Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala

Sociologie Urbana
Semestrul I, 2007-2008

Calitatea locuirii in doua blocuri diferite din

cartierul Manastur
Modul in care pozitia sociala si resursele locatarilor influenteaza viata
blocului si organizarea administratiei

Paula Corneanu
Maria Groza
Ioana-Elena Iuga
Larisa Leorint
Maria Loredana Moldovan

Cuprins :

1. Tema
2. Motivatie si obiective
3. Descrierea terenului
4. Ipoteze
5. Cadru teoretic
6. Metodologia de cercetare
7. Interpretarea datelor
8. Concluzii

Calitatea locuirii in doua blocuri diferite din cartierul Manastur

2

Modul in care pozitia sociala si resursele locatarilor si organizarea administatiei

influenteaza calitatea locuirii.
Tema:
Modul in care calitatea locuirii este influentata de pozitia sociala,resursele locatarilor si
administratia blocului.
Motivatie si obiective:
Noi pornim de la premisa ca resursele locatarilor si pozitia lor sociala
influenteaza calitatea locuirii, in sensul ca pot determina deciziile luate de
administratie.Toate aceste pot si trebuie privite dintr-o perspectiva socio-economica si
istorica.O pozitie sociala inalta si nivel al veniturilor ridicat pot avea ca si rezultat o
participare mai intensa in organizarea vietii blocului,pot depune mai multe
sugestii,reclamatii si sunt mai deschisi la activitatile de imbunatatire a confortului.In
acelasi mod , o pozitie sociala mai scazuta si resurse pecuniare mai precare actioneaza in
sens invers.
Ce anume determina o administrare buna sau proasta a blocurilor?
Experientele cotidiene ne determina sa cautam raspunsuri la aceasta
problematica.In unele blocuri , asociatiile reusesc sa reduca pierderile , sa amenajeze
spatiile comune, sa afiseze la timp cheltuielile, sa pastreze curatenia.S-a reusit

imbunatatire a imaginii blocurilor si prin amenajarea spatiilor verzi din jurul blocurilor,
zugravirea casei scarii, s-a sporit securitatea proprietatii prin montarea interfoanelor,
monitorizarea alarmei, imbunatatirea conditiilor de locuit prin izolarea acoperisului si
izolarea termica.Pe de alta parte, in unele blocuri exista mari pierderi de apa si energie
termica, casa scarii este neingrijita, nezugravita, in jurul bocului este murdar si neingrijit,
exista multi datornici.
Descrierea terenului
Noi am ales sa studiem doua blocuri in care presupunem ca anumite caracteristici
ce tin de pozitia sociala si resursele locuitorilor, precum si organizarea administratiei

influenteaza calitatea locuirii. Acestea sunt situate in cartierul Manastur, la prima vedere
fiind diferite in multe aspecte.
Unul dintre blocuri se afle pe Calea Manastur, care este o zona vazuta ca fiind una
din locatiile mai selecte din Cluj-Napoca, este o zona frumoasa, foarte aproape de centrul
orasului, la 2 statii de autobuz distanta. Calea Manastur este o zona in care se afla mai
multe blocuri de cate 8 etaje, avand apartamente cu suprafete generoase si oferind un
confort sporit locatarilor.

De ce se presupune a fi o zona atat de cautata? Din fotografii si observatii am

ajuns la concluzia ca este o zona foarte accesibila, circulata deoarece face trecerea de la
Calea Manastur sprea Calea Floresti in zona Podului Calvaria, este foarte curat in jurul
blocurilor, spatiile verzi sunt foarte bine intretinute, fiecare particica de spatiu verde este
utilizata la maxim. Iarba ingrijita constant o data la 2-3 saptamani, bancute de lemn pe
care poti sta sa te relaxezi cand este frumos afara, copacii curatati si ingrijiti, alei pavate
si intretinute pe unde oameni isi pot plimba cainii, sau pot iesi cu copii, aspectul in sine al
blocurilor, casa scarii avand usa si geamuri termopan, interfon, zugravit pe interior, toate
aceste lcruri fac din Calea Manastur o zona bine cotata pe piata imobiliara. De altfel si
preturile apartamentelor din aceasta zona sunt pe masura confortului oferit. La o prima
vedere, ai impresia ca in jurul bocurilor parca s-a desprins o particica de parc, in care iti
poti rasfata copii, in care te poti relaxa in timpul liber, o combinatie reusita intre
siguranta, confort si natura.
Din fotografiile realizate se mai poate observa faptul ca in zilele de la sfarsitul
saptamanii zona din jurul blocului este mult mai putin circulata decat in celelalte zile ale
saptamanii,abia zarsti cate o persoana care se intoarce de la cumparaturi. Cu toate ca
4

exista locuri special amenajate pentru destindere, noi nu am observat prea multe
interactiuni intre persoane.
Celalalt bloc este situat pe str.Moldoveanu,a aceluiasi cartier intr-o zona destul de
aglomerata a cartierului(Administratorul blocului apreciaza zona in care este situat blocul
ca fiind destul de buna datorita faptului ca exista o gradinita si o scoala generala in
apropierea blocului;de aceeasi parere este si una dintre locatarele blocului care apreciaza
ca zona este destul de linistita)..Aici sunt apartamente de 3 si 4 camere ,pretul unui
apartament cu 3 camere fara imbunatariri fiind estimat la 70 000 euro. Camerele sunt
evident mai mici, confortul mai redus, in comparatie cu cele de pe Calea Manastur.

