P. 1
Modele de Dezvoltare Comunitara Rurala Din Romania

Modele de Dezvoltare Comunitara Rurala Din Romania

|Views: 24|Likes:
Published by Echim Valentina
Modele de Dezvoltare Comunitara Rurala Din Romania
Modele de Dezvoltare Comunitara Rurala Din Romania

More info:

Published by: Echim Valentina on Sep 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2014

pdf

text

original

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

1

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din Romania

Coordonator prof.univ.dr. Romulus Dabu Doctorand prof. consilier Vasile Deac

București, 2009

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

2

“Din

punctul

de

vedere

umanitar poate fi

dezvoltarea

comunitară

considerată ca o căutare a comunităţii, a ajutorului reciproc şi a susţinerii sociale, ca eliberarea omului alienată, prins într-o societate represivă,

individualistă şi bazată pe competiţie.” (Hubert Capfens, 1997)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

3

Cuprins
I. II. Introducere Perspectiva sociologică asupra dezvoltării comunitare Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social Factorii acțiunii sociale Definirea dezvoltării comunitare
• •

5 8 9 12 14 14 22 26 27 30 31 34 36 39 40 40 41 45 48 48 53 54 56 59 62 62
Teză de doctorat

Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară Teorii ale dezvoltării comunitare

III.

Capitalul social – elementul central al dezvoltării comunitare 1.Definirea capitalului social 2.Capital uman / capital social 3.Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social 4.Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară 5.Capitalul social al comunităţii Rurale din România

IV.

Dezvoltarea comunitară – proces planificat de intervenție în comunitate Dezvoltarea comunitară – evoluţie şi intervenţie Valori şi principii ale dezvoltării comunitare Etapele procesului de dezvoltare comunitară Metodele de intervenție specifice fiecărei etape Metode de intervenţie specifice dezvoltării comunitare Metode de intervenție – prezentare Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară

Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare 49 V. Modele de dezvoltare comunitară implementate in comunitățile rurale din Romania Nevoia de modele Modelul în dezvoltarea comunitară Modele de dezvoltare comunitară implementate în România RuralNet – standard in dezvoltarea comunitara
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

4

Modele de dezvoltare comunitară aplicate în România 1. Organizarea comunitară / Community Organisng 2. Programul FRDS – Grupul de Iniţiativă Locală 3. Şcoala Comunitară Activă 4. Teatru Comunitar/ Teatru Forum 5. Organizaţia comunitară locală 6. ADL - Agentul de Dezvoltare Locală 7. Modelul reţelelor comunitare 8. Forumul comunitar 9. TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate 10. Comitetul Filantropic 11. Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională 12. Modelul LEADR – Grupul de Acţiune Locală – GAL 13. Parteneriatul Public – Privat 14. Matricea comunitară – cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan 15. Catalyse 16. PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv Alte modele de dezvoltare comunitară Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară VI. VII. Un model integrat de dezvoltare comunitară bazat pe creșterea capitalului social Aplicații și cercetări practice care susțin propunerea de model Implementarea modelului PACA EuDiS-Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat.
VIII.

64 64 69 72 76 78 80 83 86 88 90 92 94 97 99 101 103 112 113 115 117 125 126 172 177 182 196 221
Teză de doctorat

Concluzii Bibliografie Anexe Tablă de abrevieri

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

5

I - Introducere
Începând cu anii post decembrie 1989, odată cu efortul de dezvoltare și schimbare a ruralului din România, asistăm la o „modă” a intervenţiei la nivel comunitar, la o multitudine de specialişti în diverse domenii ale socialului care au dezvoltat sau adaptat (importat) o serie de modele şi metode de intervenţie cu scopul declarat al dezvoltării comunității rurale, acoperind o arie larga de domenii specifice acestui demers, o multitudine de domenii „la modă” atât din perspectiva programelor de dezvoltare, dar mai ales din perspectiva finanțatorilor. Ca să amintim doar o parte dintre acestea domenii / modele de intervenție, putem trece în revistă următoarele aspecte: • • dezvoltare socială1 - intervențiile planificate de dezvoltare la nivelul socialului, cu referire mai ales la domeniul serviciilor sociale. dezvoltare comunitară2 - abordarea deciziilor privind dezvoltarea și transferul acestora la nivel comunitar și aspectul important al participării cetățenilor la deciziile privind dezvoltarea comunității.
1

”Orientare a unei țări, regiuni, comunități sau instituții spre realizarea unei stări dezirabile, stabilită ca un obiectiv de realizat pentru un proces planificat în timp, printr-un set de acțiuni conjugate. .... este caracterizată prin punerea soluțiilor problemelor sociale ca obiectiv al dezvoltării, asociate cu strategii, planuri și programe de acțiune colectivă” - Zanfir, C., Stoica, L.G., Stănculescu, S.M. - Proiectarea dezvoltării sociale, MHO, București, 2007.
2

”dezvoltarea comunitară participativă este procesul prin care actorii interesați influențează și distribuie controlul asupra inițiativelor de dezvoltare și deciziilor și cu privire la resursele care le afectează” - Banca Mondială 2006.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

6

organizare comunitară – este o abordare pe termen lung în care oamenii afectați de anumite probleme sunt sprijiniți în identificarea acestora și a soluțiilor pentru rezolvarea lor (http://www.marininstitute.org/action_packs/community_org.htm)

• • •

dezvoltare economică locala – crearea de structuri economice sustenabile la nivel local; dezvoltare durabilă3 - are in vedere planificarea pe termen lung a resurselor comunitare; dezvoltare rurală – pune in discuție aspectele de dezvoltare și modernizare a spațiului rural corelate cu integrarea în Politica Agrară Comunitară (la nivel European) și pe problemele de păstrare a specificului comunităților rurale românești;

• •

construcție rurală – dezvoltarea aspectelor legate de modernizarea spațiului rural și reducerea decalajelor de infrastructură dintre rural și urban; dezvoltare regională – presupune o abordare la nivel regional sau microregional a dezvoltării fiind corelată mai ales cu tendința de structurare regională în interiorul Uniunii Europene și de dezvoltare a acestor regiuni pentru reducerea decalajelor dintre ele;

• • •

dezvoltare strategică – abordarea pe termen lung a dezvoltării cu realizarea de planuri și strategii de dezvoltare; facilitare comunitară4 - intervenție planificată și structurată de sprijin pentru inițierea unui proces de dezvoltare la nivel comunitar. etc. Graniţele dintre aceste domenii sunt foarte vagi iar modelele dezvoltate se

suprapun sau acoperă mai multe domenii de activitate sau de interes. Există totuşi elemente distincte care pot face o diferenţă între unul sau altul dintre domeniile de acţiune, pot pune sau propune o ordine documentată științific în formele variate de intervenție sau pot plasa un anumit model de intervenție preponderent spre un domeniu sau altul al socialului.
3

”Dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” - Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005 (citat din Gro Harlem, Raportul Our common future - 1987)
4

”facilitarea comunitară, o expresie care nu a intrat în vocabularul social și care este destul de recentă din punct de vedere juridic” - Sandu, D. (Coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

7

Această distincție între domenii și arii specifice de acțiune mi se pare foarte importantă în contextul în care putem vorbi de o modă a tipurilor de intervenție la nivelul socialului rural, intervenții care pot avea impact pozitiv în transformarea comunității rurale sau pot fi doar rezultatul și tendința unor oportunități financiare. În condițiile în care intervenția în comunitate este finanțată din fonduri externe comunității și chiar planificată extern, mi se pare foarte importantă delimitarea între domeniile de intervenție, delimitare realizată la nivelul științei sociologiei, pentru că am văzut în ultima perioadă cum modele de intervenție specific de dezvoltare comunitară erau descrise ca fiind modele de dezvoltare durabilă sau proiecte de infrastructură (construcție comunitară) care ar intra mai degrabă sub incidența dezvoltării rurale sau dezvoltării locale sunt descrise ca proiecte de dezvoltare comunitară. Toate aceste concepte formează la nivelul practicii un amalgam pe care doar o analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un demers coerent, demers pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera dezvoltare la nivelul spațiului social în comunitățile rurale din România.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

8

II – Perspectiva sociologică asupra dezvoltării comunitare

Cuprinsul capitolului

-

Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social Factorii acțiunii sociale Definirea dezvoltării comunitare
• •

Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară Teorii ale dezvoltării comunitare

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

9

Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social Chiar dacă vom aloca acest capitol, în întregime, conceptului de dezvoltare comunitară, capitol în care plecând de la diversele abordări teoretice legate de dezvoltarea comunitară vom încerca să definim un domeniu specific și distinct al științei sociologice, am considerat oportun să plec de la a integra cele două concepte cheie ale lucrării: dezvoltarea comunitară și capitalul social – teoriei sociologice asupra realității sociale. Realitatea socială este una complexă și greu de abordat holistic, chiar și atunci când plecăm de la întrebarea firească „Ce scop are ceea ce întreprindem?”. Dacă ne propunem să descriem aprofundat și sistematic un fenomen, aplicăm o strategie distinctă de cea impusă de atingerea scopului explicației cauzale.5 Intenția acestui capitol este de a pleca de la o teorie sociologică generală pentru a integra acesteia diferitele domenii și concepte despre care am amintit în introducere, de a face legătura între teoria sociologică necesară să pună ordine în interiorul lor și modelele sociologice analizate pe parcursul lucrării. Chiar dacă, în momentul de față, la nivelul școlilor dezvoltate în spectrul socialului (și aici vorbim în principal de școala americană) putem găsi domenii foarte distincte, precum dezvoltarea rurală, domenii care au rangul de discipline, realitatea românească impune încă o integrare a acestor domenii demersului sociologic, demers care are destulă rigoare pentru a le sprijini să se dezvolte – eventual ca discipline distincte, care pe lângă abordările teoretice, acumulează și o bază de modele aplicabile realității sociale. În acest sens, lucrarea de față se raportează, în principal la câteva domenii principale de acțiune – direct legate de specificul ariei abordate:
  

demersul sociologic dezvoltarea spațiului rural dezvoltarea comunitară

domenii pe care le abordează doar pentru a face distincția privind dezvoltarea comunitară ca domeniu specific al științei socialului, domeniu ce are ca element central capitalul social.
5

Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licență în domeniul științelor socioumane, București, Comunicare.ro, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

10

Dezvoltarea comunitară este strâns corelată cu ideea de dezvoltare, idee care a rezultat în primul rând dintr-o metaforă, identificând societatea cu un organism viu care se transformă conform unui proces de maturizare progresivă, atingând treptat o stare de modernitate.6 Dezvoltarea comunitară a parcurs un istoric destul de interesant, odată plecând de la diversele forme de dezvoltare bazate pe diferitele forme de capital (economică, socială, ecologică, comunitară); aceste concepte sunt dezvoltate ulterior în conținutul lucrării; iar în al doilea rând, de la conceptul de strategie operativă7 și ajungând la a fi domeniu de acțiune care cunoaște o mare dezvoltare mai ales în Canada și SUA și în ultimii ani și în Europa. Deci, pe parcursul tezei ne vom concentra pe următoarele aspecte specifice, aspecte care devin obiectivele științifice ale tezei:  vom defini dezvoltarea comunitară ca un sub domeniu specific ce are situat central conceptul de capital social și de a integra acest domeniu științei sociologice, care poate oferi teoria, explicațiile și instrumentele necesare abordării realității sociale din perspectivă comunitară.  vom identifica acele modele de intervenție care au fost implementate în mediul rural din România, modele care au o componentă importantă privind creșterea capitalului social. În cea mai mare parte dintre modele am avut o contribuție directă în implementarea lor în diverse programe de dezvoltare comunitară;  vom face o analiză a acestor modele plecând de la teoria sociologică bazată pe elementele realității și evoluției sociale; mai ales din această perspectivă a participării lor la creșterea capitalului social al comunității, oferind o imagine sau chiar o măsură a modului în care aceste modele generează dezvoltare comunitară sau sunt doar modele care îmbunătățesc infrastructura, un anumit serviciu social specific sau creează un alt tip de dezvoltare la nivelul comunității. Măsura modului în care modelele participă la creșterea capitalului social va avea la bază analiza elementelor
6 7

Larouse, Dicționar de Sociologie, Universul Enciclopedic, București 1996 (p. 84) Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005 Dezvoltarea comunitară (engl. community development). Strategie operativă menită să realizeze schimbarea constructivă la nivelul comunității și care are drept obiective: 1) creșterea sentimentului de coeziune socială; 2) sensibilizarea cetățenilor privind cele mai importante probleme ale comunității; 3) utilizarea competențelor profesioniștilor pentru a intensifica participarea civică, cooperarea voluntară și întrajutorarea; 4) stimularea capacității liderilor locali; 5) coordonarea dintre servicii, grupuri de opinie, grupuri sociale (Zani, Palmonari: 7172)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

11

principale ale realități sociale, plecând de la faptele sociale înseși și până la fenomenele sociale complexe legate de implicarea actorilor sociali.  vom structura o explicație teoretică – bazată pe practica dezvoltării comunitare prezentate, explicație care să justifice abordarea restrânsă a dezvoltării comunitare în jurul conceptului de capital social în dauna unei abordări generale a dezvoltării comunitare8, abordare care interferă cu alte domenii ale realității sociale mai mult sau mai puțin îndepărtate de știința sociologică.

8

calitatea vieţii este conectată la multe arii de mare interes, cum ar fi cele ale bunăstării, dezvoltării umane, capital social, calitatea societăţii, excluziune/incluziune socială. Nu este vorba numai de rezultate, deoarece ele sunt afectate de diferitele opţiuni ale oamenilor, ci şi de capacitatea de a le obţine, de oportunităţile existente. Totuşi, tocmai aici este sesizată o dificultate majoră căreia cercetarea trebuie să îi facă faţă. Este vorba de conectarea resurselor la rezultate – Ioan Mărginean, Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației, http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

12

Factorii acțiunii sociale Lucrarea va avea în vedere o succesiune de factori ai acțiunii sociale comunitare pe care o sa-i avem în vedere în demersul viitor, aceștia vor fi: Organizațiile și instituțiile ca instrumente ale dezvoltării. Criza eficienței acțiunii sociale a instituțiilor corelată cu creșterea amplorii altor tipuri de organizații (organizațiile neguvernamentale și cele economice)9 necesită o atenție ridicată legată de participarea lor la procesul dezvoltării comunitare atât ca inițiatoare de proces cât și ca agenți ai schimbării sociale. Comunitatea abordată nu atât din perspectiva evoluției acesteia cât mai ales din perspectiva implicării ei în procesul de schimbare socială analizând fenomene sociale precum: informarea, consultarea, participarea şi implicarea membrilor comunităţii; și din perspectiva simţului de proprietate asupra acţiunilor şi rezultatelor acestor acțiuni măsurat la membrii comunității; Procesele sociale generate la nivelul comunității – aceste procese pot genera ele însele schimbarea pozitivă și dezvoltarea socială; dezvoltare văzută ca orientare a unei comunități spre realizarea unei stări dezirabile10. Importanța acestei abordări diferite de abordarea tradițională este focusul pe soluționarea problemelor sociale ca obiective ale dezvoltării sociale și având ca o caracteristică generală asocierea cu un plan strategic de acțiune colectivă. Metodele și instrumentele specifice sociologiei și dezvoltării comunitare aplicate în inițierea și derularea acestui proces comunitar. Pe lângă metodele și instrumentele clasice utilizate în sociologie (care au central operaționalizarea conceptului supus

9

Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale, Bucuresti, MHO, 2007 10 Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale, Bucuresti, MHO, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

13

analizei sociologice) sunt integrate și metode moderne specifice acțiunii și intervenției comunitare. Fenomenele sociale care pot fi asociate cu dezvoltarea sau cu frânarea acesteia – un accent deosebit se pune pe reducerea disparităților atât între comunități și regiuni dar, mai ales, în interiorul comunităților, între diferitele grupuri sociale. Aceste fenomene sociale fac distincția între o comunitate care se dezvoltă și o comunitate ce stagnează sau regresează: obiceiurile tradiționale care adună oamenii și îi fac să interacționeze pot crea dezvoltare sau pot genera închiderea grupurilor; segregarea, marginalizarea, discriminarea generează subgrupuri sociale deviante sau delincvente. Toate aceste elemente ale realității sociale sunt raportate pe parcursul tezei la spațiul comunitar și cu precădere la cel rural și din această interacțiune, teza își propune să genereze o structură care să poată fi în același timp: Cadru de analiză a dezvoltării comunitare Generator de modele practice aplicabile și adaptabile comunităților rurale.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

14

Definirea dezvoltării comunitare
Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară Dezvoltarea comunitară este un concept relativ nou care tinde să se afirme din ce în ce mai mult în spaţiul ştiinţelor socio-umane ridicând tot mai multe pretenţii la gradul de disciplină de sine stătătoare care abordează un domeniu distinct al spaţiului socio-uman. Dezvoltarea comunitară se remarcă odată cu trecerea de la comunitarismul socialist la comunitarismul modern – bazat pe modernizare şi participare la nivel local. Baza comunitarismului modern este cetăţeanul, sau după cum îl numeşte Ralf Dahrendorf, unul din teoreticienii principali ai principiului societăţii civile: cetăţeanul public, individul participant la treburile obşteşti. “Societatea civilă este societatea “citizen”-ilor (a cetăţenilor publici), care au drepturi, care îşi asumă obligaţiile şi care se comportă în mod civic şi civilizat unii cu alţii. Este o astfel de societate, care tinde la aceea ca nimeni să nu fie exclus şi care asigură membrilor săi sentimentul de apartenenţă şi constituţia libertăţii.” Cătălin Zamfir (2007) consideră că „preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut masiv în cazul ţărilor sever şi cronic subdezvoltate, în care fragilitatea sistemului economic creează sistematic un deficit de oportunităţi unui segment majoritar al comunităţii de a se integra într-un proces global de dezvoltare.” Programele de dezvoltare comunitară sunt cele care au avantajul de a:  activa comunităţile marginalizate  reduce costurile pentru mobilizarea resurselor locale inclusiv a resursei umane voluntare11

11

Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007. Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

15

Dezvoltarea comunitară îşi pune baza şi se construieşte ca demers ştiinţific pe cei doi piloni principali care sunt valoarea comunităţii şi noţiunea dezvoltării12. Pentru prima dată în istoria abordării dezvoltării, Ernst F. Schumacher (1966) susţine că “dezvoltarea nu începe de la bunuri, ci de la oameni, de la educaţia, organizarea şi disciplina oamenilor. Fără aceşti trei factori orice resursă rămâne doar o posibilitate goală, ascunsă, neutilizată.” Această nouă abordare şi „apropiere” a dezvoltării de factorul uman duce la schimbarea însăşi a accentului pe care cade conceptul de dezvoltare; când abordăm termenul de dezvoltare în aria dezvoltării comunitare, avem în vedere dezvoltarea mai degrabă ca generator al schimbărilor pozitive la nivelul comunităţii şi nu limitat, ca rezultat al acestor schimbărilor introduse în comunitate. Având în vedere că perspectiva abordării pe care o vom avea în cadrul acestui material este una, mai degrabă, venită dinspre practica dezvoltării comunitare, dar cu o necesitate destul de mare de restrângere a domeniului perceput ca dezvoltare comunitară în demersurile aceste practici (mai ales din România), dezvoltarea va fi abordată mai degrabă un proces planificat, derulat pe termen lung, proces care propune introducerea de schimbări pozitive la nivelul comunităţii. Iată câteva idei care vin în sprijinul acestei abordări a dezvoltării comunitare: este în continuă evoluţie nevoia de schimbare la nivelul comunității, schimbarea pozitivă are loc incremental, în interiorul procesului de schimbare a comunităţii,

 

odată o schimbare pozitivă introdusă în interiorul unei comunităţi, ar fi neplăcut ca aceasta să revină la starea inițială, schimbarea pozitivă este un proces care necesită stimulare şi direcţionare - realizate cu un efort susţinut şi conştient, pe parcursul acestui efort conştient de direcționare, facem permanent apel la o teorie/model al dezvoltării,

12

Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development Partnership Building în central and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea formatorilor”, februarie 2002 Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

16

  

în fiecare etapă, comunitatea este în configurare şi fără o experienţă anterioară, comunitatea operează permanent un proces de învăţare, reuşita procesului poate fi evaluată doar în termeni de judecată a persoanelor din interiorul comunităţii, rezultatele se aşteaptă să fie mai degrabă pozitive decât negative şi sunt evaluate inclusiv la nivel de costuri.

În acest sens, dezvoltarea, văzută din perspectiva introducerii unei schimbări pozitive la nivelul comunităţii, poate comporta cel puțin 2 perspective:  Dezvoltarea comunitară ca rezultat – o comunitate evaluată ca nedezvoltată sau în curs de dezvoltare ajunge să devină comunitate dezvoltată – aspect care interesează mai puțin dezvoltarea comunitară ca domeniu de intervenţie şi analiză - şi doar în măsura în care prin comunitate dezvoltată avem în vedere caracteristicile unei comunități dezvoltate prezentate în pagina următoare;  Dezvoltarea comunitară ca proces – procesul planificat de intervenţie conştientă asupra comunităţii, proces care urmăreşte introducerea de schimbări pozitive pentru creşterea capitalului social al comunităţii (concept care va fi analizat ulterior în cadrul lucrării, fiind elementul central al acesteia). În concluzie, vom înţelege dezvoltarea comunitară ca proces care propune o intervenţie conştientă şi planificată care are drept rezultate creşterea capitalului social al comunității şi dezvoltarea comunităţii (comunitatea dezvoltată). În acest moment al demersului mai avem de definit cel de-al doilea pilon al conceptului de dezvoltare comunitară – comunitatea. Dacă începem analiza evoluției comunități rurale de la primele comunităţi umane, atunci putem vorbi despre clanuri, triburi sau hoardele primitive întemeiate pe structuri
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

17

familiale largi; grupuri de rudenie în care endogamia era garantul solidarităţii grupului. Sociologul german F. Tönnies în Gemeinschaft und Gesellschaft: pornind de la cele trei tipuri de relaţii familiale (adică de rudenie) – maternă, conjugală şi fraternă – conturează cele trei tipuri de comunități umane: rudenia sau comunitatea de sânge, vecinătatea sau comunitatea spaţială şi prietenia sau comunitatea spirituală. În viziunea lui Tönnies, sociologia „pură” este sociologia formelor pure de socialitate iar demersul ei este de tip deductiv. Principalele „forme„ ale acestei sociologii sunt «societatea» şi «comunitatea». Primele teorii structurate legate de comunitatea rurală au apărut în SUA şi sunt destul de recente relativ la accepţiunea actuală a dezvoltării comunitare. Una dintre definiţiile comunităţii este dată de sociologul C.J.Galpin (1918) care, încercând să contureze o relaţie a comunităţilor rurale le definește pe acestea ca fiind „arii comerciale şi de servicii construite în jurul unui centru al satului.”13 După primele apariţii ale conceptului un important pas în dezvoltarea lui a fost preluarea în discursul politic american ca un ideal de organizare sau ca „agendă comunitariană”.14 Comunitatea este un concept destul de generos, concept despre care Salaman (1974) „consideră că absenţa unui acord sociologic cu privire la acest concept se datorează tocmai importanţei sale”15. Comunitatea este un concept care ne poate oferi anumite limite de înţelegere doar dacă îl asociem cu alte concepte: Comunitatea locala – propune și identitatea și unitatea administrativă (satul, comuna), Comunitatea rurală – propune un anumit stil de viaţă și un mediu specific, Comunitatea creştină – se raportează la o religie, Comunitatea Yahoo – propune un mediu specific, virtual de acţiune, şi exemplele pot continua

13
14 15

Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acţiune. Literatără de bază şi comentarii critice, New York: Association Press, 1959.

Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open University Press, 1994. Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007.
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

18

Comunitatea, în abordarea dezvoltării comunitare este una delimitata geografic (comunitatea locală sau vecinătăţile) şi care îndeplinește cele cinci funcţii propuse de sociologul american Roland L. Warren: Funcţia de socializare, Funcţia prosperităţii economice, Funcţia de participare socială, Funcţia de control social, Funcţia de sprijin reciproc. Dacă acceptăm că dezvoltarea comunitară este un proces complex de intervenție care are ca rezultat dezvoltarea comunităţi, următorul pas este acela de a defini caracteristicile după care putem evalua o comunitate ca fiind dezvoltată sau nedezvoltată. O listă a acestor caracteristici ar fi destul de largă; cele prezente cu cea mai mare frecvenţă în literatura de specialitate sunt:
       

Conştientizarea identităţii comune, Nivelul socializării pe baza valorilor proprii, Gradul asigurării subzistenţei membrilor, Nivelul utilizării şi dezvoltării resurselor proprii, Participarea activă la formularea, implementarea şi respectarea regulilor comunităţii, Existența controlului comunitar, Comunitatea este solidară cu membri, Funcţionarea “transferului activ” la nivelul comunităţii. Comunitatea rurală, conceptul de bază – alături de dezvoltarea comunitară – pe

care îl abordează lucrarea este un compus al conceptului de comunitate și conceptului de spațiu rural. Definirea spațiului rural face o referire la spațiul social în care relaționează indivizii, unde își au locul de rezidență sau locul de muncă. Deși distincția nu este una stric sociologică (I. Mihăiescu, 2003), ruralul se referă la comunități mici ca număr și densitate a populației și la o complexitate funcțională redusă16.
16

Bădescu, I., (coord), Cucu-Oancea, O., Dicționar de sociologie rurală, București, Mica Valahie, 2005.
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

19

Daca abordăm problema apropiind-o de specificul comunității rurale românești în context european, putem constata că în România procesul de rurbanizare17 nu a avut succes în perioada comunistă și că pentru perioada pe care noi o avem în vedere din perspectiva demersurilor de dezvoltare comunitară, în România vorbim de aproximativ 50% populație trăind intr-un rural aproape agrar, cu puține modernizării în ultimii ani. Pe parcursul lucrării vom avea în vedere comunitatea rurală în cele mai multe cazuri cu referire la sat – privit drept comunitate teritorială specifică spațiului rural și în foarte puține cazuri conceptul de comună – ca spațiu administrativ teritorial. Am propus această abordare în concordanță cu ceea ce R. Mucchielli consideră ca fiind principala caracteristică a satului, pe care îl definește ca o unitate teritorială de dimensiuni mici care favorizează intercunoașterea membrilor și valorilor și normelor grupurilor particulare. O altă caracteristică a spațiului rural pe care o surprinde Mucchielli și pe care o considerăm specifică și spațului rural românesc este mediul natural natural. Dezvoltarea comunitară a început mai degrabă ca o practică în cadrul programelor comunitare aplicate mediului rural, însă orice practică are nevoie:  de teoria care să-i furnizeze un ghid al comportamentelor specifice în situații cat mai specifice,  de un set de modele fie ele şi de intervenţie. Primele funcții ale dezvoltării comunitare ca teorie au fost acelea de a oferii practicienilor norme şi prescripţii de acțiune şi modele de intervenţie la nivel comunitar. James B. Cook consideră că dezvoltarea comunitară are următoarele caracteristici19:

18

în care oamenii trăiesc și strânsa legătură dintre mediu

și om, legătură care generează o relație aparte și un sentiment de apartenență la mediul

elementul central, unitatea centrală de analiză este ceea ce numim “comunitate”;

17

„Creșterea urbanului nu se face exclusiv prin avsorțția ruralului către aglumerația urbană, ci si prin dezvoltarea ruralului pe orizontală prin extensiuni diseminate” - Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee, 1976, Paris, Edition du Seuil. 18 Mucchielli, R., Psycho-sociologie d’une commune rurale, Paris, EME-LT, 1976
19

Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 1975 Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

