga institutiile de invatamint);
- sali publice – 0,70 – 1,00 km;
- frizerii – 0,30 km;
- restaurante – 30 – 50 consumatori/1000 locuitori (2 schimburi);
- cofetarii – 5 locuri/1000 locuitori;
- magazine universale:
- 1200 mp/1000 locuitori – “parter”;
- 600 mp/1000 locuitori – “P + 1E”;
- 400 mp/1000 locuitori – “P + 2E”;
- piata agroalimentara – 2,00 km.;
- depozite si antrepozite – 0,10 – 0,20 ha/1000 locuitori;
 In privinta orientarii fata de punctele cardinale, spatiile cu diferite destinatii
vor fi orientate astfel:
- constructiile financiare:
- se vor orienta astfel incit sa permita insorirea spatiilor publice si
abirourilor;
- depozitele, atelierele si alte anexe se vor orienta catre nord;
- constructiile de cultura – spatiile de lectura si salile de expunere se vor orienta
la nord, nord-est si nord-vest;
- constructiile pentru invatamint:
- salile de clasa – la sud, sud-est si sud-vest;
- bibliotecile, atelierele, laboratoarele – la nord;
- terenurile de sport – cu latura lunga orientata pe directia nord – sud;
- constructiile pentru sanatate:
- saloanele, rezervele – la sud, sud-est, sud-vest;
- laboratoarele si serviciile tehnico – medicale – la nord;
- cabinetele – la sud, sud-est;
- constructiile si amenajarile sportive:
- vor fi prevazute cu masuri impotriva insoririi excesive;
- terenurile de sport in aer liber vor avea axa longitudinala pe directia nord-
sud, 15 spre vest sau est;
- idem piscine, dar 20 spre vest sau est;
- constructii pentru agrement:
- salile de tip club vor fi orientate catre sud, sud-vest, sud-est;
 In privinta acceselor carosabile:
- in cadrul aleilor infundate se vor prevedea spatii de intoarcere pentru
autovehicule avind 20 x 20 m;

28
 - parcelele situate spate in spate, adinci si construite cu case insiruite vor
beneficia de un drum de serviciu pentru deservirea gradinilor de fund de 3,00 –
6,00 m largime;
- daca intre doua rinduri de parcele exista un spatiu plantat public, o cresa sau o
gradinita, se vor prevedea una sau mai multe intrari de 4,00 – 8,00
m largime;
- pentru constructiile comerciale si de cultura se vor prevedea accese carosabile
separate pentru consumatori, personal si aprovizionare, precum si platforme de
depozitare si accese masini si utilaje speciale; de asemenea, aleile carosabile
si parcajele se vor prevedea pentru accesul din strazi de categoria I sau II, iar
parcajele din interiorul amplasamentului vor fi accesibile direct din strazi de
categoria III;
- constructiile pentru invatamint vor beneficia de accese de legatura ccu
circulatia majora si cu, eventual, mijloacele de transport in comun; de
asemenea, vor beneficia de doua accese carosabile separate pentru evacuari
in caz de urgenta;
- constructiile pentru sanatate vor avea asigurata legatura cu circulatia majora
de categoria I si II, prin doua accese carosabile separate (strazi de categoria IV
pentru deservirea locala si strazi de categoria III colectoare); in interiorul
amplasamentului se vor prevedea latimi carosabile de 3,50 m pentru o distanta
de 10,00 m si de 7,00 m pentru distante mai mari de 10,00 m; accesul
carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta aleile
de acces carosabile pentru personal si pacienti;
- constructiile si amenajarile sportive vor avea accese carosabile separate
pentru public, sportivi ssi personalul tehnic de intretinere, iar circulatiile
pietonale vor fi separate de cele carosabile; aleile carosabile de
descongestionare vor avea o latime de minim 7,00 m, cele de circulatie curenta
de minim 3,50 m;
- locuintele vor beneficia de accese carosabile pentru locatari, precum si pentru
colectarea deseurilor si PSI; in interiorul zonelor parcelate se vor prevedea
latimi de 3,50 m la lungimi de 25,00 m., precum si supralargiri de depasire si
suprafete pentru manevre si intoarcere; pentru lungimi de strazi de pina in
30,00 m. se va prevedea latimea strazii de 3,50 m. in profil transversal, iar
pentru lungimi maxime de 100,00 m. latimea strazii in profilul transversal va fi
de 7,00 m, cu supralargiri pentru manevre si intoarcere la capat.
 In ceea ce priveste parcajele, trebuiesc respectate urmatoarele prevederi
minimale:
- pentru locuinte:
- 1 loc/1 – 5 locuinte unifamiliale pe lot propriu;
- 1 loc/1 – 3 apartamente in locuinte semicolective;
- din totalul locurilor de parcare pentru locuinte individuale vor fi prevazute
garaje in procent de 60 – 100%;
- pentru constructii comerciale:
- 1 loc/200 mp ADC (pentru unitati  400 m.p.);
- 1 loc/100 mp ADC (pentru unitati de 400 – 600 m.p.);
- 1 loc/50 mp ADC (pentru unitati de 600 – 200 m.p.);
- 1 loc/5 – 10 locuri la masa pentru restaurante;
- in oricare din cazuri se vor prevedea si spatii de parcare pentru
autovehicule proprii;
- constructii culturale – 1 loc/10 – 20 locuri in sala sau 1 loc/50 mp pentru
muzee, expozitii;
- constructii de invatamint – 3 – 4 locuri/12 cadre didactice;
- constructii pentru sanatate – 1 loc/10 persoane angajate;
- constructii sportive – 1 loc/30 persoane;
- constructii pentru agrement:

29
 - 1 loc/10 – 30 persoane;
- 1 loc/3 – 10 membri (pentru cluburi);
 In ceea ce priveste repartizarea spatiilor verzi si plantate din cadrul parcelelor cu
diferite functiuni se va tine cont de urmatoarele procente minimale:
- constructii de locuinte – minim 2 mp/locuitor;
- constructii comerciale – 2 – 5%;
- constructii culturale – 10 – 20%;
- constructii de invatamint – 10 – 15 mp/bolnav, copil;
- constructii si amenajari sportive – minim 30%;
- constructii de agrement – minim 25%;
Tinind seama de situatia existenta pe amplasament in ceea ce priveste
forma juridica a terenurilor si, in consecinta, comanda sociala, precum si prevederile
din Planul Urbanistic General al Municipiului Iasi, ca unitate teritoriala de referinta
LBC (zona rezidentiala compusa din locuinte colective mijlocii cu inaltimi de maxim
P + 3E si din locuinte individuale si colective mici cu inaltimi de P – P + 1,2E),
cartierul respectiv se va incadra in categoria cartierelor cu locuinte de 2 – 3 – 4
nivele, cu o densitate a populatiei de cca 50 locuitori/ha si o suprafata a cartierului
de 109,28 ha, respectiv cu o populaţie estimată la cca 4300 – 4500 persoane,
raportată la suprafaţa ocupată de funcţiunea rezidenţială (85,29 ha).
Astfel, in ansamblu, procentele de ocupare a terenului total va fi de:
- constructii – 23 – 25%;
- spatii libere – 10%;
- spatii verzi si alei de deservire – 57,50 – 75,00%,
repartizate, tinind cont si de indicii in mp/locuitor, astfel:
 teren pentru constructii:
- locuinte – 18,00 – 20,00% / 9,00 – 10,00 mp/locuitor;
- cladiri publice – 2,50% / 1,30 mp/locuitor;
- constructii gospodaresti – 2,50% / 1,30 mp/locuitor;
 teren pentru spatii libere
- pentru copii – 6,00% / 3,00 mp/copil;
- pentru sport – 4,00% / 2,00 mp/locuitor;
 teren pentru:
- spatii verzi – 40 – 50% / 20,00 – 25,00 mp/locuitor;
- alei si curti de serviciu – 17,5 – 25,00% / 8,75 – 12,50 mp/locuitor;

3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

3.3.1. RELAŢIONAREA CU FORMELE DE RELIEF

Amplasamentul studiat se află situat pe Platoul Galata, la marginea
superioară sud-vestică a Municipiului Iaşi. Relieful de pe amplasament prezintă o
pantă generală descendentă de cca 4% de la nord la sud şi descendentă de la vest
la est de cca 1 – 1,5%.
Acest aspect conduce la:
- asigurarea vizibilităţii asupra siluetei zonei de pe toate punctele
mai înalte ale oraşului, dinspre Cartierul Alexandru cel Bun,
precum şi din toate punctele de acces în zonă;
- conformarea în plan a construcţiilor, cu latura lungă aşezată pe
pantă naturală a terenului;
- plantarea zonei de-a lungul Şos. Iaşi – Voineşti , precum şi
prevederea grădinilor de faţadă şi a zonei de loisir şi amenajări
sportive vor oferi un cadru ambiental amplasamentului în sine,
favorizând perspectivele ascendente spre zonă.

30
 Grădinile plantate ale parcelelor din vechiul intravilan, ce delimitează zona
pe partea sa estică, completează ambiental zona studiată.

3.3.2. SPAŢII PLANTATE

O importanţă deosebită va fi acordată spaţiilor plantate. În acest sens, după
cum s-a amintit, spaţiile plantate vor consta din:
 Spaţiile plantate pentru agrement, dublate de amenajări sportive şi loisir, pentru
care s-a rezervat o zonă distinctă;
 Spaţii plantate pentru protecţia infrastructurii tehnice, desfăşurate de-a lungul
Şos. Iaşi – Voineşti, pe o lăţime a benzii de 15,00 m, precum şi în lungul liniei de
înaltă tensiune relativ paralelă cu Str. Podişului;
 Grădinile plantate ale parcelelor.
Aceste spaţii vor contribui la crearea cadrului ambiental şi, totodată, la
participarea la protecţia mediului.

3.3.3. CONSTRUIBILITATEA ŞI CONDIŢIILE DE FUNDARE

ALE TERENULUI
Din punct de vedere al stabilităţii generale, zona este construibilă,
stabilitatea generală fiind asigurată.
Din punct de vedere al conformării construcţiilor, se recomandă o
conformare in plan a raportului lungime / lăţime = 12 – 12,5.
Conform studiului geotehnic, elaborat în cadrul studiilor de fundamentare,
pe amplasamentul studiat se pot amplasa construcţii cu regim de înălţime
D + P + 1, 2, 3 E, fără condiţionări speciale de fundare.
Stratificaţia terenului se prezintă astfel:
- soluri vegetale şi umpluturi de pământ, în grosimi de 0,80 – 1,50 m;
- argilă prăfoasă galben cafenie, plastic vârtoasă, sensibila la umezire grupa A,
strat prezent la adâncimi de 6,60 – 6,80 m, sub care este prezent orizontul
granular saturat în bază, în grosimi de 5,00 – 5,30 m, urmat de argilă
stratificată până la stratul bazal, argila marnoasă degradată;
- apa subterană este prezentă pe amplasament la adâncimi de 12,00 – 12,50 m,
cu scurgere liberă spre aval prin capul de strat. Conform STAS 3349/1 – 83,
apa subterana nu prezintă agresivitate sulfatică.
Fundarea construcţiilor se va realiza direct în stratul de argilă prăfoasă, fără
o prealabilă îmbunătăţire a terenului de fundare.
Construcţiile, cu regim de înălţime D + P + 1, 2, 3 E (M), vor avea structura
de rezistenţă din cadre de beton armat sau zidărie portantă, fiind prevăzute cu
acoperiş tip şarpantă.

3.3.4. ADAPTAREA LA CONDIŢIILE DE CLIMĂ

Întrucât nu este apărată de viscole şi geruri puternice (datorită amplasării ei
pe altitudinea dealului) se impune crearea unor perdele vegetale protectoare.
Acestea se vor concretiza din plantaţii cu vegetaţie de talie înaltă în zonele periferice
amplasamentului.
Local, pe parcele, se vor planta porţiunile neconstruite şi neocupate de alei
şi platforme, cu vegetaţie înaltă orientată către vânturile dominante.

31
 3.4. MODERNIZAREA CIRCULAŢIEI

3.4.1. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE

Starea generala a drumurilor care compun aria de studiu P.U.Z. – Cartier
rezidenţial “Galata”, este în general proastă, nu beneficiază de trotuare,
suprastructură şi şanţuri pentru scurgerea apelor meteorice. În perioadele ploioase
drumurile interioare din pământ existente sunt aproape impracticabile.
Aceste drumuri necesită intervenţii majore care vor consta in:
- supralărgirea profilului transversal al drumului judeţean DJ 248A la
patru benzi de circulaţie – 14 m carosabil;
- crearea unor trasee carosabile şi pietonale cu o bandă de
circulaţie – 5,00 m carosabil şi trotuare de 1,00 m = 7,00 m, sau cu
două benzi de circulaţie, asemenea străzilor existente, propuse
pentru reprofilare;
- supralargirea drumurilor existente care realizează accesele la
parcele la două benzi de circulaţie – 7,00 m carosabil + trotuare
perimetrale de 1,00 m / 1,50 m fiecare = 9,00 m / 10,00 m;
- crearea unor legături carosabile în interiorul cartierului şi între
acestea şi drumul judeţean DJ 248A (Şos. Iaşi – Voineşti).
Profilul transversal al căilor de circulaţie existente sau propuse s-a stabilit
funcţie de rolul şi importanţa fiecărui drum.
Pentru realizarea noilor artere de circulaţie va fi necesară realizarea unor
circulaţii ale terenurilor. Astfel, se instituie interdicţie definitivă de construire pe fâşiile
de teren prevăzute în acest scop. Profilele acestora vor fi similare celor existente
reprofilate, funcţie de rolul şi importanţa lor.
Totodată, drumurile existente, reprofilate, se vor asfalta şi vor fi dotate cu
trotuare şi rigole pentru colectarea şi dirijarea apelor pluviale.
Arterele noi de circulaţie se vor executa cel puţin pietruite, profilul şi
echiparea acestora fiind similară cu drumurile modernizate.
Principalele drumuri, modernizate sau propuse, cu un profil transversal de
10,00 m vor fi: Str. Podişului, Str. Văleni, drumul ce închide limita teritoriului studiat în
partea nordică şi face legătura între sectoarele ariei de studiu, precum şi drumurile
ce delimitează zona de centru de cartier.
Anterior executării modernizărilor, precum şi noilor artere de circulaţie, se
vor elabora proiectele de specialitate, în care se vor studia rezolvările intersecţiilor
respective. În cadrul rezolvărilor P.U.D. prevăzute prin planşa de Reglementări
urbanistice – zonificare, intersecţiile şi drumurile învecinate zonelor de studiu
respective se vor rezolva concomitent cu P.U.D.
Este necesar de menţionat faptul că traseele de circulaţie propuse prin
prezentul P.U.Z. sunt orientative, acestea având rolul de a asigura accesele la
eventualele loturi rezultate în urma reparcelării loturilor iniţiale (având în vedere faptul
că majoritatea loturilor actuale sunt de mari dimensiuni) – în scopul evitării proliferării
fundacurilor şi a căilor de acces de servitute. Însă aceste noi drumuri vor fi realizabile
numai în condiţiile în care proprietarii actuali ai parcelelor vor avea interesul comun
de a realiza acest lucru, corelându-se reciproc în cadrul unei asociaţii şi, totodată,
respectând prevederile din prezentul P.U.Z., cu implicarea simultană a Serviciului de
Arhitectură şi Urbanism al Primăriei Municipiului Iaşi şi a proiectantului P.U.Z.
(conform specificaţiilor din cap. 2.8.2.). astfel, aceste trasee vor fi definitiv stabilite
ulterior, în momentul apariţiei necesităţii creerii acestor drumuri, corelându-le cu
situaţia existentă pe amplasament şi în vecinătăţi la momentul respectiv (operându-
se de către elaboratorul prezentei documentaţii fie o reactualizare P.U.Z. – funcţie de
amploarea intervenţiei, fie o modificare P.U.Z.)
Având în vedere aspectele menţionate anterior, se instituie interdicţie
temporară de construire pe traseele respective pe perioada valabilităţii R.L.U. aferent

32
prezentului P.U.Z. (5 ani), respectiv până la actualizarea documentaţiei, sau până la
apariţia necesităţii detalierii acestor trasee (dacă acest lucru se va întâmpla în
perioada de valabilitate a prezentului R.L.U.).