Imaginea blocurilor din aceasta zona nu este una prea placuta ochiului.Blocuri
nezugravite atat pe exterior cat si pe interior, tencuiala cazuta si pereti acoperiti de
funingine, aspect neingrijit, nu exista interfoane, usa sau geamuri termopan la intrare,
mirosul usor intepator te intampina cand intri in scara blocurilor, prea putine spatii verzi
in jur si daca exista nu sunt foarte bine intretinute. Este situata la 5 minute de statia de
troleu. Pe piata imobiliara nu este o zona prea bine cotata.
Nu sunt amenajate locuri de parcare, de aceea zona din spatiul blocului este
populata cu masini. Nu exista nici spatii amenajate pentru diferite activitati, adica spatii
de joaca, alei, locuri de relaxare. Astfel, accesibilitatea oamenilor in zona este ingreunata.
Ipoteze :
1. Pozitia sociala si resursele locatarilor influenteaza implicarea acestora in chestiuni
legate de administratia blocului( pozitie sociala inalta-implicare ridicata si pozitie sociala
joasa-implicare scazuta).
5

2.Calitatea locuirii depinde de contextul socio-economic si istoric in care s-a intrat in

posesia locuintelor.
Cadru teoretic
Dupa cum am afirmat la inceputul lucrarii, noi ne propunem sa aflam daca intradevar calitatea locuirii unei persoane este influentata de contextual socio- economic in
care s-a facut decizia de locuire, precum si de contextul socio- economic prezent, si
anume pozitie sociala, resurese financiare si administratie existente intr-un anumit bloc
de locuit. Acest din urma aspect devine foarte important, intrucat este vorba de lociure
colectiva, ceea ce presupune participare si decizie comuna cu privire la chestiuni care pot
spori sau dimpotriva diminua confortul individual.
Spatiile colective de locuit sunt proiecte impresionante,care trebuie sa anticipeze
pe termen lung nevoile si dorintele unei categorii de oameni si mai ales sa raspunda unor
cerinte social determinate in timp si spatiu:

Sa intretina bucuria de a trai

Sa sustina aspiratia oamenilor catre bunastare

Sa intretina si sa introduca ordinea in activitatile oamenilor

Sa fie in conformitate cu scopurile pentru care a fost creata

Sa tina seama de progresele realizate in tehnologia constructiilor,pentru

economisirea eforturilor si a resurselor

Sa corespunda asteptarilor omului astfel ca acesta sa se simta in siguranta;sa

stabileasca raporturi de intimitate. (Cernescu, 2001)
Literatura de specialitate din domeniu sustine aceste idei, facand din

comportamentul de locuire un subiect demn de pus in discutie.Locuinta e un bun fixat in

spatiu, nu poate fi mutat dintr-o locatie in alta. A cumpara o locuinta inseamna nu numai
a achizitiona o anumita cladire, ci si a cumpara statutul socio-economic al cartierului si
nivelui de accesibilitate la locul de munca.Locuinta e un bun foarte eterogen, complex si
multidimensional. Casele individuale, apartamentele si blocurile difera in ceea ce priveste
spatiul, designul, vechimea , calitatea, standarde, mobilier, locatari, locatia, calitatea
mediului inconjurator, accesibilitate etc.Locuinta e un bun durabil devenind astfel , atat

un bun de consum, cat si de investitie.Locuinta e perceputa ca o nevoie sociala de baza a

fiintelor umane si standardele sale influenteaza in mare masura standardele de bunastare
ale societatii in intregul ei. Dreptul la locuinta e un drept social, iar drepturile sociale
reprezinta al treilea element al drepturilor umane. Principiul fundamental al dreptului la
locuinta e accesul egal si non-discriminatoriu la locuinta indiferent de rasa, religie sau
sex. .( Lux, 2003)
Politicile de locuire traditionale, orientate de ideea de piata, au la dispozitie un
numar de unelte prin care se poate ajunge la affordability generala si financiara in cazul
locuintelor.Aceste unelte legale , economice si financiare sunt utilizate atat pentru cerere,
cat si pentru oferta; pe de o parte, servesc la aproximarea costurilor locuintelor, iar pe de
alta-pentru a aproxima venitul gospodariilor. (Lux 2003) Guvernul are o influenta
considerabila asupra sistemului de organizare a locuirii si dezvoltarii institutiilor
financiare care se ocupa de acest aspect;deciziile pe care acesta le ia au mare importanta
in ceea ce priveste bunastarea locuitorilor.
La sfarsitul anilor `80 si inceputul anilor `90, in multe tari est-europene s-au
produs schimbari politice importante, avand ca rezultat instaurarea unor democratii
parlamentare in locul regimurilor comuniste. Acestea au dus la schimbari radicale in
politicile de locuire din aceste tari.
Dave Clapham propune un model de locuire est-european.Tarile est-europene
au impartit o cultura polititica de tip colectivist.Similaritatile culturale au dus la sisteme
de locuire care, in ciuda diferentelor superficiale, sunt organizate pe baza acelorasi
principii.Cele patru idei majore care se aplica majoritatii tarilor sunt urmatoarele:
1.Statul:proprietar si distribuitor, ceea ce inseamna ca locuintele vor fi construite si
detinute de agentiile de stat si distribuite conform nevoilor definite de stat.
2.Planificare centralizata a productiei; productia e controlata de stat, care stabileste
prioritatile si aloca resursele de stat in functie de acestea.In concluzie: deciziile privind
numarul total de locuinte dintr-o anumita zona, tipul de locuinte si locatia genrala sunt
luate la nivel central.
3. Necesitatile sunt oferite gratis in momentul utilizarii
4.Excluziunea mecanismelor de piata si a proprietatii private: planificarea centralizata s-a
vrut a fi un mecanism egalitarist de alocare a resurselor, de aceea , pentru buna

functionare a acestuia, mecanismele de piata nu ar trebui sa existe.