20

schimbările produse la nivelul comunităţii sunt ireversibile. Dacă comunitatea este abordată ca sistem în care este introdusă o schimbare, nu mai avem posibilitatea de a reveni la starea iniţială a sistemului; foloseşte profesionişti plătiţi; este iniţiată de organizaţii, instituţii sau agenţii exterioare comunităţii; subliniază importanţa participării publice; participarea are scopul creşterii capacităţii de auto-susţinere (self-help); creşte ponderea democraţiei participative ca modalitate de luare a deciziei la nivelul comunităţii; foloseşte o abordare holistă; Teoria dezvoltării comunitare – ca domeniu specific al sociologiei - nu se poate

    

compara cu teoriile disciplinelor de bază din domeniul soci-uman (sociologie și asistență socială – discipline în care își are rădăcinile ori psihologie, politologie, economie, management etc. - discipline din care împrumută), aceasta fiind o teorie în dezvoltare care împrumută permanent din teoriile disciplinelor de bază. Într-un sens real, cele mai teoretice dezvoltări ale acestor discipline de bază formează un rezervor pentru teoria dezvoltării comunitare care s-a dezvoltat mai degrabă ca o necesitate de intervenţie practică.20 Teoreticienii dezvoltării comunitare nu pot să reinventeze roata şi de aceea, spre exemplu, sociologia și asistența socială au ajuns la stadii avansate privind cercetarea intervenția în comunitate – ca realitate socială și dezvoltarea comunitară împrumută toate metodele și tehnicile acestora; sau dacă pentru comunitatea rurală în dezvoltare principala abordare este dezvoltarea economică locală, teoreticienii dezvoltării comunitare se vor duce la cea mai potrivită teorie economică şi o vor adapta la realitatea comunităţii rurale.21

20 21

James B. Cook, Community development theory. Edwards, Clark. "The Political Economy of Rural Development: Theoretical Perspectives," American Journal of Agriculture Economics. Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

21

Funcţiile dezvoltării comunitare

funcţia descriptivă – descrie fapte, fenomene şi procese la nivelul socialului comunitar. funcţia analitic – explicativă – explica fenomenele şi procesele comunitare funcţia predictivă – poate face analize de tipul cauză – efect. funcţia euristică – oferă modele de învăţare dezvoltarea comunitară, fiind în perioada de construcţie teoretică încă nu şi-a dezvoltat latura prescriptivă şi proiectivă. În concluzie, abordarea pe care o propunem pentru conceptul de dezvoltare

• • • •

comunitară este una care face distincția clară între:

dezvoltarea comunității – ca rezultat – care se poate face prin demersuri și intervenții specifice şi altor domenii (proiecte de infrastructură și investiții – dezvoltare locală; intervenții în agricultură – dezvoltare rurală; crearea de servicii sociale – dezvoltare locală) și care până la urmă poate duce la acea comunitate dezvoltată tocmai din perspectiva acelor aspecte amintite; şi

 dezvoltarea comunitară – care este un proces planificat de intervenție la nivelul unei comunități care vizează specific creșterea capitalului social al acesteia. Acest tip de intervenție poate folosi drept instrumente proiectele de infrastructură sau poate avea rezultate privind infrastructura, serviciile sociale locale sau agricultura dar scopul final al intervenţiei este creșterea capitalului social al comunității (ori al unuia dintre elementele capitalului social). Vom aprecia intervențiile care au rezultate specifice în ceea ce privește dezvoltarea unei comunități pentru că rezultatele sunt foarte importante în orice proces de dezvoltare comunitară, dar vom considera ca fiind intervenții de dezvoltare comunitară doar pe acelea care urmăresc creșterea capitalului social al comunității, acest demers putând atrage numeroase critici mai ales din partea cercetătorilor socialului care abordează dezvoltarea comunitară în sensul larg al oricărei intervenții cu rezultate pozitive în comunitate.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

22

Teorii ale dezvoltării comunitare Teoria funcţionalistă asupra dezvoltării comunitare Acceptând teoria funcţionalistă a sociologului american Roland L. Warren,22 considerăm comunitatea ca fiind o formaţiune socială, ce îndeplineşte cele cinci funcţii prezentate mai jos:

Funcţia de socializare, prin care comunitatea transferă membrilor săi anumite valori, principii şi standarde; Funcţia prosperităţii economice, prin care comunitatea asigură membrilor săi posibilitatea unei existenţe sigure; Funcţia de participare socială, care satisface necesitatea generală a unei vieţi sociale în cadrul comunităţii; Funcţia de control social, care cere respectarea şi promovarea valorilor, principiilor şi standardelor comunităţii impuse în cadrul normelor; Funcţia de sprijin reciproc, membrii comunităţii realizează sarcini ce sunt prea mari sau prea urgente pentru a fi îndeplinite de o singură persoană.

După Warren aceste cinci funcţii se regăsesc satisfăcute la orice comunitate de la cătun până la metropole, fie în mod formal, fie în mod informal. Dacă facem o analiză a comunităţii rurale românești, plecând de la teoria lui Warren, vom constata că o comunitate are nevoie de intervenţie, de tip proces de dezvoltare comunitară, oridecâteori una dintre aceste funcții este „subdimensionată” la nivelul comunităţii.

22

Warren, Roland. The Community în America. 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978 Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

23

Teoria sistemelor sociale Comunitatea se comportă ca un sistem şi are caracteristicile unui sistem social. Foarte multe teorii tratează comunitatea ca un organism natural care este un subiect de drept natural.23 Teoriile dezvoltării comunitare fac analiza asupra comunităţii din perspectiva unui sistem convenţional format din oameni care au angajamente şi interacţiuni regulate. Comunitatea ca forma particulară a unui sistem social distinge următoarele caracteristici24: Oamenii implicaţi în acest sistem – comunitatea – oferă un sens şi o recunoaştere a relaţiilor şi ariei comune de interes împreună cu ceilalţi membrii ai comunităţii;
 

Comunitatea ca sistem are longevitate, continuitate şi durează în timp; Operaţiile din cadrul comunității depind considerabil de cooperarea voluntară, cu un minim de uz al sancţiunilor şi coerciţiei; Comunitatea este un sistem multifuncţional. Sistemul produce multe lucruri pe diversele dimensiuni ale interacţiunii; Comunitatea este un sistem complex, dinamic şi suficient de larg pentru ca relaţiile instrumentale să predomine; Elementul geografic este cel mai adesea folosit pentru definirea graniţelor comunităţii ca sistem.

Abordarea holistică a comunităţii Dezvoltarea comunitară nu poate aborda comunitatea decât ca un întreg integrat la rândul său în structuri societale extinse. Fiecare element al comunităţii şi al evoluţiei acesteia este văzut permanent în contextul totalităţii.25

23

Plato. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald Cornford. New York: Oxford University Press, 1945 24 Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 1975 25 Ogilvy, J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979. Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

24

Teoria stadiilor dezvoltării bazate pe forme de capital - justificarea istorică a dezvoltării comunitare 26 Istoric vorbind, fiecărui stadiu de dezvoltare a umanităţii îi putem asocia un model de dezvoltare care are central o forma de capital pe care pune accentul. a) Stadiul dezvoltării economice – centrat pe capitalul economic/financiar. În momentul în care putem să vorbim de societatea modernă, nici o formă de dezvoltare umană nu poate începe fără a pleca de la dezvoltarea economică centrată pe acumularea masivă şi haotică de capital. Acest lucru poate fi observat ca urmare a schimbărilor sociale majore şi a revoluţiilor – în România de după ’89 a început o goană masivă după acumularea de capital financiar, societățile comerciale înregistrând profituri de 300% pe lună. Odată cu satisfacerea nevoilor de bază şi acumularea de capital, creşte presiunea socială a celor care nu reuşesc să intre pe acest trend al acumulărilor financiare, presiune care ar putea fi definită ca presiune pentru servicii sociale, pentru grija faţă de semeni şi investiţia în resursa umană – ducând evoluţia către o altă formă de dezvoltare umană – dezvoltarea socială. b) Stadiul dezvoltării sociale – bazat pe capitalul uman – pune accent pe dezvoltarea resursei umane, şi pe grija faţă de semeni. Investițiile majore se regăsesc în serviciile sociale şi în formarea – dezvoltarea personală a indivizilor. c) Stadiul dezvoltării durabile – bazat pe capitalul natural – societăţile umane consumă o mare parte din energia lor pentru a proteja mediul şi a-şi proteja resursele naturale disponibile pentru a asigura şi generaţiile viitoare. Acest stadiu al dezvoltării umane, a adus ceea ce se cheamă conceptul de globalizare. Protecţia naturii şi a mediului nu poate fi asigurată decât cu presiuni globale, înţelegeri şi acorduri globale.

26

Clasificarea este preluată în prezentările realizate de Nicolae Cuta în cadrul cursurilor de Dezvoltare comunitară pe care le-a dezvoltat pentru diferite organizaţii şi instituţii din Romania şi Europa.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

25

d) Stadiul dezvoltării comunitare – care are la bază capitalul social şi societatea civilă – odată ce societăţile îşi asigură un minim de dezvoltare economică, au grijă de grupurile dezavantajate prin servicii sociale, au pus bazele unei dezvoltări durabile care să asigure existenţa generaţiilor viitoare – următoarea etapă este cea a transferului către nivelul local a deciziei privind dezvoltarea, a dezvoltării relaţiilor locale şi structurilor sociale locale generatoare de relaţii şi de asemenea generatoare de dezvoltare. Comunitatea este cea care decide propria dezvoltare, pentru că această comunitate şi-a descoperit o nouă formă de capital – capitalul social, practic singura formă de capital care, pe măsură ce o consumi, îşi creşte valoarea. Odată cu această “descoperire” comunitatea nu mai are nevoie de decizii globale precum cele direct legate de protecția mediului, ea devine capabilă să ia propriile decizii şi sa-şi genereze propriile opţiuni privind dezvoltarea. Societatea civilă puternică şi organizată devine singurul garant al unui capital social constructiv, deschis şi nedirijat. “Ca să profite de oportunităţile vieţii în întregimea lor, oamenii au nevoie de sentimentul de apartenenţă şi de posibilitatea alegerii… Aceste ataşări necesită variantele societăţilor autonome, ceea ce de fapt numim societate civilă.”(Ralf Dahendorf, 1997)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

26

III. Capitalul social
elementul central al dezvoltării comunitare

Cuprinsul capitolului

-

Definirea capitalului social Capital uman / capital social Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară Capitalul social al comunităţii rurale din România

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

27

1. Definirea capitalului social În prima parte a capitolului vom încerca să analizăm unul dintre acele elemente care pot face distincţia dintre diferitele teorii și modele de intervenţie, amintite în Introducere, ca fiind parte a unuia sau altuia dintre diferitele domenii ale socialului; ne propunem să analizăm capitalul social ca element ce face distincţia între dezvoltarea comunitară și celelalte tipuri de intervenţie care pot fi identificate la nivelul unei comunități. Precizez: analiza capitalului social are în vedere, în mod specific, metodele de intervenţie la nivelul comunităţii rurale nu și rezultatele acestei intervenţii şi, de asemenea, analiza capitalului social nu va merge în profunzime la analiza elementelor care îl definesc pe acesta ci se va opri la o descriere generală și destul de simplă şi ”vizuală” a acestuia din perspectiva distincţiei pe care conceptul de capital social o trasează între dezvoltare comunitară şi celelalte domenii de intervenţie la nivelul unei comunităţi. Conceptul de capital social comportă la nivelul teoriilor sociologice o multitudine de definiții și abordări; el apare pentru prima dată în discursul lui Lyda Judson Hanifan cu privire la centrele școlare din comunităţile rurale. Conceptul este folosit pentru a descrie - “toate lucrurile tangibile care contează cel mai mult în viaţa de zi cu zi a oamenilor” (Lyda Judson Hanifan 1916). Destul de recent, conceptul de capital social a fost preluat şi dezvoltat prin contribuţiile unor sociologi sau cercetători în domeniul socialului precum:  Jane Jacobs – 1961 – cu privire la analiza vieţii urbane şi a vecinătăţilor,  Pierre Bourdieu – 1983 – raportează capitalul social la teoria socială,  James S. Coleman – 1988 – în discursul său privind contextul social în educaţie, În ultima perioadă, Banca Mondială este cea care are un aport important în dezvoltarea conceptului de capital social fiind preluat drept concept central in organizarea
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

28

comunităţilor, concept care este legat de idea conform căreia coeziunea socială este elementul principal (critic) care face ca societăţile să prospere economic şi să aibă o dezvoltare durabilă, sustenabilă - (The World Bank 1999).27 Definiţii ale capitalului social: În măsura în care capitalul fizic are in vedere obiectele fizice, capitalul uman are in vedere caracteristicile individului uman, capitalul social se referă la conexiunile dintre oameni – reţelele sociale, normele de reciprocitate şi încrederea generalizată între oameni. Capitalul social se apropie foarte mult de „virtutea civică”, virtute care solicită relaţii sociale reciproce. Indiferent de diferitele aspecte ale definirii sale, o tendință comună este păstrată prin ”ideea de resursă disponibilă individului sau unei formațiuni sociale”28 Capitalul social se referă la instituţii, relaţii şi norme. Capitalul social – este conceptul central al dezvoltării comunitare, concept pe care F.Fukuyama îl defineşte ca fiind capacitatea oamenilor de a lucra împreună în grupuri şi organizaţii pentru scopuri comune. Conceptul a avut şi el o istorie proprie care a plecat de pe tărâmul psihologiei sociale; de la a descrie capitalul de relaţii al unui individ şi a ajuns un concept destul de utilizat în sociologia contemporană, concept care descrie reţeaua de relaţii şi forme de organizare ale unei comunităţi; asupra aspectelor de istorie nu vom insista în aceste rânduri. Plecând de la idei precum:

dezvoltarea nu este doar un rezultat creşterii productivităţii şi acumulării de capital, ci ea este mai degrabă un produs al procesului de învățare în care sunt implicaţi oamenii.

27

28

Smith, M. K. (2001) 'Social capital', the encyclopedia of informal education, www.infed.org/biblio/social_capital.htm Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

29

resursele de dezvoltare sunt limitate şi o soluţie pentru resursele limitate este rezolvarea creativă a problemelor comunitare cu resurse minime existente la nivel local;

teoria capitalului social pune accent pe procesul prin care indivizii participă împreună la propria dezvoltare şi la dezvoltarea comunităţii învăţând să găsească împreună soluţii la problemele comune pe care le au şi să dezvolte împreună planuri de acţiune. (F. Fukuyama, 2001 - „nu forţele economice determina cultura, ci cultura produce anumite forme de comportament economic”). Cercetători precum R.Putnam (1993) sau F.Fucuyama (2001) au propus regândirea unor aspecte ale dezvoltării societăţilor umane (inclusiv ale dezvoltării economice) plecând de la această nouă formă de capital identificată – capitalul social. Ca actor decizional sau cercetător, poţi avea diverse viziuni asupra dezvoltării şi fiecare teorie sau model îţi propune o anume viziune; dezvoltarea comunitară - tema centrală a acestei lucrări - propune inițierea dezvoltării cu creşterea capitalului social al comunităţii creştere care să genereze prosperitatea, dezvoltarea economică, dezvoltarea durabilă. În acest sens, acestea din urmă, dezvoltarea economică, socială, durabilă vor deveni un rezultat al creşterii capitalului social al comunităţii. O astfel de abordare ar putea fi punctul de plecare pentru o nouă formă de dezvoltare a comunităţii – formă propusă prin conceptul sistemic de „dezvoltare organică” a comunităţi.29 John Guenther şi Ian Falk în „Măsurarea încrederii şi capacităţii comunitare”
30

consideră capitalul social ca bun comun care poate fi definit în termenii „procesului dinte indivizi, grupuri, comunităţi şi organizaţii, proces care influenţează beneficiul social mutual bun care este caracterizat prin:  normele şi valorile care formează identitatea socială bazală,  reţelele şi interacţiunile sociale care sunt vehiculele productivităţii,  încrederea şi cooperarea care sunt factorii coeziunii sociale,

29

RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro Falk, I. and Guenther, J. 1999. “Role of Situated Trust in Rural Sustainability - Profile of Community Trust” in Discussion Paper Series – Centre for Research and Learning in Regional Australia. Launceston, Tasmania.
30

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

30

Aceste trei componente ale capitalului social nu se manifestă independent ci în strânsă legătură una cu cealaltă având în centru conceptele de reciprocitate și încredere generalizată; aceasta influenţând sistemul de norme şi valori ale comunităţii dar şi densitatea reţelelor de interacţiune socială, dar fiind la rândul lor influenţate de rețele și de interacțiunea socială. Capitalul social este singura formă de capital a comunităţii care nu se consumă – cu cât consumăm mai mult această resursă cu atât ea se dezvoltă şi mai mult. Woolcock (1999) subliniază, în acest sens, diferenţa foarte mare între păstrarea capitalului social şi construirea capitalului social.31

2. Capital uman / capital social Capitalul uman - este baza capitalului social al unei comunităţi – capital uman însemnând oameni formaţi, capabili să folosească în scop personal instrumente de creştere a productivităţii propriei munci. Pentru a putea vorbi însă de capital social este necesar să vorbim de formele de organizare a oamenilor în termeni de: fenomene sociale, procese sociale, reţele sociale, norme sociale, încredere, coordonare, reciprocitate, beneficiu mutual. Capitalul uman este o formă a prezentului şi arată nivelul de dezvoltare pe care indivizii umani l-au atins; pe când capitalul social este o formă a viitorului – el răspunde o abordare de genul: ce ofer eu azi comunităţii gândindu-mă că la un moment dat/viitor voi avea şi eu nevoie de ceva de la comunitate.

31

Woolcock, M. “Social capital earns human interest”, The Australian. 1999 Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

31

3. Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social de către majoritatea sociologilor sunt:
  

încrederea generalizată normele de reciprocitate nivelul participării comunităţii Încrederea generalizată – acest concept este unul care descrie o comunitate în care

oamenii au încredere unii în ceilalţi, se asociază spontan şi iniţiază spontan acţiuni comune, participă frecvent la întâlnirii în care se dezbat probleme ale comunităţii, deleagă şi îşi asumă responsabilităţi. Cei mai mulţi autori consideră încrederea generalizată drept elementul central al capitalului social. În 1996 Miztal prezintă încrederea ca fiind mai mult decât „o înţelegere cognitivă” şi că acest comportament rezultat dintr-o relaţie de încredere este influenţat de aşteptarea creată de comportamentul celorlalţi32; iar Cox descrie încrederea drept „măsură calităţii relaţiilor” în cadrul unei comunităţi.33 Există o strânsă legătură între noţiunea de încredere şi relaţiile de dependenţă mutuală. O relaţie de încredere are trei caracteristici esenţiale34: ■ comportamentul de încredere este un comportament cu un oarecare grad de risc; el constă în acţiunea în comun care are drept caracteristică vulnerabilitatea uneia dintre părţi faţă de cealaltă şi când partea vulnerabilă ar putea pierde din această relaţie; ■ fiind o relaţie cu un grad mare de risc este necesară o a 2-a caracteristică a sa pentru a o putea încadra în categoria numită încredere – posibilitatea de a rupe această relaţie. Dacă această posibilitate lipseşte, relaţia nu poate fi considerată una de încredere;
32
33

Misztal, B. 1996. Trust in Modern Societies. Cambridge: Blackwell Publishing. Cox, E. 1997. Measurement as Paradox. Radio Nation Transcript: Ockham’s Razor. http://www.abc.net.au/rn/science/ockham/stories/s364.htm 34 Lorenz, Edward H. - Neither Friends nor Strangers: Informal Networks of Subcontracting in French Industry, 2000 Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

32

■ cea de a treia caracteristică a unei relaţii de încredere ţine de asocierea riscului cu comportamentul celeilalte părţi din relaţie. Dacă riscul ţine de contextul general sau de alţi factori externi – relaţia nu poate fi considerată una de încredere. Normele de reciprocitate – „reciprocitatea generalizată presupune o relație neechilibrată, nerăsplătită și continuă de schimb în care ambele părți implicate se așteaptă ca favoarea oferită să fie întoarsă mai târziu” (Putnam, 2001). Când o comunitate este guvernată de un astfel de set de norme oamenii se implică în activităţi nu pentru a urmării un bine personal imediat ci, mai degrabă vizând binele comun. Acest bine comun derivă din conştiinţa binelui comun care se întoarce mai devreme sau mai târziu. Reciprocitatea este rezultatul conservării și amplificării relațiilor pozitive și încrederii la nivelul comunității. Nivelul participării - un element foarte important în dezvoltarea capitalului social al unei comunităţi, element care vine în susţinerea celor două elemente de bază amintite mai sus este creşterea nivelului participării oamenilor la viaţa comunităţii sau ”rețelele angajamentului civic”35. Nivelul participării comunităţii este cel care face distincţia dimensiunea funcţională/constructivă şi cea disfuncţională/distructivă a capitalului social – aceasta din urmă fiind o caracteristică a comunităţilor închise sau elitiste. Argumentele principale pentru o intervenţie pentru creşterea participării sunt:  Interacţiunea frecventă – care cultivă normele reciprocităţii, actorii comunitari au o grijă mai mare în a se sprijini unii pe alţi, în a-şi acorda atenţie unii altora. Putnam, făcând o comparaţie între nivelul de dezvoltare ridicat al nordului Italiei comparativ sudul spune ca acest nivel ridicat se datorează faptului că în nord „există mai multe coruri bisericeşti” (Putnam, 1993); vrând de fapt să scoată în evidenţă interacţiunea crescută a membrilor comunităţii şi capacitatea acestora de a se asocia spontan.  Coordonarea şi comunicarea îmbunătăţită facilitează schimbul de informații și creşterea încrederii generalizate. Creşte pentru început
35

Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

33

încrederea în structuri, organizaţii şi instituţii, ceea ce pe termen lung influenţează pozitiv nivelul încrederii membrilor comunităţii.  Succesele avute în colaborare și conservarea acestora încurajează cooperările viitoare și creșterea interacțiunii. După Robert Putnam „premisa centrală a capitalului social este că reţelele sociale au o valoare proprie”. Capitalul social se referă la valoarea colectivă a tuturor „reţelelor sociale” (ceea ce ştiu oamenii) şi la tendința care apare în cadrul acestor reţele de a face ceva pentru ceilalți (normele de reciprocitate). Termenul de capital social accentuează nu doar aspectele plăcute ale unei comunităţi (sentimentele calde şi binevoitoare), dar și o largă varietate de benefici specifice ce pot decurge din încredere, reciprocitate, informare şi cooperare care asociate cu reţelele sociale reprezintă baza conceptului de capital social. Capitalul social creează valori pentru oamenii care sunt implicaţi, conectaţi la acţiune, dar nu în ultimul rând, şi pentru privitori, pentru cei care stau pe margine. Canalele pe care acţionează, lucrează capitalul social sunt:  circuitul informaţiilor (învăţarea privind propria carieră, căutarea unui loc de muncă, schimbul de idei cu colegii, etc.)  normele de reciprocitate (sprijinul mutual) sunt dependente de reţelele sociale. Rețelele închise compuse din “similari” susţin reciprocitatea particularizată (în interiorul grupului) în timp ce legăturile dintre diferitele reţele compuse din indivizi diferiţi susţin reciprocitatea generalizată.  acţiunea colectivă depinde de reţelele sociale, dar poate genera la rândul ei alte reţele şi structuri sociale  “lărgirea identității” şi solidaritatea încurajează reţelele sociale să schimbe conceptul şi mentalitatea de tip “EU” cu o mentalitate de tip “NOI”. Capitalul social poate fi găsit în reţelele de prieteni, în cadrul vecinătăţilor, în biserici, în şcoli, în cluburi de fotbal sau altfel de cluburi, în cadrul asociaţiilor civice şi chiar şi în baruri.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

34

4.Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară Practic, ideea centrală a lucrării, pe care am încercat să construiesc întreg demersul de analiză a modelelor de intervenție specifice dezvoltării comunitare, este aceea că dezvoltarea comunitară nu este un domeniu larg care include toate aspectele dezvoltării unei comunități – ci este un domeniu specific care are în centrul său conceptul de capital social. La această idee vom reveni permanent pe parcursul lucrării în formă argumentativă și demonstrativă – mai ales în capitolul următor dedicat analizei modelelor implementate și în concluziile prezentei lucrări; în acest capitol vom continua cu a scoate în evidență acele avantaje pe care le aduce un proces de dezvoltare comunitară care este bazat pe creşterea capitalului social în cadrul unei comunităţi rurale. Aceste avantaje sunt:
 

Combaterea sărăciei – folosind abordarea comunitară a problemelor sociale.36 Construirea capacităţilor la nivel local – reţelele şi structurile iniţiate durează în timp şi se reproduc la nivelul comunități, fiecare generând la rândul lor alte reţele şi structuri. Mutarea controlului de la nivel central la nivel local – comunitatea devine capabilă să preia funcţii care erau asigurate de la nivel central. Implementarea și adaptarea programelor de sus în jos (top-down) – comunitatea nu aplică doar programe impuse de la nivel central ci preia activ programele impuse de la acest nivel şi le adaptează propriilor nevoi. Decizii de jos în sus – comunitatea devine capabilă să decidă propria dezvoltare şi îşi reduce gradul de dependenţă de nivelul central. Ea iniţiază şi dezvoltă propriile programe de dezvoltare bazate pe propriile resurse comunitare.

36

”Dată fiind multitudinea de probleme cauzate de sărăcie, mecanismele standard ale statutului bunăstării (sistemul de asigurări sociale și sistemul de asistență socială) par a avea o eficiență foarte limitată. Resursele disponibile la nivel central sunt strict limitate. ... o abordare la nivel comunitar a sărăciei poate deveni o componentă crucială a strategiei naționale de combatere a sărăciei” - Zanfir, C., în Zanfir, E., (coord.) Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Expert, București, 2000.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

35

Relații colaborative între organizațiile publice şi private şi grupuri comunitare – se dezvoltă parteneriatul public–privat inclusiv în implementarea programelor guvernamentale. Rezolvarea creativă a problemelor în comunitate – oamenii găsesc soluţii locale, cu resurse reduse la propriile probleme. Învățarea comunitară participativă – structurile şi informaţiile acumulate se reproduc la nivel local. Lucrul împreuna pentru binele comun – creşte nivelul asociativităţii comunităţii şi gradul de asociere al oamenilor pentru rezolvarea propriilor nevoi. Capitalul social ridicat al unei comunități, atunci când nu este predominat de

spiritul civic poate dezvolta și aspecte negative acute sau poate rămâne la ceea ce am putea numi puncte slabe ale unui capital social ridicat al unei comunități. Aceste puncte slabe s-ar putea manifesta sub următoarele aspecte: Capitalul social ridicat exclude outsiderii – este foarte dificil de pătruns în comunitate şi să fi acceptat de aceasta – tocmai pentru ca legăturile sunt foarte puternice între membrii comunității,

Presiunea comunităţi poate fi sufocantă pentru indivizii – presiunea comunităţii devine atât de puternică şi controlul social atât de mare încât ele sunt resimţite puternic la nivelul individului. La nivelul analizei și importanței capitalului social în dezvoltarea și evoluția

comunităților s-a ajuns la ideea de „stoc de capital social al comunității”; la fel cum putem vorbi de orice altă resursă a comunităţii. Mai mult decât atât, dacă facem referire la o comunitate săracă, lipsită de resursele materiale – atunci stocul de capital social poate deveni singura sursă de dezvoltare pentru comunitatea respectivă. Este dificil să te duci la o asemenea comunitate – săracă și lipsită de resurse – să-i propui să se organizeze pentru a obţine rezolvarea unor probleme de către factorii implicaţi sau responsabili (organizare comunitară), de asemenea este la fel de greu să le propui un program de dezvoltare durabilă
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

36

cu componentă ecologică sau un program de dezvoltare economică locală – tocmai pentru că lipsesc resursele. Dar devine mai facil să sprijini oamenii să se asocieze, să analizeze problemele comunităţii şi propriile nevoi şi să găsească soluţii pentru unele dintre ele și parteneri pentru rezolvarea lor. Care ar putea fi rezultatele unei abordări de tip creșterea capitalului social al comunității? Este o întrebare al cărui răspuns se găsește dacă avem în vedere următoarele aspecte (rezultate) la nivel comunitar ale creșterii capitalului social:
           

Dezvoltarea de capacităţi la nivelul comunităţii, Menţinerea infrastructurii comunitare, Dezvoltarea reţelelor comunitare, Dezvoltarea reţelelor între comunităţi, Dezvoltarea legăturilor între nivelul local şi nivelul guvernamental/naţional, Sentimentul de securitate şi încrederea, Participarea civică şi schimbul de informații, Participarea civică şi relaţia cu exteriorul, Leadershipul local – formarea liderilor și asumarea rolurilor de lider, Dezvoltarea mediului asociativ intern Inițierea de relații asociative externe, Posibilitatea de a Planifica și Previziona viitorul.