3.4.2. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI PIETONALE

Acest tip de circulaţie este strict legat de circulaţia carosabilă, acestea
desfăşurându-se concomitent pe toate căile de comunicaţie existente şi propuse.
Culoarul de protecţie a liniei de înaltă tensiune, de-a lungul căruia a fost prevăzut un
traseu carosabil, va putea fi dublat de un traseu strict pietonal.
Nu sunt prevăzute trasee strict pietonale, acestea urmând a fi studiate şi
propuse în cadrul zonelor de dotări, precum şi a zonei de loisir şi amenajări sportive,
unde aceste circulaţii, cărora li se va acorda o importanţă deosebită, vor fi evidenţiate
şi tratate corespunzător prin documentaţiile P.U.D.

3.5. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ – REGLEMENTĂRI.

BILANŢ TERITORIAL, INDICI URBANISTICI

3.5.1. PRINCIPALELE FUNCŢIUNI ŞI GRUPAREA

PE UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ
Întrucât nu se poate vorbi de o zonificare funcţională existentă, zona fiind
puţin construită, ţinând cont de tipul de proprietate a terenurilor, prin Planul
Urbanistic Zonal se propune rezolvarea funcţională a teritoriului cartierului rezidenţial,
prin delimitarea unor zone funcţionale distincte, cu personalitate urbanistică, dar
realizând în acelaşi timp un caracter unitar din punct de vedere urbanistic.
În acest sens, pornind de la analiza fondului construit existent, precum şi de
la potenţialul existent sub aspectul zonificării, în cadrul prezentului studiu, se vor
propune:
 conferirea unui caracter preponderent rezidenţial întregului cartier, această funcţiune
ocupând un procent de cca 80% din suprafaţa destinată construcţiilor. Funcţiunea
rezidenţială se va compune din subzona locuinţelor individuale şi colective mici
(P – P + 1,2E), precum şi din subzona locuinţelor colective mici (P + 3E);
 crearea unei subzone de dotări, echilibrate în cadrul planimetriei zonei, având
caracterul unui centru de cartier prevăzut cu echipamente publice, amenajări sportive
şi pentru loisir, prrecum şi cu dotări specifice funcţiunii rezidenţiale, care să asigure,
prin poziţia acestuia, deservirea tuturor subzonelor rezidenţiale componente ale
cartierului;
 prevederea unui mic centru de cartier, realizabil într-o perspectivă mai apropiată
decât centrul principal al zonei, descris antrior, în vederea deservirii sectorului
adiacent limitei teritoriului administrativ (în prezent cel mai populat din întreg teritoriul
şi, totodată, cel mai îndepărtat de oraş);
 rezervarea unui culoar de protecţie a traseului reţelei de înaltă tensiune, concretizat
prin spaţiu verde;
 rezervarea unui spaţiu verde plantat, de 15,00 m lăţime între Şoseaua Iaşi – Voineşti
(drum judeţean DJ 248A) şi subzonele rezidenţiale imediat învecinate, precum şi
zonele aferente funcţiunii rezidenţiale (dotări + loisir şi amenajări sportive), cu rol de
protecţie sanitară (perdea de protecţie fonică, precum şi împotriva poluării aerului,
datorată traficului de pe şosea).

33
ACTIVITĂŢI ECONOMICE, POPULAŢIE
Prin Planul Urbanistic Zonal se propun soluţii pentru dezvoltarea ulterioară,
treptata, a activităţilor din sectorul terţiar, prin prevederea unor zone de dotări publice
şi semipublice, urmând atragerea forţei de muncă în aceste sectoare, prin
încurajarea construcţiilor cu destinaţie publică şi de mică producţie nepoluantă
(manufacturiere), în special în sectorul particular.
Astfel se va rezolva, implicit, o problema sociala: numarul sporit al locurilor
de muncă.
Se va urmări încurajarea şi dezvoltarea comerţului şi a prestărilor de servicii
în sectorul particular.
Pe de alta parte, se va urmări dotarea sectorului sanitar, precum şi a
învăţământului, prin implantarea a cel puţin unui dispensar de cartier şi cel puţin a
unei unităţi de învăţământ preşcolar şi şcolar (eventual gimnazial).
Un alt aspect important în ceea ce priveste domeniul social, este crearea de
spaţii cu destinaţie de loisir şi sport, prin amenajarea de spaţii publice plantate,
precum şi amenajări sportive.
Consiliul local va trebui să asigure, în cadrul legal şi în conformitate cu
regulamentul de urbanism, spaţii şi posibilităţi pentru dezvoltarea acestor sectoare
economice, prin implicarera în materializarea P.U.Z. (v. cap. 2.8.2.)
FOND LOCUIBIL, SERVICII ŞI INSTITUŢII PUBLICE,
SPAŢII VERZI ŞI AMENAJĂRI SPORTIVE
Fond locuibil
Fondul locuibil va reprezenta funcţiunea principală a cartierului.
Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal se
vor prevedea:
 ridicarea nivelului calitativ privind starea constructiilor propuse, precum si
impunerea prin regulamentele de urbanism a construirii la anumite standarde de
calitate, conform normelor si normativelor actuale si in conditiile legislatiei in
domeniu, in scopul oferirii unui confort la nivel ridicat;
 amplasarea constructiilor de locuinte va tine seama de: natura terenului din punct
de vedere geotehnic, ambient, vecinatati, zonarea functionala, panta naturala a
terenului. Pentru a crea si o imagine atractiva si, totodata personala, se vor
impune tipuri de locuinte cu partiuri de o anumita factura, cu variatii pentru
evitarea monotoniei, care sa raspunda obiectivelor precizate la punctele
anterioare;
 se va studia posibilitatea reabilitării urbanistice a imobilelor cu destinaţia de
locuinţe deja executate şi care prezintă o imagine devaforabilă din acest punct de
vedere.
Servicii si echipamente publice
Desi cartierul este rezidential, se va prevedea o zona de dotari avind
caracter comercial, de servicii, precum si o zonă destinată echipamentelor publice,
acestea din urma fiind realizabile prin grija Consiliului Local si a reprezentantilor
locali ai ministerelor interesate (sănătate şi învăţământ). Similar, în zona de extindere
din vecinătatea teritoriului administrativ s-a prevăzut o zonă pentru dotări – comerţ,
servicii şi activităţi productive nepoluante – realizabile în domeniu privat.
Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal se
vor prevedea:
 diversificarea functiunilor si dotarilor, precum si a echipamentelor publice;
 stabilirea unei zone functionale cu specific public, unde sa-si gaseasca locul
institutii, echipamente si servicii publice, ca zonă mixtă; in cadrul acestei
zonificari functionale se va avea in vedere faptul ca aceasta va polariza centrul
de interes al cartierului;
 posibilitatea creării spatiului pentru alte dotari, inserate fie in cadrul spatiilor de
locuit, fie prin stabilirea altor zone unde acest lucru ar fi posibil.

34
Spatii verzi, amenajari sportive
Spatiile verzi si amenajarile sportive si de agrement vor constitui obiective
concrete in cadrul cartierului, acestea fiind realizabile prin grija Consiliului Local Iasi,
în cadrul zonei centrale a cartierului.
Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent Planul Urbanistic Zonal se vor
prevedea:
 se va institui interdicţie de construire pe culoarul verde desfăşurat în lungul liniei
electrice de înaltă tensiune, culoare ce va putea fi dublat eventual de un drum şi /
sau trasee pietonale;
 in cadrul zonelor rezidentiale se va prevedea un procent minim de ocupare a
terenurilor cu spatii plantate;
 se vor prevedea scuaruri si, eventual, o gradina publica tip parc, mobilata sau nu
cu pietonale, precum şi o zonă destinată amenajarilor sportive, dublată de spatii
verzi, în cadrul zonei cventrale a cartierului – în zona funcţiunilor mixte;
 delimitarea subzonelor se va realiza prin spatii verzi de tip scuar sau fisii plantate;
 zonele verzi de protectie sanitara care delimiteaza zona rezidentiala de drumul
judetean vor putea fi tratate ca spatii publice plantate;
 se vor prevedea.
În scopul uşurării citirii Regulamentului aferent de Urbanism, precum şi a
detalierii reglementărilor urbanistice, având în vedere suprafaţa pe care se
desfăşoară cartierul în ansamblul său (109,28 ha), precum şi modul de constituire
planimetrică a ariei propusă pentru introducerea în intravilanul municipiului Iaşi,
cartierul a fost împărţit în patru sectoare:
 SECTOR 1 – RESPECTIV EXTINDERE INTRAVILAN CONFORM P.U.G.
Acesta are suprafaţa de 29,62 ha.

 SECTOR 2 – DESFĂŞURAT ÎN LUNGUL ŞOS. IAŞI – VOINEŞTI,

PROPUS PENTRU EXTINDERE INTRAVILAN,
CREÂND LEGĂTURA ÎNTRE SECTOR 1 ŞI SECTOR 3
Acesta are suprafaţa de30,68 ha.
 SECTOR 3 – LA LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV IAŞI,
PROPUS PENTRU EXTINDERE INTRAVILAN
Acesta are suprafaţa de 25,91 ha.
 SECTOR 4 – ÎN PRELUNGIREA LIMITEI EXTINDERII INTRAVILANULUI
PROPUSĂ PRIN PUG.
Aceasta are suprafaţa de 23,07 ha.
Principalele funcţiuni şi gruparea acestora în unităţi teritoriale de referinţă
sunt următoarele:

L = ZONA REZIDENŢIALĂ

LC = SUBZONA REZIDENŢIALĂ COMPUSĂ DIN LOCUINŢE INDIVIDUALE

ŞI COLECTIVE MICI, CU P+1,2E, ÎN REGIM DE CONSTRUIRE IZOLAT,
DISPUSE PE ALINIAMENT SAU RETRASE DE LA ALINIAMENT

LB = SUBZONA REZIDENŢIALĂ COMPUSĂ DIN LOCUINŢE COLECTIVE,

CU MAXIMUM P+3E, Î N REGIM DE CONSTRUIRE IZOLAT,
DISPUSE PE ALINIAMENT

CM = ZONA MIXTĂ CONŢINÂND FUNCŢIUNI COMPLEXE

CM1 = SUBZONA MIXTĂ CONŢINÂND ECHIPAMENTE PUBLICE,

SERVICII DE INTERES GENERAL (servicii către populaţie, comerţ,
alimentaţie publică), ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE MICI NEPOLUANTE
ŞI LOCUINŢE – realizabilă prin implicarea C.L.M. Iaşi

35
 CM2 = SUBZONA MIXTĂ CONŢINÂND SERVICII DE INTERES GENERAL
(servicii către populaţie, comerţ, alimentaţie publică),
ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE MICI NEPOLUANTE ŞI LOCUINŢE
– realizabilă prin iniţiativa privată

P = ZONA SPAŢIILOR PLANTATE

P1 = SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE PUBLICE – LOISIR ŞI SPORT

P2 = SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE PENTRU PROTECŢIA

FAŢĂ DE INFRASTRUCTURA TEHNICĂ

Pentru zonele CM1 şi P1 se impun rezolvări P.U.D., cu implicarea

Consiliului Local Municipal Iaşi prin Serviciul de Arhitectură şi Urbanism al Primăriei
Municipiului Iaşi în ceea ce priveşte circulaţiile terenurilor (schimburi între consiliul
Local Iaşi şi proprietarii terenurilor ce nu sunt de acord cu amplasarea
echipamentelor publice şi a amenajărilor sportive pe terenurile lor).
Alte situaţii ce necesită rezolvări P.U.D. vor fi detaliate în cadrul
Regulamentului Local de Urbanism. Zonele, subzonele şi unităţile teritoriale de
referinţă sunt distribuite pe sectoare în mod echilibrat, conform planşei de
reglementări şi în cadrul suprafeţelor descrise la cap. 3.5.4. Bilanţul teritorial.

3.5.2. DESTINAŢIA TERENURILOR

Terenurile care compun zona studiată vor avea următoarele destinaţii:
 terenuri pentru construcţii de locuinţe. Întrucât, actuala categorie de folosinţă a
acestora este aceea de teren agricol, se impune scoaterea din circuitul agricol a
suprafeţelor de tern ocupate de clădiri, trotuare şi alei
 teren pentru construcţia dotărilor de cartier, a echipamentelor publice şi
amenajărilor sportive şi pentru loisir
 terenuri aferente spaţiilor plantate
 circulaţii publice

3.5.3. CATEGORII DE INTERVENŢIE URBANISTICĂ

ASUPRA FUNCŢIUNILOR
După cum s-a mai precizat, actualele funcţiuni existente în zona studiată
sunt cea rezidenţială şi plantaţii (livezi, vii şi terenuri arabile).
Terenurile neconstruite vor deveni construibile în urma aprobării P.U.Z. şi a
R.L.U. în C.L.M. Iaşi, precum şi ca urmare a scoaterii din circuitul agricol al porţiunilor
de teren ce se vor construi.
Asupra imobilelor existente se impun intervenţii în sensul reabilitării
arhitectural – urbanistice a volumetriilor (acolo unde este cazul), fie prin extinderi, fie
prin intervenţii asupra imobilelor actuale (modificări, mansardări / supretajări, etc.).
Imobilele situate în subzonele cu alte funcţiuni decât cea rezidenţială vor putea suferi
o reconversie funcţională, cu respectarea R.L.U.
În general, principalele categorii de intervenţie care fac obiectul
reglementărilor urbanistice din zona studiată sunt următoarele:
 stabilirea unor subzone funcţionale având un caracter bine definit;
 stabilirea unor noi trasee de circulaţie, în scopul reralizării acceselor la noi
parcele, rezultate din divizările ulterioare;
 stabilirea unor reglementări specifice pentru fiecare subzonă;
 impunerea condiţionărilor – interdicţii definitive sau temporare de construire.

36
 3.5.4. BILANŢUL TERITORIAL
Bilanţul teritorial se poate concretiza în următorul tabel:

SUPRAFAŢA TOTALĂ (ha), din care:

SUPRAFAŢA DESTINATĂ CONSTRUCŢIILOR (ha), din care:
ZONA REZIDENŢIALĂ L ZONA MIXTĂ SPAŢII
SUBZONA L1 SUBZONA L2 IS PLANTATE
29,62
SECTOR 26,56
1 20,88 5,68 – 3,06
30,68
SECTOR 29,61
2 12,48 3,93 13,20 1,07
25,91
SECTOR 24,44
3 19,32 3,17 1,95 1,47
23,07
SECTOR 19,83
4 19,83 - – 3,24

109,28
TOTAL 100,44
72,51 12,78 15,15 8,84
(%) DIN
SUPRAFAŢA 66,36 11,69 13,86 8,09
TOTALĂ

Se face precizarea că spaţiile plantate aferente funcţiunilor de loisir şi sport

pentru deservirea întregului cartier au fost comasate subzonei CM1 din cadrul
sectorului 2. De asemenea, mai sunt prevăzute şi dotări inserate subzonelor
rezidenţiale, asimilate acestora.