Aceste patru principii nu au fost niciodata pe deplin dezvoltate din cauza unui
numar de factori care au impiedicat guvernele sa le puna in practica in totalitate:
-lipsa resurselor financiare pentru investitii: investitiile in locuinte erau dependente de
succesul economic.In timpul perioadelor de recesiune , fondurile disponibile pentru
locuinte consituiau o problema.In acelasi timp, restructurarea si dezvoltarea economica
urmarita de guvern a dus la necesitatea unor investitii mari in locuinte din cauza
necesitatii mobilitatii fortei de munca (spre zone urbane sau spre alte regiuni).
-costurile contolului tranzactiilor private.
In consecinta, modelul ideal de locuire nu a fost implementat in totalitate, iar
sectorul privat a fost in general tolerat si uneori chiar sustinut de catre stat.Sectorul privat
a jucat un rol important in sistemul de locuire est-european, iar proprietatea privata si
mecanismele de piata nu au fost in totalitate excluse.Sectorul privat a luat o serie de
forme:
-cooperative housing
-self-build housing ( in multe tari europene, modul principal de construire a locuintelor, in
special in zonele rurale)
-procese de piata formale si informale ( in unele tari, nu s-a incercat controlul
mecanismelor de piata-ex.Ungaria;in altele, a aparut piata neagra a locuintelor).
-sprijin pentru owner occupation (in ciuda sprijinului principal pentru sectorul public de
inchirieri, multe guverne au sustinut si improprietarirea; totusi, dreptul de proprietate era
restrictionat la locuinta, nu si pamantul pe care era construita; de asemenea, existau
restrictii in ceea ce priveste traanzactiile private.
Se poate vorbi de un model de locuire est-european deoarece factorii-cheie ai
modelului sunt prezenti in toate tarile (cu o singura exceptie:Iugoslavia). (Clapham,
1995)Lowe critica conceptul de model de locuire est-european pornind de la 2 asumptii:
modelul nu se aplica tuturor tarilor( de ex. Romania si Bulgaria) si nu ia in considerare
actiunea statului,considerata de alti autori ca fiind esentiala in determinarea sistemului de
locuire.El sustine ca modelul ignora diferentele dintre tari.Autorul articolului contrazice
aceste idei, sustinand ca orice tipologie e bazata pe similaritati, nu pe diferente, iar
tipologia prezentata aici se bazeaza pe procese formative, nu pe structuri de locuire sau

institutii.De aceea se poate aplica unor sisteme de locuire care , aparent, sunt foarte
diferite.(Clapham,1995)
Regimul comunist a rezolvat in mare parte problema lipsei locuintelor, dupa cel
de-al doilea razboi mondial, printr-un program social de construire a unor blocuri de
locuinte,insa de o calitate inferioara. Majoritatea acestor locuinte au fost construite in
zonele urbane . In acest context intre 1950-1989 s-au construit in total 5.460.300 case (
publice si private), dintre acestea un procent de 54.17 % cu fonduri de la stat. Ritmul
constructiilor a fost unul destul de ridicat in comparatie cu alte tari din Europa. Calitatea
inferioara a acestor lucrari a condus mai tarziu la probleme serioase, datorita sistemului
centralizat de distribuire a energiei termice, gazului si apei potabile. Din totalul acestor
locuinte, aproximativ 85 % sunt apartamente cu 1-3 camere. Locuintele sociale au fost
distribuite de autoritatile publice doar persoanelor angajate in intreprinderile de stat, si in
concordanta cu recomandarile fabricilor/intreprinderilor in care acestia lucrau. Conform
Constitutiei Romaniei din perioada comunista, fiecare cetatean are dreptul la o locuinta,
iar statul are obligatia sa ii procure o locuinta adecvata fiecarut cetatean.
.(Dan,Dan,2003, pag.2). Incepand cu anii 80 a fost din ce in ce mai dificil pentru multi
oameni sa obtina o slujba, acest fapt avand repercusiuni si in ce priveste obtinerea unei
locuinte. Dupa cum a remarcat Turner, Hegedus &Tosics cea mai importanta trasatura a
politicii socialiste de locuire a fost absenta private renting sector (Turner, Hegedus
&Tosics,1992), iar Pichler-Milanovich adauga faptul ca instrumentul cel mai important in
promovarea politicii de locuire in toate tarile comuniste a fost finantarea, construirea si
alocarea locuintelor sociale. ( Pichler-Milanovich, 2001)
Situatia locuintelor a luat o intorsatura dramatica dupa 1989, criza locuintelor
devenind tot mai acuta. Se construiesc tot mai putine locuinte. Se remanca incepand din
1990 o retragere progresiva a statului din finantarea locuintelor sociale. In 1990, din
totalul locuintelor noi, 88.1 % au fost construite cu fonduri de la stat, in timp ce in 2001
acest procent ajunge la 5%. Retragerea statului din politica de locuire este o trasatura
comuna a tuturor tarilor ex-socialiste. O mare parte din blocurile de locuinte construite in
perioada comunista au fost ridicate folosindu-se materiale de o calitate inferioara, ceea ce
a condus la diverse probleme legate de intretinerea acestor blocuri, multi proprietari

refuzand sa cotizeze pentru intretinerea imobilelor, din diferite motive: lipsa banilor, lipsa
de incredere in autoritatile locale, dezinteresul, etc. (Dan,Dan,2003)
Accesul la o locuinta este ingreunat de costul chiriilor si al apartamentelor in
sine.Din cauza recesiunii economice, putine regiuni sunt atractive, iar din acest motiv
pretul apartamentelor a crescut intr-un mod spectaculos. Introducerea sistemului de
creditare din decembrie 2002 a condus la o crestere a pretului apartamentelor, in special
pentru cele de 1 si 2 camere (a crescut chiar si cu 100 % in prima jumatate a anului
2003). Inegalitatile de pe piata muncii au avut un mare impact asupra politicilor de
locuire cand puterea de cumparare a determinat consumul.
Cererea mare de locuinte din aceasta perioada, si ritmul incet al constructiilor a
favorizat acest fenomen de crestere a preturilor. Administratia centrala a transferat o mare
parte a competentelor si responsabilitatilor administratiei locale, cu scopul stimularii
implicarii acestora in dezvoltarea politicilor de locuire si in gasirea solutiilor pentru
problemele locale. Cu toate ca a avut intentii pozitive, aceasta solutie nu a fost sustinuta
de administratia centrala, si a insemnat transferul responsabilitatii dinspre central spre
local, fara a fi implicate fonduri sau instramente financiare. Implicarea autoritatilor
locale in imbunatatirea conditiilor de locuire si in rezolvarea problemelor de locuire s-a
redus la oferirea unui ajutor social pentru caldura, pe timpul iernii.( Dan,Dan,2003)
Cluj-Napoca, un oras in plina dezvoltare, a suferit inca de la caderea
comunismului numeroase schimbari in ceea ce priveste imaginea si gospodarirea
blocurilor de locuinte. In prezent, o data cu integrarea in Uniunea Europeana, s-a pus un
mare mare accent pe confortul si siguranta locuitorilor, incercand sa se construiasca tot
mai mult o imagine pozitiva. In acelasi timp exista si situatii in care aceste aspecte nu
sunt prioritare.
In unele blocuri de locuinte, administrarea se face de catre o persoana aleasa de
Asociatia de Proprietari ( administrator), pe cand in alte cazuri se apeleaza la ajutorul
unor firme specializate, care au experienta in administrarea mai multor blocuri. Serviciile
oferite in acest sens constau in administrare tehnica si gospodareasca, asistenta pentru
sporirea securitatii propiretatii, pentru amenajari interioare : renovarea partilor comune
ale imobilului, revizia/reparatia instalatiilor electrice, sanitare, etc., asistenta pentru