5.Capitalul social al comunităţii Rurale din România Specifice comunităţii rurale româneşti sunt 2 forme de capital social: Modelul formal al „partidului unic” - ca model poate fi întâlnit în comunităţile de câmpie unde principiile societăţii comuniste s-au impus tradiţiei comunitare româneşti şi aşa foarte slăbită de diversele influenţe străine. „Poiana lui Iocan” este înlocuită cu şedinţele de partid ținute la diversele instituţii ale satului: CAP, Primărie, Scoală. Modelul familiei
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

37

lărgite este slăbit impunându-se tot mai mult modelul familiei nucleu. Rolul educativ al femeii în familie este preluat treptat de instituții substitut ale sistemului de învățământ, fiind exagerat rolul de tovarăș în câmpul muncii al femeii (imaginile care predomină viața socială comunistă sunt - femeia tractorist, femeia sudor etc.). Instituţia biserici îşi pierde rolul coalizator şi catalizator al comunităţii fiind mai degrabă interzisă mai ales în mediile intelectualimii rurale. Formele de organizare ale comunităților rurale (composesoratul, vecinătățile, structurile de consilieri parohiali) sunt desființate prin presiunea de partid. Principalele caracteristici ale acestui model:

proprietatea comună asupra bunurilor – care pe termen lung duce la diluarea spiritului de proprietate şi legitimarea unor fenomene sociale delincvente (ex.: furtul nu se aplică la etichetarea acţiunilor de însușire de bunuri făcute de pe proprietatea comună), promovarea pe linia valorilor de partid – care nu coincideau de cele mai multe ori cu o calitate a valorii umane cerute – şi are ca efect deteriorarea calitativă a resursei umane la nivelul decizional în sistem, morala de partid – care promova chiar acțiuni criminale ca fiind morale, dacă serveau cauzei. sistemul de securitate bazat pe rețele de informatori chiar în rândul celor mai importante instituții ale comunității. Modelul informal al comunităţii tradiţionale – a rezistat influenţei modelului

comunist mai ales în comunităţile de munte în care colectivizarea nu s-a realizat sau a fost doar parțială. Influențate de presiunea modelului comunist comunitățile tradiționale însă au căpătat o tendinţă de comunităţi închise organizate în jurul bisericii ca principală instituţie socială a comunităţii şi pe modelul reţelei de rudenie (familia lărgită şi relaţia extinsă de rudenie) ca formă de interacţiune şi sprijin mutual la nivelul comunităţii. În aceste comunități, modelul CAP nu a reușit să se impună decât ca existență formală, autoritățile locale rămânând o formă secundară de organizare care nu a reușit să se impună modelului tradițional care are ca principale forme de organizare a comunității
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

38

Consiliul

de Curatori (Consiliul Parohial)

sau forme

de organizare

economică

(Composesoratele) care organizează întreaga activitate a comunității. Aceste două modele au creat diverși hibrizi prin apariția și dezvoltarea unor forme de capital social post decembrist (1989), forme de capital specifice evoluției și dezvoltării societății civile: grupuri de inițiativă, organizații neguvernamentale, cluburi, centre comunitare etc.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

39

III - Dezvoltarea comunitară
proces planificat de intervenție în comunitate
 Dezvoltarea comunitară – evoluţie şi intervenţie Valori și principii ale dezvoltării comunitare Etapele procesului de dezvoltare comunitară Metode specifice fiecărei etape  Metode de intervenţie specifice dezvoltării comunitare Metode de intervenție - prezentare Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

40

Dezvoltarea comunitară – evoluție și intervenție
Valori și principii ale dezvoltării comunitare Dezvoltarea comunitara – este deci un proces de intervenţie complexă, planificată, care are drept scop creşterea capitalului social al comunităţii, creşterea capacităţii acesteia de a-şi planifica propria dezvoltare şi de a pune în practica propria viziune de dezvoltare. Fiind un proces de intervenţie la nivelul comunităţii, aceasta presupune respectarea unor principii specifice, principii generale de acţiune din care derivă principiile de acţiune şi intervenţie la nivelul comunităţii. Aceste principii au ca bază valorile pe care dezvoltarea comunitară le promovează. Valorile şi principiile generale de acţiune ale dezvoltării comunitare37 Valorile dezvoltării comunitare 1. Participarea şi implicarea comunităţii pe tot parcursul procesului de dezvoltare comunitara 1. Echitate socială 2. Patrimoniul local 3. Încredere 4. Responsabilitate 5. Profesionalism 6. Civism 7. Deschidere 8. Voluntariat 9. Creativitate 2. Valorizarea resurselor locale 3. Abordarea strategică a nevoilor locale 4. Dezvoltare durabilă 5. Promovarea voluntariatului 6. Respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale 7. Neapartenenţa politică şi/sau religioasă 8. Responsabilitatea intervenţiei 9. Transparenţa procesului de dezvoltare comunitară 10. Respectarea diversităţii şi promovarea egalităţii şanselor 11. Promovarea parteneriatului
37

Principiile dezvoltării comunitare

RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

41

Principii de acţiune la nivel comunitar în dezvoltarea comunitară  Membrii comunităţii îşi cunosc întotdeauna cel mai bine propriile nevoi şi sunt capabili să şi le identifice;  Membrii comunităţii pot identifica cele mai realist strategii şi modalităţi de rezolvare a propriilor nevoi;  Membrii comunităţii pot pune cel mai bine în practică soluţiile pe care le-au identificat ca rezolvare a propriilor nevoi. Procesul dezvoltării comunitare – presupune că o comunitate parcurge planificat mai multe etape pentru a ajunge la un nivel al capitalului social care să genereze la rândul său dezvoltare.

Etapele procesului de dezvoltare comunitară38 I. Evaluarea receptivităţii comunităţii II. Identificarea reţelei de relaţii în comunitate III. Realizarea profilului comunităţii IV. Planificarea comunitară V. Acţiunea comunitară VI. Planificarea strategică VII. Implementarea planului strategic VIII. Evaluarea:
 

procesului de dezvoltare comunitară comunităţii

38

RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

42

I. Evaluarea receptivităţii comunităţii În această etapă de premergătoare a intrării în comunitate, practic vom evalua capitalul social al comunităţii – capital care se regăseşte parţial în următoarele elemente: asociativitate, voinţa de schimbare - existenţa unui grup care vrea să facă ceva în comunitate, posibile conflicte, experienţe comune, relaţii şi procese sociale la nivelul comunităţii, etc.; elemente în funcţie de care se poate decide începerea procesului de intervenţie în acea comunitate. Elementele de evaluat pot diferi în funcţie de specificul şi interesul (profesional) al organizaţiei care urmează să lucreze cu comunitate, dar punctul comun rămâne disponibilitatea/receptivitatea comunităţii la o intervenţie din afară. Această etapă nu durează foarte mult dar va fi realizată aplicând aceleaşi principii de participare a comunităţii la evaluare pentru a face comunitatea să-şi conştientizeze propriile limite şi punctul iniţial al procesului de dezvoltare comunitară. În această etapă dezvoltarea comunitară se intersectează foarte mult cu sociologia fiind împrumutate tehnicile de cercetare specifice acesteia: interviul individual sau de grup, focus -grupul, chestionarul, observaţia directă şi observaţia participativă. II. Identificarea reţelei de relaţii în comunitate Această etapă, care se suprapune peste intrarea agentului de dezvoltare comunitară în comunitate sau începerea intervenţiei (fie ea provocata din afara sau din interior) are ca scop cunoaşterea reciprocă şi construirea de relaţii care să susţină apoi diversele acţiuni comunitare. Acum începe tipul de intervenţie specifică în care prin tehnici participative este identificată (construită) harta relaţiilor comunitare. Tot în această etapă are loc:  informarea comunităţii despre prezenţa şi rolul intervenţiei,  identificarea actorilor cheie,  formarea şi consolidarea unui grup de lucru,  mobilizarea (scuturarea) comunităţii. Este o etapă de durată şi în care agentul de dezvoltare comunitară trebuie să identifice structura comunităţii pe grupuri, posibilele grupuri izolate şi să aibă grijă ca şi acestea să fie luate în considerare şi implicate.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

43

III. Realizarea profilului comunităţii Este o etapă necesară înaintea continuării oricărei acţiuni / intervenţii de dezvoltare sau rezolvare de probleme din comunitate. Respectând principiile dezvoltării comunitare este important ca profilul comunităţii să fie făcut împreună cu membri comunităţii şi rolul agentului de dezvoltare comunitară este să încerce să atragă atenţie atât asupra nevoilor dar mai ales asupra resurselor locale. De asemenea poate fi luat în considerare un context mai larg decât cel al comunităţii prin analiza oportunităţilor şi ameninţărilor externe. IV. Planificarea comunitară Orice comunitate are în memoria şi conştiinţa colectivă exemple de bună practică din trecutul acestei comunităţi şi folosind ca tehnică abordarea pozitivă putem să creăm încrederea în propriile puteri de a rezolva nevoi comune sau probleme locale. Însă pentru o comunitate care nu are experienţe recente sau încredere în lucru în comun pentru rezolvarea unor astfel de nevoi ale comunităţii este important să treacă printr-un proces de planificare, implementare şi evaluare a unei astfel de acţiuni care să fie foarte centrat pe rezultate concrete, vizibile şi obţinute în termen scurt. Această etapă nu este una obligatorie pentru orice tip de intervenţie, dacă există resursele necesare se poate trece direct la etapa VI. Planificare strategică. Chiar şi în condiţiile concentrării pe o acţiune punctuală este însă nevoie ca membrii comunităţii să fie provocaţi să îşi creioneze o viziune asupra comunităţii, asupra rolului lor sau a altor factori interesaţi în atingerea acestei viziuni; ei au astfel imaginea de ansamblu, de perspectiva asupra efortului lor curent şi pot să integreze acţiunea lor în planuri mai mari. Pe baza profilului comunităţii pot apoi prioritiza şi identifica nevoi comune sau probleme comunitare care pot fi rezolvate cu resursele existente sau resurse posibil de atras intr-o perioadă de timp scurtă şi să planifice o acţiune comunitară de rezolvare a acestora. V. Acţiunea comunitară Această etapă, strâns legată de cea anterioară, presupune punerea în aplicare a planului comunitar, ocazie cu care se construieşte echipa, se câştiga încrederea comunităţii, se construiesc relaţii în şi în afara comunităţii, etc. Agentul de dezvoltare comunitară trebuie
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

44

să fie foarte atent la proces în această etapă de implementare pentru că ea constituie în sine o sursă extraordinară de învăţare şi construire de capacităţi pentru comunitate. Ca orice proces de învăţare are nevoie la sfârşit de o evaluare prin care se pot trage concluzii asupra modului în care a fost iniţiată, planificată şi implementată acţiunea comunitară. Foarte importante sunt rezultatele vizibile pe termen scurt şi dezvoltarea sentimentului de proprietate al acestor rezultate. VI. Planificarea strategică Planificarea strategică presupune un proces mai elaborat de gândire asupra viitorului comunităţii în care sunt identificate strategii de dezvoltare pe mai multe domenii sau sectoare de activitate. În această etapă se poate lucra pentru identificarea şi dezvoltarea de servicii comunitare necesare, pentru dezvoltarea de parteneriate cu alte comunităţi sau organizaţii cheie, etc. VII. Implementarea planului Strategic Odată cu dezvoltarea unei strategii comunitare este planificată şi modalitatea de implementare a acestei strategii, persoanele responsabile pentru fiecare domeniu în parte şi, de asemenea, sunt construite parteneriate locale pentru implementarea strategiei de dezvoltare. Planurile strategice sunt planuri pe termen lung, perioada de planificare crescând proporţional cu experienţa în acest tip de planificare; ele necesită revizuiri periodice şi de asemenea evaluări periodice. Foarte important în cadrul ultimelor două etape este nivelul de participare al comunităţii la planificarea strategică a dezvoltării şi la implementarea planului strategic. Există multe comunităţi care planifică strategic şi implementează strategii – însă este foarte greu să spunem că aceste comunități sunt într-un proces de dezvoltare comunitară. Caracterul comunitar al oricărei intervenţii este dat de modul în care aceasta contribuie la creşterea capitalului social al comunităţii.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

45

VIII. Evaluarea procesului de dezvoltare comunitară Necesitatea de evaluare este de la sine înţeleasă şi dată de faptul că odată introduse schimbările la nivelul comunităţii, aceste sunt ireversibile şi doar o evaluare periodică poate oferi o imagine a direcţiei către care se îndreaptă comunitatea, un semnal privind evoluţia capitalului social al acesteia. Pe lângă evaluarea procesului de dezvoltare comunitară este necesară şi evaluarea rezultatelor obţinute. Chiar dacă dezvoltarea comunitară înseamnă introducerea unor “schimbări pozitive” la nivelul comunităţii, de multe ori schimbările nu corelează cu rezultatele. Metodele de intervenție specifice fiecărei etape Fiecare din această fază a procesului de dezvoltare comunitară cere preponderent o anumită metodă. Am încercat o ilustrare a acestei idei în tabelul următor, tabel pe care o să-l denumesc de acum modelul intervenţiei în trepte. Modelul intervenţiei în trepte Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 Etapa procesului de Dezvoltare comunitară Evaluarea receptivităţii Identificarea reţelei de relaţii Realizarea profilului comunităţii Planificare comunitara Acţiunea comunitara Planificarea strategica Implementarea planului strategic Evaluarea Metode adecvate Ancheta, observaţia
Facilitare Facilitare Facilitare Instruire Instruire Instruire

Mentorat Mentorat Mentorat

Consultanţă Consultanţă Consultanţă

Ancheta, Observaţia

Metodele, aşa cum le-am prezentat în acest model, pot naşte întrebări din perspectiva sociologului/specialistului în dezvoltare comunitara care poate percepe o oarecare forţare privind utilizarea lor doar în anumite etape.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

46

Modelul nu îşi propune să facă delimitări ci doar să sugereze într-o logică destul de simplă o succesiune a utilizării metodelor specifice în procesul dezvoltării comunitare şi o ierarhizare a lor la nivelul fiecărei faze a procesului. 1. Evaluarea receptivităţii comunităţii – în această fază se foloseşte ancheta, fiind utilizate tehnici specifice şi instrumente specifice: chestionarul, interviul individual, focus-grupul, interviul de grup. Observaţia directă, observaţia participativă şi analiza datelor sunt de asemenea metode utile în această etapă a procesului de dezvoltare comunitară. Dar utilizarea anchetei nu se sfârşeşte în această etapă şi ea nici nu este o metodă specifică dezvoltării comunitare ci una împrumutată din ştiinţele sociale. Şi în identificarea reţelei de relaţii comunitare poate fi utilizată ancheta sociologică, numai că în această situaţie consider că avem de a face cu o cercetare sociologică formală şi nu cu iniţierea unui proces de dezvoltare comunitară bazat pe principii participative. 2. Identificarea reţelei de relaţii comunitare – este etapă coincide iniţierii procesului propriu-zis de dezvoltare comunitară. De ce doar facilitare comunitară în această etapă? În viziunea acestui înţeles al dezvoltării comunitare şi al modelului, comunitatea însăşi îşi va trasa liniile propriei reţele de capital social – agentul dezvoltării comunitare fiind aici doar pentru a sprijini acest proces şi mai ales pentru a sprijini iniţierea acestui proces – conştientizarea necesităţii lui. 3. Realizarea profilului comunităţii – Specific acestei etape sunt facilitarea comunitară şi instruirea liderilor comunitari şi ai membrilor comunităţii. În momentul în care împreună cu comunitatea (sau un grup de iniţiativă) începi să analizezi nevoile şi resursele comunităţii deja este necesar pasul către capacitarea grupului, către transferul de cunoştinţe şi abilităţi înspre oamenii cu care lucrezi. 4. Planificarea comunitară – în această etapă facilitarea, instruirea şi mentoratul au ponderi egale în implicarea şi rolul agentului de dezvoltare comunitară:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

47

încă facilitează evoluţia grupului de iniţiativă care s-a cristalizat dar are nevoie să rămână deschis pentru a atrage şi alte resurse umane din comunitate, transferă cunoştinţe şi abilităţi privind planificarea comunitară; dar devine şi mentor pentru grupul de iniţiativă care implică comunitatea în procesul de planificare.

 

5. Acţiunea comunitara – facilitarea nu se mai face simţită în această fază. Agentul de dezvoltare comunitară instruieşte membri grupului de iniţiativă pe teme precum: managementul de proiect, lucrul în echipă, comunicare, coordonare etc.; şi este mentor pentru aceştia în relaţia lor cu comunitatea. De asemenea el asigură consultanţă pe partea de management de proiect. 6. Planificarea strategică. Mult timp mi-am pus întrebarea dacă în această etapă facilitarea nu are cea mai importantă pondere. La prima vedere cea mai adecvată formulare este facilitarea unui proces de planificare strategică. Cred totuşi că formularea nu este corectă. Poţi facilita o întâlnire de realizarea unui plan strategic dar nu planificarea strategică. La startul acestei etape grupul comunitar este suficient de bine închegat şi are expertiză pentru a derula un proces de planificare strategică. El are nevoie de mentoring pentru mai multe alternative privind planificarea şi de consultantul specializat pe acest domeniu al realizării de planuri strategice. 7. Implementarea planului strategic – în această etapă consultantul este cel care sprijină grupul în realizarea planului propus. Putem identifica diverse forme de consultanţă specifică în funcţie de direcţiile de dezvoltare şi de proiectele specifice iniţiate. 8. Evaluarea – în această fază din nou intervine ancheta şi observaţia pentru evaluarea procesului de dezvoltare comunitară şi a stadiului evoluţiei comunităţii. În realitate nu vom găsi un astfel de proces liniar, simplu. El este unul ciclic cu foarte multe scurtcircuitări. De asemenea, o comunitate (sau mai ales un agent de dezvoltare
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

48

comunitară) poate să considere că una din metode sau una din etape este mai importantă şi să o dezvolte pe aceasta. În abordarea acestui model toate metodele au o importanţă egală iar succesiunea lor contribuie la reuşita procesului de dezvoltare comunitară şi la rezultatul acestui proces – dezvoltarea comunităţii.

Modele de intervenție specifice dezvoltării comunitare
Metode de intervenție - prezentare Dezvoltarea comunitară, ca domeniu cu pretenţii din ce în ce mai mari de disciplină îşi dezvoltă metode specifice împrumutând şi adaptând din metodele utilizate de celelalte ştiinţe din spectrul socialului. Principalele metode folosite (împrumutate) de dezvoltarea comunitară fac parte din categoria metodelor directe de intervenţie cum ar fi: Ancheta cu formele ei cele mai utilizate:  „din aproape în aproape” - care creează un „dispozitiv ce se bazează, în principal, pe mobilizarea relaţiilor sociale”39.  informatorii releu – acei informatori care sunt integraţi în inima unor reţele sociale şi care pot oferii informaţi esenţiale despre comunitate şi pot facilita alte contacte în comunitate pentru a obţine informaţiile necesare.  releurile instituţionale – au un mare avantaj în eficacitatea obţinerii informaţiilor necesare dar au un minus în ceea ce priveşte neutralitatea şi obiectivitatea rezultatelor obţinute. Un alt aspect legat de folosirea anchetei în dezvoltarea comunitară este acela legat de „efectul de lupă”40 pe care îl introduc de cele mai multe ori practicienii în dezvoltarea comunitară care folosesc ancheta în primele etape a dezvoltării comunitare. Acest aspect este legat de faptul că în dezvoltarea comunitară folosim ancheta pentru a obține acele informaţii care să ne ghideze în dezvoltarea unui proces participativ în comunitate şi atunci ancheta va
39 40

Singly, Francois de, coord. Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992 Singly, Francois de, coord. Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992 Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

49

accentua şi aprofunda acele aspecte ale comunităţii care sunt relevante pentru un proces participativ de generare de capital social în comunitate. Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare Mentoratul pentru lideri comunitari – suportul acordat grupului de lideri pentru ca aceştia să devină facilitatorii pentru un grup mai larg de acţiune sau în derularea acţiunilor comunitare (faza V.). Instruirea / Formarea (trainingul) – instruirea şi formarea cunoştinţelor şi abilităţilor Consultanţă – suportul specializat acordat liderilor comunitari sau grupurilor de iniţiativă sau de interes din comunitate în dezvoltarea diverselor proiecte de dezvoltare comunitară.

Facilitarea comunitară ca metodă fundamentală a dezvoltării comunitare Materialul prezentat în are la bază rezultatele muncii membrilor RuralNet – Reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară din România (www.ruralnet.ro) la elaborarea de standarde în dezvoltarea comunitară în România. O parte din ideile prezentate şi din termenii folosiţi sunt pentru prima dată în afara rapoartelor interne ale RuralNet, materialul fiind şi un prim test pentru aceşti termeni. Definirea facilitării Cea mai simplă definiţie a facilitării ar fi „a face să se întâmple”. Dacă dezvoltăm puţin această definiţie am putea spune că facilitarea reprezintă acţiunea la nivelul proceselor care au loc într-un grup pentru ca acesta (grupul) să-şi atingă scopul pentru care s-a constituit; să-şi rezolve eficient sarcina.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

50

Facilitarea comunitară şi dezvoltarea comunitară Conform etapelor procesului de dezvoltare comunitară dezvoltat de membri RuralNet, (prezentate mai sus) facilitarea comunitară, ca metodă de dezvoltare comunitară sar regăsi preponderent în etapele a II-a, a III-a şi a IV-a unde reprezentanţii comunităţii lucrează la identificarea propriilor resurse şi planificarea acţiunii comunitare. Facilitarea ca metodă poate fi utilizată şi punctual în cadrul unui proces de dezvoltare comunitară (facilitarea unei întâlniri de ex.) şi în celelalte etape care însă necesită preponderent alte metode.

Nivelul la care este implicată comunitatea.
-

comunitatea. grupul de lideri, grupuri de interese / grupuri de iniţiativă. Un aspect foarte important de analizat este acela al nivelului la care se face

facilitarea privind implicarea comunităţii. Există sau existau abordări care susţin că facilitarea comunitară este necesar a fi realizată la nivelul întregii comunităţii (Fondul Român de Dezvoltare Socială, Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară). Consider că este foarte dificil (chiar imposibil) să facilitezi o comunitate; de fapt, aşa cum se prezintă procesul la cele două organizaţii amintite, este unul de identificare şi facilitare a grupului de lideri (formali şi informali) ai comunităţii cu raportare la comunitate prin procese de consultare a membrilor acesteia şi implicare a lor în faza de planificare şi implementare a acţiunilor comunitare. O altă abordare cu rezultate pozitive şi prezentă la aproape toate organizaţiile RuralNet (inclusiv cele două amintite) este facilitarea grupurilor de interese (şi/sau grupurilor de iniţiativă). Dacă ar fi să găsesc un argument în a susţine abordarea pe grupuri de interese (în raport cu abordarea grupului de lideri), acest argument ar putea fi sintetizat în cuvintele
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

51

următoare – consider că mai uşor poate o persoană INTERESATĂ să ajungă LIDER (cu puţină informaţie şi transfer de cunoştinţe şi abilităţi) decât un LIDER dezinteresat să se implice în activitatea în folosul comunităţii, sau spus cu alte cuvinte e mai uşor să ajuţi oamenii să devină lideri decât să motivezi liderii. Aceste grupuri (cele de iniţiativă / interes) se pot constitui în jurul unui interes comun/ o nevoie comună care poate acoperi un spectru foarte larg la nivelul unei comunităţi:
-

înfiinţarea unei organizaţii comunitare, organizarea în jurul Căminului Cultural, activităţi de infrastructură, mici activităţi generatoare de venit / întreprinderi sociale, mici lucrări de amenajare, amenajarea unui parc, iniţierea unui centru comunitar, deschidere a şcolii către comunitate, derularea unei acţiuni cu voluntari, organizarea grup de teatru comunitar, organizarea unei festivităţi în comunitate, organizarea unor servicii sociale etc.

