Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An univ.

2010-2011, Anul II

PROIECT DE ARHITECTURA: LOCUINTA UNIFAMILIALA PROIECTUL NR. 1- LOCUINTA IZOLATA PROIECTUL NR. 2- LOCUINTA CUPLATA Ciclul : I (primar) / semestrul 3 Perioada elaborarii : Nr. proiect Tema de proiectare Proiectul nr. 1 Proiectul nr. 2 Locuinta unifamiliala izolata P+E Locuinta unifamiliala cuplata P+E Interval 05.10.2010 04.11.2010 09.11.2010 02.12.2010 Nr. credite 4 credite 3 credite

1. DATE GENERALE 1.1. SCOPUL DIDACTIC Prin acest studiu se urmrete familiarizarea studentului cu proiectarea locuinei individuale, tip de locuire frecvent utilizat astzi. Studentul va aborda locuina individual, n doua ipostaze: locuine unifamiliale izolate si cuplate, pentru a putea evalua diferenele i similitudinile ce le comport. Locuina unifamilial izolat presupune dorina de reprezentare i individualizare a proprietarilor prin rezolvri specifice de arhitectur ale locuinei, relaia direct cu curtea i grdina, exclusivitatea de folosin a ntregii proprieti. Poate presupune spaii interioare mai generoase, volumetrii i finisaje spectaculoase, relaie intens cultivat cu situl. Locuina unifamilial cuplat presupune o relaie intim cu spaiul exterior n contextul celor afirmate mai sus i n condiii economice avantajoase. Prin proiectul propus studiului se urmrete i o analiz multicriterial a diverselor componente ale locuinei, a relaiilor dintre ele dar i cu vecintile imediate, sau ale contextului urban extins. Se urmrete totodat nelegerea formulei de organizare n relaie cu spaiul exterior al curii private. Compoziia plastic volumetric a ansamblului va transpune spaial conceptul de locuire urban, cu focalizare pe scara uman a spaiilor i volumelor construite, crearea diversitii n unitate. Fiecare atelier poate avea un grad propriu de libertate a abordrii i soluionrii temei, n condiiile respectrii datelor obligatorii din prezenta tem cadru. 1.2. OBIECTUL STUDIULUI Revoluia industrial, fenomen ce a produs mutaii fundamentale la nivelul societii umane la nceputul secolului al XIX-lea, a ridicat numeroase probleme de factur economic, social, cultural, ce au atras n studiu personaliti de formaii diferite. Sociologi, medici, igieniti, antropologi, psihologi, biologi, istorici i filozofi, oameni de cultur sau specialiti din diferite domenii au consacrat studii vaste definirii i soluionrii problemelor legate de dezvoltarea societii umane. Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata1 cuplata si