3.5.5. INDICI URBANISTICI

LC – 30%
POT maxim = LB – 40% pentru locuinţe colective şi 20% pentru locuinţe individuale
CM1,2 – 50%
LC – 0,60
CUT maxim = LB – 0,80 pentru locuinţe colective şi 0,60 pentru locuinţe individuale
CM1,2 – 1,80
Indicii urbanistici sunt stricţi pentru zonele rezidenţiale, pentru subzonele IS
aceştia având caracter de recomandare. Pentru acestea din urmă, acolo unde va fi
cazul, conform R.L.U, se vor elabora P.U.D.-uri, prin care se vor stabili indicii
urbanistici funcţie de rezolvările urbanistice propuse prin documentaţiile de urbanism
respective.
Pentru zona P1, aceştia se vor stabili prin documentaţie P.U.D.

37
 3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.6.1. ALIMENTAREA CU APĂ

Debitele de apă necesare se vor determina pentru etapa de perspectivă, în
conformitate cu prevederile SR 1343-1/95, STAS 1343-2/89, STAS 1343-3/86 şi
STAS 1478/90.
Necesarul de apă se va considera pentru categoria de clădiri având cel
puţin instalaţii interioare de alimentare cu apă rece.
Stabilirea cantităţilor de apă necesare se va face analitic, diferenţiat pentru
fiecare categorie de folosinţă a zonei, pentru:
- nevoile gospodăreşti funcţie de gradul de dotare prevăzut în planurile de
sistematizare – conf.SR 1343-1/96 şi STAS 1478/90
- nevoile publice – conf. STAS 1343-1/96
- stropitul spaţiilor verzi
- nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă
- acoperirea pierderilor tehnic admisibile, conf.SR 1343-1/96,
Necesarul de apă estimat pentru 3200 locuitori (într-o primă etapă de
populare a certierului, în locuinţe individuale mici), determinat în ipotezele
sus-menţionate, este:
- 27,0 l/s – debit maxim orar
- 1075 mc/zi – debit mediu zilnic
- 1340 mc/zi – debit maxim zilnic
Aceste debite vor putea fi asigurate din rezervorul de apă existent, având
capacitatea de 200 mc prin:
- redimensionarea staţiei de pompare existente
- extinderea reţelei de apă până la limita intravilanului, la graniţa cu comuna
Miroslava
Proiectarea reţelei de distribuţie se va face în conformitate cu prevederile
PUG şi a prezentului PUZ.
Reţelele de alimentare cu apă vor fi de joasă presiune, ramificate ( 15.000
loc.).
Traseul conductelor de distribuţie a apei va fi pe cât posibil la limita
proprietăţilor, în zona drumurilor de acces pentru crearea posibilităţilor de intervenţie
în caz de avarie.
Conductele vor fi nemetalice, de tip tuburi din polietilenă de înaltă densitate.

3.6.2. CANALIZARE
Cantităţile de ape uzate vor fi stabilite în conformitate cu prevederile STAS
1846/90 şi STAS 1795/87, având în vedere restituţiile folosinţelor de apă care au
instalaţii de evacuare a apelor uzate în reţeaua de canalizare.
Racordarea directă la reţeaua publică de canalizare este posibilă doar
pentru locuinţele individuale şi colective din apropierea str.Văleni şi Podişului, unde
se poate face evacuarea gravitaţională a apelor uzate; cotele terenului din zona
limitrofă comunei Miroslava nu permit acest lucru.
Pentru construcţiile ce se vor realiza în această zonă există 2 soluţii:
- racordarea reţelei de canalizare noi la o staţie de pompare dimensionată
corespunzător deversării apelor uzate în reţeaua publică din Valea Adâncă
- prevederea de fose septice vidanjabile în situaţia în care dezvoltarea construcţiei
de locuinţe individuale în zonă se face într-un ritm lent
Dimensionarea reţelelor de canalizare se va face la debitele maxime de
calcul conform prevederilor STAS 1846/90 şi STAS 1795/87.
Debitul maxim estimat pentru întreaga zonă studiată:
D ev=22,0 l/s = 79,0 mc/h.

38
 3.6.3. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
Proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică
Reţelele electrice de distribuţie publică sunt formulate din ansamblul liniilor
de medie şi joasă tensiune şi posturile de transformare MT/JT destinate alimentării
cu energie electrică a consumatorilor casnici, edilitari, social culturali inclusiv al
consumatorilor industriali de puteri reduse (conform Normativului PE 132/85) şi
iluminatului public.
Transportul şi distribuţia energiei electrice se face în c.a. trifazat cu f =50 Hz
±0,5% şi cu Un1 = 0,38-0,66-6-10-20-35 KV±5%.
Sistemul de alimentare a unui consumator trebuie să asigure acestuia:
obligatoriu o alimentare de bază de capacitatea puterii maxime simultan absorbite
totale:
Consumatorii casnici şi iluminatul public sunt receptoare de categoria III şi
necesită o singură cale de alimentare.
Sarcini şi consumuri electrice
Metode de calcul
Metoda consumurilor specifice.
W=wsA Qc =PcFgφ
Pc=W/Tu Ic=Pc/ 3 U cosφ
Metoda coeficienţilor de cerere pe categorii de receptoare.
Pc =β (KcjPij+PT)
W=(KwjPij+PT) TU
Ic=Pc/ 3 U cos φ
Qc=Pctg φ
c. Metoda curenţilor pe categorii de receptoare aplicabilă la calculul încărcării
coloanelor tablourilor de distribuţie de 380/220 V
I c   I cj
W - este consumul anual de energie electrică în KWh
Ws – consumul specific de energie electrică
Pc – puterea activă cerută maximă în KW.
Qc – puterea reactivă după compensarea în Kvar
Cosφ – factorul de putere
IcIcj – curentul de calcul total, respectiv pe categorii de receptoare.
Φ- tensiunea nominală de alimentare în V
KcKcj – coeficientul de cerere global.
TU – timpul de utilizare a puterii maxime
PT – pierdere de putere activă în transformatoare
PT = 0,02 ST
ST – puterea nominală totală a transformatoarelor considerate în KVA
Puteri şi consumuri de energie electrică
La determinarea puterilor active instalate (Pi) şi a puterilor active de calcul
(Pc) s-a ţinut cont de următoarele valori
- apartament Pi = 10 KW Pc (la nivelul postului)
Pc = 0,52 Pi
magazine spaţii comerciale
Pi = 100W/mp, K utilizare =0,8
Chioşcuri Pi = 75 W/mp K =0,8
Puncte termice Pi =80 KW K?0,85
Pompă de apă Pi =7,5 – 22 KW, K = 0,80
Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator este suma puterilor nominale
ale tuturor receptorilor ale consumatorului respectiv.

39
 Puterea activă de calcul (Pc) sau puterea cerută este puterea activă pentru
care se dimensionează un element la reţea, la care se va racorda un grup „n” de
consumatori.
Puterea activă pentru un element de reţea linie de 0,4 KV post de
transformare de 20/0,4 KV, linie de 20 KV reprezintă suma puterilor active maxime,
absorbite simultan de consumatori alimentaţi prin acelaşi element de reţea.
Pc=Ksi x  Pj (KW) unde
Ksi – factorul de simultaneitate care arată contribuţia unui consumator la încărcarea
elementului de reţea care se dimensionează.
Pj – puterea activă maximă absorbită de consumatori de tip „j” racordaţi.
Factorul de putere medie
cos φmed = (  cosφk x Pk) / Pk)
puterea reactivă medie
Qc=  Pcktgφk(KVA)
Pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii electrice aeriene sau în
cadrul JT care alimentează un grup de consumatori . Se vor utiliza coeficienţii:
U = 10 – 20 Ks = 0,45
U = 21 – 30 Ks = 0,30
U = 31 – 40 Ks = 0,29
Pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare (aerian
sau cu cabină de zid). Se va utiliza un coeficient de simultaneitate Ksi = 0,85 aplicat
la suma puterilor absorbite pe toate liniile de JT alimentate din acel post
P=Kx  Pck
Schemele de conexiune ale posturilor de transformare trebuie să fie simple,
să se încadreze în schemele reţelelor de distribuţie de medie şi de joasă tensiune,
să asigure o protecţie sigură şi selectivă în condiţii optime pentru funcţionarea de
lungă durată fără personal. Posturile de transformare de 20/0,4 KV vor fi alimentate
prin derivaţie din axele de 20 KV.
Alimentarea cu energie electrică
Prin apariţia unor zone rezidenţiale propuse, reţelele de distribuţie publică
vor trebui extinse, pentru a putea asigura alimentarea cu energie electrică a noilor
consumatori ce vor apărea.
Extinderea reţelelor de distribuţie publică se va realiza astfel:
- se vor construi noi linii electrice aeriene de JT ( L.E.A. 0,4 KV( cu conductoare
isolate torsadate (T.Y.I.R.) care se vor amplasa de-a lungul noilor drumuri propuse.
Pentru alimentarea noilor posturi de transformare se vor realiza derivaţii
secundare din axele principale de 20 KV care în zonele în care există L.E.A. 0,4 KV
se amplasează pe stâlpi comuni cu acestea.
Din L.E.-A. 0,4 KV se vor alimenta toţi noii consumatori mono şi trifazaţi cu
conductoare tip T.Y.I.R.
INSTALAŢII DE ILUMINAT PUBLIC
Iluminatul public constă în iluminatul căilor de circulaţie publică (stâlpi
trotuare). Din punct de vedere luminotehnic, calitatea unei instalaţii de iluminat este
determinată de nivelul de iluminare uniformitatea repartiţiei iluminării, factorul de
orbire.
Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor de iluminat se face din
reţelele de JT aeriană sau subterană.
Se recomandă proiectarea unei reţele monofazate care va însoţi reţeaua de
alimentare a consumatorilor casnici.
Plecările monofazate se vor realiza pe faze diferite pentru echilibrare.
Dimensionarea din punct de vedere electric şi mecanic a reţelei de iluminat public se
realizează confiorm ILJ – Ip – 16 – 85 şi 1LJ – Ip 8 – 86

40
 La dimensionare se va ţine cont de: coeficientul de simultaneitate, căderea
de tensiune pentru LEA 7% şi 5% pentru LES factorul de putere al lămpilor 0,55 –
fără condensator de compensare şi 0,9 cu condensator.
Proiectarea împotriva electrocutării a instalaţiilor de iluminat public se face
prin legare la nul, conform STAS 12604/4 şi 5.
DRUMURI
L < 14,00 m I = 700 m D = 30m
n=700/30 = 24 buc.
Pi = Pci = 24 x 80W =1,9 KW
Pt = Pc2+Pu = 80+1,9 = 82 KW
Sc = Pt/cosφ = 82/0,90 =91 KVA
Se va monta un transformator montat pe stâlp Sc = 100 KVA
Reţelele electrice de distribuţie de JT propuse se vor executa cu fascicole
de conductoare torsodate (tip T.Y.I.R) compuse din:
un conductor OL – AL cu secţiuni de 50 mm2 – conductor de nul.
1,2 sau 3 conductoare de Al cu secţiunile de 16,25 sau 35 mm2 – circuit iluminat
public.
Secţiunile minime ale conductoarelor din considerente mecanice, vor fi:
50 mm2 purtător
16 mm2 iluminat public
35 mm2 – consumatori.
Montarea fascicolelor T.Z.I.R se face pe stâlpi din beton. Distanţa minimă
pe verticală de la fascicolul montat pe stâlpi în punctul de săgeată maximă la sol va fi
de 4,00 m.
Măsuri de siguranţă şi protecţie
Pentru măsuri de siguranţă şi protecţie se înţeleg toate măsurile care se iau
la L.E.A. pentru a se realiza mărimea siguranţei în funcţionarea liniei şi protejarea ei
împotriva factorilor perturbatori.
Prin „siguranţă mărită” se înţelege adoptarea unor măsuri în vederea
cunoaşterii gradului de siguranţă mecanică în funcţionarea liniei, în porţiunile
speciale de traseu astfel:
Stâlpii vor fi de întindere, secţiunea conductoarelor de minim 35 mm2 pentru
OL –Al şi de 25 mm2 pentru funie de OL se interzice înnădirea conductoarelor în
deschiderile sale la vârf şi sarcini verticale nu vor depăşi 90% din cele de calcul.
În concluzie în zona rezidenţială propusă pentru construirea de locuinţe se
va construi un post de transformare PTA 20/0,4 KV cu Su = 400 KVA.
Din acest post de transformare se va alimenta o reţea de L.E.A. – 0,4 KV
nouă ce se va amplasa în lungul drumurilor propuse, cu o lungime de 1,9 km.

3.6.4. TELECOMUNICAŢII
Reţeaua de telecomunicaţii se va amplasa pe stâlpii electrici.

3.6.5. ALIMENTARE CU CĂLDURĂ

Se preconizează ca încălzirea locuinţelor individuale, locuinţelor colective şi
dotărilor sociale să se realizeze local, cu centrale proprii care să utilizeze gaze
naturale.
Centralele termice noi se vor echipa cu utilaje având randament ridicat,
funcţionare automatizată, respectiv costuri minime în producerea energiei termice
pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum.
În acest fel se vor asigura condiţii de confort normale pentru mileniul trei în
construcţiile propuse prin prezenta documentaţie.

41
 3.6.6. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
La stabilirea debitelor de gaze naturale se va avea în vedere etapa de
perspectivă pentru asigurarea:
- consumurilor pentru locuinţele individuale şi colective, respectiv pentru
prepararea hranei şi un arzător pentru încălzire
- debitele de gaze necesare pentru dotările zonei (unităţi de alimentaţie publică,
magazine, ateliere, etc.)
Debitele estimate pentru etapa finală:
D inst.= 5500 mc/h
D orar max. = 5100 mc/h
Alimentarea cu gaze naturale a zonei se va realiza:
- prin intermediul reţelelor de distribuţie de presiune redusă de pe str.Văleni şi
Podişului
- prin redimensionarea reţelei de distribuţie din zona Nicolina – CUG şi extinderea
acesteia cu o reţea de distribuţie în zona studiată
Condiţiile de dimensionare şi pozare a conductelor de distribuţie a gazelor
naturale sunt cuprinse în STAS 8281/88, SR 8591-1/97, STAS 9312/87 şi normativul
I7/98.
Pentru aceste reţele se vor putea utiliza conducte de polietilenă de înaltă
densitate.
Distanţele minime dintre conductele de gaze şi alte reţele edilitar-
gospodăreşti, construcţii sau obstacole subterane vor fi cele indicate în SR 8591-
1/97, respectiv normativul I6/98.

3.6.7. GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Determinarea cantităţilor anuale de deşeuri menajere (solide):
- gospodării populaţie: 200 kg/loc.an
- dotări: 300 kg/loc.an
- nr.locuitori prognozat: 3200 (într-o primă etapă de populare a cartierului, în
locuinţe individuale mici)
Volumul total de deşeuri: 1600,0 to/an, respectiv: 4000,0 mc/an
Pentru evitarea poluării solului aceste deşeuri vor fi preluate din locuri
special amenajate de serviciul de salubritate urbană.
În cadrul tuturor zonelor se vor amplasa platforme pentru colectarea
deşeurilor menajere, în special în subzonele LB, CM şi P.

3.7. PROTECŢIA MEDIULUI

3.7.1. DIMINUAREA PÂNĂ LA ELIMINARE

A SURSELOR DE POLUARE
În zona studiată nu există surse de poluare.

3.7.2. PREVENIREA PRODUCERII RISCURILOR NATURALE

Nu face obiectul prezentei documentaţii, zona neprezentând riscuri naturale.

3.7.3. EPURAREA ŞI PREEPURAREA APELOR UZATE

Nu face obiectul prezentei documentaţii.