Facilitarea – între necesitate şi modă. Unul dintre aspectele pozitive ale evoluţiei aplicării acestei metode în România este că deja se înţelege utilitatea ei în procesul de învăţare la firul ierbii. Schimbarea aduce cu sine o mulţime de necunoscute la acest nivel iar învăţarea prin formare (instruire) nu are eficienţa necesară unui ritm atât de susţinut al schimbării. A fost necesar să fie derulate proiecte de anvergură a căror rezultate s-au lăsat aşteptate pentru a ajunge la concluzia că nu e suficient să formezi oameni la un curs pentru a avea rezultate cum de asemenea nu e suficient să finanţezi proiecte; nici acestea nu au rezultatele aşteptate – la o analiza pe termen lung şi la

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

52

nivel general se regăseşte greu eficienţa investiţiei în aceste proiecte (la nivel de rezultate privind creșterea capitalului social). Facilitarea este o învăţare în propriul mediu, o experimentare îndrumată a acţiunii într-un câmp familiar de relaţii sociale - spre deosebire de cursul de formare care te scoate din mediu chiar şi prin simplul fapt că forţează crearea unui grup artificial în care oamenii se cunosc mai mult sau mai puţin şi sunt puşi în situaţia unor experienţe cu totul noi pentru ei. Chiar la nivel de programe ale Ministerului Educaţiei au început să apară posturi de facilitatori – care (o concluzie proprie) cred că a început să devină obligatorie în toate programele implementate. Vezi facilitatorul şcolar din Proiectul pentru Învăţământul Rural al Ministerului Educaţiei, finanţat de Banca Mondială şi implementat cu Asistenţa tehnică a Centrului Educaţia 2000+ sau Agentul Local de Implementare în programul Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, proiect implementat de Ministerul Educaţiei cu fonduri PHARE şi cu asistenţa tehnică a IMC Consulting Romania. Însă ca orice lucru ce prinde, facilitarea tinde să devină o modă cu foarte multe programe facilitate şi foarte multe categorii de facilitatori: facilitator comunitar, facilitator educaţional, facilitator şcolar, facilitator cultural (etc.) sunt doar câţiva dintre termenii care pot fi întâlniţi în spectrul intervențiilor comunitare. Dar era necesară şi perioada de modă până să ajungem la normalitatea şi utilitatea facilitării fie ea de care o fi.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

53

Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară în România Instrumentele pe care le folosesc programele de dezvoltare comunitară pot fi:
 

Instrumente simple specifice cercetării sociologice Instrumente complexe care generează (se transformă) în modele de intervenţie

Dintre aceste instrumente amintim câteva specifice dezvoltării comunitare:  Proiectele comunitare – abordarea participativă a rezolvării unor nevoi/probleme ale comunității sub formă de proiecte (parcurgerea întregului ciclu al unui proiect: inițiere, planificare, implementare, evaluare);  Finanțarea – instrument destul de larg folosit mai ales de finanţatori externi. În perspectiva derulării unui proces de dezvoltare comunitară structurat, acest instrument este folosit de FRDS, ARDC, Fundaţia PACT etc. şi devine un important instrument in perspectiva curentului mai recent, încă incipient in România de Responsabilitate Sociala a Corporațiilor (Corporate Social Responsability).  Grupul de iniţiativă – structură asociativă informală creată în nurul unei probleme sau unui subiect de interes comun;  Organizaţia comunitară – structură asociativă formală generată la nivelul comunității pentru a sprijini procesul de dezvoltare comunitară;  Centrul de resurse – o structură comunitară (instituționalizată) care oferă resurse sau servicii membrilor comunității.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

54

V. Modele de dezvoltare comunitară implementate în comunitățile rurale din România

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

55

Cuprinsul capitolului  Nevoia de modele  Modelul în dezvoltarea comunitară  Modele de dezvoltare comunitară implementate în România 1. Organizarea comunitară / Community Organisng 2. Programul FRDS – Grupul de Iniţiativă Locală 3. Şcoala Comunitară Activă 4. Teatru Comunitar/ Teatru Forum 5. Organizaţia Comunitară Locală 6. ADL - Agentul de Dezvoltare Locală 7. Modelul reţelelor comunitare 8. Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte 9. TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate. 10. Comitetul Filantropic 11. Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională, 12. Programul LEADR – Grupul de Acţiune Locală 13. Parteneriatul Public – Privat 14. Matricea comunitară 15. Catalyse 16. PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv  Alte modele de dezvoltare comunitară - care sunt în stadiu de iniţiere în Romania sau care au avut rezultate în Europa şi America:
■ ■ ■

Întreprinderile sociale Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor Corporaţiile de dezvoltare comunitară

 Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi.  Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

56

Nevoia de modele Modelul este un concept destul de larg, iar atunci când vorbim de modele în dezvoltare comunitară putem acoperi un spectru foarte larg de intervenții - de la modele de buna practică prezente în cadrul unei intervenţii comunitare, la diversele programe care, odată ce au rezultate pozitive, se transformă în modele de bună practică. Apoi vom întâlni politici publice care se dezvoltă ca un model complex; şi în final, modele structurate de intervenţie care sunt testate şi care odată ce se aplică pot anticipa anumite rezultate şi au tendinţa de fi generalizate sau chiar de a deveni politici publice. Acesta din urmă, va fi sensul modelelor pe care îl vom folosi în cadrul prezentei abordări. Practic vom realiza un scurt compendiu al modelelor implementate în Romania şi ulterior vom încerca analiza acestor modele din perspectiva elementelor procesului de dezvoltare comunitară şi analiză aplicativă bazată pe testarea ca practică a dezvoltării comunitare a acestor modele şi pe exemplificare cu studii de caz a rezultatelor acestor modele în situaţia concretă a implementării lor în comunităţi rurale din Romania. Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în dezvoltarea perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție. Printre modelele specifice dezvoltării rurale am putea aminti:  Modelul izomorfic al comunității – Model elaborat de Irving Louis – care desemnează o modalitate tipificată de construire, integrare și funcționare a identității unei comunități înțeleasă de membrii ei ca „adevărata comunitate”41  Modelul Putting People first – Sintagma lansată în studiile de sociologie rurală de către Mihail M. Cernea, pentru a desemna schimbarea radicală a modului de

41

Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

57

concepere și executare a programelor de dezvoltare, în general, a celor de dezvoltare rurală, în special.42 Modelele, aşa cum se găsesc ele în abordările teoretice dar mai ales practica sociologică legată de dezvoltarea comunitară în spaţiul rural acoperă, sau tind să acopere, problemele majore ale întregului rural:  Migraţia spre urban, migrația interregională şi spre beneficiile oferite de țările Uniunii Europene migrație care generează depopularea ruralului – modelele venind cu soluţii aplicate cu rezultate pozitive în comunităţi sau zone rurale;  Educaţia – modele de educaţie alternativă, centrate pe implicare civică sau pe participarea tinerilor la viaţa comunităţii;  Cooperarea şi reţelele comunitare rurale pe diverse teme – ca structuri de interacțiune interumană;  Servicii sociale bazate pe participarea comunității – care vin să descentralizeze furnizarea acestor servicii şi să introducă specificul și sprijinul comunităţii în furnizarea lor;  Asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități (care nu au eficiența necesară profitului cerut de domeniul economic) – prin dezvoltarea întreprinderilor sociale43;  Dezvoltarea și evoluția economiei familiale – ca formă de salvare a comunităților rurale din procesul de depopulare44;  Capacitatea redusă de acces la împrumuturi prin programe de microcreditare;  Educația adulţilor și educația pe parcursul întregii vieți;  Educaţia pentru oportunitățile de dezvoltare / educație pentru viitorii lideri ai comunităţii;  Participare comunitară – implicarea membrilor comunităţii în viața acesteia;
42

Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005 Dabu, R., “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României” - contractat cu Ministerul Cercetării și Tehnologiei, responsabil coordonator de contract, 1993- 1995. 44 Dabu, R., 2008 - colocviile și întâlnirile de mentoring (profesor coordonator – doctorand) pentru pregătirea tezei de doctorat. Ideea centrală prezentată este utilizarea și exploatarea la nivel economic modern a unei forme care este mai degrabă de acțiune socială – economia de tip familial.
43

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

58

 Munca și structura ocupațională a comunității45 – dispariția unor ocupații tradiționale și schimbarea ponderii ocupării cu transfer masiv dinspre agricultură spre servicii. Un model sociologic de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe unul din factorii realității sociale care devine acţiune comunitară, factor care nu reprezintă altceva decât factori ai capitalului social la nivel local. Modelul va oferii o abordare structurată a intervenției la nivelul comunității.

45

Dabu, R., (coord.), “Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”, Institutul Social Român BanatCrișana și Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 - 1998.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

59

Modelul în dezvoltarea comunitară Modelul în dezvoltarea comunitară este un concept care apare şi se dezvoltă odată cu cristalizarea iniţiativelor de dezvoltare comunitară în America şi în Canada şi transferul lor către Europa și celelalte zone ale lumii. Ideea de model, aşa cum se regăseşte în teoria încă destul de săracă a dezvoltării comunitare este una destul de largă incluzând de la povești de succes ceva mai structurate, proiecte model și până la teorii structurate aplicate unui domeniu de dezvoltare. Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Modelul reprezintă o formă structurată de acţiune comunitară, acțiune care poate fi analizată din perspectiva dezvoltării comunitare dacă îndeplinește un minim de criterii:
• •

are ca scop creşterea capitalului social al comunităţii, urmăreşte rezolvarea unei probleme (a unei nevoi) a oamenilor sau a întregii comunităţi, implică oamenii în acţiune. Un model de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe unul din factorii

acţiunii sociale la nivel comunitar care nu reprezintă altceva decât factori ai capitalului social la nivel local și va oferii o abordare structurată a intervenției la nivelul comunității. Factorii acțiunii sociale pe care o sa-i avem în vedere în demersul viitor vor fi: iniţiatorul procesului de dezvoltare comunitară. Orice proces de dezvoltare comunitară are un inițiator care poate fi intern sau poate fi unul extern, poate fi un finanțator de programe de dezvoltare comunitară care selectează o anumită comunitate

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

60

sau un actor local (o instituție, o organizație sau un lider local) care inițiază un proces de dezvoltare. agenţii schimbării. Orice proces de dezvoltare comunitară este direcționat selectiv doar către un factor/actor local care este transformat în agent al schimbării. Intervenția difuză la nivelul mai multor factori poate dilua procesul și rezultatele la nivelul comunității și implică resurse suplimentare. comunitatea / implicarea comunităţii. Este unul dintre cele mai importante aspecte ale oricărui proces de dezvoltare comunitară. În lipsa implicării comunității nu putem vorbi de creșterea capitalului social – care este elementul central al dezvoltării comunitare. Două aspecte sunt de luat în considerare atunci când vorbim de implicarea comunității în cadrul procesului de dezvoltare comunitară și aceste două aspecte sunt:

gradul implicării comunității - informarea, consultarea, participarea şi implicarea membrilor comunităţii și

simţul de proprietate asupra acţiunilor şi rezultatelor acestor acțiuni;

-

procesul derulat în comunitate. Nu este suficient să vorbim de implicarea comunității, pentru a reuși acest lucru este necesar să planificăm un proces structurat cu comunitatea un proces care poate comporta multe aspecte – poate pleca de la abordarea comunității ca întreg sau de la abordarea diferitelor grupuri de interese la nivelul comunității – poate fi abordată din perspectiva diferitelor domenii de dezvoltare (economic, social, politic, cultural etc.) – poate fi abordată la un nivel redus al implicării (informarea și consultarea comunității) sau la un nivel ridicat (participare și implicare).

-

metodele și instrumentele specifice dezvoltării comunitare aplicate în inițierea și derularea acestui proces.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

61

Fiecare model pe care l-am analizat și îl vom aborda în continuare este considerat model de dezvoltare comunitară în măsura în care el satisface următoarele cerințe minime impuse de abordarea conceptului de dezvoltare comunitară:
 

este aplicat unei entităţi comunitare (sau asimilate cu o comunitate) participă la (are ca rezultat) creşterea capitalului social al acestei entităţi prin:
■ ■

creşterea încrederii între membrii comunităţii, a reciprocității și mutualității, dezvoltarea reţelelor comunitare şi creşterea gradului de organizare.

Această abordare poate aduce critici din partea altor cercetători și analiști ai domeniului care asociază dezvoltării comunitare un spațiu mult mai larg legat de dezvoltarea locală (infrastructura locală) sau dezvoltarea rurală (dacă vorbim de programe pentru agricultură) însă voi stărui în demersul de a asocia dezvoltarea comunitară cu conceptul de capital social și voi considera ca fiind modele de dezvoltare comunitară acele modele care în principal urmăresc acest demers sau, oarecum la limită, pe acele demersuri care au ca rezultat creșterea capitalului social (fără a-l urmării în mod explicit), asumându-mi riscul unei critici de restrângere a înțelegerii domeniului dezvoltării comunitare.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

62

Modelele de dezvoltare comunitară implementate în comunitățile rurale din Romania Modelul RuralNet – standard în dezvoltarea comunitară Modelul dezvoltat de reţeaua RuralNet va fi considerat în această lucrare un model/standard în dezvoltarea comunitară. Îl voi considera model standard în dezvoltare comunitară nu pentru motivul că ar fi calitativ peste celelalte modele prezentate sau că ar fi un standard a ceea ce înseamnă dezvoltarea comunitară în România în acest moment. Acest model, la dezvoltarea căruia am participat alături de alți reprezentanți ai organizațiilor membre RuralNet, sau parteneri foarte apropiați ai RuralNet (ex: FRDS), este: • mai degrabă un rezultat al analizei acestor modele punctuale specifice și se suprapune cel mai adecvat pe ideea centrală de la care eu am plecat în dezvoltarea prezentei lucrări și anume că: dezvoltarea comunitară are în centrul ei conceptul de capital social, concept care este și rezultatul final al oricărui demers de dezvoltare comunitară; • un model teoretic pe care vom putea construi analiza modelelor practice concrete aplicate în comunitățile rurale din România; • un model care comportă o flexibilitate si o capacitate de restructurare în funcție de realitatea și evoluția realității ruralului românesc. Modelul RuralNet este centrat pe procesul de dezvoltare comunicară şi îl prezintă pe acesta cu toate etapele prin care ar trebui să treacă o comunitate care derulează un proces planificat de dezvoltare. Etapele acestui proces aşa cum le-am prezentat şi în capitolul anterior sunt: I. Evaluarea receptivităţii comunităţii II. Identificarea reţelei de relaţii în comunitate III. Realizarea profilului comunităţii IV. Planificarea comunitară V. Acţiunea comunitară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

63

VI. Planificarea strategică VII. Implementarea planului strategic VIII. Evaluarea:
 

procesului de dezvoltare comunitară evoluției comunităţii Comunitatea nu trece singură print-un astfel de proces, ea este facilitată de un

facilitator care poate fi intern sau extern, facilitator care foloseşte instrumente specifice pentru a genera schimbarea la nivelul comunităţi, schimbare care se produce pe un palier principal de schimbare la nivelul capitalului social în primul rând, celelalte schimbări care ţin de dezvoltarea comunităţii devin componente ale unui palier secundar de schimbare prin faptul că sunt rezultate ale schimbări, ale creşterii capitalului social al comunităţii. De asemenea, modelul RuralNet este centrat pe valorile şi principiile dezvoltării comunitare şi din aceste motive, el este considerat un model situat la un nivel general, unul de structurare a procesului de dezvoltare comunitară şi el poate fi regăsit la nivelul tuturor modelelor aplicate în realitatea socială a dezvoltării comunitare în România; dar el este, în acelaşi timp un model la care voi raporta toate celelalte modele din perspectiva: urmăririi etapelor logice ale procesului de dezvoltare comunitară accentului pe creşterea capitalului social şi nu pe palierul secund al rezultatelor concrete de dezvoltare la nivelul comunităţii rurale. Ca proces prin care Modelul RuralNet a trecut la rândul său în etapele de dezvoltare ale acestuia, el este rezultatul aplicării chiar a modelelor pe care le voi prezenta mai jos în lucrare şi de asemenea este rezultatul lucrului împreună a practicienilor care au implementat aceste modele în cadrul organizaţiilor active în dezvoltarea comunitară în România, organizații care sunt membre ale reţelei RuralNet sau partenere ale acesteia (ex.: Fondul Român de Dezvoltare Comunitară) și ai cercetătorilor din Universitățile cu care am derulat proiecte comunie (Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj).
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

 

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

64

1. Organizarea comunitară / Community Organisng Este un model consacrat în America, dar destul de recent intrat în Europa ca formă de aplicare la nivelul comunităţilor (mai ales urbane - dar este aplicabil şi comunităţilor rurale mari sau regiunilor rurale). Istoricul lui în România este legat de Fundaţia Friederich Ebert Stiftung şi de organizatorul comunitar american Paul Cromwel, care au iniţiat in 2006 un program de instruire în care au invitat reprezentanţi ai unor instituţii (Case de cultură) și ai unor ONG-uri din Romania. Organizarea comunitară este mai degrabă un proces care are la bază conceptul de „advocacy” ca formă de implicare a comunităţii pentru soluționarea unor nevoi-probleme. Are însă un plus faţă de conceptul de „advocacy”, plus regăsit în ideea de parteneriat cu Instituțiile publice responsabile în identificarea soluțiilor la nevoile cetățenilor și ale comunității. Modelul pleacă de la ideea de bază, conform căreia în spațiul social – la nivelul unei comunități, acționează trei categorii mari de actori: Instituțiile publice (diferitele forme de guvernare); Organizațiile economice (firmele și alte structuri economice) și Societatea civilă (cetățenii și diferitele structuri ale acestora). Primele două categorii de structuri sunt foarte bine organizate și de cele mai multe ori lucrează împreună pentru propriile interese în timp ce societatea civilă este, de obicei, slab organizată și nu are o suficientă putere de a-și impune propriile decizii. Organizarea comunitară își propune crearea și instituționalizarea unui sistem de organizare care să aducă societatea civilă la nivel de parteneriat în decizii cu celelalte două structuri. Principiile de bază de la care pleacă organizarea comunitară sunt:

În cadrul fiecărei comunităţi există autorităţi locale plătite din bani publici care au atribuții de a rezolva problemele comunităţii. Oamenii organizați sunt puternici.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

65

Acțiunile principale derulate întru-un proces de organizare comunitară sunt cele de influență asupra autorităţi în scopul realizării propriilor atribuții pe de o parte iar pe de altă parte cetățeni organizându-se își demonstrează puterea în relaţia cu Autorităţile influenţând deciziile acestora şi având ca rezultat rezolvarea unor nevoi/probleme ale comunităţii. Organizarea comunitară pune oamenii împreună echilibrând balanţa puterii cetăţean – autoritate publică. Agenţii schimbării implicaţi în procesul de organizare comunitară sunt: organizatorul comunitar echipa locală de voluntari echipa de lideri persoanele afectate de nevoie / problemă cetăţenii susţinători ai rezolvării nevoii / problemei

Organizarea comunitară este un model centrat mai degrabă pe procesul de organizare al oamenilor pe modul în care ei pot să-și pună în valoare puterea în principal datorită numărului lor şi capacităţii de a se organiza. Pașii pe care îi presupune modelul: Formarea echipei de voluntari – este responsabilitatea organizatorului comunitar. El derulează interviuri nestructurate cu lideri locali, specialişti, persoane recunoscute de comunitate. Dintre aceştia va identifica/selecta membrii echipe de voluntari. Formarea echipei de Lideri – este mai degrabă o acţiune legată de finanţarea procesului de organizare comunitară; sunt identificați acei actori care pot mobiliza fondurile necesare procesului de organizare comunitară. Procesul de „ascultare” (listening process) – constă în derularea de interviuri nestructurate unu la unu și reprezintă cel mai important instrument în organizarea comunitară (exceptând

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

66

adunarea comunitară) fiind în acelaşi timp un interviu „public” şi „privat46. Voluntarii derulează interviuri nestructurate timp de 4 – 7 săptămâni cu membrii comunităţii având ca obiective: • • crearea încrederii în capacitatea comunităţii de a rezolva propriile probleme; evaluarea structurii motivaţionale a persoanelor intervievate – pentru a identifica ce anume i-ar face să participe la adunarea comunitară, cum ar putea fi mobilizată fiecare persoană în parte; • • identificarea nevoilor comunităţii – nevoilor pe care oamenii le resimt, pentru a construi lista de nevoi/probleme comunitare care vor fi abordate; identificarea persoanelor afectate și a susţinătorilor. În această etapă a interviurilor sunt identificate persoanele care vor participa la întâlnirea comunitară pentru fiecare nevoie în parte şi de asemenea persoanele care au capacitatea de a comunica modul în care o nevoie/problemă îi afectează în mod personal. Fiecare voluntar va „asculta” - derula interviuri nestructurate cu un număr de 10 -12 membrii ai comunităţii (1 sau 2 pe săptămână). Interviul va avea loc acasă la membrul comunităţii sau la biroul acestuia (dacă este intervievat în calitate de persoană publică/specialist). Ierarhizarea nevoilor şi Selectarea nevoi care va fi abordată - este o activitate derulată de grupul de voluntari care nu reprezintă altceva decât o echipă locală de facilitatori. Ei expun rezultatele interviurilor derulate şi folosind tehnici specifice de ierarhizare şi selectare decid ce problemă a comunităţii vor aborda pentru început și care este ordinea propusă pentru abordarea celorlalte probleme ale comunității în procesul de organizare comunitară. Cercetarea – studiul tehnic privind nevoia abordată – dezvoltarea comunitară nu este doar o metodă de influenţare („advocacy”) - ceea ce aduce în plus este soluţia viabilă privind rezolvarea problemei identificate. Cercetarea problemei reprezintă un studiu al acesteia centrat pe identificarea diferitelor soluții şi selectarea soluției mai eficiente. Această etapă este una care implică pe lângă voluntarii deja prezenți la nivelul acțiunii şi specialiştii/tehnicienii necesari planificării soluţiei. Cercetarea are de asemenea în vedere şi autoritatea publică
46

Aaron Schutz, The Parable of the River & What Organizing Is Not Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

67

responsabilă – soluţiile propuse de aceasta fiind luate în calcul, fiind testate și alte soluții pentru a afla punctul de vedere al autorităţii publice faţă de aceste soluţii. De asemenea, consultarea cetăţenilor sau chiar implicarea lor in identificarea soluţiei este foarte importantă – pentru a obţine susţinerea lor în faţa Autorităţii Publice responsabile. Întâlnirea publică – este cea mai importantă etapă a procesului de Organizare Comunitară. Această etapă demonstrează „puterea” oamenilor organizaţi. Structura întâlnirii şi respectarea programului şi regulilor acesteia sunt elemente foarte importante pentru ca un proces de organizare comunitară să fie eficient. Adunarea publică presupune următoarele elemente esenţiale în derularea ei:

PREŞEDINTELE adunării publice – coordonatorul grupului de voluntari sau o altă persoană din comunitate. PERSOANE AFECTATE DE PROBLEMA avută în vedere care să vorbească de modul şi gradul în care ei personal sunt afectați. PUBLICUL – organizat care respectă strict regulile agreate cu echipa de voluntari și organizatorul comunitar. AUTORITATEA PUBLICĂ – prezenţa persoanei responsabile direct de rezolvarea problemei este foarte importantă. Reprezentarea nu va fi acceptată. PRESA – este cea care poate asigura atât prezenţa Autorităţii Publice dar şi succesul demersului comunitar.

Scopul adunării este acela de a face Autoritatea Publică să-şi asume rezolvarea problemei folosind soluţia propusă şi de a dezvolta un plan concret cu termene pe care Autoritatea să şi-l asume în public şi să fie publicat în presă. Monitorizarea implementării (rezolvării nevoii) – Chiar dacă rolul echipei de voluntari se reduce după Adunarea Publică – este necesară totuşi o monitorizare a îndeplinirii planului de către Autoritatea Publică. În cazul în care Planul nu este realizat – acțiunea de organizare comunitară poate continua pe linia propusă de conceptul de ”advocacy” cu acţiuni de „nesupunere civică” sau alte forme creative de presiune asupra Autorităţii Publice.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

68

Selectarea unei noi nevoii - procesul este unul în spirală care se reia cu selectarea unei alte nevoi din listă şi organizarea pentru rezolvarea acestei nevoi. Procesul de organizare comunitară este unul riguros și structurat care, în condițiile respectării pașilor propuși, garantează rezultate vizibile la nivelul comunității.

Analiza modelului Organizarea comunitară este unul din modelele care implică aproape toţi factorii specifici dezvoltării comunitare: este iniţiată la nivel local - o organizaţie/structură locală decide să iniţieze procesul de organizare comunitară; are implicat un specialist extern – organizatorul comunitar – care derulează un proces de facilitare/organizare (ca principală metodă folosită); se bazează pe acţiunea unui grup de iniţiativă (mai degrabă structură de lideri) – grupul de voluntari; implică membrii comunităţii în identificarea problemelor şi planificarea soluţiilor; este generatoare de capital social la nivelul comunităţii – creşte încrederea între membrii şi gradul de participare implicare al acestora – un proces derulat pe termen lung duce la înființarea de organizații specifice; Puncte slabe:

nu implică membrii comunităţii în rezolvarea directă a problemelor – ceea ce scade sentimentul de proprietate asupra rezultatelor propriilor acţiuni, dar poate crea un sentiment de proprietate asupra procesului și acţiunilor care au generat rezultatele. este dificil de aplicat cu toţii paşii în comunităţile rurale mici, unde oamenii se cunosc între ei şi unde presa are o influenţă redusă – modelele de comunicare locale fiind mai degrabă informale. În astfel de comunități unele etape se scurtcircuitează (sunt eliminate) iar altele capătă o importanță mult mai mare.

Anexă - Roșia Montană – studiu de caz

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

69

2.Modelul FRDS – Modelul Grupului de Iniţiativă Locală – GIL Modelul promovat de Fondul Român de Dezvoltare Socială este și el unul din modelele care au stat la baza modelului RuralNet, majoritatea celor implicați în dezvoltarea acestuia din urmă, trecând pe la școala FRDS de dezvoltare comunitară. El, ca model, este centrat pe procesul prin care se coagulează un grup de iniţiativă (grup de lideri informali) la nivel local, grup care va identifica, prioritiza şi rezolva o nevoie a comunităţii. Comunitatea este şi ea implicată la nivel de consultare privind deciziile luate şi mai ales în procesul de rezolvare a problemei/nevoii comunitare unde ea are un rol activ investind resurse umane şi materiale. Modelul FRDS presupune următoarele aspecte:
 

Facilitatorul extern care petrece un număr de zile de facilitare în comunitate; Grupul de iniţiativa – care este format din liderii informali ai comunității – are rolul important în derularea procesului în comunitate; Facilitarea comunitară – este procesul derulat în comunitate de facilitator care sprijină formarea grupului de iniţiativă, identificarea şi prioritizarea nevoilor comunităţii, planificarea rezolvării unei nevoi adaptate la specificul proiectelor finanțate de FRDS, realizarea aplicaţiei pentru obţinerea finanţării. Proiectul comunitar – Grupul de iniţiativă planifică un proiect comunitar pentru nevoia prioritară identificată în procesul de facilitare. Odată cu finalizarea aplicaţiei, rolul facilitatorului în comunitate se termină. Selecție de Proiecte – evaluarea şi selecţia proiectului depus are o etapă de birou şi una de teren în urma cărora un proiect este admis spre finanţare sau respins. Supervizarea pentru implementare - după obţinerea finanţării FRDS, comunitatea va implementa un proiect comunitar. Pe parcursul implementării proiectului, comunitatea beneficiază de serviciul de supervizare și sprijin din partea FRDS.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

70

Rezultatele proiectului sunt preluate de Autoritatea Publică Locală în cazul proiectelor de infrastructură sau de persoana juridică (firmă) în cadrul proiectelor de Activităţi Generatoare de Venit (AGV). Analiza modelului  Modelul FRDS are la bază ”un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu”
47

este structurat și oferă argumente substanțiale pentru fiecare etapă metodologică pe

care o propune.  Modelul FRDS este unul care urmărește pașii unui proces durabil în comunitate, parcurgând o logică simplă și clară a etapelor intervenției în comunitate.  Fiecare proiect este centrat pe identificarea liderilor informali și dezvoltarea legăturilor dintre ei, pe de o parte și dintre ei și comunitate, pe de altă parte creând premisele dezvoltării capitalului social al comunității.  Facilitarea se presupune a fi centrată pe procesul generat în comunitate dar în realitate este centrata pe rezultatul în sine (proiect eligibil) şi de multe ori pierde din vedere esenţa procesului de dezvoltare comunitară – facilitatorii FRDS sunt evaluaţi după proiectele depuse de comunităţile facilitate şi evaluarea procesului creat în comunitate aproape lipseşte aspect făcut explicit chiar de FRDS - „Funcţia esenţială a facilitării a fost, de-a lungul timpului, creşterea accesului comunităţilor sărace la proiectele FRDS”48.  Pentru că urmăreşte rezultatul – proiectul comunitar – acest model poate produce segregare şi dezbinare la nivelul comunităţii, ideea are la bază principiul concurenței pentru obținerea de resurse.  Deşi Modelul este unul dintre cele mai apropiate de standardul RuralNet el se limitează la etapele planificării comunitare şi implementării unui proiect comunitar, fără a avea în vedere întreg procesul de dezvoltare comunitară (capacitatea comunităţii de a planifica strategic acţiuni şi de a implementa planuri) şi chiar pierde din vedere evaluarea impactului asupra capitalului social al comunităţii la finalul proiectului, evaluarea proiectului fiind din nou una centrată pe rezultate.
47 48

Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007 Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007 Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

71

 Modelul are rezultate foarte bune în comunităţile cu grupuri de iniţiativă cristalizate și a fost preluat de foarte multe organizații din România care ulterior au participat la dezvoltarea modelului RuralNet: Centrul de Asistență Rurală, Asociația Română de Dezvoltare Comunitară, Fundația PACT, Centrul Euroregional pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi etc.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

72

3.Şcoala Comunitară Activă Şcoala Comunitară Activă este un model propus şi aplicat în România de Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară. Ulterior modelul a fost preluat de multe instituţii şcolare în cadrul proiectelor şcolare - Proiectului pentru Învăţământul Rural derulat de Centrul Educaţia 2000+ sau în cadrul programelor de şcolarizare a grupurilor dezavantajate. Modelul propune transformarea unei instituţii - destul de inerte din perspectiva participării la dezvoltarea capitalului social - în agent al schimbării la nivel local şi are ca instrumente:

curriculumul de dezvoltare comunitară – adaptat la nivelul de vârstă 13 – 15 ani (clasele a VII-a şi a VIII-a). Curriculumul este unul aplicat, activitatea instructiv educativă depăşeşte granițele clasei de învăţământ, abordând probleme ale comunităţii şi identificând soluții pentru aceste probleme. cercul de dezvoltare comunitară/clubul de dezvoltare comunitară – care pot fi dezvoltate de şcolile din mediul rural.