10

obtinerea unor avize si autorizatii pentru diferite lucrari de reparatii sau modificari ale
elementelor constructive, precum si pentru spatii publicitare pe fatade si
Administrare financiara:
- gestiunea bunurilor si fondurilor banesti;
- intocmirea listelor lunare de plata;
- incasarea cotelor de contributie ale proprietarilor la cheltuielile curente ale Asociatiei;
- incasarea veniturilor si efectuarea platilor in timp util;
- sesizarea comitetului executiv in vederea somarii restantierilor si aplicarea procedurii
de recuperare a restantelor, cu penalitatile aferente;
- calcularea, incasarea si gestionarea sumelor ce reprezinta penalitati de intarziere
conform sistemului aprobat de adunarea generala;
- actualizarea, daca este cazul, cu avizul comitetului executiv, a fondului de rulment;
- intocmirea si pastrarea evidentelor contabile si a registrelor asociatiei de proprietari
specifice managementului financiar;
prezentarea, la solicitarea comitetului executiv sau a comisiei de cenzori a rapoartelor sau
a documentelor necesare unor verificari financiar-contabile ale asociatiei de proprietari. (
http://www.juridicaonline.ro/statut.html)
O administrare eficienta presupune un grad mare de implicare din partea
persoanelor desemnate in aceasta functie, care cauta mereu solutii pentru a sporii calitatea
serviciilor. (exemple :reducerea pierderilor de apa ,efectuarea la timp a lucrarilor de
intretinere si reparatii, contorizarea, dotarea cu obiecte sanitare adecvate, reducerea
pierderilor de energie termica- prin izolarea peretilor exteriori sau interiori ai
apartamentelor, si folosirea tamplariei PVC)
Noi consideram ca modelul est-european de locuire, propus de Dave Clapham, se
aplica si in cazul Romaniei :in perioada comunista a existat o cultura de tip colectivist,
statul a fiind proprietarul si distribuitorul locuintelor ;productia era controlata de stat, care
stabilea prioritatile si aloca resursele de stat in functie de acestea ; deciziile privind
numarul total de locuinte dintr-o anumita zona, tipul de locuinte si locatia generala erau
luate la nivel central.Un exemplu in acest sens este cartierul Manastur, in care se afla cele
doua blocuri studiate de noi. Acesta a fost proiectat ca si cartier muncitoresc,
construindu-se un numar foarte mare de blocuri intr-un timp scurt ( cutii de chibrituri )

11

destinate muncitorilor fabricilor si uzinelor considerate de catre stat ca fiind pilonii

industriei nationale.
Desi dupa 1989 nu se mai poate vorbi de un model est-european, tarile avand
evolutii diferite, acest model a avut un impact major asupra modelului de locuire de dupa
caderea comunismului. Blocurile construite in acea perioada nu s-au putut adapta la
ritmul modernizarii de dupa 89, conditiile initiale ( pozitia sociala a locatarilor,
veniturile acestora, aspectul blocului etc.) nemodificandu-se in mod vizibil nici pana in
prezent.Pentru a ilustra aceasta idee, am ales sa comparam doua blocuri din Manastur :
unul tipic modelului est-european( cutie de chibrituri -blocul de pe str. Moldoveanu),
iar celalat un bloc mai nou, construit spre sfarsitul perioadei comuniste (1988), care nu a
fost afectat de politicile de locuire comuniste (blocul de pe Calea Manastur).
In afara de influenta istorica, in calitatea locuirii mai intervine si contributia
administratiei blocurilor. Aspectele legate de administratie sunt influentate indirect de
pozitia sociala si resursele locatarilor, acestea fiind la randul lor influentate de istoria
blocurilor.
Metodologia de cercetare :
1. Chestionare cu locatarii din bloc ;
2. Interviuri semi-structurate cu administratorii blocurilor si cu persoane indicate de
locatarii chestionati ca detinand informatii adecvate temei cercetarii .
3. Observatie
Pentru aplicarea chestionarelor metoda folosita este cea a recensamantului.Blocul
de pe calea Manastur are 32 de apartamente ,iar cel de pe strada Moldoveanu 12.
Pentru partea metodologica am incercat sa aplicam chestionare locatarilor celor
doua blocuri ,de pe Calea Manastur respectiv strada Moldoveanu.Inca de la inceput am
putut observa diferente in ceea ce priveste accesul la subiecti.Astfel ca ,pe Calea
Manastur ,accesul a fost mult ingreunat si de faptul ca in ultima saptamana au fost sparte
4 apartamente ,iar proprietarii apartamentelor au fost mult mai sceptici si mai reticenti.Un
alt motiv ar fi acela ca blocul avea montat interfon la usa de la intrare .Unul dintre
locatari nu ne-a permis accesul in bloc chiar daca in momentul in care am ajuns el tocmai
iesea si noi i-am explicat motivul pentru care suntem noi in bloc.Astfel ca timp de 30 de