42
 3.7.4. DEPOZITAREA CONTROLATĂ A DEŞEURILOR
După cum s-a mai menţionat şi la cap. 3.6.7, în fiecare zonă a
amplasamentului studiat vor fi prevăzute platforme împrejmuite pentru colectarea
deşeurilor menajere.
Suplimentar, se vor prevedea:
- perdele închise în fiecare incintă, distanţate faţă de imobilele construite;
- coşuri de gunoi pe suporţi – în cadrul zonei plantate tip parc public
Platformele menţionate anterior sunt prevăzute pentru amplasarea pubelelor
pe categorii, pentru materiale reciclabile. Deşi deocamdată sistemul de salubritate nu
funcţionează astfel, având în vedere faptul că prezenta documentaţie se elaborează
pentru o perioadă nedeterminată, platformele respective sunt prevăzute pentru
perspectiva, în special pentru zona rezidenţială.
Într-o primă etapă, se va utiliza sistemul colectării deşeurilor în propria
incintă fiind descărcate prin sistemul de salubritate al oraşului.
În ceea ce priveşte zona spaţiilor verzi, platforma respectivă va fi organizată
odată cu amenajarea zonei.

3.7.5. RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE, CONSOLIDĂRI,

PLANTĂRILOR DE ZONE VERZI
Au fost tratate la capitolele anterioare.

3.7.6. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE SPAŢII VERZI

Din acest punct de vedere s-a făcut referire la cap. 3.3 şi la cap. 3.5.

3.7.7. PROTEJAREA BUNURILOR DE PATRIMONIU

Nu sunt.

3.7.8. REFACERE PEISAGISTICĂ ŞI REABILITARE URBANĂ

S-a făcut referire în capitolele anterioare.

3.7.9. ELIMINAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR DIN DOMENIUL

CĂILOR DE COMUNICAŢIE ŞI ALE REŢELELOR EDILITARE
Au fost tratate la cap. 3.4. şi cap. 3.6.

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

3.8.1. LISTAREA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ

 circulaţiile publice – carosabile şi pietonale concomitent – domeniu public de

interes local
 zona pentru echipamente publice, amenajări sportive şi loisir – domeniu public de
interes local (se poate executa şi în sistem privat, însă în baza P.U.D., prin care
se vor stabili zonele şi obiectivele de utilitate publică)
 subzona dotărilor / servicii de cartier – realizat în sistem privat, de interes local.
 spaţiile publice plantate – de interes local
 reţelele edilitare – de interes local

43
 3.8.2. IDENTIFICAREA TIPULUI DE PROPRIETATE
ASUPRA BUNULUI IMOBIL DIN ZONĂ
Terenurile proprietate publică de interes local sunt reprezentate de
circulaţiile prevăzute (existente şi propuse), de zona publică prevăzută pentru
echipamente publice, amenajări sportive şi loisir, precum şi de spaţiile plantate
publice.
Porţiunile de teren prevăzute a se constitui în noi artere de circulaţie vor
intra în circuitul general al căilor de comunicaţii, ca domeniu public, ulterior perfectării
circulaţiilor terenurilor.
Restul terenurilor, proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, sunt
reprezentate de parcelele destinate construirii locuinţelor şi spaţiilor publice pentru
servicii de cartier.

3.8.3. DETERMINAREA CIRCULAŢIEI TERENURILOR ÎNTRE

DEŢINĂTORI, ÎN VEDEREA REALIZĂRII OBIECTIVELOR
PROPUSE

 trecerea din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice în domeniul

public:
– a unor fâşii de teren, la limitele proprietăţilor dinspre străzile existente, în vederea
lărgirii arterelor de circulaţie existente. Pentru fiecare parcelă, în momentul
solicitării Certificatului de Urbanism, acestea se vor stabili prin extrasul de
Regulament întocmit de către proiectantul P.U.Z., preluate (unde va fi cazul) în
documentaţiile P.U.D. elaborate ulterior;
– a unor fâşii de 7,00 m / 10,00 m lăţime din terenurile existente, prevăzute pentru
parcelările viitoare, dotate cu viitoare artere de circulaţie;
 trecerea din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice în proprietatea
privată a Consiliului Local Municipal Iaşi în condiţiile efectuării unor schimburi de
teren în vederea constituirii zonei destinată echipamentelor publice şi funcţiunii
de agrement + sport..
Alte tipuri de circulaţii ale terenurilor, precum şi identificarea celor deja
precizate, vor fi prevăzute în extrasele de Regulament întocmite de către proiectantul
P.U.Z., preluate apoi în cadrul elaborării documentaţiilor P.U.D. (unde va fi cazul),
caz în care acestea se vor evidenţia clar ca suprafeţe, cote, mod de circulaţie, etc.

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

4.1. ÎNSCRIEREA AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII URBANISTICE

PROPUSE A ZONEI ÎN PREVEDERILE P.U.G.

Prin propunerile avansate în prezenţa documentaţiei nu se schimbă

caracterul zonei conferit prin PUG zonei propusă prin acesta a fi introdusă în
intravilan (zona situată în prezent în extravilanul localităţii, nefiind propusă prin
P.U.G. a fi introdusă în intravilan), în zonă rezidenţială. Zona propusă prin P.U.G. a fi
introdusă în intravilan îşi va păstra caracterul prevăzut prin P.U.G., fiind “îmbogăţită”
cu zone de deservire a funcţiunii principale, cea rezidenţială, şi anume: zonă mixtă
pentru echipamente publice, dotări de cartier şi spaţii plantate publice pentru loisir şi
sport, amplasate în imediata vecinătate.

44
 Zona propusă prin prezenta documentaţie a fi introduse în intravilan va avea
caracter preponderent rezidenţial, echipată cu funcţiuni aferente funcţiunii principale.
Prescripţiile din prezenta documentaţie se înscriu în subzonele similare din
intravilanul vechi al localităţii şi al extinderilor acestora, detaliate în Regulamentul de
Urbanism aferent P.U.G.
Aceste aspecte au fost detaliate în cap. 3.2 şi 3.5.

4.2. CATEGORII PRINCIPALE DE INTERVENŢIE CARE SĂ SUSŢINĂ

MATERIALIZAREA PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE

În afară de cele prezentate la capitolul anterior, principalele categorii de

intervenţie le constituie:
 rezervarea terenurilor destinate obiectivelor publice: echipamente publice, dotări
de cartier şi spaţii pentru agrement şi sport – zone pe care se instituie interdicţii
temporare de construire, până la rezolvarea prin P.U.D. a solicitărilor, în corelare
cu regulamentul P.U.Z. aferent prezentei documentaţii;
 prevederea spaţiilor plantate pentru protecţia infrastructurii tehnice – zone pe
care se instituie interdicţii definitive de construire;
 realizarea noilor accese în zonă din Şos. Iaşi – Voineşti. Acest aspect presupune
o circulaţie a terenurilor respective (detaliată în cap. 3.4. şi 3.8.3. şi în
Regulamentul Local de Urbanism aferent prezentului P.U.Z.).
 modernizarea drumurilor existente, implicând şi o circulaţie a terenurilor în acest
scop (trecerea unor fâşii de terenuri din proprietatea privată a persoanelor fizice
şi juridice în domeniul public de interes local) – în vederea reprofilării drumurilor;
 rezervarea fâşiilor de teren din cadrul proprietăţilor private (pe care se va institui
interdicţie definitivă de construire) în vederea realizării noilor artere de circulaţie
din cadrul parcelărilor viitoare ale terenurilor existente.
Nu mai puţin importantă este refacerea cadrului natural prin plantarea nu
numai a zonelor prevăzute în acest scop, ci şi a curţilor construcţiilor.

4.3. PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE

În urma analizei făcute în prezenta documentaţie, este suficientă doar o

listare a acestora:
 instituirea interdicţiilor temporare şi definitive de construire pe zonele prevăzute
în acest sens prin planşele de reglementări, atât pe ansamblu, cât şi pe sectoare;
 solicitarea prin Certificatele de Urbanism a documentaţiilor P.U.D., cel puţin
pentru zonele prevăzute anume în acest sens prin prezenta documentaţie P.U.Z.
(obligatoriu în cadrul zonei de dotări CM1, precum şi în alte situaţii descrise în
Regulament). În subzona CM2 se va solicita P.U.D. numai în cazul în care
parcela este de mari dimensiuni şi / sau funcţiunea / funcţiunile pentru care se
solicită Certificatul de Urbanism justifică elaborarea acestuia;
 echiparea zonei cu reţele edilitare urbane conform prevederilor P.U.Z. (cap. 3.6.);
 reglementarea trecerii unor fâşii de teren din proprietatea privată a persoanelor
fizice în domeniul public, în scopul reprofilării străzilor existente, precum şi a
realizării celor propuse prin prezenta documentaţie;
 executarea îmbrăcăminţilor rutiere pe străzile existente şi propuse.

45
 4.4. APRECIERI ALE ELABORATORULUI P.U.Z. ASUPRA
PROPUNERILOR AVANSATE

Pornind de la punctul de vedere asupra situaţiei existente, descris la

cap. 2.8.2. al prezentei documentaţii, corelându-l cu punctul de vedere al
beneficiarului PUZ (Fundaţia LINK MOLDAVIA ROMANIA şi Dl. Cojocariu Marius)
şi punctul de vedere al administraţiei publice locale, au rezultat rezolvările avansate
în prezenţa documentaţiei, detaliate în continuare în regulamentul Local de
Urbanism.
Analizând zona în ansamblu şi în relaţie cu cartierul Galata din cadrul căruia
face parte, precum şi în relaţiile cu oraşul, propunerile din prezenta documentaţie au
urmărit nu numai integrarea în situl existent, ci şi o corelare cu zonele învecinate a
zonei studiate. Deşi izolat ca mod de abordare (accese, echipare edilitară, mod de
construire) de subzonele învecinate, existente şi propuse prin PUG, acest cartier va
funcţiona organic în ansamblul cartierului din care va face parte.
Prin modul de rezolvare urbanistică, propunerile avansate vor fi valabile o
perioadă lungă, nedeterminată. Astfel, în momentul în care, disfuncţiile existente şi
agravate, precum şi cele ce vor mai apărea, în cadrul funcţionării zonei, vor reclama
restudierea unitară a cartierului, zona rezidenţială propusă prin prezenta
documentaţie va putea fi preluată ca atare, operând modificările necesare, urmare a
problemelor survenite pe parcurs. Se apreciază reactualizarea documentaţiei la
intervale de cca 5 ani (fie la comanda C.L.M. Iaşi, fie din iniţiativa particulară), până
la eliminarea tuturor disfuncţionalităţilor şi aplicarea concepţiei urbanistice din
prezentul P.U.Z.
În ceea ce priveşte zona spaţiilor plantate, după cum s-a mai menţionat
anterior, aceasta va face obiectul unui studiu detaliat, pe întreaga zonă prevăzută,
însă numai în condiţiile implicării administraţiei publice locale în sensul perfectării
schimburilor de teren între proprietarii existenţi şi Consiliul Local Municipal Iaşi,
conform specificaţiilor de la cap. 2.8.2.
De asemenea, studierea şi rezolvarea subzonei CM1, în condiţiile
amplasării unor echipamente publice şi a amenajărilor sportive şi pentru loisir, va
necesita o rezolvare de ordin juridic, prin implicarea C.L.M. Iaşi, conform precizărilor
de la cap. 2.8.2.
În concluzie, elaboratorul PUZ îşi exprimă părerea că, având în vedere
modul de rezolvare urbanistică optat pentru zona studiată, acestea pot fi detaliate în
Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ fără alte modificări şi intervenţii
suplimentare pentru perspectiva imediată, urmând ca, după primii 5 ani, această
documentaţie P.U.Z. să fie reactualizată în noile condiţii ce vor fi apărut până atunci.

4.5. LUCRĂRI NECESARE DE ELABORAT ÎN PERIOADA

URMĂTOARE

4.5.1. ADÂNCIREA PROPUNERILOR PENTRU UNELE

AMPLASAMENTE (P.U.D. – uri)
La acest aspect s-a făcut referire în capitolele precedente, instituindu-se
obligativitatea rezolvării documentaţiilor P.U.D. pentru zona CM1, precum şi pentru
alte situaţii descrise în Regulamentul Local de Urbanism.
Alte situaţii, funcţie de solicitările pentru obţinerea Autorizaţiilor de
Construire înaintate de către proprietari, vor fi stabilite de către emiţătorul
Certificatului de Urbanism.

46
 4.5.2. PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIŢII CARE SĂ ASIGURE
REALIZAREA OBIECTIVELOR, ÎN SPECIAL ÎN DOMENIUL
INTERESULUI GENERAL
Principalele investiţii vor viza două aspecte:
 Echiparea completă a zonei cu reţele edilitare urbane, ceea ce va trebui să facă
parte din planurile investiţionale ale regiilor furnizoare de utilităţi;
 inventarierea modului de circulaţie al terenurilor, stabilite prin P.U.Z.
Nu mai puţin important este controlul şi monitorizarea evoluţiei zonei în
ansamblu, de către Primăria Municipiului Iaşi, prin Serviciul de Arhitectură şi
Urbanism al acesteia, constituindu-se astfel banca de date în vederea restudierii
viitoare a zonei.

4.5.3. MONTAJE ALE ETAPELOR VIITOARE

Etapa I – introducerea definitivă zonei în intravilanul Municipiului Iaşi, prin
Hotărâre a Consiliului Local Municipal (în urma definitivării Regulamentului Local de
Urbanism şi a avizării documentaţiei conform legii).
Etapa II – declanşarea eliberării Autorizaţiilor de Construire de către
Primăria Municipiului Iaşi
Etapa III – realizarea infrastructurii tehnice a zonei rezidenţiale
(îmbrăcăminţi pentru căile de circulaţie existente, racorduri şi distribuţie reţele
edilitare, organizarea sistemului de salubritate a zonei), prin grija investitorilor din
zonă şi a Primăria Municipiul Iaşi, prin serviciul de specialitate.
Etapele prevăzute se vor putea defalca în subetape, funcţie de politica
investitorilor din zonă şi a Primăriei Municipiului Iaşi, însă în condiţiile în care
rezultatul final va fi cel prevăzut prin prezenta documentaţie PUZ şi Regulamentul
Local de Urbanism aferent PUZ.

Întocmit,
Arh. T. Manoilă

47
 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
P.U.Z. – CARTIER REZIDENŢIAL GALATA

1. ROLUL REGULAMENTULUI DE URBANISM

Prezentul Regulament are drept scop:

1) Introducerea zonei studiată prin P.U.Z. în intravilanul Municipiului Iaşi;
2) Organizarea şi delimitarea amplasamentului în zone, subzone şi unităţi teritoriale
de referinţă precis conturate, ţinându-se seama de:
 Destinaţia zonei: REZIDENŢIALĂ + CENTRE DE CARTIER
(edchipamente publice, dotări de cartier şi amenajări pentru sport şi
loisir) + SPAŢII PLANTATE;
 Situaţia juridică a terenurilor şi determinarea circulaţiilor terenurilor, în
vederea realizării obiectivelor propuse;
 Caracteristicile planimetrice ale parcelelor;
3) Organizarea căilor de circulaţie, a tramei stradale, acceselor şi a legăturilor în
teritoriu;
4) Reglementarea condiţiilor de amplasare şi conformare a clădirilor, conform
zonelor şi subzonelor similare ale P.U.G. – Municipiul Iaşi;
5) Asigurarea echipării tehnico – edilitare.