Principiile de bază ale modelului sunt:  folosirea comunităţii ca o resursă didactică pentru instruirea noilor generaţii. Fiecare Instituţie Școlară dispune de un instrument specific de adaptare la nevoile comunităţii – Curriculumul la Decizia Şcolii (CDŞ) instrument pe care îl poate folosi pentru mobilizarea comunităţii şi creşterea capitalului social al acesteia.  transformarea şcolii într-o structură adaptată la nevoile comunităţii – în Şcoala Comunitară Activă, generatoare de capital social în comunitatea în care funcţionează. Ca model de dezvoltare comunitară este centrat pe agentul schimbării în comunitate – acesta fiind şcoala – care redescoperă comunitatea şi propriul său rol comunitar. Iniţiatorul procesului este din nou unul extern – facilitatorul care sprijină şcoala în procesul ei de deschidere către comunitate.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

73

Conţinutul tematic al programei Şcoala Comunitară Activă adaptare după modelul Asociaţiei Română de Dezvoltare Comunitară49
Comunităţi umane I.1. Comunitatea umană (definiţie, istoric, tipuri) I.2. Comunitatea locală - cunoaşterea vecinătăţii I.3. Satul – cadrul de existenţă a comunităţii rurale Puterea publică II.1. Puterea publică, puterea locală II.2. Votul şi votarea III.3. Administraţia locală  primarul  consiliul local Capitalul social III.1. Ce este capitalul social? III.2. Evaluarea capitalului social III.3. Creşterea capitalului social Dezvoltarea locală IV.1. Creşterea economică şi dezvoltarea umană IV.2. Dezvoltarea durabilă  Dezvoltarea comunitară Comunicarea V.1.Stiluri personale de comunicare şi blocaje V.2. Organizarea întâlnirilor publice V.3. Interviul şi abordarea pozitivă Planificarea şi evaluarea activităţilor VI.1. Probleme şi interese strategice VI.2. Elemente de planificare strategică VI.3. Evaluarea activităţilor Rezolvarea conflictelor VII.1.Conflictele  cauze  tipuri VII.2. Principii de abordare a conflictelor VII.3. Paşi şi etape în rezolvarea unui conflict VII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor

49

Asociația Română de Dezvoltare Comunitară – Programul Școala Comuniară Activă – www.ardc.ro
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

74

Metode didactice specifice
          

Întâlniri cu bătrânii satului pentru cunoașterea istoricului comunității Vizite în sat pentru întocmirea fișelor de observație a vecinătăților Culegerea de date despre sat de la instituțiile locale Alegerea consiliului clasei – pe baze participative Vizite la Consiliul Local Culegerea de povești de succes din comunitate Reprezentarea mediului comunicațional individual Întreprinderea unor acțiuni constituite în mesaje/exemple pozitive către comunitate Observarea și analizarea unei ședințe publice (cu părinții) Realizarea de interviuri în comunitate Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei probleme/nevoi locale) de către un juriu format din oficialități locale Cercetarea evoluției unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasă. Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasă/scoală.

 

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

75

Analiza modelului

Școala Comunitară Activă – este un model care abordează central un agent al dezvoltării comunitare – școala – ca resursă comunitară cu un imens potențial de dezvoltare. Modelul este generator de evenimente pozitive în comunitate și de asemenea crește capitalul social al comunității în jurul școlii. Din perspectiva procesului de dezvoltare comunitară – reprezintă o bună pregătire, o fază de inițiere a unui proces susținut de dezvoltare comunitară și chiar atinge primele etape ale procesului de dezvoltare comunitară ajungând până la planificarea și implementarea de acțiuni. Ceea ce nu oferă explicit acest model este transferul acțiunii comunitare către actorii principali ai comunității, actori care pot genera capital social real. Chiar dacă acest model produce pe termen lung schimbări inclusiv de structură mentală (privind participarea comunitară, mutualitatea, încrederea) el nu poate fi continuat cu un proces de planificare strategică – și chiar dacă ar putea probabil că va genera un ”orășel al copiilor” departe de intenția de a fi pus în practică de structurile care pot general dezvoltare comunitară la nivel local. Acest model ilustrează cel mai bine legătura strânsă dintre creșterea capitalului social și rezultatele concrete privind dezvoltarea comunității. Capitalul social ridicat cu un scop educativ necontestat, dar cu rezultate reduse în planul dezvoltării comunității rămâne doar un act educativ. În condițiile în care demersul Școală Comunitară Activă este însoțit sau este premergător și susținător al unui demers de dezvoltare comunitară în cadrul comunității el poate genera o serie de avantaje și facilități pentru implementarea unui proces de succes de dezvoltare comunitară. Modelul poate avea rezultate bune și în comunități urbane - în 2005 – 2006 am aplicat modelul pe o clasă de liceu pedagogic după ce am constat că elevii clasei a XII – a, care aveau drept de vot, nu erau în stare să facă distincția între diferitele instituții politice pentru care își exprimau votul: Primar, Consiliul Local, Consiliul Județean, Prefectură. Anexă – Școala Stâlpu – studiu de caz
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

76

4.Teatru Comunitar/Teatru Forum Modelul Teatru Forum are o bogată experiență internaţională şi în Romania este prezent mai ales în surprinderea unor fenomene sociale la limita alienării precum violenţa în familie, discriminarea, sărăcia, consumul de alcool sau alte stupefiante. Ca model de dezvoltare comunitară este preluat și aplicat în România de ARDC ca modalitate de a identifica în mod participativ soluţii la problemele comunităţii; şi dezvoltat ulterior şi aplicat şi de alte organizaţii. Teatrul Comunitar poate fi aplicat specific următoarelor probleme ale comunităţii50: analizează / satirizează un fenomen social deviant din comunitate; prezintă tipologii sociale pozitive / deviante / sau delincvente; scoate în evidenţă probleme sociale ale comunităţii; este modalitatea prin care o comunitate poate fi activata și implicata; poate fi folosit pentru problematizare, analiza problemelor comunitare și identificarea de soluții pentru problemele comunitare;
-

-

este o metoda educaționala – aplicată unui grup/comunităţi ajuta la asimilarea de informații greu de asimilat prin metodele tradiționale; poate iniția participarea intr-o comunitate care nu are experiența lucrului in comun; sensibilizează comunitatea la probleme specifice (discriminare, violenta in familie etc.).

-

50

Lista este rezultat al grupului de lucru pe metoda teatru comunitar (transcriere din Raportul Conferinţei) – Conferinţa Naţională de Dezvoltare Comunitară,organizată de RuralNet la Căciulata, Octombrie 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

77

Analiza modelului. Dacă ne raportăm la standardul de proces – Teatrul comunitar este un model adecvat de inițiere a unui proces de dezvoltare comunitară și de analiză a problemelor comunitare. Modelul în sine, prin organizarea în jurul unei echipe care analizează problemele comunității și pregătesc o piesă de teatru, este unul care crește capacitatea comunității de a se asocia, un element important al capitalului social; Un alt aspect important la care participă modelul în procesul de dezvoltare comunitară este participarea la dezvoltarea profilului comunități prin scoaterea din stare de latență a anumitor probleme comunitare și prin punerea lor în dezbatere publică. Modelul nu dă însă siguranța generării etapei de planificare și acțiune comunitară. Pe parcursul unui proces susținut de dezvoltare comunitară, un model teatru comunitar poate fi o utilă soluție pentru evaluarea creativă a procesului; oferind o oglindă a reflectării în comunitate a procesului de dezvoltare comunitară și rezultatelor acestuia. Metodele principale specifice dezvoltării comunitare utilizate în cadrul acestui model sunt: facilitatea și instruirea; fiind folosite, de asemenea, și celelalte metode în diferitele etape ale implementării modelului.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

78

5.Organizaţia comunitară locală Ca model a fost aplicat în România de Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară şi dezvoltat ulterior de Fundaţia Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare. Modelul este unul centrat pe proces şi presupune dezvoltarea de capacităţi la nivel local („capacity building”) prin dezvoltarea organizaţională a unui grup de iniţiativă. Modelul a fost aplicat ca nevoie de continuare a intervenţiei în comunităţile în care au fost iniţiate grupuri de iniţiativă în cadrul altor intervenţii precum CCIAC-urile (Comitetele Consultative pentru Implementarea de Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul Programul de Dezvoltare Rurală - PDR sau Grupurile de Iniţiativă Locală dezvoltate în programul FRDS; unde odată finalizat un proiect a apărut o tendință naturală a grupului de inițiativă de a trece la o nouă etapă de dezvoltare. Paşi în dezvoltarea modelului sunt următorii:  identificarea unui grup de iniţiativă local  formarea membrilor grupului de iniţiativă  sprijin/consultanţă pentru dezvoltarea grupului de iniţiativă ca structură organizaţională formală,  finanţarea unui proiect comunitar – care să fie planificat participativ şi să rezolve o problemă/nevoie a comunităţii - proiect care să fie implementat de noua structură organizaţională creată,  consultanţă privind planificarea strategică sau/şi operaţională pentru noua structură. În perioada 2001 - 2005 am participat la implementarea mai multor proiecte în șase comunități rurale, proiecte care au avut și componentă de dezvoltare de organizații comunitare și a unor proiecte care au sprijinit dezvoltarea de organizații în mediul urban – organizațiile fiind instrumente necesare dezvoltării comunitare și continuării procesului de dezvoltare comunitară și obținerii fondurilor necesare dezvoltării proiectelor locale.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

79

Analiza modelului Modelul organizaţiei comunitare este unul centrat pe procesul de dezvoltare comunitară. Comunitatea este în centrul modelului, agentul schimbării fiind o structură organizată dezvoltată în cadrul comunităţii. Modelul acţionează asupra capitalului social al comunităţii mai ales la nivelul reţelelor de interacţiune socială crescând capacitatea de asociere la nivel local sau sprijinind instituţionalizarea acesteia acolo unde există experienţa asocierii. De asemenea simţul de proprietate atât asupra acţiunilor (procesului derulat) cât şi asupra rezultatelor acestor acţiuni sunt specifice acestui model de intervenţie. Ca model de dezvoltare comunitară acoperă specific primele etape ale procesului și este centrat pe etapele de planificare comunitară şi acţiune comunitară şi în unele situaţii când grupul de iniţiativă este deja avansat privind acţiunile în comunitate pot fi atinse chiar elementele de planificare strategică a dezvoltării comunităţii. El asigură continuitatea și sustenabilitatea procesului de dezvoltare comunitară, având în vedere că generează de asemenea o structură locală care va continua derularea procesului și care poate genera, la rândul ei ca model alte structuri de asociere la nivelul comunității.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

80

6.Agenrul de Dezvoltare Locală – ADL51 Modelul ADL reprezintă o contopire a două modele dezvoltate aproape în paralel pe de o parte de Centrul de Asistenţă Rurală şi ADETIM – modelul Promotorului local şi pe de altă parte Fundația CIVITAS – modelul Facilitatorul comunitar. Modelele au fost reunite în cadrul programului Agentul de Dezvoltare Locală – care, bazându-se pe similitudinea celor două modele dezvoltă un program naţional finalizat printr-o propunere de politică publică naţională – Agentul de Dezvoltare Locală. ADL – este un expert angajat în cadrul Administraţiei Publice Locale – în comunităţile rurale sau orașele mici – expert care are drept sarcini: dezvoltarea grupurilor de iniţiativă locală, planificarea de acţiuni comunitare, planificarea strategică la nivel local etc. Programul ADL a avut următoarele etape: Dimensiunea națională a modelului.

formarea a peste 300 specialişti care au fost angajaţi de Administraţia Publică Locală pe posturi de ADL (funcţionari publici sau personal contractual). Domeniile în care au fost formaţi ADL sunt: politici publice, dezvoltare comunitară, management de proiect, planificare strategică, comunicare, dezvoltarea unei echipe. dezvoltarea a șapte (7) centre de resurse regionale pentru ADL (Centrul Bucureşti acoperind 2 regiuni), dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru rețeaua de specialiști:
  

Editarea unui ghid de instruire pentru ADL Revista RoADL Un yahoogroup – pentru comunicarea şi schimbul de experienţă între ADL

dezvoltarea şi promovarea unei propuneri de politică publică națională şi promovarea ei în cadrul unor conferinţe regionale şi naţionale. Politica publică propunea:

instituţionalizarea

ADL

şi

recunoaşterea/prevederea

funcției

în

Legea

Administraţiei Publice
51

Agent de dezvoltare locală – suporturi de curs – CAR și CIVITAS, Timișoara, Artpress, 2006
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

81

iniţierea Fondului Naţional de Dezvoltare Locală. ADL ca model de acțiune la nivel local – presupune inițierea și implementarea

unui proces de dezvoltare comunitară plecând de la Autoritatea Publică Locală prin intermediul specialistului angajat în cadrul acestuia. Rolul ADL la nivel local este: identificarea și prioritizarea nevoilor locale identificarea și sprijinirea potențialelor grupuri de inițiativă locală planificarea și implementarea de proiecte locale de dezvoltare inițierea unui proces de planificare strategică

   

În perioada 2004 – 2006 am coordonat centrul de resurse pentru ADL Oltenia – unde am inițiat programul ADL în peste 20 comunități rurale și orașe mici din Oltenia.

Analiza modelului Ca model de dezvoltare comunitară – este un model centrat pe agentul schimbării – Agentul de Dezvoltare Locală. Iniţiatorul procesului este un consorţiu naţional care dezvoltă un parteneriat cu Autoritatea Publică Locală (Consiliul Local şi Primăria). Comunitatea este implicată mai ales prin grupurile de iniţiativă identificate și sprijinite la nivel local de ADL, și în procesul participativ de planificare strategică. Procesul derulat este unul în principal intern, ADL devine facilitator al unui proces intern de dezvoltare comunitară, componenta externă fiind aceea de dezvoltare a resursei umane şi de informare şi consultare în dezvoltarea comunităţii.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

82

Puncte tari ale modelului

Dezvoltă resursele umane interne şi creşte capacitatea administraţiei publice de a implica comunitatea în dezvoltarea locală. Primele proiecte iniţiate de Administraţie şi derulate în parteneriat cu comunitatea. Comunitatea atrage resurse externe importante cu costuri interne minime (mult mai mici decât cele de consultanţă pe planificarea de proiecte sau planificarea strategică) Modelul generează premisele inițierii și implementării unui proces de dezvoltare comunitară prin pregătirea acestei resurse interne.

 

Puncte slabe

Cultura organizațională a instituției publice în care intră ADL nu este propice aplicării principiilor dezvoltării comunitare la nivel local – în foarte puține situații a progresat semnificativ un proces de dezvoltare comunitară, în cele mai multe situații, dorința inițială a Agentului a fost înecată și s-a transformat repede într-un set de sarcini și atribuții care nu au de a face cu dezvoltarea comunitară. Stabilitatea ADL pe posturi - susţinerea procesului la nivelul politicilor publice este foarte importantă. În lipsa unei recunoaşteri a statutului ADL în Legea Administraţiei Publice – Poziţia de ADL a devenit o bună rampă de lansare pentru specialiștii care au ocupat postul de ADL, care au plecat către birourile judeţene sau chiar naţionale ale Administrației sau chiar în domeniul consultanţei. Continuarea programului ADL la nivel naţional. Modelul nu este unul direct centrat de dezvoltarea capitalului social – ci este mai degrabă unul de dezvoltare a resursei umane specializate (facilitatorul comunitar) care poate iniţia procese de dezvoltare comunitară la nivel local.

 

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

83

7.Modelul Reţelelor Comunitare Este un model care este prezent la nivelul majorității proiectelor care implică mai multe comunități sau mai multe organizații din aceeași comunitate sau din comunități diferite – prin componenta de dezvoltare de rețele ”networking”. Centrul Regional pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia a derulat un astfel de proiect specific dezvoltării comunitare prin înființarea Rețelei de Organizații Comunitare din Oltenia. Proiectul CRONO a fost centrat pe dezvoltarea CCIAC-urilor (Comitetele Consultative pentru Implementarea de Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală - PDR finanțat de Banca Mondială. PDR a inițiat structuri comunitare pentru consultarea în cadrul programelor de dezvoltare rurală dar, ca orice proiect guvernamental, nu a găsit resursele pentru dezvoltarea ulterioară a acestor structuri create. CRONO Craiova (Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia) a inițiat un proiect finanțat din fonduri PHARE în care urmărea:

dezvoltarea organizațională a structurilor CCIAC și înființarea de organizații comunitare în comunitățile în care CCIAC-urile au avut activitate și după finalizarea PDR – implementând modelul prezentat anterior – Organizația comunitară,

dezvoltarea unei rețele regionale în care organizațiile nou înființate să facă schimb de experiență și să se sprijine reciproc în demersul de dezvoltare comunitară inițiat.

Modelul rețelelor comunitare comportă două dimensiuni diferite:

dimensiunea comunitară – în condițiile în care vorbim de comunități mari în care se dezvoltă diferite grupuri de inițiativă (organizate pe domenii de interes sau spațial) iar aceste grupuri de inițiativă se organizează și se formalizează la un nivel avansat. În astfel de situații modelul vine să propună o structurare de tip rețea a acestor organizații (Instituții, ONG-uri etc.). Ca model poate fi regăsit mai ales la nivelul comunităților urbane dar apare frecvent și la nivelul comunităților rurale mari. În această categorie

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

84

de modele putem integra diversele comitete consultative create chiar prin cadre legislative (Comitetul local pentru îmbunătățirea situației romilor, Comitetul local de sprijin creat pe legislația protecției sociale, Grupul local de sprijin creat în cadrul instituțiilor de învățământ etc.). Toate aceste structuri, creează tendința de rețea specifică pentru o anumită problematică la nivel social local. O a doua dimensiune – care presupune depășirea nivelului comunitar al dezvoltării și creșterea capacității de asociere, organizare și sprijin reciproc a structurilor de dezvoltare comunitară inițiate. Rolul acestei structuri de tip rețea este acela de a sprijini structurile comunitare implicate în procesul de dezvoltare comunitară prin:
   

schimburi de experiență și modele de dezvoltare, schimbul sau împrumutul de expertiză, facilitarea accesului la resurse (fonduri de finanțare), gândirea strategică a dezvoltării la nivel regional.

Abordarea de tip rețea facilitează și trecerea de la planificarea și acțiunea comunitară la gândirea de tip strategic, acesta fiind primul pas spre etapa planificării strategice. Analiza modelului Chiar dacă este un model care nu urmărește specific etapele procesului de dezvoltare comunitară – modelul Rețele Comunitare vine să sprijine derularea unui astfel de proces având în vedere următoarele aspecte: • participă la creșterea interacțiunii dintre membrii comunității și a asociativității la nivel local, generând diverse structuri comunitare de tip rețea unde oamenii se întâlnesc frecvent pentru analiza diferitelor situații sociale locale, • participă la întărirea capacității de organizare a comunității prin dezvoltarea de structurii și rețele regionale,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

85

generează capital social la nivel regional și la nivel local prin creșterea încrederii membrilor comunității în capacitatea de organizare și acțiune a structurilor comunitare locale,

face trecerea de la etapa de acțiune comunitară la etapa de planificare strategică. Așa cum a fost aplicat până acum în România, el este însă un model limitat la

această etapă a acțiunii comunitare și la primul pas al abordării regionale a dezvoltării, abordare care impune trecerea la o gândire și planificare de tip strategic. Din perspectiva abordării la nivel local și a diferitelor structuri formale inițiate, chiar dacă aduce un plus de interacțiune între membrii comunității, formalizarea impusă legal are de cele mai multe ori efecte negative care nu duc la interiorizarea comportamentelor pe termen lung. Modelul rețelelor comunitare va căpăta amploare ca utilitate în procesul de dezvoltare comunitară la finalul unui ciclu al procesului de dezvoltare comunitară, când putem vorbi de evaluarea unui plan strategic implementat.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

86

8.Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte Modelul Forumurilor comunitare a fost aplicat ca model de dezvoltare comunitară structurat în județul Dolj de către Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia – CRONO în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Dolj. Modelul Forumurilor comunitare poate avea un inițiator intern sau unul extern și acest inițiator poate fi instituție, ONG sau un lider local. El presupune următoarele activități: realizarea unui forum cu membrii interesați de o anumită temă din comunitate (grupurile marginalizate, acțiuni culturale, atragerea fondurilor structurale etc.). În cadrul acestui forum sunt identificate ideile care reprezintă posibilități de dezvoltare și formare de grupuri de lucru în jurul fiecărei idei; grupurile de lucru transformă ideea inițială în jurul căreia s-au unit în plan de acțiune cu responsabilități și termene; procesul de consultare a comunității – se realizează tot sub forma forumurilor pentru fiecare acțiune în parte; rezultatul implementării forumurilor comunitare este un proiect / sau mai multe proiecte care pot fi derulate în comunitate; și unul sau mai multe grupuri de inițiativă organizate în jurul unei idei de proiect. Analiza modelului Modelul este unul centrat pe etapa de planificare a acțiunilor concrete. El scurtcircuitează foarte mult primele etape ale procesului de dezvoltare comunitară în baza implicării actorilor locali interesați și cunoscători ai problematicii comunitare locale. Un alt aspect important este acela că modelul generează grupuri de lucru care pot fi considerate grupuri de inițiativă locale.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

87

Forumul comunitar transformă actorii interesați într-o structură de tip rețea comunitară alcătuită din grupuri de lucru și creând legături între acești actori și, deci, generând capital social. Ca aspect negativ al implementării acestui model (așa cum a fost el implementat până în acest moment) putem sublinia capacitatea redusă de a urmări aplicabilitatea proiectelor. Modelul răspunde bine cerințelor etapelor de inițiere și planificare ale unui proiect comunitar. Atunci când vine vorba de resurse – acest proiect inițiat, se transformă într-o cerere de finanțare pentru care durata de evaluare (până la finanțarea proiectului) poate dura mai mult decât existența grupului de inițiativă; sau – o altă posibilă situație - este aceea în care proiectul se blochează la nivelul identificării resurselor pentru implementarea lui. În situația în care forumul comunitar devine o practică frecventă în comunitate – el aduce un plus în creșterea capitalului social al acestei comunități prin generarea de încredere și de asocieri.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

88

9.TeleCentrul52 – Centrul de resurse pentru comunitate. Telecentrul – Centrul de resurse comunitare – reprezintă un centru de servicii comunitare organizat să ofere un minim de servicii care să răspundă nevoilor locale. ”Centrul de resurse (TeleCentrul) reprezintă un spaţiu confortabil, primitor, cu un personal propriu care îl informează şi îl ajută pe vizitator în problemele sale din viaţa de zi cu zi. În funcţie de nevoile locale, Centrele de resurse (TeleCentrele) pot oferi servicii în următoarele domenii: infrastructură, resurse umane, economie, turism, dezvoltare comunitară, cooperare transfrontalieră, cultură, sectorul civil, mediul înconjurător.” 53 Primordial, Telecentrul este un centru de furnizare de servicii la nivel local – însă el fiind aplicat în România de organizații active în domeniul dezvoltării comunitare (CREST, CAR, CIVITAS etc.) a împrumutat atribuții de inițiator al procesului dezvoltării comunitare la nivel local. Principiile de funcţionare ce stau la baza unei structuri de tip Centru de resurse (TeleCentru) sunt următoarele54: 1. are utilitate publică, oferta de servicii care se adresează tuturor membrilor comunităţii, fără discriminări de orice natură; 2. profilul său este multifuncţional, cu servicii de calitate, permanent adaptate necesităţilor comunităţii; 3. reprezintă un forum şi catalizator al comunităţii, acţionând în mod responsabil; 4. asigură promovarea şi utilizarea unor tehnologii moderne de comunicare şi instruire. Caracteristicile tehnice minime ale unui structuri de tip Centru de resurse (TeleCentru) sunt următoarele55:

52

Misaroș, G.(coord.), - Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediul TeleCentrului, Timișoara, Waldpress, 2003 53 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre 54 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre 55 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

89

Organizaţia care găzduieşte Centrul de resurse (TeleCentru) va avea personalitate juridică; Existenţa unei persoane responsabile de activitatea Centrului de resurse

(TeleCentrului), persoana care are un contract de muncă, civil sau de voluntariat cu organizația care găzduiește Centrul de resurse (TeleCentru);

Existența unui spaţiu adecvat de funcţionare pus la dispoziţia Centrului de resurse (TeleCentrului); Oferă minimum 5 servicii permanente comunităţii; Respectă standardele de calitate pentru serviciile oferite; Existenţa a minim unei resurse informaţionale permanente – legătură INTERNET; Existenţa unei dotări tehnice minime (2 calculatore şi o imprimantă); Existenţa unui orar de funcţionare de minim 2 ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână; Din 2002 am fost implicat în dezvoltarea unui centru de resurse pentru

    

organizațiile comunitare locale și am participat la programele de instruire ale Centrului de Asistență Rurală pentru TeleCentrele proprii. Analiza modelului Modelul este o continuare sinergică a modelului Organizația comunitară – pentru că presupune existența unei organizații locale care să inițieze o structură de tip centru de resurse. El este un model centrat pe un agent al schimbării – organizația comunitară – care folosește un nou instrument pentru a facilita procesul de dezvoltare comunitară la nivel local. Practic nu putem vorbi de un model de proces de dezvoltare comunitară ci doar de un instrument care are ca scop atragerea / implicarea comunității în procesul în sine. Centrul de resurse generează interacțiune comunitară și răspunde nevoii comunității de servicii – devenind un foarte util instrument pe tot parcursul procesului de dezvoltare comunitară.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

90

10.Comitetul Filantropic Modelul Comitetului Filantropic – CF a fost unul iniţiat de Mitropolia Craiovei şi preluat de Episcopia Severinului şi Strehaiei la înființarea acesteia. El a fost preluat şi dezvoltat la nivel naţional de către Asociaţia Internaţională pentru Caritatea Creştină (IOCC) în cadrul proiectului „Consolidare a iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi a violenţei în familie”, proiect derulat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română. Modelul răspunde la două solicitări importante ale comunităţii:

existenţa unei resurse comunitare puternice de capital uman dar mai ale capital social – instituţia bisericii. În comunităţile din Maramureş, Consiliul parohial (curatorii) ca forma de organizare în jurul biserici a fost cea mai importantă structură organizatorică a comunității inclusiv în timpul perioadei comuniste. nevoia de a completa structura bisericii locale care avea ca principale forme de organizare prevăzute în statutul de funcţionare: Consiliul parohial (format exclusiv din bărbaţi şi cu principal rol decizional la nivelul parohiei) şi comitetul parohial (format în principal din femei, coordonat de preoteasă şi cu rol de acţiune în domeniul socialfilantropic în comunitate)

Răspunzând acestor două solicitări CF (deşi denumirea poate sugera altă direcţie) a fost iniţiat ca principală formă de organizare a comunităţii în jurul bisericii. Modelul dezvoltat în cadrul proiectelor amintite presupune următorii paşi:  formarea preoţilor privind dezvoltarea comunitară şi privind diverse teme de interes local (prevenirea violenţei în familie, prevenirea infectării cu HIV etc.),  iniţierea unui grup de sprijin al preotului la nivel local, grup organizat în jurul bisericii (denumit Comitetul Filantropic)  dezvoltare organizaţională pentru CF – facilitarea privind identificarea și rezolvarea unei nevoi comunitare, iniţierea unui centru local de servici sociale, implicarea comunităţii în organizarea de activităţi la şcoală sau la biserică etc.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

91

Analiza modelului Modelul ”Comitetul filantropic” este, de asemenea, un model complet care poate derula un proces standard de dezvoltare comunitară. Are în centru o structură comunitară cu importante rădăcini în procesul de dezvoltare a comunității – biserica; și de asemenea propune dezvoltarea unei structuri comunitare în jurul acesteia, structură care devine capabilă să genereze capital social la nivelul comunității. Comitetul filantropic este în același timp un grup de interes – pentru că se organizează în jurul Bisericii – dar și un grup de inițiativă pentru că adună actori interesați din comunitate. Aspectul negativ legat de modelul ”Comitetul Filantropic” ține mai degrabă de practica acestui model – de cele mai multe ori în practica implementării programelor de tip comitete filantropice, activitatea acestora s-a limitat la aspecte de sprijin pentru persoanele nevoiașe din comunitate (comitet de strângere de fonduri) sau la organizare a unor servicii specifice punctuale limitate la o problemă a comunității (violența domestică – campanii de conștientizare), fără a reuși să genereze un proces la nivelul comunității.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

92

11.Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională Acest model a început ca formă de organizare pentru unele comunități cu specific apropiat în scopul creșterii capacității de organizare a acestora și abordării dezvoltării la un nivel superior / lărgit comunității. Primele microregiuni au apărut în zona Ardealului – în județul Alba și în zona maghiarimii (judeţele Harghita şi Covasna) fiind înregistrate primele astfel de forme de organizare și dezvoltare. Modelul de organizare al microregiunilor a fost în principal asocierea Consiliilor locale / Primăriilor care au dezvoltat o asociație microregională. Ulterior a apărut și o legislație specifică, legislație ce definește Intercomunalitatea ca formă de organizare la nivel microregional, formă care are ca principale responsabilități: eficientizarea asigurării infrastructurii de apă și canal – colectarea și filtrarea apelor reziduale și dezvoltarea altor obiective de infrastructură specifice microregiunii. Elementele principale ale modelului sunt:

O Primărie sau un ONG – care sunt motorul inițierii abordării microregionale a dezvoltării, Asociația de Consilii locale/Primării – ca principală formă de organizare a microregiunii, O strategie (un plan) de dezvoltare al microregiunii – conținând direcțiile și elementele principale ale dezvoltării, O structură executivă care pune în aplicație acest plan – structură care, de cele mai multe ori, se suprapune personalului Primăriei sau ONG-ului iniţiator al dezvoltării microregionale.