12

minute am asteptat in fata blocului timp in care am sunat la mai multe apartamente in
incercarea noastra de a patrunde in bloc si de a aplica chestionare.Mentionam ca timp de
3 zile am mers la blocul respectiv.
Chiar si dupa ce am intrat in bloc ne-am confruntat cu probleme.Ne-am lovit din
nou de refuzul locatarilor (care in cateva cazuri nici macar nu au deschis usa si ne-au
intrebat din spatele acesteia care este motivul vizitei noastre).Cel mai des invocat motiv
al refuzului a fost acela ca s-au spart mai multe apartamente si ca nu mai pot avea
incredere in straini.
Desi noi stiam ca blocul are doua scari deci 64 de apartamente ,am aflat ca aceste
doua scari s-au separat avand administratie diferita ceea ce a facut ca una dintre aceste
scari sa fie exclusa din analiza noastra.Ca urmare a tuturor problemelor cu care ne-am
confruntat am reusit sa aplicam doar 14 chestionare dintr-un total de 32 de apartamente.
Spre deosebire de blocul de pe Calea Manastur, unde procentul de non-raspunsuri
a fost foarte ridicat, in blocul de pe str. Moldoveanu ne-am confruntat cu mai putine
probleme si am reusit sa aplicam 10 chestionare dintr-un total de 12 apartamente.In
primul rand, accesul in bloc a fost mult facilitat de faptul ca nu exista interfon la
intrare.Locatarii au fost mult mai receptivi si dispusi sa ne raspunda la intrebari.
Interpretarea datelor
Blocul de pe Calea Manastur a fost construit undeva prin 88 , si e format din
apartamente de 2 si 3 camere. Majoritatea apartamentelor au fost cumparate, cunoscand
doar cateva cazuri in care apartamentele a fost primite de la stat. Din totalul
apartamentelor chestionate a reiesit faptul ca 5 proprietari locuiesc in bloc de peste 15
ani,4 proprietari au o vechime cuprinsa intre 6-10 ani,restul de 5 locuiesc in bloc de
mai putin de 5 ani(avand si un caz de chirias).
Din analiza chestionarelor si interviurilor se observa ca din cei chestionati (9
cazuri) au cumparat apartamentul si doar in 3 cazuri acesta a fost primit de la stat.
Apartamentul in care locuieste persoana intervievata a fost cumparat cu 160.000 lei( asa
erau banii pe vremea aceea).
Dintre locatari s-au mai schimbat pe parcurs, in genere locuiesc in acest bloc
persoane mai instarite, doctori, profesori, ingineri, nu-si permite chiar oricine sa se mute

13

in acest bloc.Putem chiar sa caracterizam sumar locatarii pe baza unor caracterisici

socio-demografice si nu numai . Din totalul subiectilor mai mult de o treime au o educatie
superioara de lunga durata ,aproape jumatate avand o ocupatie in servicii si
comert ;majoritatea posedand o ocupatie si inainte de 1989,structura ocupationala
ramanand aproximativ aceeasi si dupa 1990.
In ceea ce priveste suma totala de bani obtinuta de familie se observa ca un singur
caz are mai putin de 600 Ron, 7 cazuri au intre 1500-2500 Ron si un singur caz peste
4000 Ron,de asemenea inregistrandu-se si nonraspunsuri(acestia avand fie ocupatii
intelectuale fie erau angajati in servicii si comert).La intrebarea Cam cati bani s-au
cheltuit luna trecuta in gospodaria dvs ? se oserva ca intr-un singur caz cheltuielile se
situeaza aproximativ la 200 Ron ,in 6 cazuri au cheltuit intre 1000-1500 Ron, 5 cazuri
intre 1500-2500.Subiectii au declarat in 6 cazuri ca veniturile le ajung pentru un trai
decent ,dar nu isi permit cumpararea unor bunuri mai scumpe ,in 5 cazuri ca reusesc sa
cumpere si unele bunuri mai scumpe ,dar cu restrangeri in alte domenii,totodata
inregistrandu-se si 2 cazuri in care subiectii au declarat ca veniturile nu le ajung nici
pentru strictul necesar.
Ceea ce se doreste imbunatatit la bloc ar fi izolatia acoperisului si cea exterioara a
blocului precum si zugravitul casei scarii.Una dintre locatare ne-a declarat ca una dintre
probleme pe care ar dori sa fie rezolvata este cea a parcarilor, insuficiente pentru locatarii
blocului.Pentru administrator una din cele mai recente probleme ale imobilului a fost cea
a locatarilor care detin caini in apartamente. S-a pus problema ca aceste animale sa fie
trecute la cheltuieli ca si orice alta persoana( consuma curent, ca merg cu liftul, cand
ploua mai fac si mizerie, trebuie curatat dupa ei in jurul blocului, stiu o doamna care
tine in casa 3 caini) si au existat mai multe discutii pe aceasta tema, proprietarii care nu
detin animale de companie considerand necesar si corect ca animalele sa fie trecute la
cheltuielile comune ale blocului, la fel ca orice persoana. In prezent aceasta problema s-a
rezolvat- cine are caine si il tine in apartament, plateste pentru el, ca si pentru o persoana
in plus.
Vecinii de palier sunt relativ stabili deoarece cea mai mare parte au declarat ca isi
cunosc toti vecinii, iar acestia ,in majoritatea cazurilor s-au schimbat intre 1-5 ori(6
cazuri) si in 4 cazuri acestia nu s-au schimbat niciodata.

14

Problemele legate de administratia blocului nu au fost, doar chestiuni precum:

amenajarea spatiului verde, s-au montat cateva bancute de lemn in fata blocului, s-a
reparat trotuarul, s-a amenajat casa scarii. Este administrator al acestui bloc de 4 ani, si a
declarat ca locatarii se implica nu foarte mult in problemele legate de administratia
blocului. Unii dintre locatari vin cu unele sugestii legate de adiministrarea blocului, insa
aceste probleme au fost rezolvate pe masura ce au fost puse in discutie.
Am ales acest bloc gandindu-ne ca vom intalni un grad ridicat de participare la
viata blocului din partea locatarilor.Aceasta presupozitie ni s-a infirmat intr-o mare
masura , si anume locatarii nu se implica atat de mult in aceste chestiuni :spatiul verde
este intretinut doar de 2-3 persoane care locuiesc in bloc voluntare si mereu
aceleeasi,casa scarii nezugravita ,administratorul ia rar contact cu locatarii,iar acestia il
cunosc intr-o mica masura,nu sunt proiecte comune de imbunatatire a confortului pe bloc
chiar daca un locatar ne-a declarat ca ar fi nevoie de reparatii urgente la acoperis.
Blocul de pe strada Moldoveanu a fost construit in 1975 si era destinat
cadrelor militare Sunt doar doua exceptii: doua familii de etnie rroma, care au primit
apartamente in acel bloc deoarece blocul a fost construit pe terenul pe care ei aveau casa.
Dupa ce le-au fost daramate casele pentru construirea blocurilor, acestia au fost
repartizati in bloc.In prezent, in bloc sunt doar 3 familii care nu au cumparat
apartamentele de la stat, ci s-au mutat dupa 1989, dar si acestea au legaturi cu armata.Din
totalul de 12 familii, in sase dintre ele exista in prezent pensionari, fosti angajati ai
armatei. Dupa 1989 locatarilor li s-a permis sa-si cumpere locuintele pentru sume
modice( una dintre persoanele intervievate ne-a declarat ca si-a cumparat apartamentul,de
3 camere,contra unei sume de 116 000 lei).Majoritatea proprietarilor au ramas
neschimbati ,doar 3 apartamente s-au vandut dupa 1989,dar tot cadre militare s-au mutat
in ele.
Daca ar fi sa caracterizam putin locatarii din punct de vedere socio-demografic(si
nu numai) se poate spune ca in ceea ce priveste educatia, cei mai multi subiecti(4) au
absolvit o scoala profesionala; au absolvit gimnaziul-1, liceu-1, universitar de lunga
durata-1, universitar de scurta durata-1,fara scoala -1.Din totalul de 10 apartamente, cei
mai multi sunt incativi(3), muncitori calificati (2) ,lucratori in servicii si comert(2).