2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII

Cadrul legal de elaborare al prezentului R.L.U.:
1) Legea nr. 50 / ‟91, republicată – Legea nr. 453 / 2001;
2) H.G.R. nr. 525 / ‟96;
3) P.U.G. – Municipiul Iaşi;
4) Indicativ GM – 010 – 2000 – Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul
cadru al P.U.Z.;
5) Alte reglementări tehnice în domeniu.
Studii şi avize / acorduri:
1) Aducerea la zi a planului cadastral al zonei;
2) Studiu geotehnic;
3) Memoriul general, care tratează:
 Analiza situaţiei existente pe amplasament şi în vecinătăţi/
disfuncţionalităţi / bilanţuri teritoriale;
 Corelarea cu P.U.G. – Municipiul Iaşi;
 Solicitări ale populaţiei din zonă;
 Concluzii şi propuneri de rezolvare urbanistică de ordin general.
4) Regulament de urbanism;
5) Avizul Comisiei de Urbanism al C.L.M. Iaşi;
6) Avize furnizorii de utilităţi:
 Electrica S.A.;
 RAJAC Iaşi;
 DISTRIGAZ;
 ROMTELECOM;
7) Aviz Sănătatea Populaţiei;

48
8) Aviz Protecţia Mediului;
9) Aviz M.Ap.N.;
10) Aviz Inspectoratul pentru Protecţie Civilă Iaşi.

3. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul Regulament se aplică pe teritoriul cuprins între intravilanul vechi al
Municipiului Iaşi, între Str. Văleni şi Şoseaua Iaşi Voineşti, limita teritoriului
administrativ al Municipiului Iaşi, extinderea acestei limite în partea NV, între
Str. Văleni şi Str. Podişului, şi drumul existent ce face legătura între Str. Podişului şi
zona de extindere propusă la limita teritoriului administrativ.
Regulamentul Local de Urbanism stă la baza autorizării lucrărilor de
construcţii, a operaţiunilor notariale privind circulaţia imobiliară (vânzări – cumpărări,
concesionări, dezmembrări, parcelări, comasări, partaje, succesiuni, etc.),
proiectarea lucrărilor publice, etc.

Regulile specificate în subcapitolele următoare au caracter de ordin general.

Acestea vor fi detaliate în cadrul capitolului IV – Prevederi la nivelul unităţilor şi
subunităţilor funcţionale.

1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI

 Funcţiuni interzise:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic, incomode prin traficul generat
sau cu deversări de ape reziduale toxice (depozite de materiale chimice, hale
pentru vopsitorii industriale, spălătorii auto, benzinării, etc.);
- amplasarea de unităţi zootehnice, abatoare;
- amplasarea de staţii de epurare şi infiltrare de ape reziduale;
- depozite de deşeuri poluante;
- platforme de precolectare a deşeurilor;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau
toxice;
- autobaze şi staţii de întreţinere auto;
- cimitire de maşini;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine, sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
- cimitire;
- puţuri seci;
- excavări rămase deschise, executarea de foraje şi lucrări miniere.

2. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA

APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC

 Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor:

- imobilele care se vor executa vor avea la bază documentaţii elaborate, conform
Legii nr. 50 / 1991 republicată – Legea nr. 453 / 2001 privind procedura de

49
 autorizare, precum şi conform Legii nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcţii,
de către specialişti în domeniu;
- în vederea proiectării se va elabora studiu geotehnic local;
- structurile vor fi astfel conformate încât să asigure siguranţa la acţiunile statice
dinamice şi seismice, precum şi siguranţa în exploatare;
- prin proiecte se vor stabili exigenţele de performanţă esenţiale, ce trebuiesc
realizate şi menţinute pe toată durata de existenţă a construcţiilor şi a instalaţiilor
aferente;
- pentru intervenţiile la construcţiile existente – modificări, extinderi, mansardări /
supraetajări – se va solicita avizul Inspectoratului Judeţean în Construcţii;
- construcţiile vor fi concepute şi realizate astfel încât, în caz de incendiu, să fie
asigurate: stabilitatea elementelor portante ale construcţiilor, limitarea propagării
focului şi a fumului atât în interiorul construcţiei, cât şi în vecinătăţi, asigurarea
evacuării persoanelor, asigurarea accesului echipelor de intervenţie ;
- construcţiile vor fi proiectate şi realizate astfel încât să nu afecteze igiena şi
sănătatea mediului, să asigure izolaţia termică, hidrofugă şi economia de
energie, precum şi protecţia împotriva zgomotului.
 Apărarea interesului public se va asigura prin executarea, în condiţiile normelor şi
normativelor în vigoare, precum şi prin protejarea în exploatare a obiectivelor de
interes public, atât cele existente (drumurile existente care se vor reconforma),
cât şi cele propuse (noile trasee carosabile şi pietonale – drumurile noi propuse,
rezultate prin trecerea în domeniul public a unor porţiuni de teren în prezent
aflate în proprietate privată), spaţiile plantate publice, amplasamentele pentru
echipamentele publice – clădiri + amenajări exterioare aferente.

3. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII

Se recomandă ca imobilele propuse să se amplaseze izolat pe parcelă,
indiferent de destinaţia acestora (locuinţe, spaţii publice / semipublice). Acestea se
vor prevedea, conform planşei de Regulament şi în condiţiile cap. IV al prezentului
Regulament, pe aliniament, sau cu retrageri de la aliniament de maximum 4,00 m,
poziţionate central în raport cu limitele laterale, pe parcelă.
Retragerile clădirilor faţă de drumuri vor fi:
- faţă de drumurile existente – de 10,00 m / 11,00 m / 15,00 m faţă de axul
străzilor, respectiv de 6,00 m / 10,00 m de la limitele de proprietate rezultate
către străzi ca urmare a trecerii fâşiilor de teren proprietate privată în domeniul
public (valorile precizate depind de profilul rezultat al străzii, precum şi de zona
funcţională deservită);
- faţă de drumurile propuse – de 10,00 m / 11,00 m / 15,00 m din axul acestora,
respectiv de 6,00 m / 10,00 m faţă limitele proprietăţilor dispre aceste străzi,
rezultate în urma reparcelărilor (funcţie de zonă şi subzonă);
- amplasarea construcţiilor şi retragerile minime obligatorii în zona rezervată
centrului de cartier CM1 se vor stabili printr-un studiu ulterior, fază P.U.D.
Pe o parcelă din subzonele rezidenţiale LC se recomandă amplasarea a
maximum două corpuri de construcţie, respectiv clădirea principală + dependinţă.
Amplasarea acestora se va realiza respectându-se o distanţă minimă egală cu
jumătate din înălţimea până la straşină a clădirii celei mai înalte. Pe parcelele din
subzonele LB, CM1, şi P1 se va studia amplasarea construcţiilor prin documentaţii
fază P.U.D.
Amplasarea imobilelor în subzona LC va ţine seama de următoarele
condiţionări:
- pe parcelele de mici dimensiuni se recomandă amplasarea unui singur corp
principal de clădire + spaţii anexe (corp secundar), restul terenului fiind amenajat
funcţie de destinaţia imobilului. În situaţia în care funcţiunea de pe amplasament
solicită mai mult de un singur corp principal de clădire, situaţia se va analiza

50
 printr-un studiu de amplasament, prin proiectul supus autorizării fiind justificată
organizarea funcţională;
- pe parcelele mai mari de 2500 mp, pe care se solicită autorizareamai multor
clădiri de locuit sau a unei construcţii având caracter public (şi / sau funcţie de
caz – datorită configuraţiei parcelei), prin Certificatul de Urbanism se va solicita
elaborarea P.U.D., prin care se vor stabili posibilităţile de acces.
Emitentul Certificatului de urbanism poate solicita elaborarea P.U.D. în
oricare din subzone, funcţie de situţia concretă privind amplasarea, dimensiunile şi
configuraţia parcelei, precum şi funcţie de destinaţia clădirii ce urmează a fi
autorizată.
Retragerea faţă de limitele posterioare ale parcelelor va fi de jumătatea
înălţimii la cornişă, dar nu mai puţin de 5,00 m – în cazul locuinţelor individuale şi
colective mici. În zona CM1 şi subzona LB, precum şi în situaţii speciale, stabilite prin
extrasul din Regulamentul Local de Urbanism pentru o parcelă anume, sau, ulterior,
de către emitentul Autorizaţiei de construire, aceste retrageri se vor stabili prin P.U.D.

4. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

Toate clădirile, indiferent de funcţiunea / funcţiunile pe care le adăpostesc,
vor fi accesibile dintr-un drum public, existent şi / sau propus.
Străzile interioare vor avea un profil de 5,00 m / 7,00 m, cu trotuare
delimitate prin borduri de partea carosabilă de 1,00 m / 1,50 m lăţime şi vor permite
accesul echipelor şi maşinilor de intervenţie pentru stringerea incendiilor şi pentru
apărarea civilă. Se recomandă, pentru străzile cu un profil carosabil de 5,00 m, ca
trotuarele laterale, de câte 1,00 m lăţime să nu fie delimitate prin borduri de partea
carosabilă (acestea funcţionând ca trasee carosabile şi pietonale simultan), în
vederea asigurării accesului autospecialelor pentru stingerea incendiilor şi pentru
apărarea civilă.
Divizările parcelelor existente, prevăzute în planşa de Regulament, sunt
orientative şi se recomandă a nu se mai subdiviza, decât în situaţii justificate şi
studiate prin P.U.D. În cazul în care, din motive de natură juridică sau alte motive
obiective, va fi necesară înstrăinarea vreunei porţiuni de parcelă şi / sau construcţie,
se va avea în vedere în mod obligatoriu asigurarea unui acces direct sau prin
servitute de trecere la toate parcelele şi construcţiile existente sau posibil de
amplasat.

5. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARĂ

Prezentul Regulament constituie suportul pentru proiectarea şi
dimensionarea reţelelor publice ale zonei: de apă – canalizare, energie electrică,
telefonie, gaz metan (încălzirea construcţiilor urmând a se realiza prin echiparea cu
centrale termice proprii).
Toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico – edilitare publice care se
vor executa (cel puţin la reţeaua de apă şi canalizare şi reţeaua de alimentare cu
energie electrică). Până la executarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare,
acolo unde nu există în prezent, se vor executa fântâni utilate cu hidrofor şi fose
septice. Din acest punct de vedere, se atrage atenţia persoanelor sensibile, faptul că
este necesară o analiză chimică a apei, în vederea determinării concentraţiilor de
substanţe existente în sol (ca urmare a stropitului viilor şi livezilor).
Branşamentele de orice tip vor ţine seama de condiţiile şi precauţiile impuse
de structura geotehnică a terenului şi de nivelul apelor freatice.
Burlanele construcţiilor se vor racorda obligatoriu la canalizarea pluvială (pe
sub trotuare, pentru a se evita producerea gheţii). Se va asigura în special evacuarea
rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare. Se va asigura

51
preepurarea apelor uzate (inclusiv a apelor meteorice) care provin din întreţinerea şi
funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii, platforme exterioare.
Branşamentele pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat.

6. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR

PENTRU CONSTRUCŢII
Terenurile, care în prezent au diferite configuraţii şi dimensiuni, vor fi de
următoarele categorii:
 Parcele construibile, conform planşei de Regulament, pentru:
- Locuinţe + dependinţe. Acestea vor avea suprafeţele de minim 500 mp pentru
locuinţele individuale şi minim 1000 mp pentru locuinţele colective P + 3E, pentru
a permite şi realizarea spaţiilor amenajate şi plantate perimetral construcţiilor.
- Dotări aferente zonei rezidenţiale (echipamente publice, comerţ, servicii, alte
spaţii publice / semipublice, amenajări sportive şi pentru loisir). Aceastea se vor
amplasa, conform planşei de reglementări urbanistice, în zonele prevăzute,
respectiv CM1, CM2 şi P1. Dotări aferente funcţiunii rezidenţiale se vor putea
realiza şi în cadrul zonei şi subzonelor rezidenţiale, în regim privat, însă în
condiţiile impuse prin prescripţiiledin cap. IV.
- Spaţii plantate. Amenajările specifice pentru sport şi parc public se vor studia în
cadrul detalierii prin P.U.D. a zonei CM1, precum şi a zonei P1. Pe spaţiile
plantate pentru protecţia infrastructurii tehnice se impune interdicţie definitivă de
construire.
 Porţiuni de parcele destinate drumurilor, în scopul realizării lărgirii căilor de
circulaţie existente (propuse prin planşa de Regulament), precum şi a creării
noilor căi de circulaţie la parcelele rezultate prin divizări (prevăzute prin planşa de
Regulament). Aceste porţiuni de teren vor face obiectul trecerii din proprietatea
privată a persoanelor fizice şi juridice în domeniul public (v. planşa de
Regulament şi planşa privind proprietatea asupra terenurilor). Detalierea acestor
situaţii va face obiectul extraselor RLU şi, unde va fi cazul, a studiilor P.U.D.
pentru fiecare caz (parcelă) în parte.

7. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPAŢII VERZI

ŞI ÎMPREJMUIRI
În ansamblul cartierului sunt prevăzute spaţii verzi plantate desfăşurate de-a
lungul drumului judeţean DJ 248A (Şos. Iaşi – Voineşti), precum şi de-a lungul reţelei
electrice de înaltă tensiune, ca spaţii de protecţie a infrastructurii tehnice (P2).
În cadrul zonelor şi subzonelor construibile se prevăd următoarele:
Toate spaţiile libere, neconstruite şi neocupate de trotuare şi accese, situate
între clădiri şi limitele de proprietate dinspre stradă vor fi tratate ca grădini de faţadă.
Spaţiile plantate vor fi înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare
100 mp. Se interzice organizarea arhitectural – urbanistică a unei parcele numai
pentru construcţii şi platforme betonate; vor fi prevăzute obligatoriu spaţii verzi
plantate, în proproţie de minim 20%.
În studiul P.U.D. pentru zona CM1 şi subzona P1 se va acorda o importanţă
deosebită spaţiilor plantate şi amenajărilor sportive. Atfel, se vor planta arbori,
arbuşti, gazon (prin grija investitorilor din zonă şi / sau a C.L.M. Iaşi), astfel încât
aleile pentru acces şi întreţinere să ocupe o suprafaţă cât mai redusă.
De asemenea, în cadrul subzonelor LB se va studia crearea unei ambianţe
cât mai plăcute prin utilizarea plantaţiilor decorative în zona acceselor şi a vegetaţiei
înalte perimetrale clădirii.

52
 Împrejmuirile se vor executa, funcţie de destinaţia construcţiilor de pe
parcele, astfel:
- cu o înălţime maximă de 1,50 m, transparente, dublate de un gard viu – la
parcelele pe care se vor executa locuinţe. La spaţiile având caracter public /
semipublic se poate adopta şi varianta realizării împrejmuirii din gard viu,
jardiniere;
- gard opac, cu înălţime de până la 2,20 m – pe limitele separative dintre
proprietăţi (laterale şi posterioare).
În cadrul zonelor destinate funcţiunilor publice (CM1, CM2 şi P1), precum şi
a subzonei LB, se vor studia şi alte tipuri de împrejmuiri transparente (plantaţii
decorative, jardiniere, alte elemente de separare discrete).

ÎMPĂRŢIREA ÎN ZONE FUNCŢIONALE

Zona are, pe ansamblu, destinaţia de locuire, fiind împărţită în următoarele

zone funcţionale:

1) L = ZONA REZIDENŢIALĂ

LC - subzona de locuinţe individuale şi colective mici, cu P+1,2E(+M), dispuse pe

aliniament, în regim de construire discontinuu
LB – subzona locuinţelor semicolective şi / sau colective mici, cu maximum P+3E,
dispuse pe aliniament, în regim de construire discontinuu

2) CM = ZONA MIXTĂ CONŢINÂND FUNCŢIUNI PUBLICE

CM1 – subzona functiunilor mixte, continind echipamente publice, servicii de interes

general (servicii către populaţie, comerţ, alimentaţie publică, etc.), activităţi
productive mici şi mijlocii nepoluante şi locuinţe – realizabilă prin implicarea C.L.M. Iaşi
IS2 – subzona mixtă conţinând servicii de interes general (servicii către populaţie,
comerţ, alimentaţie publică), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe
– realizabilă prin iniţiativa privată

3) P = ZONA SPAŢIILOR PLANTATE

P1 – subzona spaţiilor plantate publice pentru loisir şi sport (în imobile cu regim mic
de înălţime, cu P – P+1E(+M), cu regim de construire în fronturi discontinui);
SP2 – subzona spaţiilor plantate pentru protecţia infrastructurii tehnice.