Ca rezultate principale pe care le-a adus dezvoltarea microregională putem aminti:

rezolvarea în comun a proiectelor de infrastructură – drumuri, poduri, gropi de gunoi,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

93

abordarea strategică a principalului domeniu economic la nivel microregional: agricultura – înfiinţarea asociaţiilor de producători, sisteme de preluare şi desfacere a produselor agricole etc.; turismul – promovarea la nivel regional a ofertelor turistice.

Analiza modelului Ca model de dezvoltare comunitară – modelul centrat pe dezvoltarea microregională îndeplineşte următoarele caracteristici: Procesul are un iniţiator al dezvoltării – o Primărie sau un ONG – şi de multe ori a avut şi un facilitator de proces. Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională – SZEKE, Albamont sau CRONO – au iniţiat şi facilitat astfel de procese de dezvoltare microregională în Harghita, Alba şi Dolj.

Chiar dacă nu are o etapă specifică de planificare operaţională şi una de implementare de proiecte, etape care să preceadă planificarea strategică – modelul cumulează activităţile şi proiectele anterioare din regiune în care au fost planificare şi implementate proiecte concrete de dezvoltare. El vine să transfere dezvoltarea către nivelul microregional acolo unde au loc iniţiative frecvente la nivel local. Modelul este centrat pe planificarea strategică şi pe implementarea de planuri gândite la nivel regional. Modelul generează o structură asociativă şi creşte interacţiunea la nivel regional şi implicit şi la nivel local şi de asemenea creşte capitalul de încredere la nivelul structurilor APL şi în rândul comunităţilor din regiune – ca elemente de capital social.

Ca minus al modelului putem aminti – abordarea microregională diluează aspectul comunitar al dezvoltării şi controlul comunităţii asupra dezvoltării.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

94

12.Modelul Leader - Grupul de Acţiune Locală – GAL56 Model inițiat la nivel European ca alternativă a structura rigidă a implementării Fondurilor structurale, structură care nu permitea aplicarea unor idei creative la nivel local, mai ales în comunitățile rurale mici. Modelul a intrat în structura Programelor Europene finanțate prin Fondurile Structurale și în acest fel a fost preluat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – MADR - prin programul Leader, axa IV a PNDR. Este un model specific de dezvoltare microregională – specific prin condiţiile impuse de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR – Axa IV Leader. Spre deosebire de celelalte Axe ale PNDR, Axe tematice - care precizează ce tipuri de proiecte vor fi finanţate, Axa Leader este o Axă metodologică – ea precizează procesul prin care trebuie să treacă un ”teritoriu Leader” pentru a putea obţine finanţarea în cadrul programului. Acest proces este dat de câteva condiţii care trebuiesc îndeplinite:

Caracteristicile teritoriului: zonă rurală, o anumită suprafaţă, un anumit număr de locuitori, o densitate maximă în teritoriu, Existenţa unei caracteristici specifice a teritoriului respectiv – caracteristica trebuie să ofere o unitate în dezvoltarea acestui teritoriu (ex.: o formă de relief specifică – comunităţi situate pe malul Dunării în sudul judeţului Mehedinţi, o cultură agricolă predominantă – regiune unde este specifică cultura viţei de vie etc.), Va fi iniţiat o structură asociativă mixtă (mai mult de 50% privat – firme şi ONG – şi mai puţin de 50% public – Primării, Instituţii publice), structură care să realizeze o strategie de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici specifice teritoriului. Realizarea Strategiei de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici specifice teritoriului şi depunerea unei aplicaţii în cadrul PNDR – Axa IV Leader. Selectarea dosarului de candidatură pentru finanţare. Dacă toate aceste condiţii sunt îndeplinite, structura asociativă creată la nivelul

teritoriului (ONG) este recunoscută ca GAL – Grup de Acţiune Locală. Această structură va avea un birou operaţional care se va comporta ca un finanţator care:
56

www.madr.ro – informaţii despre programul Leader
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

95

  

va propune runde de finanţare pe diversele teme de dezvoltare prevăzute în strategie, va sprijini dezvoltarea de proiecte în teritoriu, va organiza sesiuni de informare şi formare pentru entităţile interesate de proiecte de dezvoltare a specificului teritoriului, va primi proiecte şi le va evalua pentru încadrarea în strategia dezvoltată, va trimite proiectele pentru evaluare şi finanţare la Unitatea responsabilă din MADR, va organiza schimburi de experienţă cu alte LAG-uri din UE.

  

Modelul Leader oferă: creşterea importanţei privatului în planificarea strategică a specificului teritoriului – în cadrul structurii asociative generate (structură care devine GAL) o firma respectiv un ONG sunt abordaţi ca parteneri egali cu un Consiliu local / Primărie sau o altă Instituţie publică.

Păstrarea specificului local – spre deosebire de celelalte Axe tematice, Axa Leader păstrează o bună ancorare în specificul local prin transferul evaluării componentei strategice a proiectelor la nivel local – membrii GAL-ului sunt cei care decid dacă un proiect este specific strategiei de dezvoltare sau nu se încadrează în aceasta. Posibilitatea dezvoltării proiectelor creative – proiectele Leader vin să acopere un domeniu pe care celelalte Axe îl fac dificil – acela de a crea ceva nou și original. Aici nu se pune accentul pe eficienţă, fiind foarte important specificul local şi creativitatea în dezvoltarea acestui specific. Mai multe organizaţii din România au iniţiat implementarea de modele de tip

Leader – ex: CEDER Constanţa – însă fiind un program guvernamental el are ca cerinţă principală respectarea programului impus de MADR. În momentul de faţă (a doua jumătate a anului 2008) programul presupune următoarele etape de dezvoltare:
 

informarea la nivelul posibililor beneficiari, formare persoanelor implicate direct în dezvoltarea de structuri GAL,
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

96

prima licitaţie pentru proiecte Leader – care va avea loc probabil la sfârșitul anului 2009/ începutul anului 2010.

Analiza modelului Modelul este, de asemenea, unul care diluează noţiunea de comunitate având o abordare microregională în care specificul comunitar se integrează în specificul regional iar comunitatea îşi extinde limitele la nivelul unei regiuni cu mai multe comunităţi teritoriale (teritoriul Leader este construit ca o microregiune chiar dacă este focusat pe elementele de specific local). Ca model, Leader este centrat pe etapa planificării strategice şi a implementării proiectelor specifice strategiei dezvoltate la nivelul teritoriului. Şi acest model pleacă de la premisa experienţei dezvoltării comunitare la nivelul comunităţilor locale din teritoriu, experienţă care a dus la dezvoltarea structurii parteneriale cu pondere mai mare privată – ca agent de dezvoltare a teritoriului. Modelul generează această structură asociativă locală şi posibilitatea proiectelor creative care sunt elemente generatoare de capital social la nivel local şi microregional. Un alt aspect pozitiv este programul de schimburi de experienţă cu alte GAL-uri din UE, program care este generator de relaţii deschise şi stă la baza dezvoltării reţelelor.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

97

13.Parteneriatul Public – Privat Modelul Parteneriatului Public – Privat este un model care pune accent pe agentul dezvoltării care în această situaţie este o structură formală sau informală generată prin asocierea dintre o instituţie publică şi un partener privat (firmă sau ONG). În general parteneriatele public – privat sunt dezvoltate la nivel local pentru probleme specifice: inițierea şi derularea unui proiect – programele PHARE pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor necesită iniţierea şi implementarea proiectului în cadrul unui parteneriat al Administrației Publice Locale cu comunitatea de romi;

administrarea unui serviciu public – pentru eficientizarea serviciilor publice locale sunt generate astfel de structuri parteneriale; dezvoltarea de afaceri comunitare în care Autoritatea Publică Locală devine partener prin investiţia pe care o face. Modelul poate reprezenta o sursă de venit propriu pentru Autoritatea Publică.

Exemplu – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi. Consiliul Judeţean Mehedinţi a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC IT SA pentru informatizarea Administraţiei Publice din Judeţul Mehedinţi. Forma de organizare sub care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are administratori din partea ambelor structuri care au intrat în asociere. Scopul Parteneriatului este realizarea unei platforme de comunicare și furnizare de servicii pentru cetăţeni pentru fiecare structură a APL la nivel local. Fiecare Primărie a fost conectată la Reţeaua Internet şi a fost instruită să lucreze pe Sistemul Electronic Judeţean pentru a oferii date atât pentru cetăţeni cât şi pentru transferul
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

98

acestora la nivel judeţean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de a gestiona eficient date lucrând cu baze de date complexe dar uşor de administrat şi exploatat. Proiectul este unul dintre puţinele proiecte care beneficiază de un studiu de impact pe întreaga perioadă de dezvoltare a lui. Analiza modelului Modelul este specific procesului de dezvoltare comunitară - etapelor de planificare operaţională şi implementare de proiecte comunitare. El propune agentul care să iniţieze dezvoltarea comunitară – acest agent fiind o structură (asociaţie sau firmă) generată prin asocierea Administraţiei publice cu un partener privat – în funcţie de specificul proiectului implementat. Modelul este limitat – pentru că nu urmăreşte întreg procesul de dezvoltare comunitară ci se limitează doar la implementarea unor proiecte punctuale de dezvoltare. Ca model generează asociere şi structuri locale şi dacă proiectele implementate sunt de succes el generează încredere socială – ca elemente specifice creşterii capitalului social al comunităţii.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

99

14.Matricea comunitară Modelul este dezvoltat în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj și prezentat în cadrul lucrării Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în spațiul contemporan (Mihai Pascaru, 2003). Modelul presupune analiza unei comunități din perspectiva următoarelor aspecte: 1. raporturile de cunoaștere, comunicare și acțiune comună la nivelul comunității – raporturi care generează matricea comunitară; 2. participarea la nivel comunitar – participare care se regăsește în dinamica faptului social și în dinamica faptului comunitar; 3. nivelul de informare și comunicare interpersonală la nivelul comunității. Ca model el se concentrează efectiv pe o analiză (anchetă) sociologică la nivelul comunității privind corelațiile semnificative dintre cele trei aspecte ale spațiului comunitar, pe capacitatea anchetatorilor de a ”știi să obțină cooperarea locuitorilor și să facă acceptată ancheta încă de la început”57 și pe capacitatea acestora de a restitui concluziile către colectivitatea în care s-a efectuat ancheta. Restituirea concluziilor face posibilă implicarea liderilor formali și informali ai comunității de a ”reinjecta” rezultatele cercetării în comunitate pentru a produce schimbarea dorită la nivelul comunității. O importantă caracteristică a modelului este aceea a instruirii liderilor cu privire la aplicarea concluziilor cercetării. Modelul presupune, de asemenea, existența animatorilor rurali în cadrul echipei de sociologi, animatori care58:

57

Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. 58 Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

100

să identifice și să anuleze eventualele blocaje la nivelul acțiunii comunitare – blocaje care pot fi introduse de prejudecăți, pasivitate, suspiciune sau frică de anumite interese locale; să identifice și să folosească sistemul motivațional al comunității – adaptarea acțiunilor propuse la caracteristicile comunității și la sistemul motivațional al fiecăror grupuri; să identifice resursele disponibile la nivelul comunității, resursele neexploatate.

Analiza modelului. Modelul Matricea comunitară este un model complex care are în vedere aproape toate etapele procesului de dezvoltare comunitară cu accent pe anumite aspecte și etape în cadrul procesului:

amplifică foarte mult etapele de analiză și cunoaștere a comunității și realizarea acestor etape cu sociologi specializați care să ofere soluții la problemele comunității. Soluțiile fiind dezvoltate de specialiști fac dificilă însă punerea lor în practică la nivelul acțiunii comune; are în vedere transferul experienței către liderii comunității, care au principalul rol în implementarea măsurilor la nivelul comunității, are în vedere facilitarea comunitară (animarea) în procesul de implementare a soluțiilor de dezvoltare create – animare însă care nu mai este concepută la același nivel de expertiză precum componenta de cercetare; modelul se oprește la etapa planificării strategice, etapă pe care nu o are în vedere, precum nici pe cea a implementării unei strategii; modelul nu are în vedere o evaluare de impact a soluțiilor propuse pentru dezvoltarea comunității, însă perspectiva specializată a etapei de cercetare pare a avea în vedere o analiza post-ante a impactului măsurilor la nivelul comunității – fără a fi specificat în mod explicit acest tip de analiză.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

101

15.Catalyse Modelul – metodologia Catalyse – este centrat pe restituirea rezultatelor cercetării ca metodă de identificare și descriere a problemelor comunitare în spațiul regional. ”Observațiile, anchetele, analizele diagnostic sunt doar elemente pregătitoare pentru restituire, contribuind la construirea unui fond de informații care să suscite dezbateri în comunitate și să facă posibilă identificarea problemelor reale ale comunității ca și a resurselor pe baza cărora problemele reale se pot soluționa.”59 Elementul principal al modelului este cercetarea-acțiune, care presupune două tipuri de ipoteze: ipoteze de cercetare și ipoteze de acțiune (Verspieren, 1990)60. Ca proces, modelul presupune următoarele etape (Huizer, 1997)61:
  

conștientizarea adecvată a problemelor și situațiilor adecvate de către cei implicați planificarea și implementarea unor proiecte în vederea soluționării problemelor locale mobilizarea membrilor comunității în vederea alocării de resurse comunitare în propriul beneficiu În cadrul unei astfel de cercetări-acțiune este urmărită de asemenea, abordarea

participativă a comunități, abordare care aduce câteva avantaje, legat de adaptarea rezultatelor participării la nevoile specifice ale comunității: cercetătorii devin mai conștienți de ”problematizarea” problemelor comunități, mai expliciți în delimitarea acestora, mai riguroși privind colectarea datelor, mai sistematici în a înregistra ideile oamenilor, mult mai deschiși în a-și schimba propriile acțiuni și a le adapta la solicitările venite din comunitate.62

59

Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, ClujNapoca, 2005 60 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, ClujNapoca, 2005 61 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, ClujNapoca, 2005 62 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, ClujNapoca, 2005
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

102

Analiza modelului La fel ca și modelul Matricea comunitară și Catalyse este un model complex care presupune aproape toate etapele procesului de dezvoltare comunitară până la etapa planificării strategice și a implementării unui plan strategic. Totuși în cadrul acestui model ar putea rezulta și elemente strategice de dezvoltare, care însă nu sunt explicite ci ar putea fi rezultatul etapei de ”cercetare-acțiune strategic” - așa cum o numește autorul. Toate sentințele de analiza propuse pentru modelul Matricei comunitare sunt valabile și pentru Catalyse, cu specificația că acest model dezvoltat ulterior din punct de vedere cronologic încearcă să se apropie mai mult de o abordare participativă a dezvoltării comunității, lucrul care se regăsește în limitele metodologice pe care autorul le recunoaște pentru modelul său: ”o vulgarizare a metodologiei de cercetare pentru actor și o vulgarizare a practicii curente pentru cercetător”63, aspecte care pun în discuție limitele metodologice ale cercetării sociologice.

63

Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, ClujNapoca, 2005
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

103

16.PACA – Abordarea participativă a avantajului competitiv (Participatory Apprisal of Competitive Advantage) PACA este un model dezvoltat de Mesopartner Ltd din Germania şi aplicat în România de Centrul de Asistenţă Rurală cu sprijinul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung. El este la bază un model de Dezvoltare Economică Locală cu rezultate în implicarea şi dezvoltarea comunităţii. Însă procesul propus, modul în care el a fost aplicat în România şi rezultatele la nivelul comunităţii m-au făcut să-l consider mai degrabă unul de dezvoltare comunitară cu rezultate la nivel economic în comunitate. Istoric și prezentare generală PACA – reprezintă inițialele în limba engleză ale sintagmei Participatory Apprisal of Competitive Advantage – care poate fi tradusă în limba română ca Abordarea Participativă a Avantajului Competitiv. Pentru că inițiatorul modelului folosește prescurtarea PACA, deși această prescurtare nu corespunde inițialelor sintagmei în limba română, vom folosi și noi prescurtarea PACA în prezentul material. Scurtă descriere a modelului PACA presupune un exercițiu susținut de contact al echipei de facilitatori cu comunitatea, exercițiu în cadrul căruia sunt identificate resursele comunități. Un rol important în cadrul modelului PACA îl are Organizaţia gazdă – organizaţia care solicită o intervenţie de tip PACA şi/sau acceptă să găzduiască activitatea echipei PACA de facilitatori. Aceasta este practic iniţiatorul procesului de dezvoltare comunitară şi în acelaşi timp legătura dintre echipa externă de experţi şi comunitatea locală. PACA este o abordare pe termen lung care însă are dezvoltată o concentrare maximă de intervenţie în comunitate într-un termen foarte scurt în cadrul etapei specifice
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

104

care poartă numele de Exerciţiul PACA – etapă care se constituie în elementul principal al modelului. Exercițiul PACA este o intervenţie concentrată care se întinde pe 3 săptămâni, perioadă în care comunitatea este “învolburată” şi sunt puse bazele dezvoltării acesteia, dezvoltare care, chiar dacă are obiective economice, este mai ales centrată pe implicarea diverșilor actori locali în planificarea și dezvoltarea de acțiuni la nivelul comunității. Un alt element foarte important al modelului, care m-a făcut să-l consider un model de dezvoltare comunitară și să inițiez o analiză asupra lui, îl reprezintă abordarea participativă, experţii având rolul facilitării unui proces în care oamenii îşi identifică împreună avantajul competitiv al comunităţii / regiunii şi planifică activităţi concrete cu rezultate pe termen scurt. În cadrul aceluiaşi aspect al abordării participative se înscrie şi formarea resursei umane la nivel local. Expertul sau echipa de experţi sprijină dezvoltarea unei echipe locale care să poată continua activitatea de facilitare în comunitate. În altă ordine de idei, PACA reprezintă un set de instrumente şi reguli foarte bine organizate, puse împreună în cadrul unui proces intens şi complex în care oamenii (actorii economici la nivel local) sunt cei care evaluează propriile resurse şi propriile oportunităţi de dezvoltare şi planifică împreună acţiuni economice locale. PACA îmbină şi aduce la un nivel ridicat de compatibilitate teoria cercetării şi dezvoltării sociale, cu limitele cunoaşterii comune ale implicării beneficiarilor şi abordării participative a dezvoltării, prin simplificarea unor instrumente sociologice sau împrumutate din domeniul economiei destul de pretenţioase, simplificare care face posibilă intervenția participativă a actorului social implicat în dezvoltare; dar aceste instrumente îşi păstrează în acelaşi timp acurateţea ştiinţifică prin intervenţia expertului (cercetător sau agent al dezvoltării). Filosofia PACA este una foarte simpla: Dezvoltarea Economică Locală este un proces continuu de învăţare, proces în care avem în vedere punctele tari şi potenţialul comunității sau regiunii şi nu punctele slabe şi problemele acesteia. De asemenea, un proces de dezvoltare economică locală va începe cu proiecte simple care au rezultate

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

105

rapide şi vizibile la nivelul comunității și ulterior va continua cu probleme complexe sau de natură strategică. Procesul și metodologia PACA Metodologia PACA Metodologia PACA este una destul de simplă care are la bază principiul abordării participative a comunității / regiunii și este alcătuită din câteva elemente metodologice:  Exercițiul PACA – ca un diagnostic al dezvoltării economice locale abordate participativ împreună cu actorii economici locali,  Echipa PACA este o echipă formată din Consultanți PACA și/sau Facilitatori PACA – consultanții PACA sunt specialiști care nu sunt din comunitate, în timp ce echipa de facilitatori este o echipă locală.  Proiectul PACA – este o consecință a diagnosticului, o etapă de dezvoltare a proiectelor de dezvoltare economică locală, planificate în timpul exercițiului PACA,  Documentarea PACA – este o etapă a exercițiului PACA ce are ca scop diagnosticarea situației locale. Această etapă este compusă din miniateliere sectoriale pentru principalele sectoare economice dezvoltate la nivel local și din interviuri cu actorii economici locali reprezentativi pentru comunitate / regiune.  Criteriile pentru prioritizarea propunerilor – pentru că PACA este un exercițiu al planificării concrete de acțiuni, cu rezultate pe termen scurt, pentru a putea lua decizii în mod eficient, sunt folosite 3 criterii pentru prioritizarea propunerilor de acțiuni:  să poată fi dezvoltată folosind resursele locale disponibile,  implementarea acțiunii să poată începe imediat (după finalizarea exercițiului PACA),  să ofere rezultate vizibile în termen de 3 luni.  Atelierele de lucru – activitățile specifice de diagnostic, identificare de oportunități și soluții, planificare de acțiuni concrete fiind derulate cu membrii comunității (actorii locali interesați) sub forma unor ateliere de lucru:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

106

 Atelier pentru formularea ipotezelor  Atelier de inițiere  Miniatelierele sectoriale  Atelier de elaborare a rezultatelor  Atelier de planificare de acțiuni concrete  Evenimentul de prezentare a rezultatelor exercițiului – este evenimentul care se derulează cu toți membrii comunității care au participat la exercițiul PACA și cu alți membrii interesați din comunitate.  Evaluarea intermediară – PACA este o aplicație care se întinde pe o perioadă mare de timp și presupune periodic activități de evaluare intermediară (exerciții de 2 – 4 zile) și planificare activități de dezvoltare. Una dintre etapele importante ale evaluării intermediare este organizarea Atelierului Compas – care are caracteristicile unei abordări strategice a planificării acțiunilor comunității. Alte tehnici specifice de lucru  Cinci forțe Scopul acestei etape / metode este determinarea poziţiei competitive a companiilor locale. Cele 5 forţe sunt:

Competiţia dintre companiile existente în cadrul sectorului. Întrebări: Care vă sunt principalii concurenţi şi care sunt avantajele şi dezavantajele concurenţiale ale companiei dvs.?

Puterea de negociere a furnizorilor. Întrebări: Care sunt furnizorii pentru compania dvs., numărul lor, este uşor să găsiţi furnizori, care este puterea dvs. de negociere în raport cu cea a furnizorilor dvs.?

Puterea de negociere a clienţilor. Întrebări: Care sunt clienţii dvs., câţi sunt, este uşor să găsiţi clienţi, care este puterea dvs. de negociere în raport cu cea a clienţilor dvs.? Posibili noi concurenţi. Întrebări: Care este probabilitatea ca noi concurenţi să intre pe piaţă, cine sunt ei şi care ar fi posibilele lor avantaje?

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

107

Produse sau servicii de substituţie. Întrebări: Există produse de substituţie datorită unor inovări tehnologice sau unei schimbări radicale în comportamentul consumatorului?

Noi firme concurente ce pot apărea în sector? Cât de probabil? Cine Care e avantajul lor competitiv?

Putere de negociere a furnizorilor

Concurenţi Cine sunt concurenţii? Avantaj competitiv?

Puterea de negociere a clienţilor

Ameninţarea produselor sau serviciilor de substituţie

 Analiza SWOT – presupune o analiză a mediului intern al comunității din perspectiva punctelor tari (Strengths) și punctelor slabe (Weakness) care pot genera dezvoltarea la nivelul comunități și a mediului extern al comunității din perspectiva oportunităților (Opportunities) și amenințărilor (Treats) care ar putea afecta dezvoltarea comunității.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

108

 Diamantul competitivității locale / Diamantul lui Porter

Avantajul şi dezavantajul competitiv al sectorului Care sunt punctele tari şi slabe?

Guvernare

Instituţii de suport / Factori de producţie: * formare, tehnologie, finanţe, utilităţi publice, infrastructură * locaţie, teren Puncte tari şi slabe

Condiţiile cererii: * Cerere sofisticată * Cerere rar întâlnită * Cerere inovativă Puncte tari şi slabe

Industrii de suport (furnizori, subcontractori, furnizori de servicii): Puncte tari şi slabe

Diamantul competitivității locale / sau Diamantul lui Porter presupune o analiză a fiecărui domeniu/sector economic local important folosind cele 4 elemente considerate colțuri ale unui diamant:
   

Avantajul competitiv al sectorului; Condițiile cererii; Instituțiile de suport (factori de producție) și Instituții de suport (furnizori). De asemenea, este analizată și relația sectorului respectiv cu Guvernarea mai ales

din perspectiva posibilități de a influența deciziile la nivel local în folosul sectorului. În cadrul
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

109

influențării Guvernării intră și organizarea la nivel sectorial și lucrul cu instituțiile suport, organizare care depășește limitele comunității. Ex: O asociaţie de afaceri sau cameră de comerţ care are două tipuri de activităţi: 1. Lobby pentru reprezentarea intereselor membrilor săi 2. Servicii: oferă suport pentru companiile membre prin oferirea de consultanţă, formare şi diverse informaţii, cum ar fi informaţii legislative, de evaluare a creditelor bancare, de piaţă. Rezultatele campaniei de lobby poate avea beneficii şi pentru companiile care nu aparţin de asociaţia respectivă şi nu reprezintă o motivare de includere în asociaţie. Harta relaţiilor comunitare – (poate fi comparată cu harta capitalului social prezentă la nivelul altor modele de dezvoltare comunitară) – reprezintă o hartă de relații din comunitate, hartă care are în vedere nu doar sectoarele și actorii economici, ci întreaga activitate la nivelul comunității.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

110

 Regula lui Pareto - ca modalitate de selecţie şi ierarhizare a ideilor locale. Atunci când numărul opțiunilor este prea mare pentru a putea fi dezvoltate toate, se calculează 20% din numărul acestor opțiuni și se împarte un număr de buline egal cu rezultatul pentru fiecare membru al echipei PACA (inclusiv pentru consultant) care au posibilitatea de a atribui buline după preferințe.  Matricea interacţiunilor dintre sectoarele economice locale – este o analiză care se face la nivelul fiecărui sector pentru a analiza interacțiunea lui cu celelalte sectoare dezvoltate la nivelul comunității. Instrumente de lucru  Mesocardul – este principalul instrument de lucru al exercițiului PACA – este un carton (1/3 din A4) pe care sunt notate toate ideile. Placând de la principiile simple că nu toți oamenii se pot exprima ușor în public și că discuțiile sunt ușor de scăpat de sub control și manipulat (mai ales că vorbim de comunități care nu au o experiență a întâlnirilor comune sau a întâlnirilor publice) se solicită participanților la exercițiu (chiar și în cadrul activităților cu echipa PACA) să noteze ideile pe mesocard. Regulile pentru completarea unui mesocard sunt: nu mai mult de 3 rânduri pe card; nu mai mult de 3 cuvinte pe rând; scrisul lizibil.  Ghidul de interviu – interviurile se derulează pe baza unui ghid de interviu și utilizând anumite tehnici specifice metodologiei PACA,  Manualul PACA – este instrumentul de bază al echipei de experți / facilitatori.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

111

Procesul PACA - Etape în cadrul derulării unui exerciţiu PACA Pregătirea exerciţiului PACA – reprezintă componenta administrativă specifică organizării unui eveniment, componentă care implică: contactarea organizației gazdă, identificarea membrilor echipei locale, realizarea materialelor de promovare ale exercițiului, planificarea evenimentelor și promovarea exercițiului în comunitate. Cel mai important element al acestei etape este identificarea și selectarea membrilor echipei locale de facilitatori. Echipa locală de facilitatori este cea care va asigura legătura strânsă cu comunitatea. Exerciţiul PACA 1. Atelierul de formare a echipei locale – reprezintă un element important de formare a resursei locale – a echipei care să continue procesul de facilitare a comunității după finalizarea exercițiului PACA. 2. Atelierul de formulare a ipotezelor – este atelierul în care se lucrează cu echipa locală pentru emiterea ipotezelor diagnostic și ipotezelor de dezvoltare a comunității. 3. Atelierul de iniţiere 4. Miniatelierele sectoriale 5. Interviuri 6. Atelierul de elaborare a rezultatelor 7. Evenimentul de prezentare a rezultatelor 8. Atelierele de planificare a acţiunilor concrete - după stabilirea și prioritizarea unor acțiuni concrete care pot fi implementate în comunitate, în cadrul unui atelier de lucru este planificată implementarea fiecărei acțiuni decise. Vizitele de evaluare a evoluţiei comunităţii și planificare de acțiuni de dezvoltare Evaluarea intermediară a procesului – la 6 luni și la 1 an, Atelierul Compas – se situează la nivelul planificării strategice a dezvoltării comunităţii. Studiul de caz PACA – va fi tratat în capitolele următoare ale lucrării
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

112

Alte modele de dezvoltare comunitară - care sunt în stadiu de iniţiere în Romania sau care au avut rezultate în Europa şi America:
■ ■ ■

Întreprinderile sociale Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor Corporaţiile de dezvoltare comunitară

În mod sigur nu am epuiza portofoliul modelelor de dezvoltare comunitară implementate deja în România – dar la fel de sigur consider că le-am prezentat pe cele mai importante dintre aceste. O altă categorie de modele, care pe termen lung se pot dovedi ca fiind modele care generează capital social la nivelul comunităţilor din România şi-au arătat deja rezultatele în ţări din Europa sau america şi au început să fie implementate şi în România.