15

Jumatate dintre subiecti declara ca au lucrat si inainte de 1989, structura ocupationala a

acestora ramananad aproximativ aceeasi si dupa 1989.
Veniturile totale ale gospodariilor se distribuie dupa cum urmeaza: un singur
subiect a declarat venituri sub 400 RON, 4-intre 1300-2000 RON, 2-intre 2000-3000
RON, un singur subiect-peste 4000 RON (s-au inregistrat 2 non-raspunsuri). La
intrebarea Cam cati bani s-au cheltuit luna trecuta, in medie, in gospodaria dvs.?,
majoritatea subiectilor (6) au raspuns ca intre 500-1700 RON, 2 subiecti au declarat intre
3000-4000 RON, iar un singur subiect a declarat sub 400 RON.
Majoritatea subiectilor(6) au declarat ca veniturile le ajung pentru un trai decent,
dar nu-si permit cumpararea unor bunuri mai scumpe; 2 dintre ei au declarat ca veniturile
le ajung numai pentru strictul necesar; 1 subiect-veniturile nu ajung nici pentru strictul
necesar;1 subiect-reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrangeri in
alte domenii.
Din totalul de 10 apartamente la care am aplicat chestionarul, in 5 cazuri locatarii
locuiesc in apartament de peste 15 ani. Majoritatea le-a cumparat( 6 cazuri), iar 2 subiecti
le-au mostenit. Majoritatea raspunsurilor la intrebarea Cat de multumit sunteti de
administratia blocului? se impart intre doua variante din cele patru: multumit (4
raspunsuri) si foarte nemultumit (3 raspunsuri). In ceea ce priveste implicarea in
chestiuni legate de administratia blocului, cei mai multi (5) declara ca se implica in mica
masura, 2 se implica in mare masura, iar alti 2 in foarte mare masura.
Cea mai des invocata problema cu care se confrunta blocul este mansardarea, insa
aceasta e in curs de rezolvare. Din cauza numarului redus de apartamente(12) si a varstei
locatarilor, acestia nu sunt prea dispusi sa contribuie cu cheltuieli la imbunatatirea
conditiilor din bloc.Cu toate acestea, in bloc se desfasoara in prezent un proiect ce
include construirea unei mansarde (inceputa in urma cu o luna), zugravirea casei scarii,
usa termopan la intrare, inlocuirea conductelor, fatada blocului.Proiectul este asteptat sa
se finalizeze in 2008.Construirea acoperisului se face cu ajutorul unor fonduri de la
primarie, locatarilor li se vor inapoia fondurile date pentru construirea mansardei dupa
finalizarea constructiei. In prezent, problemele cu care se confrunta blocul sunt de ordin
financiar (la fel ca peste tot), multi locatari fiind pensionari care nu-si permit sa
contribuie cu bani la imbunatatirea conditiilor din bloc.Dupa terminarea proiectului cu

16

mansarda, administratorul are in plan modificarea partii din fata a blocului( ca sa-i dea o
forma ca nu prea are forma )problemele pe care administatorul ar vrea sa o rezolve este
cea cu parcarea, deoarece nu exista suficiente locuri de parcare, solutia pe care el o vede
fiind construirea unei parcari supraetajate.Una dintre locatare ne-a declarat si ea ca o
problema pe care ar dori sa o rezolve este cea legata de parcare, deoarece numarul foarte
mare al masinilor parcate de-a lungul troruarului din fata blocului ingreuneaza accesul in
bloc.O alta problema cu care se confrunta este cea a mizeriei din jurul blocului.Desi
exista un om de serviciu care se ocupa cu curatenia in fata blocului, mizeria este facuta
mai ales de cei din blocurile cu 10 etaje din jur, care arunca pungile de gunoi direct de la
etaj.Locatara spune ca, daca ar putea, s-ar implica in pastrarea curatenie nu numai in jurul
blocului in care locuieste, dar in toata zona.
Majoritatea subiectilor au raspuns ca nu exista persoane care refuza sa participe la
cheltuielile comune ale blocului.Principalele imbunatatiri pe care locatarii le-ar aduce
blocului lor sunt cele referitoare la parcare (3 cazuri), izolarea peretilor exteriori (2
cazuri) si zugravirea scarii blocului (3 cazuri).Majoritatea isi cunosc toti vecinii de palier
si nu exista cazuri in care acestia sa se fi schimbat de mai mult de 5 ori.
Cu toate ca noi am ales blocul acesta de pe strada Moldoveanu avand in minte
imaginea unui bloc cu probleme,locatari cu venituri scazute,educatia la fel de scazuta
care sa se confrunte cu saracia,certuri intre vecini in urma aplicatiei de pe teren intreaga
noastra constructie mentala s-a daramat :educatia lor este destul de ridicata,la fel ca si
veniturile si cheltuielile aferente unei luni,vecinii se cunosc intre ei,cei mai multi locuind
in bloc inca de la construirea acestuia,intretin relatii amiabile si desi nu se implica efectiv
in problemele blocului sustin proiectele de imbunatatire in care blocul este inclus. Asa
cum se stie,aparentele insala,iar ipotezele trebuie intotdeauna cercetate.
Concluzii
Ambele blocuri au fost construite in perioada comunista ,dar la un interval destul
de mare : blocul urat a fost construit in 1975,in floarea comunismului,iar blocul
frumos in 1988,adica spre sfarsitul acestei complexe perioade.Dupa analiza acestor
doua blocuri noi am ajuns la concluzia ca aceste aspecte ce tin de istoria socialista au avut
un impact major asupra evolutiei blocurilor de dupa 1989.