Abordarea care ridica cele mai interesante probleme din punctul de vedere al arhitectului, are ca punct de pornire ideea ca starea generala a omului este locuirea. Indiferent de tipul activitii, de moment, omul triete ntr-un loc, l practica, acesta devine spaiu definit, locuit. Aceasta idee nu este de data recent. n incinta locuinei meteugarul i practica meteugul, negustorul negoul, doctorul medicina, agricultorul i depozita uneltele, avutul, grnele i vitele. Aici se constituia familia, creteau i erau educai copii. Puine profesii erau practicate dincolo de locuin. Tocmai de aceea, revoluia industrial devine att de important. Se dezvolt oraele. Multe dintre activitile altdat desfurate n interiorul locuinei se desprind, devin domenii independente i nu ne referim numai la cele de producie industrial. nvmntul se organizeaz ca instituie independent de locuin i trece sub oblduirea statului, apare spitalul i clinica medical, marile reele comerciale. Cu toate acestea rolul locuinei continu s fie de prim importan pentru definirea personalitii omului, pentru asigurarea omogenitii i coeziunii dar i a diversitii sociale, pentru confortul fizic i psihic al omului. Programul de locuire este programul de arhitectur cel mai des ntlnit, comunitile umane dezvoltnd n timp tipologii de locuire; unele dintre acestea, n diferite zone ale lumii civilizate crend adevrate tradiii a locuirii, confirmate i exemplificate nc de numeroase exemple contemporane. In ceea ce privete construcia de locuine, ea trebuie s aib n vedere faptul c, anumite moduri de abordare a locuinei poate genera tipologii n sine. i aici ne referim la abordarea locuinei ca obiect de stricta utilitate funcional, ca obiect al produciei care a dus la dezvoltarea prefabricrii, sau a locuinei ca marf unde se pune un accent deosebit pe vizibilitatea acesteia, pe mod, ca produs de consum ce se utilizeaz i se nlocuiete cu alta. Toate acestea sunt aspecte ale construciei de locuine ce trebuie eventual ndeplinite dar nu sunt suficiente. Locuina individual este considerat cea mai bun asigurnd cele mai bune condiii de siguran, confort fizic, psihic, funcional sau estetic. O alt cerin ce trebuie ndeplinit de locuin este reprezentativitatea, sugernd apartenena la un anumit grup, statut social, stare material, cultural. 1.3. CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME Din multele clasificri pe diferite criterii cele mai simple i frecvente sunt: - locuina unifamilial / locuina colectiv; - locuina de mas / reedina privilegiat / locuina social; - locuina urban tip compact / locuina tip dispersat; - locuina cu regim mic de nlime / regim mediu de inlime / mare de nlime; - locuina izolata pe lot / locuina cuplat / locuina niruit; - locuina dup proiect unicat / locuina de serie dup unul sau cteva proiecte repetate, cu mici modificri. ntre aceste categorii exist frecvent interferene, n realitatea aezrilor umane putndu-se uor identifica att tipurile consacrate, ct i abateri de la tipologiile specifice: - n Bucuretiul secolului al XIX-lea aveam locuire urban dispersat, dar astzi sunt constituite ansambluri de locuit compacte amplasate i n afara oraului; - n evul mediu occidental locuina urban niruit este alctuit din case unicat, astzi ns apare mai mult sub forma unor seciuni repetate; - Marea Britanie se caracterizeaz pn n secolul 19 prin aa numitele row houses, adic locuine niruite dar nu solidarizate ntre ele, ci ca volume tridimensionale, aliniate la strad dar libere pe lot; - locuina niruit cu seciuni repetabile a aprut i s-a proliferat n cadrul programului de locuina sociala; astzi ns, astfel de ansambluri de locuit sunt construite, n egal msur i pentru categorii sociale de mijloc. Construirea unor locuine decente care s rspund comenzii sociale, la preuri rezonabile, care s ofere un plus de confort i sigurana, precum i personalitate n raport cu sistemele tipizate ale locuinelor colective cu multe nivele, reprezint o necesitate pentru societate noastr. Pe de alt parte, utilizarea eficient a spaiului construit asigur avantaje de neignorat mai ales n condiii economice vitrege.

Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata2 cuplata si

In primele doua proiecte ale anului al II-lea va fi aprofundat studiul programului de locuire, mai exact doua situaii n care se poate gndi i rezolva o construcie cu funciunea de locuin unifamilial: Locuina unifamilial izolat P+E Locuina unifamilial cuplat P+E Obiectivele studiului: -Analiza evoluiei modelelor de locuina individual; -Determinarea relaiilor spaial-funcionale specifice programului de locuire. -Sintetizarea analizei ntr-un set propriu de concluzii, care s devin un mecanism de abordare i pe viitor a proiectelor de locuine. 2. ELEMENTE DE TEM Se presupune c dezvoltatorul imobiliar ce lanseaz tema, dorete un studiu pentru amplasamentul de care dispune, n doua variante de abordare a locuirii, condiia fiind aceea a locuinelor individuale. Aceast condiie este introdus deoarece prezint o mare flexibilitate n execuie, poate genera obiecte de arhitectur uor realizabile etapizat, cu investiii moderate i caliti de reprezentativitate, ce valorific n mod superior terenul deci sunt uor vandabile. Studiul va avea n vedere locuina izolat si cuplat, realizate n condiii de eficien maxim i innd cont de caracteristicile sitului. 2.1. ELEMENTE DE INCADRARE IN ZONA SI PREZENTAREA SITULUI 2.1.1. Prezentarea cadrului general Terenul pe care se vor amplasa locuinele se afl n Bucureti ntr-o zon construit n perioada interbelic, n care intervenia este i o problem de opiune, respectiv Intrarea Platon. Terenul are ca vecinati la est o strada cu doua fire de acces, la nord, est i vest terenuri proprietate privat cu cldiri existente sau nu. Frontul la strad este de 42,35ml, lateralele sunt de 21,12ml respectiv 22,46 ml, iar latura posterioar este de 41,30 ml (forma fiind aproximativ trapezoidal). Suprafaa total a terenului este de 962,762mp. Diagonala ce unete colul la strad sud cu cel de nord posterior are 50,17ml, colul la strad nord cu cel posterior sud are 44,85ml i acelai col posterior sud unit cu cel de nord are 45,56 ml. Contextul, este al unui zone cu locuine cu regim redus de nlime i expresivitate plastic specific. Construciile propuse n aceasta soluie urbanistic vor fi amplasate pe loturi de forma dreptunghiulara cu latura scurta la strada, ce vor rezulta din lotizarea considerat optim. Strada interioar are n total 7.00 m cu dou fire de circulaie (5m) i trotuare de 1,0 m. Din acest motiv limita de proprietate la strad va fi retras cu 1,0 m ( n lungul terenului nu este prevzut trotuar n prezent). Loturile beneficiaz de racorduri la ntreaga gama a reelelor de utiliti. Proiectul nr. 1 Locuinta unifamiliala izolata P+E 05.10.2010 04.11.2010 4 credite