Întreprinderile sociale – funcţionează şi au avut rezultate pozitive în integrarea persoanelor cu dizabilităţi. În ultima perioadă s-a încercat transferul acestui model la nivelul dezvoltării comunitare – ca generator de dezvoltare – fiind generate întreprinderi sociale pentru a sprijini grupuri defavorizate din comunitate sau pentru a promova acțiuni de dezvoltare durabilă precum producerea energiei regenerabile la nivelul comunității. Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor (Corporate Social Responsability) – şi acest model a prins un real trend de dezvoltare în ultimii anii. Concerne mari care investesc în programe sociale sau programe de dezvoltare comunitară – mai ale la nivelul comunităţilor afectate de propriile decizii de dezvoltare economică. Corporaţiile de dezvoltare comunitară – în România dezvoltarea comunitară este încă la nivelul creării şi creşterii unor reţele de dezvoltare comunitară precum: RuralNet, Reţeaua comunităţilor FRDS, Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală - MADR şi diferite alte reţele de beneficiari. În următorii ani vor apărea structuri formale sau informale puternice care vor promova dezvoltarea comunitară şi vor susţine programe (inclusiv la nivel naţional) care să transfere puterea de decizie la nivelul comunităţii şi care vor fi centrate pe creşterea capitalului social al acestor comunităţi.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

113

Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi.

Dacă avem în vedere analiza asupra modelelor de prezentate, analiză raportată la modelul RuralNet – ca proces de dezvoltare comunitară, o primă concluzie pertinentă pe care o putem trage este următoarea: din lipsa experienţei de a derula procese planificate la nivel local, comunităţile nu sunt capabile să planifice un proces complet de dezvoltare comunitară chiar atunci când sunt sprijinite din exterior. Dacă avem în vedere această perspectivă vom observa că puţine din modelele implementate au avut o abordare de proces asupra dezvoltării comunităţii şi, cu excepţia modelelor Matricea comunitară, Catalyse, PACA şi FRDS nici unul nu are în vedere mai mult de două etape ale procesului de dezvoltare comunitară aşa cum îl prezintă modelul RuralNet. În această situaţie, o soluţie viabilă pentru a genera dezvoltare comunitară şi a derula un proces planificat amplu la nivelul unei comunităţi ar putea fi dată de implementarea mai multor modele la nivelul aceleiaşi comunităţi, modele care fiind planificare în faza de implementare a lor devin complementare şi completează procesul de dezvoltare comunitară la nivelul fiecărei comunităţi. Această complementaritate este chiar solicitată de nevoia de dezvoltare a comunităţilor:  După implementarea cu succes a modelului FRDS în foarte multe comunităţi au luat fiinţă organizaţii comunitare sau au fost dezvoltate proiecte de tipul reţele comunitare;  Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară a iniţiat proiecte bazate pe grupuri de iniţiativă şi a continuat abordarea comunităţii privind înfiinţarea de organizații comunitare;  Fundaţia PACT a preferat în cadrul proiectelor de planificare strategică la nivel local acele comunităţi care aveau iniţiate structuri asociative şi care au derulat proiecte comunitare;

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

114

 Asociaţia CRONO s-a implicat în dezvoltarea unei Intercomunalităţi şi a unei structuri GAL într-o regiune unde au fost implementate atât proiecte FRDS cât și proiecte în cadrul PDR – Programul de dezvoltare Rurală  Fundaţia Civitas a sprijinit înfiinţarea de GAL-uri în comunităţile în care Agenţii de dezvoltare locală au avut implicare activă în implementarea de proiecte comunitare  Fundaţia Centrul de Asistenţă Rurală a iniţiat proiecte complementare bazate pe grupuri de iniţiativă diferite la nivelul aceleiaşi comunități (ADL, dezvoltarea serviciilor culturale, Centru de resurse comunitare) Un alt aspect al complementarităţii, aspect care a fost iniţiat în interiorul reţelei RuralNet, este acela al intervenţiei cu modele diferite de către organizaţii diferite. Una dintre comunităţile în care au intervenit mai multe organizaţii în perioada 2001 – 2004 este Giera – judeţul Timiş:  Au fost implementate două proiecte de infrastructură FRDS  Centrul regional pentru Diversitate Etnoculturală a sprijinit dezvoltarea unui grup de iniţiativă local (care s-a înregistrat ca organizație comunitară) şi a finanţat un proiect local  CAR a implementat modelul ADL şi, de asemenea, a finanţat proiecte locale bazate pe grupuri de iniţiativă şi pe parteneriatul public privat. O astfel de abordare complementară a modelelor combinată cu intervenţia diferiţilor agenţi de dezvoltare interni şi externi poate asigura succesul unui proces de dezvoltare comunitară cu rezultate vizibile privind dezvoltarea comunităţii şi cu o creştere sănătoasă a capitalului social al comunităţii.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

115

Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară

Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară este unul dintre cele mai fierbinți aspecte ale unui proces de dezvoltare comunitară bazat pe modele specifice. În momentul de faţă sunt foarte puţine organizaţii (chiar şi la nivelul instituţiilor publice care dezvoltă politici publice) care evaluează impactul propriilor programe la nivelul beneficiarilor acestora. Acest aspect se datorează pe de o parte costurilor ridicate necesare măsurării impactului programelor de dezvoltare, iar pe altă parte lipsei resursei umane în termeni de expertiză şi experienţă privind realizarea studiilor de impact pentru programele de dezvoltare comunitară. Dacă la nivelul diferitelor evaluări de proiecte (finalizate prin rapoartele finale de evaluare) putem vorbi de un oarecare nivel al evaluării impactului la sfârşitul proiectului (expost) – evaluare care are în vedere mai ales indicatorii propuşi în proiect şi nu urmăreşte întotdeauna impactul real asupra beneficiarilor; sau dacă mai există proiecte multianuale care urmăresc periodic impactul pe care îl au în rândul beneficiarilor (ex.: proiectul EuDiS); personal încă nu am citit nici un studiu de impact ex-ante pentru un program sau proiect de dezvoltare comunitară – un studiu care să analizeze impactul pe care îl va avea un proiect înainte de iniţierea implementării acestuia. Următoarea etapă în evoluţia dezvoltării comunitare dar şi sub alte aspecte ale dezvoltării cred că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acţiunile noastre la nivelul comunităţilor. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste creşterea capitalului social al comunităţilor în care sunt implementate programe / proiecte de dezvoltare comunitară riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluţii tehnice şi care abordează oamenii şi comunităţile ca simple instrumente. Dacă ar fi să dau doar câteva argumente ale necesităţii evaluării la nivelul beneficiarului final a impactului programelor şi proiectelor de dezvoltare comunitară, aceste argumente ar fi:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

116

 dacă privim proiectele din perspectiva unor rezultate directe imediate – ele pot fi considerate de dezvoltare comunitară – dar dacă ne uităm la capitalul social al comunităţii şi modalitatea în care acesta a evoluat – putem constata ca acelaşi proiect cu rezultate la nivelul infrastructurii comunitare este mai degrabă unul de „degradare comunitară” în sensul în care erodează capitalul social al comunităţii.  necesitatea evaluării impactului se impune pentru a trage concluzii prind modelul implementat şi a face modificări periodice privind modelul  evaluarea schimbărilor pe care le produce în comunitate pe termen lung orice tip de intervenţie – schimbări care sunt ireversibile.  nevoia de intervenţie suplimentară şi complementară pentru a creşte capitalul social al comunităţii. Pentru exemplificare voi oferi în capitolul de aplicații practice câteva din elementele studiului de impact EuDiS, studiu pe care l-am realizat în perioada 2006 – 2009 (și va continua până în 2011) pentru proiectul European District System – proiect implementat în județul Mehedinți. Acest proiect nu este unul specific de dezvoltare comunitară – el, fiind centrat pe dezvoltarea serviciilor administraţiei locale oferă avantajele unor schimbări majore la nivelul cetăţenilor şi a relaţiei acestora cu Administraţia Publică. Proiectul EuDiS a fost nominalizat în cadrul lucrării Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre Europe de către Comisia Europeană cu ocazia conferinței cu același nume Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre Europe.64

64

Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre Europe, IDABC, Belgium, 2008
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

117

VI. Un model integrat de dezvoltare comunitară bazat pe creșterea capitalului social

• • •

Analiza critică a modelului standard O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe conceptul central al capitalului social Un model în sinteză

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

118

Analiza critică a modelului standard

Întorcându-ne la modelul de bază de la care am plecat și pe care l-am considerat standard putem observa, în urma comparării și poziționării față de diferitele modele practice aplicate în comunitățile rurale din România, avem anumite aspecte pe care acest modelstandard nu le are în vedere cum ar fi: rigoarea și cerințele cercetării metodologice care vin uneori în contradicție cu nevoia abordării participative impuse de dezvoltarea comunitară sau propunerile concrete de instrumente și tehnici de abordare specifice fiecărui model particular, propuneri care pot să îmbunătățească calitatea procesului propus de modelul RuralNet.

Având în vedere că „ne aflăm la începutul procesului de dezvoltare a capacităților de formulare de strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a sistemelor de acțiune colectivă orientate de promovarea strategiilor adoptate”, când sunt dezvoltate o varietate de programe și proiecte la toate nivelurile: internațional, național, regional, local și sectorial65 – avem nevoie de modele structurate de intervenție de lungă durată care să îmbine avantajele demersului științific cu cele ale abordării participative. Aceste modele vor ține seama de anumite etape de parcurs în cadrul oricărui proces participativ de dezvoltare comunitară respectiv „proces de dezvoltare comunitară participativă”66: • • • • Mobilizarea comunității Planificarea acțiunilor Implementarea și experimentarea Monitorizarea și evaluarea De asemenea, un model util atât la nivelul înțelegerii teoretice dar mai ales la nivelul aplicabilității practice nu poate exclude ceea ce prof. Dumitru Sandu numește

65

Zanfin, C., Stoica, L.G., Stănculescu, M.S.(coord.), Proiectarea dezvoltării sociale. Ghid metodologic, MHO, București, 2007 66 Adrian Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

119

„reflexivitatea practicii comunitare67 , capacitatea modelului de a se adapta permanent la realitățile locale, dincolo de principiile și teoriile care stau la baza lui. Aceste realități locale sunt într-o continuă mișcare și evoluție și acoperă o diversitate de pliere ale socialului.

O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe conceptul central al capitalului social

Dezvoltarea comunitară a pornit la drum în România din mediul rural, din nevoia de a sprijini grupurile defavorizate și marginalizate foarte frecvent întâlnite în acest mediu – ruralul românesc însușii este un mediu defavorizat și marginalizat - și de asemenea, a pornit de la aplicațiile și proiectele practice în legătură directă acest mediu defavorizat. În intenția de a acoperi toate fațetele care puteau genera dezvoltarea comunității – dezvoltarea comunitară, așa cum este descrisă ea la nivelul lucrărilor de specialitate, tinde să acopere tot spectrul intervenției și evoluției în ceea ce privește dezvoltarea unei comunități.

Încercarea de reconceptualizare pe care o propun în acest capitol al lucrării, readuce în prim plan idea prezentă frecvent pe parcursul lucrării, dezvoltarea comunitară ca domeniu restrâns al intervenției directe și planificate asupra capitalului social al comunității sau asupra unora dintre elementele acestui tip de capital.

Comunitatea rurală, dacă ne referim la ea – dar putem duce demersul și către alte tipuri de comunități – a pierdut multe din formele de capital: • a pierdut inclusiv startul în acumularea masiva de capital economic de după ^89 (nivelul capitalului economic),

67

„ reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor factorilor implicați în preoces: facilitatori, evaluatori, supervizori,manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc.” – Sandu, D. (coord.), Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

120

resursa naturală – mediul – este și ea în degradare datorită lipsei investițiilor pe de o parte, dar mai ales a culturii și educației ecologice pe de altă parte (capitalul natural – ecologic)

nu a reușit să dezvolte un sistem social care să asigure subzistența propriilor membrii și să creeze protecție socială pentru proprii membrii – legea 416 a venitului minim garantat, este foarte criticată și are mai mult efecte negative. De asemenea, școala este mai degrabă o barieră în dezvoltarea resursei umane locale – în lipsa unor politici coerente de sprijinire a evoluției educaționale a tinerilor din mediul rural care să ofere acestora posibilitatea de a finaliza studii superioare și de a se întoarce ulterior în mediul rural și a unor politic de atragere a potențialului intelectual către mediul rural (nivelul capitalului uman)

În această situație – singura resursă regenerabilă, care dacă o folosești crește, care poate genera dezvoltare la nivelul ruralului – devine capitalul social. El poate genera dezvoltare dacă ne centrăm atenția asupra lui - și urmărim creșterea lui în procese planificate de dezvoltare comunitară, creând și adaptând modele specifice care să genereze capital social la nivel local și dezvoltând politici naționale care să sprijine aplicarea acestor modele în condițiile realității sociale românești.

Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o demonstrez pe parcursul tezei, are următoarele caracteristici: Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat • folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în sensul experiențelor memoriei colective a comunității), • creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în strânsă legătură cu aceste rezultate)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

121

Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia: • • • încrederea reciprocitatea generalizată structurile și rețelele comunitare

De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente care generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:

Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele

Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în derularea lui68: Mobilizarea comunității, Planificarea acțiunilor, Implementarea și experimentarea, Monitorizarea și evaluarea.

Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:  Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează o evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse de schimbarea socială;

68

Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

122

 Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări pozitive la nivelul comunității.  Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și în ceilalți.  Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un cadru benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.  Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în cercetarea sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către comunitate, în dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de proprietate către membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este necesar un proces de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane locale, care își asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.

Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local, specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social. Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în termeni de elemente ale capitalului social.

Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

123

totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de dezvoltare comunitară sau nu?

Un model care are pretenția de a fi aplicat la o realitate socială, va trebui să-l raportăm (orice model dezvoltat) la o structură a capitalului social autohton și să avem în vedere modul în care acest capital a evoluat la nivelul comunității rurale românești odată cu o serie de fenomene cotidiene care a afectat profund structura capitalului social al comunității rurale. Aceste fenomene sunt:

fenomenul migrației interne – care a cunoscut valuri masive din est către vest și către polii mari de dezvoltare, mai ales în perioada comunistă; în valuri care sunt destul de recente și încă nu au permis o asimilare completă a populației imigrante în structurile băștinașe și au dat „fluctuații” și evoluții diferite la nivelul capitalului social;

fenomenul migrației externe – care a avut după ^89 o amploare pe care autoritățile locale și naționale românești nu o cunosc foarte bine la acest moment. Acest fenomen a afectat foarte mult structurile locale, fie că vorbim de forme de asociere tradiționale pe structuri de proprietate (ex.: composesorate), fie că vorbim de instituții locale (ex. afectarea școlii prin plecarea copiilor majoritatea de vârsta grădiniței din țară). Acest fenomen cunoaște în această perioadă un revers – însă destul de slab față de așteptările autorităților,

fenomenul invers de circulație a banilor din extern către satul românesc și acumularea de capital la nivelul comunității rurale. Acest fenomen generează la rândul lui modificări masive în structura de relații a comunității. Schimbarea valorilor la nivel local69 este în legătură strânsă cu schimbarea formei de capital și are o influență foarte mare asupra structurilor care generează capitalul social; dispar forme de organizare și

69

pământul nu mai reprezintă o valoare decât pentru bătrânii satului care nu mai sunt capabili însă să-l muncească – acest lucru se poate observa după suprafața de pământ care rămâne în afara circuitului agricol; suprafață care crește anual.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

124

apar alte forme de organizare, crește ponderea structurilor formale (înregistrate legal) care gestionează bani și scade ponderea structurilor bazate pe încredere.

îmbătrânirea și depopularea satelor – de acest fenomen sunt afectate tot mai multe din satele românești, mai ales cele de munte care aveau și o bogată tradiție, relații de încredere și structuri de relații care indicau un nivel crescut al capitalului social,

situația impusă de Politica Agricolă Comună Europeană care nu lasă nici o șansă agriculturii în fermele familiale mici – aspect care va duce la creșterea populației neocupate în mediul rural – populație care obișnuia să se ocupe cu agricultura de subzistență,

mirajul fondurilor structurale – care fac comunitățile – mai ales la nivelul instituțiilor publice să aștepte infuzia de proiecte Europene

criza mondială care va fi resimțită și la nivelul comunității rurale românești.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

125

VII. Aplicații și cercetări practice care susțin propunerea de model

Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul comunităţii rurale româneşti EuDiS - Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

126

Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul comunităţii rurale româneşti
 Proiect PACA - Mănăstirea Humorului, Suceava
   

Exercițiul PACA Prima întâlnire de evaluare A doua întâlnire de evaluare A treia vizită de evaluare - Atelierul Compas Exercițiul PACA Prima întâlnire de evaluare

 Proiectul PACA – Sucevița, Suceava
 

Proiect PACA - Mănăstirea Humorului, Suceava Introducere - Prezentarea comunității Mănăstirea Humorului Localitatea Mănăstirea Humorului este așezată la 6 km de Gura Hmorului și este alcătuită din satele Mănăstirea Humorului, Pleșa și Poiana Micului. Localitatea se întinde pe 9600 ha și se învecinează cu Sucevița, Gura Humorului, Cacica, Marginea, orașul Solca, Frasin, Frumosu și Vama. Comuna este cunoscută prin Mănăstirea care a dat și numele comunei și paleta de obiceiuri tradițional și meșteșuguri: încondeiatul ouălor de paște, sculptatul în lemn, dogăritul etc. De ce exercițiu PACA la Mănăstirea Humorului. Întreaga regiune Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

127

 potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a exploatării lemnului din pădurile bucovinene  rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști  dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare Inițierea proiectului PACA la Mănăstirea Humorului continuă rezultatele bune ale Proiectului PACA derulat la Sucevița – prezentat ca al doilea studiu de caz.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

128

Exercițiul PACA - 18.02-03.03.200770 Echipa PACA Echipa Locală

Consultanţi:
  

CM

Vasile Deac, sociolog – coordonator echipă Diana Asoltanei, jurnalist Alexandru Pavel, economist

 TL  BC
  

OS VM CS

Derularea Exerciţiului PACA - Toate activităţile exerciţiului PACA s-au derulat conform metodologiei PACA prezentată pe scurt la începutul materialului. Planificarea atelierelor PACA și evidența numărului de participanți. Data 19 februarie 2007 20 februarie 2007 21 februarie 2007 22 februarie 2007 23 februarie 2007 26 februarie 2007 27 februarie 2007 28 februarie 2007 1 martie 2007 Atelier Atelier de formularea ipotezelor Atelier de formularea ipotezelor Atelier de iniţiere Mini-Atelier sectorial: Prelucrarea lemnului Mini-Atelier sectorial: Artizanat Mini-Atelier sectorial: Creșterea animalelor Mini-Atelier sectorial: TURISM Atelier de elaborare a rezultatelor Eveniment de prezentare a rezultatelor Atelier de planificare pentru acţiuni concrete Nr participanți 7+3 consultanţi 4+3 consultanţi 32+3 consultanţi 8+3 consultanţi 11+3 consultanţi 16+4 consultanţi 32+4 consultanţi 7+4 consultanţi 35+4 consultanţi

Interviuri Data 22 februarie 2007 23 februarie 2007
70

Instituţia/Compania SC Antimi SRL SC Nevis Com SRL Casa Rodica SC Mario SRL PF GR

Tip instituţie Pensiune *** Constructor case Pensiune ** Gater sculptor Pictor bisericesc Încondeiere oua

Persoana AB LN RB MM BI GR BG

Raport Exercițiu PACA, Vasile Deac (Coordonator), Centrul de Asistență Rurală - 2007
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

129

PF AI PF AC PF AJ Pf LT Mănăstirea Humorului 26 februarie 2007 SC Intermezzo SRL PF Macovei Cristiana Ocolul Silvic Gura Humorului SC Helgar SRL Dispensarul veterinar Școala I-VIII

Dogar - butoaie Dogar - butoaie Dogar - butoaie Pensiune ** Mănăstire Crescător animale Crescător animale Crescător animale Pensiune **** Pensiune ** Instituţie suport Market Instituţie suport Instituţie suport

AI AC AJ LT PS MN BD BG CC MC NT VM CM LB

27 februarie 2007

Diagnosticul local Stabilirea ipotezelor de lucru – care reprezintă principalele puncte ale diagnosticului local. Acestea rezultă în urma atelierului de formulare a ipotezelor, atelier derulat împreună cu întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți. Ipotezele de lucru / principalele puncte ale diagnosticului 1. Avantajul competitiv local al localității Mănăstirea Humorului este dat de:
  

Meșteșuguri (artizanatul) - păstrarea tehnicilor in rândul localnicilor Mănăstirea Humorului - monumentele istorice – mănăstirile, patrimoniu UNESCO Strat de ozon pur (grosimea stratului de ozon)

2. Puncte tari şi puncte slabe ale zonei sunt: Punctele tari  Bucovina și mănăstirile  Monumentul istoric – Puncte slabe 1. reticența oamenilor la schimbare 2. problema deșeurilor (a rumegușului in special) 3. lipsa unei mașini de stingere a incendiilor
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

130

   

Mănăstirea Ospitalitatea oamenilor Bucătăria bucovineana Produsele de artizanat Aerul nepoluat – stratul de ozon

4. lipsa programelor de împădurire 5. lipsa îndiguirii albiei râului in zona fabricilor de debitare 6. lipsa unui punct de informare turistica legat de agroturismul din localitate 7. lipsa informațiilor – slaba informare a oamenilor 8. slaba comunicare și relaționare cu cei ce derulează activități similare 9. lipsa unei baze de date cu agenții economici din comuna (proprietari de pensiuni, persoane fizice autorizate etc.)

Diagnoza locală rezultă în urma analizei la nivelul sectoarelor de activitate economică – analiză realizată în urma miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai fiecărui sector. Ca urmare a acelorași etape parcurse cu membrii comunității a rezultat și o planificare de activități concrete la nivelul fiecărui sector de activitate și o listă de posibile idei de afaceri la nivelul comunității. Sectorul prelucrarea lemnului Puncte tari Puncte slabe 5. Conştientizarea nevoii de  Legăturile slabe cu celelalte domenii perfecţionare a personalului  Neimplicarea (celor care defrişează, autorităţi 6. Existenţa lemnului de locale, proprietari) în vederea reîmpăduririi prin calitate plantare de puieţi 7. Există o cantitate mare de  Lipsa de viziune pe termen lung lemn  Desconsiderarea problemelor de mediu

Sectorul Artizanat Puncte tari - Există tradiţie - Gamă diversificată de Puncte slabe  Lipsa producţiei şi desfacerii organizate  Lipsa unui atelier de artizanat
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

131

-

produse Numărul mare de clienţi Produsele de artizanat încă se mai cumpără Exista mulţi producători/artizani locali Autenticitatea produselor Materiile prime se găsesc cu uşurinţă

 Aspectul inestetic al locurilor de vânzare  Produsele nu sunt personalizate, lipseşte brandul (eticheta)  Monopolizarea spaţiilor de vânzare a produselor  Majoritatea sunt revânzători = prețuri mari  Au invadat piaţa produsele chinezești, cele de plastic și chiciurile  Produsele de artizanat sunt prea scumpe  Produsele sunt prea încărcate  Promovarea produselor este slabă

Sectorul creşterea animalelor Puncte tari  Păşuni nepoluate  Produse naturale  Numărul mare și diversitatea animalelor (domestice) din comuna Puncte slabe  Nici un producător nu e autorizat  Laptele nu este măsurat corect - la grade  Producătorii actuali sunt în vârstă  Nici un producător local nu cunoaşte legislaţia în domeniu  Nu sunt eficienţi (muncesc mult câştigă puţin)

Sectorul Turism Puncte tari Puncte slabe  Mănăstirile din zonă  Drumul Judeţean Gura Humorului – Suceviţa  Bucătăria Bucovineană  Lipsa unui birou de informare turistică  Zona Bucovinei  Puţine locuri autorizate de luare a mesei  Capacitatea mare de cazare  Lipsa unor programe complete pentru turişti  Ospitalitatea pensiunilor locale  Lipsa posibilităţii de petrecere a timpului  Cadrul natural nepoluat liber  Diversitatea facilităților de  Lipsa traseelor turistice marcate cazare  Slaba colaborare între pensiuni  Pensiuni amenajate la  Lipsa unei pagini web de promovare a zonei standarde calitative  Slaba implicare a Administraţiei Publice în  Tradiţia locală promovarea Mănăstirii Humorului  Invidia dintre cei care oferă cazare

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

132

Instituţii de suport Puncte tari Puncte slabe  Există  Neimplicarea primăriei in diverse acțiuni acţiuni în special in transport local organizarea unor evenimente de promovare a localităţii bine dezvoltat  Canalizarea inutilizabila – 7 carduri (+)  Taxa hotelieră impusă de Primărie  Există  Neimplicarea Autorităţilor locale în activitatea de turism și in mijloace de sprijinirea pensiunilor transport în  Prea multe hârtii, birocraţia comun de  Lipsa unui program bine stabilit al mijloacelor de transport în toate comun - 3 carduri categoriile (+)  Colectarea deficitara a deşeurilor menajere  Retrocedarea  Lipsa unei mașini de stingere a incendiilor pădurilor (+)  Lipsa unui bazin cu apă pentru incendii  Controlul  Neimplicarea Salvamontului, deși este plătit medical (+)  Ineficienţa poliţiei  Lipsa unui cabinet stomatologic – 2 carduri  Lipsa unei farmacii cu program prelungit – 2 carduri  Insuficienţa cadrelor medicale şi a celor veterinare – 2 carduri  Inexistenta unor programe de formare şi iniţiere în meseriile tradiționale în şcoală Oportunităţi de afaceri identificate în timpul miniatelierelor și interviurilor.
     