53
A. STRUCTURA CONŢINUTULUI REGULAMENTULUI
1. Caracterizare generală
2. Utilizare funcţională
2.1. Utilizări admise
2.2. Utilizări admise cu condiţionări
2.3. Utilizări interzise
3. Condiţii de amplasare, echipare şi conformare a clădirilor
3.1. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)
3.2. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament
3.3. Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale
parcelelor
3.4. Amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă
3.5. Circulaţii şi accese
3.6. Staţionarea autovehiculelor
3.7. Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor
3.8. Aspectul exterior al clădirilor
3.9. Condiţii de echipare edilitară
3.10. Spaţii libere şi spaţii plantate
3.11. Împrejmuiri
4. Posibilităţi maxime de ocupare şi utilizare a terenului
4.1. Procent maxim de ocupare al terenului (POT)
4.2. Coeficient maxim de utilizare al terenului (CUT)

B. DIVIZIUNEA TERITORIULUI ÎN ZONE, SUBZONE

ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ
În vederea înlesnirii “citirii” şi a raportării la unităţile teritoriale similare deja
cunoscute din P.U.G., pentru denumirea zonelor, subzonelor şi unităţilor teritoriale de
referinţă prevăzute în P.U.Z. s-au folosit indicativele conform P.U.G. – Municipiul Iaşi.
Regulamentul se referă la următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de
referinţă:

1) L = ZONA REZIDENŢIALĂ

LC - subzona de locuinţe individuale şi colective mici, cu P+1,2E(+M), dispuse pe

aliniament, în regim de construire discontinuu
LB – subzona locuinţelor semicolective şi / sau colective mici, cu maximum P+3E,
dispuse pe aliniament, în regim de construire discontinuu

2) CM = ZONA FUNCŢIUNILOR PUBLICE

CM1 – subzona functiunilor mixte, continind echipamente publice, servicii de interes

general (servicii către populaţie, comerţ, alimentaţie publică, etc.), activităţi
productive mici şi mijlocii nepoluante şi locuinţe
CM2 – subzona mixtă conţinând servicii de interes general (servicii către populaţie,
comerţ, alimentaţie publică), activităţi productive mici nepoluante şi locuinţe

54
 3) P = ZONA SPAŢIILOR PLANTATE

SP1 – subzona spaţiilor plantate publice pentru loisir şi sport (în imobile cu regim mic
de înălţime, cu P – P+1E(+M), cu regim de construire în fronturi discontinui);
SP2 – subzona spaţiilor plantate pentru protecţia infrastructurii tehnice.
Având în vedere întinderea cartierului, de 109,28 ha, precum şi de
particularităţile zonelor de extindere raportate la limite, acesta a fost împărţit în
4 sectorare:

SECTOR 1 – RESPECTIV EXTINDERE INTRAVILAN CONFORM P.U.G.

SECTOR 2 – DESFĂŞURAT ÎN LUNGUL ŞOS. IAŞI – VOINEŞTI,

PROPUS PENTRU EXTINDERE INTRAVILAN,
CREÂND LEGĂTURA ÎNTRE SECTOR 1 ŞI SECTOR 3

SECTOR 3 – LA LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV IAŞI,

PROPUS PENTRU EXTINDERE INTRAVILAN
SECTOR 4 – ÎN PRELUNGIREA LIMITEI EXTINDERII INTRAVILANULUI
PROPUSĂ PRIN P.U.G., ÎNTRE STR. VĂLENI şi STR. PODIŞULUI
Bilanţul teritorial al suprafeţelor pe sectoare şi zone este:

SUPRAFAŢA TOTALĂ (ha), din care:

SUPRAFAŢA DESTINATĂ CONSTRUCŢIILOR (ha), din care:
ZONA REZIDENŢIALĂ L ZONA MIXTĂ SPAŢII
SUBZONA L1 SUBZONA L2 IS PLANTATE
29,62
SECTOR 26,56
1 20,88 5,68 – 3,06
30,68
SECTOR 29,61
2 12,48 3,93 13,20 1,07
25,91
SECTOR 24,44
3 19,32 3,17 1,95 1,47
23,07
SECTOR 19,83
4 19,83 - – 3,24

109,28
TOTAL 100,44
72,51 12,78 15,15 8,84
(%) DIN
SUPRAFAŢA 66,36 11,69 13,86 8,09
TOTALĂ

55
C. PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE
ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

C1. L = ZONA REZIDENŢIALĂ

1) CARACTERIZARE GENERALĂ

Ţinând seama de prevederile P.U.G. – Municipiul Iaşi pentru zona

respectivă, precum si de prevederile normativelor in vigoare, coroborate cu situatia
reala a formei juridice a terenurilor (care implica o anumita comanda sociala),
precum si cu studiul cuprins, pe specialitati, in Memoriul General, se desprind
urmatoarele concluzii:
1) Zona, preponderent rezidentiala, va fi compusa in cea mai mare parte din
locuinte individuale si colecvtive mici, cu P – P + 1,2E;
2) Intrucit aceasta va trebui sa beneficieze de un numar minim de dotari publice
de cartier (in vecinatatea propunerii prin P.U.G. a intravilanului extins
neexistind inca premisele unei dezvoltari in perspectivă imediată), va fi
necesara destinarea unor spaţii compacte în cadrul cartierului respectiv, având
destinatia de centru (microcentru) de cartier;
3) Legatura cu orasul actual se va realiza prin arterele principale de circulatie,
respectiv prin şoseaua Iasi – Voinesti, str. Podisului si str. Valeni, precum şi
prin drumurile existente şi propuse. Se preconizează ca accesul din curbura
Şos. Iaşi – Voineşti prin Str. Podişului să deservească numai riveranii (ca
arteră secundară), accesele în subzona rezidenţială LC aferentă Str. Podişului
urmând a fi realizate prin drumurile modernizate ce pornesc din şosea (v.
planşa de Regulament),
4) Prin prezenţa retelei electrice de inalta tensiune, care traversează zona, se
impun spatii verzi de protectie, care vor putea fi dublate de trasee pietonale, şi,
eventual, în perspectivă, un nou drum dublat de parcaje laterale.
Având în vedere faptul ca zona propusa ca extindere a intravilanului orasului
Iasi este aproape neconstruita, iar in cadrul acesteia, o pondere insemnata o au
proprietatile particulare, cartierul rezidential “Galata” are valente privind o dezvoltare
economica, sociala si urbanistica ulterioara, acest lucru fiind posibil printr-o
judicioasa gestionare a fondului existent, sub toate aspectele (economice, sociale,
ale cadrului natural, fondului construit, precum si sub aspectele dotarilor tehnico-
edilitare, ale circulatiilor si gospodariei comunale), cu atit mai mult cu cât beneficiaza
de amplasarea la drumul judetean DJ 248 – importanta artera de penetrare in oras.
Planul Urbanistic Zonal, prin scopul propus, va oferi directiile principale ale
acestei dezvoltari, reprezentind instrumentul de lucru al Consiliului Local prezent si al
celor viitoare in vederea gestionarii potentialului existent al cartierului, în care
funcţiunea principală este cea de locuire.
Zona rezidenţială reprezintă funcţiunea principală a noului cartier, ocupând
o proporţie de 78,05% din întreaga zonă.
In zona respectiva, forma preponderenta de proprietate este proprietatea
particulara, iar in ceea ce priveste gradul de construire, acesta este foarte scazut.
Zona va reprezenta un cartier distinct, prelungire a unitatilor teritoriale de
referinta invecinate, compuse din zone rezidentiale, atât din intravilanul existent, cit si
din extinderile intravilanului propuse prin P.U.G. – Municipiul Iasi la sud de zona
studiată, zone ce vor face obiectul unor studii faza P.U.Z. ulterioare.

56
 Zona se va constitui din mixtarea zonei preponderent rezidentiala si a
diferitelor functiuni publice avind caracter comercial, de prestari servicii, precum si
functiuni specifice, compatibile cu functiunea de parc, in cadrul unor subzone
compacte.
Zona rezidentiala se va constitui pe suportul loturilor individuale existente,
divizibile numai in anumite conditii, impuse prin prezentul Regulament, cu locuinte
individuale dispuse pe aliniament, cu retrageri locale de la aliniament in zonele
intoarcerilor pe colt, cu regim de inaltime P+1,2E(+M), precum si din locuinte cuplate,
semicolective şi colective, cu regim de înălţime P + 3E, grupate intr-o zona distincta,
care permit la nivelul parterului functiuni cu alta destinatie decit cea de locuire
(servicii, comert, echipamente publice si alte functiuni publice nepoluante).
Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati teritoriale de referinta:
LC - subzona rezidenţială compusă din locuinte individuale si colective mici, cu
P+1,2E(+M), dispuse pe aliniament, in regim de construire discontinuu
L2 - subzona rezidenţială compusă din locuinte semicolective şi colective mici, cu
maximum P+3E, dispuse pe aliniament, in regim de construire discontinuu

2. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
2.1. Utilizări admise
LC:
- locuinţe individuale şi colective mici, în regim de construire izolat;
- biserică
LB:
- locuinţe semicolective şi colective mici, în regim de construire izolat şi cuplat
- biserică
2.2. Utilizări admise cu condiţionări
LC:
Se admit funcţiuni comerciale, spaţii de alimentaţie publică, cluburi de cartier
şi servicii profesionale, în condiţiile în care suprafaţa acestora nu depăşeşte 200 mp
ADC şi nu afectează liniştea, securitatea şi salubritatea zonei, amplasate în cadrul
clădirii de bază.
Serviciile profesionale – birouri, agenţii –, sălile de curs / conferinţe /
simpozioane, reprezentaţe, sediile şi punctele de lucru ale unor fundaţii pot depăşi
suprafaţa de 200 mp, dacă nu sunt generatoare de zgomot şi trafic mare de
autovehicule, persoane şi mărfuri.
Se admit săli şi terenuri pentru gimnastică şi sport, în sistem privat, în
condiţiile în care au un program de funcţionare până la orele 2200, şi nu generează
trafic intens de autovehicule şi persoane.
LB:
Se admit şi alte funcţiuni la parterul clădirilor (echipamente publice, comerţ,
servicii), în condiţiile în care nu generează zgomot, au un program de funcţionare
până la orele 2200 şi nu produc poluare şi trafic intens de autovehicule, persoane şi
mărfuri. În cazul prevederii, la parterul clădirilor, a unor spaţii pentru educarea
copiilor preşcolari (creşe, grădiniţe), se va aloca o suprafaţă de teren independent şi
împrejmuit de minim 300 mp, cu acces direct din spaţiul construit respectiv.
2.3. Utilizări interzise
- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc 200 mp ADC,
generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit
după orele 2200 şi produc poluare;
- construcţii provizorii de orice natură (altele decât cele pentru organizarea de
şantier în vederea construirii clădirilor definitive);

57
 - activităţi productive poluante;
- orice lucrări de trasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile
publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente, sau care pot să provoace
scrugerea apelor pe parcelele vecine, sau care împiedică evacuarea şi
colectarea rapidă a apelor meteorice;
- unităţi de învăţământ universitar şi amenajări sportive pentru capacităţi mari
(stadioane, complexe sportive, etc), ce generează un trafic mare de
autovehicule şi persoane;
- orice servicii de interes general nespecificate la art. 2.2;
- orice alte funcţiuni nespecificate la art. 2.1 şi 2.2.;
- orice funcţiuni nominalizate la cap. II.1.

3. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE

A CLĂDIRILOR
3.1. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)
LC:
Se va urmări respectarea lotizării prevăzute în planşa de Regulament. Orice
altă nouă reparcelare a unei parcele (din considerente de ordin juridic sau de altă
natură, justificată prin acte legale) va ţine seama de respectarea prevederilor
prezentului Regulament. În acest sens, se vor avea în vedere următoarele condiţii
pentru ca parcelele astfel rezultate să fie construibile:
- deschiderea minimă la stradă – de 20,00 m;
- suprafaţa minimă a parcelei = 500 mp;
- adâncimea parcelei – mai mare decât lăţimea;
- parcela este accesibilă dintr-un drum public direct sau prin servitute de
trecere de minim 3,00 m lăţime.
- dacă pe o parcelă urmează a se amplasa mai multe clădiri de locuit, se va
elabora P.U.D. în vederea reparcelării viitoare a lotului existent, rezolvându-
se totodată şi posibilităţile de acces auto şi pietonal la fiecare imobil (noi căi
de circulaţie, fundacuri, spaţii de parcare).
Se vor avea în vedere traseele căilor de circulaţie prevăzute prin planşele
de Regulament.
Divizările ulterioare ale parcelelor de mari dimensiuni se vor realiza numai
pe bază de P.U.D., ţinând cont de faptul că dimensiunea minimă a parcelei este de
500 mp. Pentru parcele cu suprafeţe mai mici de 500 mp şi cu o configuraţie
improprie, se va elabora P.U.D. (situaţie stabilită de proiectantul P.U.Z. prin extrasul
RLU pentru parcela respectivă, precum şi de emitentul Certificatului de Urbanism).
LB:
Conform P.U.D., cu următoarele recomandări:
– suprafeţele pe care se vor amplasa locuinţele mici colective să fie de cel puţin
1000 mp.
– cladirile de locuit pot fi dispuse pe un lot propriu, sau pot fi grupate pe un teren
utilizat in comun (functie de beneficiarul care va face investitia si / sau de
politica adoptata).
– în cadrul elaborarii P.U.D., se vor aduce planse justificatoare care sa sustina
solutia propusa.
3.2. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament
LC:
Se prevăd următoarele:
– aliniamentul general este de 6,00 m faţă de limitele către străzi ale
proprietăţilor rezultate în urma reprofilării străzilor existente şi a creării noilor
artere de circulaţie pietonală şi auto;

58
 – clădirile se amplasează pe aliniament, cu condiţia ca înălţimea clădirilor să nu
depăşească distanţa faţă de orice punct al aliniamentului de pe frontul opus; în
cazul în care înălţimea este mai mare decât distanţa dintre aliniamente,
clădirea se va retrage cu diferenţa dintre înălţime şi distanţa dintre aliniamente,
dar nu cu mai puţin de 3,00 m;
- retragerile de la aliniament vor fi de minim 4,00 m;
- se admite depăşirea aliniamentului în limitele a 1,50 m către stradă pentru
console / ieşinduri;
- conform P.U.D. – în cazurile specificate la cap. 3.1.
Clădirile se vor amplasa în raport cu străzile, conform planşei de
Regulament, astfel:
- faţă de străzile interioare existente, precum şi faţă de cele propuse, clădirile
se vor amplasa la minimum 9,50 m / 10,00 m / 11,00 m faţă de ax, respectiv
la 6,00 m faţă de limitele de proprietate respective;
- faţă de drumul judeţean – la o distanţă de 28,00 m faţă de ax;
LB:
Conform P.U.D., cu respectarea prevederilor din planşa de Regulament şi
cu urmtoarele recomandări:
– aliniamentul general este de 10,00 m faţă de limitele către străzi ale
proprietăţilor rezultate în urma reprofilării străzilor existente şi a creării noilor
artere de circulaţie pietonală şi auto;
– clădirile se amplasează pe aliniament, cu condiţia ca înălţimea clădirilor să nu
depăşească distanţa faţă de orice punct al aliniamentului de pe frontul opus; în
cazul în care înălţimea este mai mare decât distanţa dintre aliniamente,
clădirea se va retrage cu diferenţa dintre înălţime şi distanţa dintre aliniamente,
dar nu cu mai puţin de 3,00 m;
- retragerile de la aliniament vor fi de maxim 4,00 m;
- se admite depăşirea aliniamentului în limitele a 1,50 m către stradă pentru
console / ieşinduri;
- cladirile se pot dispune pe alinaiment pe strazi secundare sau private, cu
conditia ca inaltimea cladirilor sa nu fie mai mare decit distanta dintre
aliniamente; în caz contrar, cladirea se va retrage de la aliniament cu
minimum 4,00 m;
- fata de drumul judetean (Sos. Iasi – Voinesti), cladirile se vor retrage la
minimum 28,00 m fata de axul strazii;
- o atenţie deosebită se va acorda aliniamentelor la nivelul parteruluui în cazul în
care acesta va adăposti echipamente publice.
3.3. Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare
ale parcelei
LC,B:
Distanţa faţă de limitele laterale ale parcelei va fi de minim jumătate din
înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 3,00 m, recomandat: 5,00 m – la imobilele
principale (locuinţe) şi de 3,00 m – la dependinţe.
Clădirile se vor dispune izolat – în subzona LC şi izolat şi / sau cuplat în
subzona LB.
Faţă de limitele posterioare clădirile se vor retrage cu minim jumătatea din
înălţimea până la streaşină, dar nu mai puţin de 5,00 m, indiferent de destinaţia
acestora (locuinţe sau dependinţe).
Amplasarea şi dimensiunile clădirilor se vor studia prin proiectele de
arhitectură sau prin P.U.D., după caz (v. cap. 3.1.).
În subzona LB clădirile se vor amplasa conform P.U.D.