2.1.2. Particularitati ale terenului i elemente de regulament. Pentru o locuin individual izolat putem considera un front minim la strad de 15,00 ml. Retragerile minimale faa de limitele de proprietate ale loturilor rezultate sunt urmatoarele: min. 3,00 ml fa de limita de proprietate de la strad, min 3,00 ml fa de limitele laterale de proprietate, min. 3,00 ml fa de limita de proprietate din spate (aceast retragere poate fi acceptat deoarece vecintatea posterioar reprezint o cale de acces privat. Conform reglementrilor n vigoare retragerea minim de la fundul de lot este de 5,00m. Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata3 cuplata si

Reglementri i coeficienti urbanistici: POTmax = 45%, CUTmax = 0,9, Regim de naltime =P+E. Se poate realiza parial i etajul 2 n condiiile n care se va folosi terasa casei ca o teras circulabil. n acest caz se pot realiza la acest nivel urmtoarele funciuni n puls fa de cele enumerate mai jos: casa scrii, depozitri, chicinet, fr a putea depi suprafaa maxim admisibil. 2.2 PRI COMPONENTE I DISPOZIII FUNCIONALE 2. 2.1 FUNCIUNI Funciuni, dimensiuni: Din punct de vedere functional vor fi incluse urmtoarele spatii: - vestibul si hol de acces, - camera de zi: 30 mp - loc de luat masa: 18 mp - bucatarie (eventual cu oficiu si camara): max 15 mp - grup sanitar de serviciu (wc +chiuveta): 3 mp - dormitor doi copii: 18 mp - baie: 6 mp - dormitor matrimonial, dressing si baie: 32 mp - casa scarii - terase, balcoane, logii Locul de luat masa poate fi independent (avand posibilitatea de comunicare cu bucataria si cu camera de zi) , nglobat n camera de zi sau ca extensie a buctriei. Limea minim de circulaie a coridoarelor si a vestibulului din interiorul locuinei va fi de 1,20 m. In functie de amplasamentul construciei, suprafetele construite pot avea abateri in limitele de 10%, fr a depi limitele retragerilor obligatorii. Limitele (definirea marimii obiectului). - A. D. maxim si A. C. Maxim ce vor fi calculate n funcie de dimensiunea lotului. 2.3. ELEMENTE TEHNICE. Din punct de vedere structural, locuinele vor fi realizate n sistem mixt sau n cadre de beton armat, cu stlpi, grinzi i planee din beton armat. Fundaiile vor fi de tip continuu, din beton armat. Suprafaa maxim a unei plci din BA este de 25mp iar nlimea maxim de nivel este de 3,00m. Dac din motive de plastic a spaiilor interioare se impune aceasta, este acceptat realizarea local a unei denivelri de max. 50 cm. Pereii se vor realiza din zidarie si vor avea urmatoarele dimensiuni: pereti exteriori de caramida de 30 cm, pereti interiori de rezistenta de 25 cm si pereti de compartimentare de 12,5 cm. Termoizolaia casei va fi asigurat n felul urmtor: polistiren de 5 cm pe pereii exteriori, polistiren extrudat de 10cm grosime aezat sub placa de peste pmnt, vat mineral de 15 cm montat peste placa de peste etaj. 2.4. CERINTE SUPLIMENTARE I RECOMANDRI. LIMITELE La locuinta unifamiliala P+E izolat Suprafata construita la sol precum i Suprafata construit desfurat sunt cele impuse prin POT, CUT maxim coroborate cu limitele suprafeei construibile a lotului (retragerile obligatorii de la limitele de lot). IMAGINE, VOLUMETRIE Pentru realizarea volumetriei construciilor se impune analizarea atent a sitului i identificarea unei expresii plastice i volumetrice ce reiau caracteristicile vecintilor. Proiectul nr. 2 Locuinta unifamiliala cuplata P+E 09.11.2010 02.12.2010 3 credite

Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata4 cuplata si

2.1.2. Particulariti ale terenului si elemente de regulament. Frontul la strad este de min. 12,00 ml genernd caracteristicile lotului. Retragerile minimale faa de limitele de proprietate sunt urmatoarele: min 3,00 ml fata de noua limita de proprietate de la strada, min 3,00 fata de limita laterala de proprietate, min. 3,00 ml fata de limita de proprietate din spate. Reglementari i coeficieni urbanistici: POTmax = 45%, CUTmax = 0,9, Regim de inaltime =P+E. Se poate realiza partial i etajul 2 n condiiile n care se va folosi teresa casei ca o teras circulabil. In acest caz se pot realiza la acest nivel urmatoarele functiuni in puls fata de cele enumerate mai jos: casa scarii, depozitri, chicinet, fr a putea depi suprafaa maxim admisibil. 2.2 PRI COMPONENTE I DISPOZIII FUNCIONALE 2. 2.1 FUNCTIUNI Funciuni, dimensiuni: - vestibul si hol de acces, - camera de zi: 25 mp - loc de luat masa: 15 mp - bucatarie (eventual cu oficiu si camara): 12 mp - grup sanitar de serviciu (cu wc+chiuveta): 3 mp - dormitor doi copii: 14 mp - baie: 4 mp - dormitor matrimonial, dressing si baie: 27 mp - casa scarii - terase, balcoane, logii Locul de luat masa poate fi independent (avand posibilitatea de comunicare cu bucataria si cu camera de zi) , inglobat in camera de zi sau ca extensie a bucatariei. Latimea minima de circulatie a coridoarelor si a vestibulului din interiorul locuintei va fi de 1,20 m. In functie de amplasamentul construciei, suprafetele construite pot avea abateri in limitele de 10%, fr a depi limitele retragerilor obligatorii. 2.2.2 Limitele (definirea marimii obiectului). - A. D. maxim si A. C. Maxim vor fi calculate n funcie de dimensiunea lotului. 2.3. ELEMENTE TEHNICE. Din punct de vedere structural, locuintele vor fi realizate in sistem mixt sau in cadre de beton armat, cu stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Fundatiile vor fi de tip continuu, din beton armat. Suprafaa maxim a unei plci din BA este de 25 mp iar nlimea maxim de nivel este de 3,00m. Dac din motive de plastic a spaiilor interioare se impune aceasta, este acceptat realizarea local a unei denivelri de max. 50 cm. Peretii se vor realiza din zidarie si vor avea urmatoarele dimensiuni: pereti exteriori de caramida de 30 cm, pereti interiori de rezistenta de 25 cm si pereti de compartimentare de 12,5 cm. Termoizolatia casei va fi asigurata in felul urmator: polistiren de 5 cm pe peretii exteriori, polistiren extrudat de 10cm grosime asezat sub placa de peste pmnt, vat mineral de 15 cm montat peste placa de peste etaj.