17

In cel dintai caz blocul si-a pastrat caracteristicile si organizarea interna pana in
prezent,proiecte de modernizare fiind initiate abia in anul 2007,la 18 ani dupa caderea
comunismului.In plus,structura locatarilor blocului a fost influentata de distribuirea
apartamentelor de catre stat( caracteristica specifica modelului est-european) aceasta
mentinandu-se pana in prezent in doua moduri :fie proprietarii initiali care sunt acum la
varsta pensionarii ,fie proprietarii actuali sunt mostenitorii directi ai proprietarilor
initiali.Credem ca mentalitatea specific comunista (statul paternalist, organizarea stricta,
etc.) si resursele financiare ale celor dintai au dus la intarzierea modernizarii.Totusi
aceasta a fost inceputa la initiativa locatarilor mai tineri, care s-au aratat mai interesati de
sporirea confortului si a sigurantei. Presupunem ca imbunatatirile se datoreaza si
schimbarii administratorului, care se implica mai mult in problemele comune ale
blocului.
In cel de-al doilea caz,desi blocul a fost construit in periada comunista, si-a
inceput evolutia in post-comunism, cand apartamentele puteau fi cumparate de persoane
diferite din punct de vedere socio-profesional,deoarece statul s-a retras din politicile de
locuire si au intervenit mecanismele de piata specifice capitalismului. Blocul a fost
construit intr-o zona bine vazuta a cartierului,a fost proiectat ca si un bloc frumos cu
apartamente confort I si nu erau destinate muncitorilor,doar in 2-3 cazuri apartamentele
au fost distribuite de catre stat restul fiind cumparate.Nefiind un bloc care sa se integreze
in modelul est-european,acesta nu a avut un impact asupra evolutiei blocului.In acest bloc
proiectele de imbunatatire nu sunt atat de urgente avand in vedere ca este un bloc mai nou
si de o calitate superioara din punct de vedere al materialelor folosite spre deosebire de
blocul de pe strada Moldoveanu unde constructia s-a facut potrivit perioadei comuniste ,
si anume in graba si cu materiale de o calitate indoielnica, ceea ce a condus la diverse
probleme legate de intretinerea acestor blocuri.
Dintre cele doua ipoteze de la care am pornit doar una dintre ele ni s-a
confirmat,si anume calitatea locuirii depinde de contextul socio-economic si istoric in
care s-a intrat in posesia locuintelor.Cea de-a doua ipoteza ( pozitia sociala si resursele
locatarilor influenteaza implicarea acestora in chestiuni legate de administratia blocului) a
fost infirmata deoarece am descoperit ca locatarii ambelor blocuri nu se prea implica in
administratie, indiferent de pozitia lor sociala si de resurse fianciare.

18

Bibliografie :

Cernescu, Traila (2001), Societate si arhitectura

Clapham, Dave (1995) Privatisation and the East European Housing Model
Dan,Adrian-Nicolae, Dan,Mariana (2003),Housing Policy in Romania
Lux ,Martin (2003), Housing policies in CEE

http://www.juridicaonline.ro/statut.html

19

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE
KOGLNICEANU 1-3
3400 CLUJ - NAPOCA
Tel: 064 194 315 5291 int Fax: 064 191 906

CALITATEA LOCUIRII N CLUJ-NAPOCA

NOIEMBRIE 2006
Chestionar anonim

Numele operatorului
Adresa

Data aplicrii
De la ora

La ora

Cod chestionar

20

Buna ziua! Ma numesc si sunt student/a la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Lucrez la un
proiect de sociologie urbana care are ca tema calitatea locuirii in doua blocuri diferite in cartierul
Manastur.V-as ruga sa ma ajutati sa inteleg care sunt problemele principale legate de calitatea locuirii.Nu
va voi rapi mai mult de 10 minute.Ne intereseaza doar datele din punct de vedere statistic.
Q1.

De cat timp locuiti in acest bloc?

1. mai putin de 1 an
2. intre 1-5 ani
3. intre 6-10 ani
4. intre 11-15 ani
5. peste 15 ani
99. NR

Q2.

Cum ati intrat in posesia apartamentului?

1.
2.
3.
4.
98.
99.

Q3.

l-ati cumparat
l-ati primit de la stat
l-ati mostenit
sunteti chirias
NS
NR

In ce masura sunteti multumit/a de administrarea blocului?

1. foarte nemultumit
2. nemultumit
3. multumit
4. foarte multumit
99. NR

Q4.

Ati depus sugestii sau sesizari in chestiuni legate de administratia blocului?

1. da

Q5.

2. nu
Daca da ,cate.........?

Q6.

In ce masura va implicati in chestiuni legate de administratia blocului?

1.
2.
3.
4.

Q7.

in foarte mica masura

in mica masura
in mare masura
in foarte mare masura

Cat de des s-au organizat sedinte de bloc in ultimii 2 ani?

1. niciodata treci la Q8
2. o data pe an
3. de 2 ori pe an
4. mai des, si anume .............................................................................
98. NS
99. NR

21

Q8.

Dvs. ati luat parte la sedintele de bloc?

1. da
2. nu

Q9.

Care este ultima problema cu care s-a confruntat asociatia de locatari?

..............................................................................................................................

Q10.

S-a rezolvat aceasta problema?

1. da
2. nu
3. e in curs de rezolvare
98. NS

Q11.

Exista probleme cu afisarea la timp a cheltuielilor?

1. da
2. nu
98. NS
99. NR

Q12. Dvs. ati avut in ultimele 6 luni restante la cheltuieli?

1. da
2. nu
99. NR

Q13.