59
 3.4. Amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă
LC:
Distanţa minimă dintre clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă
a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 3,00 m. Distanţa se poate reduce la
jumătate dacă nu sunt accese principale în clădire şi/sau nu sunt ferestre care să
lumineze încăperi în care se desfaşoară activităţi permanente, această retragere fiind
tratată ca o amenajare exterioară de legătură între cele două corpuri – caz în care se
va studia o unitate a ansamblului prin elemente urbanistice de legătură.
Se consideră că pe amplasament vor fi maxim două corpuri de clădiri:
- cea principală – locuinţa;
- cea secundară – anexe.
Se recomandă ca orice tip de anexă să fie înglobată fie imobilului principal,
fie comasată corpului dependinţelor. Distanţa dintre cele două corpuri se va aprecia
şi funcţie de destinaţia anexelor şi a încăperilor către acestea ale locuinţei.
În toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii
şi alte norme tehnice specifice.
Specificaţiilşe de mai sus au caracter de recomandare în situaţiile care
necesită elaborarea P.U.D. (v. cap. 3.1.)
LB:
Conform P.U.D., cu următoarea recomandare: distanţa dintre clădiri va fi de
minim jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte. Această distanţă se poate
reduce în cazul în care pe laturile respective nu există camere locuibile.
3.5. Circulaţii şi accese
LC,B:
Se vor respecta prevederile din planşa de Regulament.
Pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aibe acces dintr-o cale
publică (drumurile existente şi propuse), pentru a permite accesul mijloacelor de
stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele.
Pentru subzona LB – conform P.U.D., cu recomandările de mai sus
3.6. Staţionarea autovehiculelor
LC,B:
Staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în
afara circulaţiilor publice.
Staţionarea pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului
circulaţiei publice, printr-o eventuală retragere a împrejmuirii pe zona respectivă de
acces.
Se recomandă ca în spaţiul de retragere de la aliniament să se poată
rezerva o arie echivalentă cu maxim 3% din teren pentru parcaje temporare, cu
condiţia înconjurării cu gard viu având 1,20 m înălţime.
Prin proiectele de autorizare elaborate se vor preciza explicit spaţiile de
staţionare a autovehiculelor.
Pentru subzona LB – conform P.U.D. cu recomandările de mai sus, precum
şi cu recomandaea ca incinta să aibe în mod obligatoriu prevăzute spaţii pentru
parcarea autovehiculelor personale, capacitatea acestora fiind dimensionată conform
normelor şi normativelor în vigoare. În situaţia prevederii spaţiilor cu altă destinaţie la
parterul clădirilor, acestea se vor dimensiona corespunzător.
3.7. Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor
LC:
Înălţimea maximă a clădirilor va fi de 9,00 m (P + 2E).
Pentru evitarea monotoniei şi pentru a conferi un caracter propriu zonei, se
prevăd urmatoarele:

60
 Se acceptă orice regim de înălţime: P, P + M, P + 1E, P + R, cu condiţia
realizării unei alternări armonioase din punct de vedere urbanistic;
 Imobilele situate la intersecţii, îşi vor putea majora înălţimea până la maxim
P + 2E + M. Racordarea acestora cu fronturile adiacente, la întoarcerile pe colţ
sau articulaţii învecinate se va realiza în trepte (înălţime descrescatoare către
frontul orientat la strada respectivă).
Primele imobile care se vor autoriza şi realiza, în baza prezentului
Regulament, în fiecare unitate teritorială de referinţă, vor impune înălţimea la care se
vor raporta, studiate prin desfaşurări la străzile principale, următoarele clădiri care se
vor construi.
LB:
Se vor studia volumetriile clădirilor prin P.U.D. Înălţimea maximă
recomandabilă este de 12,00 m (P + 3E). Aceasta se poate majora funcţie de
rezolvarea P.U.D., de opţiunile investitorilor, de vecinătăţile imediate construite,
precum şi de prevederile generale ale prezentului P.U.Z.
3.8. Aspectul exterior al clădirilor
LC,B:
Volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu
vecinătăţile imediate.
Faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu
faţada principală.
Toate clădirile vor fi prevăzute cu acoperiş tip şarpantă.
Garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje
şi arhitectură cu clădirea principală.
Primele imobile care se vor autoriza şi realiza în baza prezentului
Regulament, vor “da tonul” în ceea ce priveşte aspectul exterior al clădirilor. Toate
celelalte clădiri, autorizate ulterior, vor face obiectul unui studiu de volumetrie,
concretizat prin desfaşurarea la strada principala, în care se vor amplasa obiectivele
deja executate în baza prezentului Regulament.
Aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor şi exprimării prestigiului
investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină
seama de caracterul general al zonei. Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi
reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii.
Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperişuri, indiferent dacă
pentru clădirea principală sau dependinţe.
3.9. Condiţii de echipare edilitară
LC,B:
După echiparea zonei, toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de
apă şi canalizare, de alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze naturale şi
telefonie. Încălzirea se va realiza local, prin centrale termice proprii sau tradiţional, cu
sobe cu combustibil solid.
Se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice şi a
celor care provin din întreţinerea parcajelor, circulaţii şi platforme exterioare.
De asemenea:
- se recomandă la clădirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la
sistemul de canalizare pluvială să fie facută sub trotuare, pentru a se evita
producerea gheţii;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate
îngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit şi a cablurilor TV în locurile
vizibile din circulaţiile publice;
- pentru toate branşamentele se va ţine seama de condiţiile şi precauţiile
impuse de structura geotehnică a terenului şi de nivelul apei freatice.

61
 3.10. Spaţii libere şi spaţii plantate
LC,B:
Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică va fi astfel
amenajată încât să nu altereze aspectul general al zonei şi subzonei.
Suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate
cu arbori în proporţie de minim 40%, formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot
frontul incintei, în special pe laturile orientate către vânturile dominante (NV şi S).
Suprafeţele libere, neocupate de construcţii, parcaje şi platforme funcţionale
vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.
Spaţiile verzi dintre trotuarele pietonale şi faţadele către străzi ale clădirilor
se vor trata ca grădini de faţadă, explicitate distinct în planurile de situaţie din
proiectele de arhitectură.
O atenţie deosebită se va acorda spaţiilor plantate amplasate între
aliniamentele clădirilor orientate la şosea şi aceasta din urmă.
Pentru subzona LB se va elabora P.U.D., cu recomandările de mai sus.
3.11. Împrejmuiri
LB,C:
Împrejmuirile spre străzi şi pe zona retragerii până la aliniament a limitelor
laterale vor fi transparente, cu înălţimi de maxim 1,50 m, din care un soclu de 0,30 m
şi o parte transparentă de 1,20 m şi vor fi dublate cu gard viu.
Împrejmuirile laterale şi cele posterioare vor putea fi opace, cu înălţimi
maxime de 2,20 m, care vor masca spre vecini garaje şi alte dependinţe.
Porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament, pentru a permite
staţionarea vehiculelor înainte de admiterea lor în încinta, pentru a nu incomoda
circulaţia pe drumurile publice.
Pentru subzona LB se vor studia prin P.U.D., la care se recomandă:
- în cazul optării pentru împrejmuiri, se vor respecta prevederile de mai sus.
studierea posibilităţilor de evitare a împrejmuirilor, în favoarea delimitărilor de alt tip
(garduri vii, elemente simbolice, etc.), în special în cazul în care la parterul acestora
se desfăşoară funcţiuni publice;

4. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

4.1. Procent maxim de ocupare al terenului (POT)
LC: POT max. = 30%
LB: POT max. = 40% - pentru locuinţe colective
= 20% - pentru locuinţe individuale
4.2. Coeficient maxim de utilizare al terenului (CUT)
LC: CUT max = 0,60
LB: CUT max. = 0,80 – pentru locuinţe colective
= 0,60 – pentru locuinţe individuale

62
 C2. CM – ZONA FUNCŢIUNILOR PUBLICE

1) CARACTERIZARE GENERALĂ

Zona este constituita din echipamente publice, comert, servicii, cluburi /

restaurante, sport şi loisir, activitati productive mici si mijlocii nepoluante si locuinte la
nivelurile superioare.
Subzona CM1, precum şi parcelele foarte mici (sub 500 mp) sau având
suprafeţe de peste 2500 mp din subzona CM2 se vor rezolva, în funcţie de solicitări,
pe baza documentaţiilor faza Plan Urbanistic de Detaliu, cu încadrare în lista de
funcţiuni permise cuprinsă în Regulament, însă în aşa fel încât să cuprindă cât mai
mult din funcţiunile necesare deservirii zonei / cartierului din care face parte.
Pentru amplasamente cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
pentru funcţiuni simple din subzona CM2 nu sunt necesară documentaţie P.U.D.
Necesitatea elaborării P.U.D. în subzona CM2 va fi stabilită de către
emiţătorul Certificatului de Urbanism, funcţie de datele concrete referitoare la parcela
pentru care se eliberează actul respectiv.
Zona se împarte în următoarele subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:
CM1 = subzona funcţiunilor mixte conţinând echipamente publice, servicii de interes
general (servicii către populaţie, comerţ, alimentaţie publică, etc.), amenajări sportive,
loisir, activităţi productive nepoluante mici şi locuinţe – în sectorul 1, realizabilă cu
implicarea CLM Iaşi.
Implicarea CLM Iaşi constă în perfectarea schimburilor de teren în vederea
rezervării parcelelor pentru echipamentele publice, sport şi loisir (în cazul în care
proprietarii doresc să execute strict locuinţe). rezolvarea urbanistică a zonei implică
realizarea P.U.D. pe întreaga suprafaţă delimitată în planşa de Regulament.
CM2 = subzona funcţiunilor mixte conţinând servicii de interes general (servicii către
populaţie, comerţ, alimentaţie publică, etc.), activităţi productive nepoluante mici şi
locuinţe – în sectoril 2.

2) UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
2.1. UTILIZĂRI ADMISE
- institutii, servicii si echipamente publice;
- lacasuri de cult;
- sedii ale unor companii, firme,-servicii profesionale;
- servicii sociale, colective si personale;
- comert cu amanuntul;
- piata agro – alimentară;
- depozitare mic-gros;
- restaurante, agentii;
- loisir si sport in spatii acoperite şi descoperite;
- spatii libere pietonale;
- spatii plantate – scuaruri, gradini;
- locuinte cu partiu obisnuit – recomandabil la nivelurile superioare;
- locuinte cu partiu special, care cuprind spatii pentru profesiuni liberale.
2.2. UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI
- toate cladirile vor avea la parterul orientat spre strada functiuni care admit
accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de
functionare specific;
- regim de construire – izolat sau cuplat;
- se admit activitati in care accesul publicului nu este liber, numai cu conditia sa
nu prezinte la strada un front construit mai mare de 30,00 m si sa nu se
invecineze pe oricare din parcelele alaturate de o cladire similara, ci numai cu
cladiri avind liber accesul publicului;

63
 - se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice
la o distanta mai mica de 100 m de servicii si echipamente publice si
de 200 m de biserici;
- se admite conversia locuintelor in alte functiuni cu conditia respectarii acestei
functiuni in minimum 30% din ADC.
2.3. UTILIZARI INTERZISE
- constructii provizorii de orice natura;
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic, sau incomode prin traficul
generat;
- depozite en-gros;
- statii de intretinere auto;
- curatatorii chimice;
- depozitari de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deseurilor;
- depozitarea pentru vinzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau
toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din
circulatiile publice sau din institutiile publice;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor de pe
parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor
meteorice.

3) CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE

A CLADIRILOR.
3.1. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
(SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)
CM1, 2: conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- in cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu
un front la strada de maxim 30,00 m;
- pentru celelalte functiuni se recomanda lotizarea terenului in parcele avind
minim 500 mp si un front la strada de minim 12,00 m si maxim 30,00 m;
- se va analiza lotizarea existenta astfel incit sa se incadreze in recomandarile
de mai sus;
- adincimea parcelei este mai mare sau egala cu latimea;
- parcela este accesibila dintr-un drum public direct sau prin servitute, printr-o
trecere de minim 3,00 m;
- o atenţie deosebită se va acorda funcţiunilor sportive şi spaţiilor plantate tip
grădină publică. Funcţie de capacităţi, tema de proiectare şi alte opţiuni, se va
aloca un teren cât mai mare pentru aceste funcţiuni, conform normelor şi
normativelor în vigoare.
In zonele de trecere de la CM la zonele rezidentiale invecinate, se
recomanda urmatoarele:
- parcela este construibila daca:
- parcela are o suprafata de minim 200 mp si un front la strada de minim
12,00 m (constructii cuplate sau izolate);
- adincimea parcelei este mai mare sau egala cu inaltimea;
- parcela este accesibila dintr-un drum public direct sau prin servitute, printr-o
trecere de minim 3,00 m;

64
 - se va evita amplasarea funcţiunilor generatoare de zgomot sau trafic intens de
autovehicule şi mărfuri. Se preferă amplasarea echipamentelor publice –
dispensare, cabinete medicale, farmacii – a serviciilor – agenţii, reprezentanţe,
sedii firme, servicii către populaţie nepoluante – , precum şi spaţiile pietonale şi
pentru loisir.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în subzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.
3.2. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT
CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- echipamentele publice se vor retrage de la aliniament cu 6 – 10 m;
- cladirile care nu au functiunea de institutii, servicii sau echipamente publice se
amplaseaza pe aliniament cu conditia ca inaltimea maxima la cornisa sa nu
depaseasca distanta dintre acestea si aliniamentul de pe latura opusa a strazii;
- daca inaltimea cladirii din planul aliniamentului depaseste distanta dintre
aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament cu o distanta minima egala
cu plusul de inaltime al cladirii fata de distanta dintre aliniamentele strazii, dar
nu cu mai putin de 3,00 m;
- cladirile care alcatuiesc fronturi continue, vor avea o adincime fata de
aliniament care nu va depasi 20,00 m;
- clădirile care asăpostesc activităţi sportive se vor retrage de la aliniamentul
general, spaţiul de retragere fiind tratat ca scuar sau parc public.
In zonele de trecere de la zona de centru la zonele rezidentiale invecinate,
se vor respecta urmatoarele recomandari:
- cladirile se amplaseaza pe aliniament, cu conditia ca inaltimea cladirilor sa nu
depaseasca distanta fata de orice punct al aliniamentului de pe frontul opus; in
cazul in care inaltimea este mai mare decit distanta dintre aliniamente, cladirea
se va retrage cu diferenta dintre inaltime si distanta dintre aliniamente, dar nu
mai putin de 3,00 m;
- retragerile de la aliniament vor fi de minim 3,00 m.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în subzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.