2.4. CERINTE SUPLIMENTARE I RECOMANDRI. LIMITELE Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata5 cuplata si

La locuina unifamiliala P+E cuplata Suprafaa maxim construita la sol precum i Suprafata maxim construit desfurat sunt cele impuse prin POT, CUT maxim coroborate cu limitele suprafeei construibile a lotului (retragerile minimale de la limitele de lot) IMAGINE, VOLUMETRIE Pentru realizarea volumetriei construciilor se impune asigurarea integrrii n caracterul stilstic propriu vecintilor. 3. DESFURAREA PROIECTULUI 3.1. DOCUMENTAREA Faza foarte importanta in care studentul va insemna observatii personale si va colecta si un numar de proiecte din carti, reviste sau alte surse. Documentarea va fi concretizata in final prin realizarea unor fise pentru minimum 5 proiecte/exemple. Fiecare fisa trebuie sa cuprinda planurile, faadele, sectiunile i perspectivele semnificative ale exemplelor alese, desenate cu mn (nu fotocopii), fiecare exemplu fiind nsoit de date privind autorii, anul construciei, ara, contextul arhitectural al vremii i motivatia alegerii exemplului de catre student. Documentatia va avea ca subiect constructii / locuinte ce corespund sub aspect formal volumetric temei, respectiv identificarea caracteristicilor arhitecturale ale construciilor din vecintate care creeaz ambiana n care se vor realiza noile construcii. De asemenea n cadrul documentrii vor fi abordate soluii i scheme funcionale ce pot corespunde cerinelor de proiect, gabarite i dimensionri ce vor ajuta studentul s-i defineasc modulele spaiale cu care va opera pe parcursul desfurrii proiectului. Din cele 5 exemple va fi ales unul impreun cu studentul, acest exemplu va sta, obligatoriu, la baza proiectului elaborat. La explicarea i notarea proiectului se va ine cont de acest aspect. Documentaia va trebui ataata predrii finale fiecrui proiect pentru a putea justifica felul n care exemplele studiate au avut impact in abordarea temei. Evaluarea documentaiei se va face n a 3-a edin de atelier i va fi consemnata ca atare: planele prezentate vor fi numerotate i semnate. 3.2. CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE Prezentarea proiectului nr. 1 si 2: 05.10.2010, ora 00 dimineata) si ora 15 (pentru grupele de dupa amiaza) 1000 (pentru grupele de

Predare proiectului nr. 1: 04.11.2010, la atelierul fiecarei grupe, pentru grupele de dimineata intre 900 - 1100, pentru grupele de dupa amiaza intre 1500-1700. Predare proiectului nr. 2: 02.12.2010, la atelierul fiecarei grupe, pentru grupele de dimineata intre 900 - 1100, pentru grupele de dupa amiaza intre 1500-1700. In sedinta urmatoare predarii fiecarui proiect se va desfasura judecata mare a proiectelor. 3.3. REDACTAREA PROIECTULUI Vor fi redactate urmatoarele piese: Piese tehnice: Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata6 cuplata si

-Plan de situaie, cu includerea n plan i a vecintilor i vis a vis-ului existent, sc. 1:500 -Plan parter, (acesta va conine obligatoriu i amenajarea exterioar a curii) sc. 1:50 -Plan etaj, sc. 1:50 -Plan terasa circulabil sau dac este cazul plan nvelitoare, sc. 1:50 -Seciune caracteristic, sc. 1:50 Faade Locuina izolat: toate faadele, sc. 1:50 Locuina cuplat: faada laterala, faadele principala i secundara mpreun cu cele nvecinate, sc. 1:50 Planurile vor avea cote de gabarit, cu mobilarea, echiparea spaiilor, elemente de ambian precum i implicaiile pe care acestea i unele aspecte constructive le au asupra funcionalitii i expresiei spaiului interior. De asemenea vor fi cuprinse n tabel suprafaa fiecrui lot, suprafaa construit, cea desfurat si indicatorii urbanistici reglementai i realizai. Redactarea se va face in tus pe hartie alba, format A2. Piese de prezentare: Piesele de prezentare sunt la alegerea studentului ca numar si tip dar in mod obligatoriu se va desena si o axonometrie sc. 1:100 sau o perspectiva care sa se incadreze intr-un dreptunghi cu dimensiunea de 30x20cm. Se va realiza obligatoriu macheta de studiu pe parcursul proiectului, macheta care va fi predata la finalul proiectului. Tehnica de prezentare va fi la alegerea studentului iar ca suport se va folosi o foaie de hartie alba, format A2. Este exclusa redactarea prin intermediul computerului. In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18,00x3,00cm:
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ARHITECTURA Ciclul : I (primar) / semestrul 3 GRUPA NUME SI PRENUME STUDENT PROFESOR ASISTENT PROIECT NR. SEMNATURA STUDENT SCARA DATA TITLU PROIECT TITLU PLANSA FAZA NR. PLANSA