Exista persoane care refuza sa participe la cheltuielile comune pentru asociatia de

proprietari?
1. da
2. nu
98. NS

treci la Q14

Q14. Care credeti ca este motivul aceste neparticipari?

1. lipsa banilor
2. neincrederea in administrarea eficienta a banilor
3. dezinteresul
4. alt motiv, si anume ...........................................................................
98. NS
Q15. Ce ati dori in primul rand sa imbunatatiti la blocul dvs.?
.............................................................................................................................

22

Q16. Dvs ati participat la:

DA

NU

amenajarea spatiilor verzi in jurul blocului

intretinerea curateniei in interiorul si in jurul
blocului
altele, si anume
.................................................................................
nu am contribuit deloc
Q17. In blocul dvs. s-au realizat imbunatatiri care sa sporeasca siguranta si confortul locatarilor, ca
de exemplu:
Da
2
2
2
2
2
2
2

montarea interfonului
usa termopan la intrare
zugravirea casei scarii blocului
izolarea acoperisului blocului
izolarea peretilor exteriori
intretinerea instalatiilor sanitare
altele, si anume

Nu
1
1
1
1
1
1
1

Q18. In apartamentul dvs. ati facut unele modificari pentru sporirea confortului
personal, cum ar fi:
DA
geamuri termopane
Izolarea
interioara/exterioara
Centrala termica
proprie
Modificari ale
structurii
apartamentului
Altele,si anume.....

2
2

1
1

Q19. Pe cati dintre vecinii de palier ii cunoasteti?

Numar de apartamente..............
Q20. De cate ori vi s-au schimbat vecinii de palier de cand locuiti in acest bloc?
1. niciodata
2. intre 1-5 ori
3. intre 6-10 ori
4. mai mult de 10 ori
98. NS
Q21. Sexul
1. masculin
2. feminin
Q22. Varsta(in ani impliniti).............

23

NU

Q23. Care este ultima scoala absolvita de dvs.?

1 - fr coal
2 - primar
(1- 4 clase)
3 - gimnazial
(5 - 8 clase)
4 - ucenici
5 - treapta I liceu
(9 - 10 clase)
6 - profesionala
7 - liceu
(9 12 clase)
8 - coal maitri
9 - coal
post-liceal
10 - universitar de scurt durat / colegiu
11 - universitar de lung durat
12 - studii postuniversitare
99 NR

Q24. Ce ocupatie aveti dvs. in prezent sau care a fost ultima ocupatie?
1 - conductori de uniti i patroni, ntreprinztori
2 - ocupaii intelectuale
3 - tehnicieni sau maitri
4 - funcionari
5 - lucrtori n servicii i comer
6 - agricultori cu calificare sau n gospodria proprie
7 - meteugari i mecanici reparatori
8 - muncitori calificai
9 - muncitori necalificai n sectoare neagricole
10 - zilieri n agricultur
11 - cadru militar
12 - altele
13 - muncete n strintate
97 - inactiv (copii, elevi / studeni, omeri, casnice, pensionari)
99 - NR
Q25. Ati lucrat inainte de anul 1989?
1. da
2. nu

treci la Q26

Q26. Care este ultima ocupatie pe care ati avut-o inainte de anul 1989?
14 - conductori de uniti i patroni, ntreprinztori

24

15 - ocupaii intelectuale
16 - tehnicieni sau maitri
17 - funcionari
18 - lucrtori n servicii i comer
19 - agricultori cu calificare sau n gospodria proprie
20 - meteugari i mecanici reparatori
21 - muncitori calificai
22 - muncitori necalificai n sectoare neagricole
23 - zilieri n agricultur
24 - cadru militar
25 - altele
26 - muncete n strintate
97 - inactiv (copii, elevi / studeni, omeri, casnice, pensionari)
99 NR
Q27. Care este/a fost ultima ocupatie a tatalui dvs.?
27 - conductori de uniti i patroni, ntreprinztori
28 - ocupaii intelectuale
29 - tehnicieni sau maitri
30 - funcionari
31 - lucrtori n servicii i comer
32 - agricultori cu calificare sau n gospodria proprie
33 - meteugari i mecanici reparatori
34 - muncitori calificai
35 - muncitori necalificai n sectoare neagricole
36 - zilieri n agricultur
37 - cadru militar
38 - altele
39 - muncete n strintate
97 - inactiv (copii, elevi / studeni, omeri, casnice, pensionari)
99 NR
Q28. Care este educatia tatalui?
13 - fr coal
14 - primar
(1- 4 clase)
15 - gimnazial
(5 - 8 clase)
16 - ucenici
17 - treapta I liceu
(9 - 10 clase)
18 - profesionala
19 - liceu
(9 12 clase)
20 - coal maitri
21 - coal
post-liceal
22 - universitar de scurt durat / colegiu

25

23 - universitar de lung durat

24 - studii postuniversitare
99 NR
Q29.Dar educatia mamei?
25 - fr coal
26 - primar
(1- 4 clase)
27 - gimnazial
(5 - 8 clase)
28 - ucenici
29 - treapta I liceu
(9 - 10 clase)
30 - profesionala
31 - liceu
(9 12 clase)
32 - coal maitri
33 - coal
post-liceal
34 - universitar de scurt durat / colegiu
35 - universitar de lung durat
36 - studii postuniversitare
99 - NR
Q30.n luna trecut (aprilie), suma total de bani obinut de ctre toi membrii gospodriei dvs.
incluznd salarii, dividende, chirii, vnzri etc., a fost cam de
0. nici un venit
98. N
99. NR

milioane lei

Q31. Dar venitul dvs. personal n luna trecut (aprilie) a fost cam de ...?
0. nici un venit

98. N

99. NR

milioane lei

Q32. Cum apreciai veniturile actuale ale gospodriei dumneavoastr?

1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar
8. N
9.NR
2. Ne ajung numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumprarea unor bunuri mai scumpe
4. Reuim s cumprm i unele bunuri mai scumpe, dar cu restrngeri n alte domenii
5. Reuim s avem tot ce ne trebuie, fr s ne restrngem de la ceva
Q33. Cam ci bani s-au cheltuit in total, n luna trecut n gospodria dvs.?
........... milioane lei
N

99. NR

Va multumim pentru colaborare!

26

98.

27