3.3. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE

LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- cladirile publice se vor amplasa in regim izolat; cladirile care adapostesc restul
functiunilor se recomanda sa fie realizate predominant in regim continuu sau
discontinuu, în prelungirea clădirii părincipale;
- se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta este si linia de
separatie a subzonei mixte de subzona rezidentiala, precum si daca este limita
care separa orice functiune de o parcela rezervata echipamentelor publice; se
admite numai realizarea cu o retragere fata de limitele parcelei egala cu
jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5,00 m;
- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin
jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5,00 m;

65
 - in cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de
construire cu conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului;
- construcţiile care adăpostesc săli de sport se vor retrage faţă de celelalte
funcţiuni cât mai mult, spaţiul de retregere fiind tratat ca scuar / parc public.
In zonele de trecere de la zona de centru, cu functiuni preponderent publice,
la zonele rezidentiale invecinate, se recomanda urmatoarele:
- cladirile dispuse izolat se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu
minim jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5,00 m;
- retragerea constructiei fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu
jumatate din inaltimea constructiei, dar nu mai putin de 5,00 m;
- cladirile vor fi realizate cuplat in cazul existentei unui calcan pe una din laturile
laterale ale parcelei si cu o retragere fata de limita opusa de minim jumatate
din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5,00 m.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în subzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.

3.4. AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE

PE ACEEASI PARCELA
CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu media inaltimii fronturilor
opuse;
- distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6,00 m,
numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura
iluminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati care necesita
lumina naturala;
- un studiu aparte, detaliat, se va realiza în vederea amplasării spaţiilor cu
funcţiuni sportive, mai cu seamă în cazul optării pentru o rezolvare pavilionară.
In zonele de trecere de la zona de centru, cu functiuni preponderent publice,
la zonele rezidentiale invecinate, se recomanda:
- distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu jumatate
din inaltimea la cornisa a cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 3,00 m.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în subzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.

3.5. CIRCULATII SI ACCESE

CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim
4,00 metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de
trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate;
- in cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea
posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel incit sa permita accesul
autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje
masurata pe aliniament nu va dapasi 30,00 m;
- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent
sau numai in timpul programului de functionare, precum si pentru accese de
serviciu;

66
 - circulaţiile şi accesele către o eventuală piaţă agro – alimentară şi către
amenajările sportive se vor studia şi detalia în mod clar prin P.U.D.
In zonele de trecere de la zona de centru, cu functiuni preponderent publice,
la zonele rezidentiale invecinate, se recomanda: parcela este construibila numai
daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,00 m latime dintr-o circulatie publica
in mod direct, sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile
invecinate.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în sbzona CM1. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.
3.6. STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR
CM1,2 – stationarea autovehicolelor se admite numai in interiorul parcelei, deci
inafara circulatiilor publice;
- in cadrul elaborarii Planurilor Urbanistice de Detaliu sau în planurile de
situaţie se vor studia si spatiile de parcare pentru autovehicole, in special in
cazul constructiilor care adapostesc functiuni de utilitate publica si/sau de
mica productie.
3.7. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- pentru asigurarea coerentei imaginii cadrului construit, inaltimea cladirilor de pe
o strada principala cu fronturi continue sau discontinue se va intoarce si pe
strazile secundare care debuseaza in aceasta pe o lungime de 25,00 m; se
recomanda racordarea in trepte a inaltimii cladirilor de pe strada considerata
principala, cu inaltimea cladirilor de pe strada secundara, daca diferenta dintre
acestea este mai mare de doua niveluri;
- se admite ca la intersectii inaltimea maxima sa fie depasita cu cel mult doua
niveluri pe o distanta de maxim l5,00 m de la intersectia aliniamentelor.
In zonele de trecere de la zona de centru, cu functiuni preponderent
publice la zonele rezidentiale invecinate, se recomanda:
inaltimea maximă recomandată = 12,00 m (P+3E)
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în sbzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.

3.8. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de
functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor
ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor
comerciale, de particularitatile sitului, precum si de caracterul general al zonei;
- aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va
raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii.
In zonele de trecere de la zona de centru, cu functiuni preponderent
publice, la zonele rezidentiale invecinate, se recomanda urmatoarele:

67
 - cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra
in caracterul general al zonei si se vor armoniza cu cladirile invecinate ca
arhitectura si finisaje (in cazul locuintelor existente relativ recente sau in stare
buna, care beneficiaza si de o arhitectura ce poate fi luata in considerare);
- toate cladirile vor fi prevazute cu acoperis;
- garajele si anexele vizibile din circulatii publice se vor armoniza ca finisaje si
arhitectura cu cladirea principala;
- se interzice folosirea azbocimentului ca material de invelitoare.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în sbzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.
3.9. CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;
- se recomanda la cladirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor
la sistemul de canalizara pluviala sa fie facuta sub trotuare, pentru a se
evita producerea ghetii;
- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor
meteorice ;
- toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate
ingropat;
- pentru toate bransamentele se va tine seama de conditiile si precautiile
impuse de structura geotehnica a terenului si de nivelul apei freatice.
3.10. SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
CM1,2 – conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
- spatiile libere vizibile din circulatiile publice
vor fi tratate ca gradini de fatada;
- spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda, vor fi
inierbate si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;
- o atenţie deosebită se va acorda: amenajărilor sportive; spaţiilor plantate
tip scuar / parc public; spaţiilor de retragere a echipamentelor publice.
P.U.D. nu este necesar pentru autorizarea funcţiunilor cu grad de
complexitate scăzut pe terenuri cu suprafeţe cuprinse între 500 mp şi 2500 mp şi
care nu prezintă dificultăţi de acces sau alte probleme necesare a fi rezolvate prin
PUD în subzona CM2. În acest sens, se vor respecta prevederile de mai sus.

3.11. IMPREJMUIRI
CM1,2 – conform P.U.D.
Prin PUD şi / sau prin proiectele de arhitectură se va studia posibilitatea
eliminarii imprejmuirii construite in favoarea gardului viu, adiacent spatiilor cu utilitate
publica (institutii, spatii comerciale, servicii etc.) sau în favoarea altor tipuri de
delimitări discrete.

4) POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

4.1. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
CM1,2 – conform P.U.D., cu recomandarea POT maxim = 50%
Pentru amplasamente ce nu necesită PUD – POT maxim = 50%

68
4.2. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
CM1,2 – conform P.U.D., cu recomandarea CUT mxim = 1,8 mpADC/mp.teren
Pentru amplasamente ce nu necesită PUD
– CUT maxim = 1,8 mpADC/mp teren

C3. P – ZONA SPATIILOR PLANTATE

1) CARACTERIZARE GENERALĂ
Zona spatiilor plantate se compune din urmatoarele subzone:
P1 – Zona spatiilor plantate publice – gradini, scuaruri, amenajari sportive.
P2 – Spatii plantate pentru protectie fata de infrastructura tehnica;

2) UTILIZARE FUNCTIONALA
2.1. UTILIZARI ADMISE
P1 – Conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia:
constructii si amenajari cu destinatie de sport:
- spatii plantate pentru loisir: parc, fisii plantate publice;
- constructii pentru sport: sali de sport, cladiri afrerente constructiilor
pentru sport (vestiare pentru sportivi si vestiare pentru suporteri, birouri,
sauna, sala de masaj, piscina acoperita, sala de forta, sala de
recuperare, sala de conferinte, cazare sportivi, sala de sedinte, sala
polivalenta, cabinet medical, alte sali profilate);
- stadioane +gradene in aer liber, inclusiv constructiile anexe;
- parcaje publice;
- cai de acces publice si private, acoperite sau descoperite;
- zone publicitare.
P2 – conform legilor si normelor in vigoare;

2.2. UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

P1 – Conform P.U.D., cu urmatoarele recomandari:
- se admit spatii de alimentatie publica, sala de intilniri cu suporterii,
magazin de profil sportiv;
- alte functiuni neenumerate anterior, se vor justifica prin proiectul de
arhitectura detaliat, care va justifica solutia propusa.

2.3. UTILIZARI INTERZISE

P1,2 – se interzic orice interventii care contravin listei de functiuni permise de mai
sus, precum si legilor si normelor in vigoare.

3) CONDITII DE AMPLASARE, CONFORMARE SI ECHIPARE

A CLADIRILOR

69
3.1. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
(SUPRAFETE, FORME SI DIMENSIUNI)
P1,2 – conform limitelor stabilite prin Regulamentul P.U.G. si conform studiilor de
specialitate, avizate conform legii.
Pentru subzona P1 se va elabora P.U.D., cu incadrare in plansa de
Regulament.

3.2. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

P1,2 – conform prezentului Regulament, precum si studiilor de specialitate, avizate
conform legii.
Pentru subzona P1 se va elabora P.U.D., cu incadrare in prevederile din
plansa de Regulament.

3.3. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR
P1,2 – conform prezentului Regulament, precum si conform studiilor de specialitate,
avizate conform legii.
Pentru subzona P1 se va elabora P.U.D., cu incadrare in prevederile din
plansa de Regulament.

3.4. AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE

PE ACEEASI PARCELA
P1,2 – conform prezentului Regulament, precum si conform studiilor de specialitate,
avizate conform legii.
Pentru subzona P1 se va elabora P.U.D, cu incadrare in prevederile din
plansa de Regulament.

3.5. CIRCULATII SI ACCESE

P1,2 – conform prezentului Regulament, precum si precum studiilor de specialitate,
avizate conform legii.
Pentru subzona P1 acestea se vor stabili prin P.U.D., cu incadrare in
prevederile din plansa de Regulament.

3.6. STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR

P1,2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.
Pentru subzona P1 acestea se vor stabili prin P.U.D., cu incadrare in
prevederile plansei de Regulament.

3.7. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

P1,2 – conform Plansei de Regulament si a studiilor de specialitate avizate conform
legii.
Pentru subzona P1 acestea se vor stabili prin P.U.D., cu incadrare in
prevederile plansei de Regulament.

3.8. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

P1,2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.
In subzona P1 se va elabora P.U.D., cu recomandarea ca toate cladirile sa
fie concepute in armonie unele fata de altele in ceea ce priveste arhitectura.

3.9. CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

P2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.
Pentru subzona SP1 se va elabora P.U.D.

70
3.10. SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
P1,2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.
Pentru subzona P1 se va elabora P.U.D.

3.11. IMPREJMUIRI
P1,2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.

4) POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

4.1. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
P1 – conform P.U.D.
P2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.
4.2. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
P1 – conform P.U.D.
P2 – conform studiilor de specialitate, avizate conform legii.

Construibilitatea pe terenurile din zonă este conditionată de scoaterea din

circuitul agricol, cel puţin a suprafeţelor ocupate de clădiri, accese, trotuare,
platforme, etc.
În proiectele de autorizare se vor prezenta următoarele piese:
 Extrasul R.L.U. aferent prezentului P.U.Z. pentru parcela solicitată, adaptat la
condiţiile specifice de pe amplasament şi în corelare cu solicitatea beneficiarului,
semnat şi ştampilat în original de aătre autorul P.U.Z.
 Planurile topo se vor executa la sc.1/200 şi vor fi însoţite de planşe cu profilele
prin teren (sau curbe de nivel).
 Configuraţia şi dimensiunile parcelelor, pe planurile topo. Acestea se vor cota
detaliat în planurile de situaţie, inclusiv vecinătăţile imediate. Se vor prevedea
accesele, circulaţiile în incintă, tratarea spaţiilor neconstruite, alte aspecte
considerate necesare de către emitentul Autorizaţiei de Construire sau de către
proiectantul lucrării. Planurile de situaţie vor fi însoţite de un plan de ansamblu al
zonei, cu precizarea explicită a amplasamentului.
 Spaţiile funcţionale din planurile de arhitectură. Acestea vor trebui să fie
conforme cu lista utilizărilor permise sau a celor permise cu condiţionări din
prezentul Regulament. Se vor preciza spaţiile publice, semipublice, private, de
depozitare şi/sau alte anexe, garajele, cotele de nivel , cotele detaliate ale
planurilor, punându-se accent pe retrageri şi/sau ieşinduri, precum şi pe alte
elemente de arhitectură de participă la compoziţia volumului.
 Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament, precum şi faţă de limitele laterale şi
posterioare ale parcelelor. În planurile de situaţie se vor cota distinct şi retragerile
şi/sau ieşindurile din planurile fatadelor, terasele, loggiile sau alte elemente de
arhitectură care contribuie la volumetria construcţiei. Pentru construcţiile cu
fronturi continui (zone pe parter şi/sau la nivelurile superioare), rezolvate cu
calcan pe limitele laterale ale proprietăţilor, se vor solicita acordurile prin Notariat
ale vecinilor respectivi – dacă vor exista astfel de situaţii impuse.
 Circulaţiile în incintă, accesele, precum şi relaţia acestora cu parcelele
învecinate. Se vor detalia accesele de toate tipurile - publice, private, auto, de

71
 intervenţie etc., conform prevederilor prezentului Regulament. De asemenea, se
vor detalia în planurile de situaţie şi spaţiile de parcare, incintele funcţionale, etc.
În acest sens, acestea se vor detalia pe planşe distincte, cu precizarea tipurilor
de textură, materiale, finisaje. Spaţiile verzi se vor include în aceste planşe,
cotate şi cu precizarea tipului de plantaţie.
 Tratarea faţadelor se va face ca şi cum toate faţadele sunt principale. Pe planşele
de arhitectură se vor preciza detaliat toate materialele şi finisajele propuse,
precum şi eventualele elemente de arhitectură; pentru acestea din urmă se vor
executa planşe distincte.
 Planşele de arhitectură vor fi însoţite de planşe suplimentare (dacă va fi cazul,
conform prezentului Regulament). Acestea vor consta cel puţin din desfăşurări la
străzile principale, care vor cuprinde întregul front propus din unitatea teritorială
de referinţă respectivă, cel puţin la scara 1/500, cu încadrarea volumetriei
construcţiei propuse în ansamblu. Se vor respecta prevederile de la
cap. C1,2, pct. 3.8. ale prezentului Regulament.
 Se acceptă derogări de la prezentul regulament, în urmatoarele conditii:
- cu acceptul proiectantului (elaborator P.U.Z. – S.C. ATRIUM AGD S.R.L.);
- cu avizul Comisiei de Urbanism al Consiliului Local Iaşi, pe baza unui referat de
specialitate al Serviciului de Arhitectură şi Urbanism al Primăriei Iaşi;
- în situaţii bine justificate, rezultate din studii şi planşe de specialitate.
Aceste condiţii trebuiesc respectate cumulativ.

 În vederea eliberării Autorizaţiei de Construire, pentru alte persoane

decât beneficiarul P.U.Z., emitentul Certificatului de Urbanism va
solicita prin acesta acordul, precum şi extrasul de Regulament P.U.Z.
din partea autorului P.U.Z.

 Drepturile de autor asupra prezentei documentaţii sunt rezervate

elaboratorului acesteia, S.C. ATRIUM AGD S.R.L. – Arh. T. Manoilă.
Utilizarea, sub orice formă, a prezentei documentaţii fără acordul
proiectantului intră sub incidenţa Legii nr. 8 / 14.04.1996 şi a
Regulamentului O.A.R..

Întocmit,
Arh. T. Manoilă

72