Predarea proiectului se va face si in format jpg. pe CD-ROM 3.4. CONDIII DE PREDARE. Proiectele studentilor sunt rezultatul dialogului permanent intre cadrele didactice si studenti, in litera si spiritul temelor de proiectare specifice si regulamentului in vigoare la disciplina Proiectare. La fiecare sedinta de atelier corecturile studentilor vor fi datate si semnate de catre indrumatorii de atelier. Toate corecturile efectuate in perioada de elaborare a fiecarui proiect in parte vor alcatui o mapa care, in mod obligatoriu, va insoti fiecare proiect la predarea acestuia. Pentru fiecare proiect sunt obligatorii trei corecturi, din care una la panou. Nerespectarea acestor condiii atrage nota 1. Abaterile de la prevederile temei (lipsa piese, nerespectarea scarii pieselor prezentate, ntrzierea predarii, s.a.) vor conduce la notarea lucrrii cu nota 1. Piesele desenate redactate identic sunt eliminate de la judecata si vor fi considerate piese lipsa, notarea lucrrii se va face cu nota 1. Documentaia este parte din proiect i se pred la sfritul fiecrei faze, n aceleai condiii i odat cu proiectul. 4. BIBLIOGRAFIE CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe Locuinta urbana, Bucuresti , 1988 DERER, Petre, Locuirea urban, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985 EFTENIE, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu, Bucuresti, 2004 Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata7 cuplata si

GHEORGHIU, Petru, Un specific de locuire bucuresteana, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti, 2003 SRBU, Catalin Niculae, Aspecte privind problematica periferiei oraelor, Arhitext-Design, nr.7, 1997 CANTACUZINO, G. M., Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977 Mari arhiteci romni PATRULIUS, Radu, Horia Creang Omul i opera, Editura Tehnic, Bucureti, 1980 Colectiv, Horia Creang Centenar 1892-1992 ***Marcel Iancu Centenar ***Duiliu Marcu Opera ***Haralamb(Bubi) Georgescu Centenar, Editura Universitar Ion Mincu, 2008 Mari arhitecti straini F.L. Wright, Le Corbusier, Richard Meyer, Mario Botta. Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Arch. Review, etc. Neufert, Ernst, Manualul arhitectului Carti: One hundred houses for one hundred architects, 100 of world the best houses, Another 100 of the best houses, Small houses, Floor plan manual - housing Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare 5. ELEMENTE DE REGULAMENT Numar de corecturi minim, pe faze. Prezentarea obligatorie a studiilor de fatada si volumetrie cu doua saptamani inainte de predare (faza finala a proiectului). Prezentarea obligatorie a schitelor corectate la corecturile anterioare. 6. NOTAREA Notarea se face pe baza corectitudinii si calitatii rezolvarilor functionale, formale si constructive ale proiectului, corelandu-se cu participarea la atelier (calitatea si numarul studiilor prezentate la corectura). CRITERII DE EVALUARE - calitatea i profunzimea cercetrii i documentrii 1,5 puncte - coerena i consecvena abordrii etapelor de studiu 1,5 puncte - corectitudinea i calitatea arhitectural a soluiei 1,5 puncte - solutie functionala 2 puncte - plastica fatadelor 2 puncte - imagine spatiala, prezentare 1.5 puncte

Coordonator Proiectare an II, Lect. Drd. Arh. Dobrin DATCU

Intocmit, Conf. dr. arh. Doina Teodorescu Lect. drd. arh. Bogdan Stanciu Asist. arh. Fanica Udrea Asist. arh. Adriana Andone

Sef Catedra Bazele Proiectarii, Conf. Dr. Arh. Teofil MIHAILESCU

Proiectele nr. 1, 2 Locuinta unifamiliala izolata8 cuplata si