Un restaurant local – pentru a acoperi nevoia de servire a mesei Zona de agrement cu posibilitate de a închiria diverse echipamente Spaţii pentru închiriat (comercializare produse artizanat) Firmă specializată pe prelucrarea lemnului – produs finit Brichetarea rumeguşului - pentru reducerea poluării Amenajarea unui Muzeu etnografic

Planificarea propunerilor de dezvoltare Sector Turism
  

Asocierea pensiunilor Un festival local Mediatizare mai bună a zonei
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

133

     

Realizarea unei zone de agrement Birou de informare turistică în centrul G.H. Realizarea unui studiu de piaţă privind preferinţele turiştilor Atelier meşteşugăresc şi expoziţie cu vânzare Organizarea unor programe de agrement complete O bază de date cu toate locurile de cazare şi paturile

Asocierea pensiunilor CUM SE POATE REALIZA?

Planificarea de activităţi practice pentru anul 2007 pentru a identifica oportunităţi pentru îmbunătăţirea experienţei Pensiunilor O întâlnire pentru stabilirea unor reguli de funcționare Centrarea pe activităţile planificate nu pe statut.

 

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?  Pensiunea Passiflora  Casa Lucia  Casa Crăciun  Oricare pensiune din G.H. CE REZULTATE OBŢINEM?  Servicii turistice de calitate  Turişti mai mulţi  O mai bună promovare a zonei şi a pensiunilor din Asociaţie (pagină web, hartă a zonei şi pensiunilor, promovare în media)  Instruirea personalului de la Pensiuni  Sprijinirea intrării în legalitate a pensiunilor

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

134

Realizarea unui festival local CUM SE POATE REALIZA?  Stabilirea unui grup de iniţiativă local care să coordoneze activitatea de realizare a festivalului  Stabilirea datei şi denumirii festivalului  Implicarea Administraţiei Publice în susţinerea festivalului CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
  

Asociaţia Pensiunile locale Administraţia Publică

CE REZULTATE OBŢINEM? 1. Publicitate 2. Turişti 3. Profit 4. Parteneriate cu alte comunităţi care au astfel de festivaluri 5. Întărirea relaţiilor între localnici Mediatizarea zonei şi a pensiunilor CUM SE POATE REALIZA? 1. Web Site de prezentare cu informaţii despre zonă şi pagină de prezentare a fiecărei pensiuni 2. Broşură de prezentare 3. Contactul cu agenţii de turism din ţară şi străinătate CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?  Un responsabil din cadrul Asociaţiei Pensiunilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

135

CE REZULTATE OBŢINEM? Creşterea numărului de turişti Colaborare între pensiuni Creşterea profitului din turism Broşură de prezentate Pagina web

Realizarea unei zone de agreement CUM SE POATE REALIZA? Investiţie a consiliului local – identificarea unei finanţări Oferirea unui spaţiu şi scoaterea la licitaţie a afacerii Afacere privată

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?  Firmă privată cu sprijinul APL CE REZULTATE OBŢINEM? Posibilitate mare de câştig Creşterea numărului de turişti Pachet diversificat pentru turişti Creşterea timpului petrecut de turişti în localitate Profit

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

136

Planul de activități realizat.
Nr crt 1 2 3. Propunere Asocierea pensiunilor Festival local Activităţi 1 întâlnire: 10.03.2007, 11h 1 întâlnire: 10.03.2007, 11h Site web – internet româno-englez Broșura/pliant publicitar Realizarea unei baze de date complete cu toate pensiunile turistice din Mănăstirea Humorului Termene 3 luni 5 luni 3 luni 8 luni 2 luni Responsabil TL Pensiunea Casa Lucia TC (L) și CE TL CE GM ZA Colaboratori Toți membri care vor sa facă parte din asociație DC MV

Mediatizarea mai buna a zonei

Realizarea unui punct de informare in Mănăstirea Humorului

1 an (februarie 2007)

CS

MB (d-na MB pune la dispoziție o camera/spațiu (cu acces la strada princip.) pt. constituirea punctului de informare)

Colaborarea cu Centrul de Informare din Voroneț

1 luna 1 săptămân ă pt. întâlnire cu primarul Max. 1 an 5 luni – 2 trasee

MB

Harta locului

GM

Parc de joaca pentru copii Marcat trasee turistice pentru locuri deja existente 4. Amenajarea unor locuri de agrement Propunere către directorul scolii locale: amenajarea terenului de sport al scolii și folosirea acestuia, după ore, de către clienții pensiunilor Organizarea unor programe complete/ complexe de agrement - luna martie 2007 pentru realizarea și multiplicarea chestionarului - realizarea studiului

LT DC

Primăria și Consiliul Local (CL)

1 săpt. 1 an

GM DC

Oricine dorește sa ajute

7 luni 1 luna aprilie sept.2007 (oct.)

DC

5.

6.

Realizarea unui studiu de piață/ de identificare a nevoilor clienților Înființarea unui atelier meșteșugăre sc cu punct de vânzare

CS

Vasile Deac (sprijin în realizarea chestionarului)

Podul casei

5 luni

CS

Artizanii locali

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

137

Sectorul Prelucrarea Lemnului Propuneri identificate  Asocierea procesatorilor din industria lemnului de la Mănăstirea Humorului  Prezentarea atractivă (design, aspect comercial) a produselor finite  Cumpărarea unei instalaţii de brichetare  Prelucrarea lemnului brut în vederea creşterii profitului  Asocierea în vederea accesării programelor de împădurire  Eficientizarea muncii Asocierea procesatorilor locali pentru derularea de activităţi CUM SE POATE REALIZA? Lucru în comun pentru dezvoltarea unor activităţi cu interes pentru toată lumea

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?

SC Kama SRL împreună cu alţi procesatori interesaţi din Mănăstirea Humorului

CE REZULTATE OBŢINEM? Studiu de piaţă (unde se mai poate vinde, ce preţ ar avea brichetele, ce cantitate de lemn mai este disponibilă, ce produse finit ar putea fi dezvoltate) Acces la fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene Promovare internă şi externă Afaceri de mare anvergură Reprezentare în faţa autorităţilor locale Accesarea fondurilor destinate programelor de împădurire Creşterea profitului

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

138

Prelucrarea lemnului în vederea obţinerii de produse finite CUM SE POATE REALIZA? Prin investiţii în tehnologie Prin investiţii în calificarea angajaţilor Ca afacere privată

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Asociaţia procesatorilor de lemn din Mănăstirea Humorului

CE REZULTATE OBŢINEM? Profit mare la muncă mai puţină-eficientizarea muncii Clienţi numeroşi Piaţă de desfacere diversificată Protejarea resurselor naturale pe termen lung

Să cumpere o instalaţie de brichetare CUM SE POATE REALIZA?
  

Prin asociere Obţinerea unei finanţări nerambursabile Împrumut bancar

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Una dintre firmele care au gater

CE REZULTATE OBŢINEM? Un produs-combustibil solid ieftin Noi locuri de muncă
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

139

-

Profit Reducerea amenzilor Rezolvarea problemei depozitării rumeguşului Reducerea poluării

Planul de activități realizat.
Nr. crt . 1 Propunere Asocierea procesatorilor de lemn din Mănăstirea Humorului Achiziționarea unei instalații pentru brichetat rumeguș Asocierea in vederea accesării programelor de împădurire Activităţi Termene Responsabil Colaboratori Toți membri care vor sa facă parte din asociație (HC,HV, CG, BD, BD )

1 întâlnire: 15.03.2007 Se încearcă scrierea unei cereri de finanțare in vederea obținerii unei finanțări nerambursabile

3 luni

BCa

2

4 luni In cursul anului 2007

Sc KAMA SRL

Oricine e interesat

3.

HV

Sectorul – Creșterea animalelor Propuneri identificate Îmbunătăţirea sistemului de colectare a laptelui şi a relaţiei cu procesatorii Conservarea şi prezervarea păşunilor nepoluate Asocierea producătorilor şi crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului Autorizarea imediată şi intrarea în legalitate a producătorilor şi crescătorilor de animale

   

Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol, FEADR (fostul SAPARD), reprezentanţii firmei La Dorna etc.) Certificare de produs ecologic

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

140

Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol, FEADR (fostul SAPARD), reprezentanţii firmei La Dorna etc.) CUM SE POATE REALIZA? Organizarea imediată a unei campanii de informare Întâlnire între producătorii locali şi procesatori CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Un crescător de animale care să organizeze întâlnirea şi să invite următoarele instituţii: Primăria Direcţia Agricolă de Dezvoltare Rurală Fosta agenţie SAPARD din Suceava

CE REZULTATE OBŢINEM? Informarea cu privire la criteriile Uniunii Europene vis-a-vis de avizele ce trebuiesc obţinute Obţinerea tuturor autorizaţiilor de funcţionare Cunoaşterea oportunităţilor cu privire la obţinerea de finanţări nerambursabile în vederea realizării unor micro-ferme la Mănăstirea Humorului

Asocierea producătorilor-crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului CUM SE POATE REALIZA? Printr-o întâlnire finalizată cu decizia de asociere a crescătorilor locali

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

141

-

Medicul veterinar Crescătorii şi producătorii locali dintre care unul să devină liderul lor

CE REZULTATE OBŢINEM? O asociaţie funcţională Un acces mai uşor la informaţii foarte importante pentru crescători Negocierea în comun a preţului produselor animaliere faţă de procesatori Profit prin vânzarea unei cantităţi mari de produse naturale Acces la fondurile Uniunii Europene şi la bănci (credite) Iniţierea certificării produselor ECO

Îmbunătăţirea sistemului de colectare a laptelui şi a relaţiei cu procesatorii CUM SE POATE REALIZA? Printr-o întâlnire între crescătorii de animale şi procesatori Asocierea în vederea achiziţionării unei linii de distribuţie.

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Unul dintre producători care să organizeze o întâlnire pentru identificarea unei soluţii şi să invite Primăria, Medicul veterinar, pe cei care preiau laptele, producătorii. CE REZULTATE OBŢINEM? Preţuri mai mari pentru produsele ce vor fi comercializate Desfacerea mai rapidă şi pe o arie mai mare a produselor Măsurarea corectă a laptelui Profit (în urma realizării de cantităţi mai mari de produse)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

142

Planul de activităţi
Nr. crt. 1 2

Propunere Întâlnire cu primarul Invitarea dl. Juravlea de la Direcția Agricola Suceava

Activităţi Pregătirea unei informări publice Activitatea va fi planificata la întâlnirea cu Primarul

Termene Sf. aprilie

Responsabil JG

Colaboratori UF UV TC

Sectorul Artizanat Propuneri identificate  Vânzarea produselor prin intermediul pensiunilor - în spaţii amenajate la pensiuni  Organizarea spaţiilor de vânzare  Deschiderea unui muzeu în sat  Înfiinţarea unui atelier de artizanat în cadrul Şcolii din G.H.

VÂNZAREA produselor prin intermediul pensiunilor CUM SE POATE REALIZA? Încheierea unui parteneriat între artizani şi pensiuni Înfiinţarea Asociaţiei artizanilor (sau pensiunilor) din G.H. Amenajarea unui spaţiu special de vânzare în fiecare pensiune

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Asociaţia artizanilor locali (sau pensiunilor)

CE REZULTATE OBŢINEM?  Creşterea profitului pensiunilor şi artizanilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

143

 Facilitarea personalizării produselor şi creării brandului “M.H.”  O promovare mai bună, mai organizată  Creşterea profitabilităţii produsului  Atragerea turiştilor  Creşterea calităţii produselor de artizanat ORGANIZAREA spaţiilor de vânzare CUM SE POATE REALIZA?

Implicarea producătorilor, vânzătorilor şi autorităţilor locale în amenajarea unor spaţii adecvate pentru vânzarea produselor

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Primăria şi persoanele interesate din jurul Mănăstirii

CE REZULTATE OBŢINEM?
-

Creşterea calităţii produselor O mai bună prezentare, mai estetică Creșterea vânzărilor Creşterea numărului de puncte de desfacere Revitalizarea sectorului Profit pentru artizani

DESCHIDEREA unui muzeu în comună CUM SE POATE REALIZA? Încheierea unui parteneriat cu proprietarul unei case tradiţionale Ca afacere

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

144

-

Proprietarii unor astfel case

CE REZULTATE OBŢINEM?
    

Un nou pol de atracție pentru turişti Diversificarea ofertei turistice Vânzarea produselor Conservarea tradiţiei O mai bună promovare şi mediatizare

INFIINTAREA unui Atelier de Artizanat în Şcoală CUM SE POATE REALIZA?  Obţinerea unei finanţări pentru amenajarea şi dotarea atelierului  Organizarea atelierului sub forma unui cerc sau discipline opționale în programul Şcolii CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL? Directorul Şcolii în parteneriat cu artizanii locali

CE REZULTATE OBŢINEM?
− − − − − −

Învăţarea tradiţiei de către copii şi perpetuarea acesteia Stârnirea interesului copiilor Diversificarea ofertei turistice Schimburi de experiență în străinătate pentru copii O mai buna promovare Bani

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

145

Plan de Acţiune
Propunere Activităţi Întâlnire intre artizani și proprietarii de pensiuni la Casa Crăciun. Fiecare participant aduce un platou cu mâncare. Fiecare artizan aduce o lista cu produsele pe care le face sau le poate face. Scopul întâlnirii este de a vedea cum, ce produse și prin ce pensiuni se pot vinde aceste produse și de a lua o decizie in acest sens. Amenajarea unui spațiu de expoziție in fiecare pensiune Vom ști ca am demarat când vor exista parteneriate/contracte concrete intre pensiuni și artizani și când primele produse vor fi vândute prin intermediul pensiunilor Întâlnire intre artizani/producători și autoritățile locale Hotărâre de consiliu in sensul concesionarii unor spatii pentru amenajare (intre mănăstire și parcare) Obținerea autorizațiilor de către cei interesați Construirea spatiilor și amenajarea lor Termene Responsabil Colaboratori

Vânzarea produselor prin intermediul pensiunilor, in spatii amenajate la pensiuni

18 martie, ora 16 - întâlnirea

DD GB MC

Pensiunile și artizanii

Organizarea spatiilor de vânzare pentru produse de artizanat locale

25 martie, ora 16:00 întâlnirea Pana in septembrie obținerea autorizațiilor și începerea construirii spatiilor 15 martie, ora 15:00 întâlnirea artizanilor cu Nelu Popa Angajarea unei persoane, amenajarea spațiului de desfacere, borderou de achiziții și deschiderea muzeului viu pana la începutul lunii iunie

D-na ME de întâlnire Artizanii și primăria - de hotărârea de consiliu, autorizații și construirea spatiilor

Artizanii, consiliul local, respective primăria și eventual cei ce prelucrează lemnul (gaterele)

Deschiderea unui muzeu in sat

Întâlnire la domnul NP acasă in data de 11 martie, ora 15:00 Angajarea unei persoane de către dl. Nelu pentru supravegherea și administrarea casei/ muzeului viu Amenajarea unui spațiu de desfacere in sura și in spatele casei Borderou de achiziții pentru produse Vom ști ca s-a realizat in momentul inaugurării muzeului viu (se poate organiza un eveniment de inaugurare)

NP

Artizanii cu dl NP dar și pensiunile pentru ca sunt direct interesate

Înființarea unui atelier de artizanat in cadrul scolii

Elaborarea unui proiect de înființare a unui astfel de proiect și depunerea lui spre finanțare ( a se vedea finanțările puse la dispoziție de Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Învățământului și cele ale Uniunii Europene și alți finanțatori). 2. Amenajarea și dotarea atelierului cu scule și materiale (lâna, ață, vopsele, lemn etc.). 3. Munca/practica efectiva in cadrul atelierului. 4. Schimburi de experiență în străinătate Vom ști ca am demarat in momentul finanțării proiectului.

1.

Termen mediu

Directorul scolii, MC CS

Școala, artizanii

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

146

Alte activităţi PACA Cu ocazia întâlnirii de Evaluare de la Suceviţa am organizat un schimb de experienţă prin participarea a 2 membrii din echipa locală G.H. la activitatea de la Suceviţa: Carmen Sava şi Mihaela Crăciun Observaţii generale legate de derularea şi metodologia exerciţiului PACA

Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare economice relevante pentru exerciţiul PACA O planificare şi o documentare mult mai concretă înainte de începerea exerciţiului Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exerciţiului Stabilirea unui forum de discuţie cu ceilalți consultanţi PACA pentru discutarea unor idei legate de exerciţiul PACA

• • •

Vizitele de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA Evaluarea exerciţiului PACA Pentru evaluarea exercițiului PACA a fost planificată o vizită în termen de 6 luni de la finalizarea exerciţiului pentru a sprijini echipa locala PACA şi cei care şi-au asumat realizarea unor sarcini.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

147

Prima întâlnire de evaluare – 23 august 200771 Realizări în urma exercițiului PACA Înființarea Asociației Pensiunilor din Mănăstirea Humorului – pentru înființarea acesteia au avut loc 5 întâlniri ale membrilor pensiunilor. Încă mai sunt câteva probleme de rezolvat privind înființarea Asociației:  rezervarea denumirii a fost obținută  este necesară stabilirea unui sediu pentru Asociație  sunt căutate soluții pentru activitatea de contabilitate a Asociației  mai sunt membrii care nu au completat listele cu toate datele necesare Realizarea Paginii web de promovare a pensiunilor locale – www.pensiunimanastireahumorului.ro Punctul de informare turistică – a fost realizat în Parcarea Mănăstirii de către un vânzător privat de produse artizanale. Baza de date cu pensiunile locale – a fost realizată o bază de date și de asemenea un instrument (chestionar) care va fi completat anual de proprietarii de pensiuni. În celelalte domenii (Industria lemnului, Creșterea animalelor și Artizanat) nu a existat suficient interes pentru a dezvolta ceva organizat.

71

Raport vizită de evaluare, Vasile Deac, Centrul de Asistență Rurală, 2007
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

148

Planificarea Activităților pentru perioada următoare – a ținut cont de interesul actorilor locali implicați dar și de nevoia de dezvoltare la nivel local. La acest al doilea exercițiu de planificare vom putea observa mult mai mult realism in planificarea activităților locale. Activități planificate:

Realizarea unui festival local de Crăciun în asociere cu Primăria și cu ajutorul d-lui senator Flutur. Realizarea unei broșuri de prezentare a tuturor pensiunilor din Mănăstirea Humorului (chiar dacă nu fac parte din Asociație) - Mihaela Crăciun se ocupa cu organizarea pentru realizarea de pliante. Participarea la un târgul turismului Bucovinean cu un stand oferit de către d-na Moțoc – membră a Asociației Realizarea unei baze de date cu privire la serviciile care pot fi oferite la nivelul comunității ( ATV, plimbări cu trăsura, cu sania, poneiul, vizite la dogari, atelier de țesut, drumeții peste munte) până la data de 10 septembrie. Responsabilitate asumata de către dl. D.C. Realizarea unei hărți a localității de către Primărie. Asociația va discuta să aducă suplimentări financiare prin contracte de promovare turistică. Realizarea unui parc de joacă pentru copii – există în acest sens o Hotărâre a Consiliului Local în vederea înființării unui parc de joacă pentru copii.

Alte probleme/aspecte care vor fi avute în vedere:
− − −

turismul la negru și racolarea turiștilor din fața mănăstirii colaborarea cu sectorul artizanat lipsa marcajelor și traseelor turistice - există tineri care pot oferi servicii de ghizi turistici

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

149

Studiu de caz Proiect PACA - Sucevița, Suceava Introducere Prezentarea comunității Sucevița Sucevița este situată în Nordul Bucovinei, învecinându-se cu Marginea, Mănăstirea Humorului, Orașul Solca, Putna, Moldovița. Este recunoscută prin Mănăstirea Sucevița, tradițiile locale și vestita ceramică neagră produsă la Marginea. De ce exercițiu PACA la Sucevița. Situarea ei în regiunea Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:  potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a exploatării lemnului din pădurile bucovinene  rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști  dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare Inițierea proiectului PACA la Sucevița se datorează și unei inițiative locale – a grupului coordonat de doamna P.C., pensionară vrea să realizeze ceva pentru comunitatea sa.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

150

Exercițiul PACA - 05 – 15 decembrie 200572 Echipa PACA

Echipa Locală CP MS LV FL

Consultanţi:  Ioana Popescu  Cristina Gaşpar  Cristina Cristodorescu

Derularea Exerciţiului PACA - toate activităţile exerciţiului PACA s-au derulat conform metodologiei PACA. Ateliere Data 5 decembrie 2005 7 decembrie 2005 8 decembrie 2005 9 decembrie 2005 12 decembrie 2005 13 decembrie 2005 14 decembrie 2005 15 decembrie 2005 Atelier Atelier de formularea ipotezelor Atelier de iniţiere Mini-Atelier sectorial: TURISM Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA ALIMENTARĂ Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA PRELUCRARE A LEMNULUI Mini-Atelier sectorial: CONSTRUCŢII Atelier de elaborare a rezultatelor Eveniment de prezentare a rezultatelor Atelier de planificare pentru acţiuni concrete Nr participanți 4+3 consultanţi 41+3 consultanţi 23+3 consultanţi 5+3 consultanţi 4+3 consultanţi 3+3 consultanţi 5+4 consultanţi 40+4 consultanţi

72

Raport exercițiu PACA, Ioana Popescu (coordonator), Centrul de Asistență Rurală, 2005
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

151

Interviuri Data Instituţia/Compania Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Rădăuți Pensiunea Poiana de Vis Pensiunea Venera Hotel Plai de Dor SC Killer SRL 9 decembrie 2005 Tip instituţie Persoana Instituţie de suport CI Pensiune *** Pensiune ** Hotel **** Firmă procesare carne Firmă procesare lapte SC NC VC CV DS CD FD

8 decembrie 2005

SC Zada Prodcom SRL Asociaţia de Turism Bucovina

Instituţie de suport CC Instituţie de suport BA Gatere Firmă Construcţii şi electrocasnice Firmă Construcţii Firma Jaluzele GGl CD BD VA

12 decembrie 2005

Ocol Silvic Marginea SC Gridoma SRL SC Marelvi Impex SRL

13 decembrie 2005

SC Comtranscom SA SC Alexiana Grup SA

Diagnosticul local - Principalele puncte ale diagnosticului Stabilirea ipotezelor de lucru – în urma atelierului de formulare a ipotezelor împreună cu întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți. În urma atelierului au rezultat următoarele ipoteze privind dezvoltarea locală: I1.Avantajul competitiv local este dat de:  Ceramica Neagra de Marginea  Băutura alcoolică – SABAR Afinată produsă la Distileria Rădăuţi  Mănăstiri cu frescă exterioară

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

152

I2.Puncte tari şi puncte slabe ale zonei au fost identificate ca fiind: Puncte tari  existenţa brandului Bucovina – ţara mănăstirilor  turismul  ceramica de Marginea  mănăstirile cu pictură exterioară Puncte slabe - lipsa de comunicare între agenţi economici - lipsa de publicitate şi promovare a zonei - lipsa de asociere a actorilor locali - lipsa de informaţii în turism - lipsa bazei de date cu agenţi economici

Analiza la nivelul sectoarelor de activitate economică – analiză realizată în urma miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai fiecărui sector. Sectorul turism Puncte tari Puncte slabe  dorinţa de asociere  lipsa unui punct de informare turistic în zonă  colaborare între pensiuni  număr mic de posibilităţi de agrement în zonă  puternica motivaţie a  nefructificarea condiţiilor naturale de agrement proprietarilor de pensiuni  servicii slab dezvoltate  dorinţa de dezvoltare  nevalorificarea ceramicii Marginea (neincluderea  ospitalitatea deosebită în pachete turistice)  promovare şi recomandare  neantrenarea turiștilor în activităţi de artizanat reciprocă  slaba promovare a zonei la nivel naţional  există persoane care să  lipsa de informare şi publicitate preia iniţiativa  inexistenţa unei asociaţii a pensiunilor  sprijin din partea  inexistenţa unor contracte negociate cu furnizori autorităţii locale  slaba colaborare cu agenţii mari de turism

Sectorul industria alimentară Puncte tari  zonă cu potenţial de materii prime ecologice  nevoia şi intenţia de asociere  interes pentru colaborare cu sectorul turistic (pensiuni) Puncte slabe  lipsa de colaborare cu potenţialii clienţi permanenţi din zonă  slaba colaborare a producătorilor locali cu sectorul turistic  slaba diversificare a ofertei de produse alimentare  slaba promovare a ofertei producătorilor locali  inexistenţa unei baze de date cu agenţii economici  inexistenţa unei asocieri a procesatorilor locali  cursuri de formare neadaptate la nevoile existente

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

153

Sectorul de prelucrare a lemnului Puncte tari  experienţă şi expertiză în administrarea fondului forestier al ocolului silvic  material de construcţii sănătos şi călduros  plantarea de puieţi în pădurile particulare Sectorul de construcţii Puncte tari  dezvoltarea turismului a condus la dezvoltarea construcţiilor în zonă  arhitectură modernă cu accente tradiţionale  putere financiară ridicată Instituţii de suport Puncte tari Primăria Suceviţa Centrul de educaţie şi cercetare în turism Hotel Popas Turistic Bucovina Asociaţia de Turism Bucovina prin consolidarea brand-ului Bucovina Oportunităţi de afaceri
− −

Puncte slabe  existenţa unor materiale de substituţie mai ieftine din import  tăieri masive din păduri private

Puncte slabe  relaţia cu Camera de Comerţ Rădăuţi este foarte slabă  piaţa neagră  nu există construcţii la cheie

Puncte slabe  cursuri de perfecţionare pentru industria alimentară inexistente  slaba promovare a firmelor mici de către Camera de Comerţ Rădăuţi  legislaţie neclară  raporturi slabe cu instituţiile bancare

crearea unei agenţii de turism locale crearea unei oferte de „catering” pentru echipele din domeniul construcțiilor care lucrează în locaţii mobile crearea de servicii de leasing pentru construcţii (în special pentru tineri) creare de mobilier pentru spaţii de joacă

− −

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

154

Planificarea propunerilor (prezentare parțială a rezultatelor exercițiului PACA) Instituţii de suport I. Crearea unui centru de informare turistică în Suceviţa
   

cum se poate realiza? implicarea celor două părţi în pregătirea documentaţiei şi operaţionalizarea centrului identificarea locaţiei permanente pentru construirea centrului înfiinţarea centrului într-o locaţie temporară până la construcţia propriu-zisă a sediului permanent cine poate să fie responsabil?

 primăria Sucevița  asociaţia pensiunilor  agenţii economici din turism ce rezultate obţinem?

 − −

turism bine organizat informare eficientă a turiştilor

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

155

Propunere

Crearea unui centru de informare turistică în Sucevița, prin parteneriat public – privat (primăria Sucevița – asociaţia de pensiuni)

Activităţi Pentru locaţia permanentă  Identificarea unei locaţii potrivite pentru construirea clădirii  Identificarea resurselor financiare şi materiale - bugetul local, sponsori, gatere, cărămidă, ciment  Operaţionalizarea centrului Pentru locaţia temporară  Identificarea unei locaţii temporare potrivite:  căminul cultural (bibliotecă)  şcoala 2. Stabilirea unui program comun pentru funcţionarea centrului de informare (persoana care va fi în centrul de informare turistică - se va face pe bază de voluntariat prin rotaţie, astfel încât fiecare pensiune să –i vină rândul atunci când este posibil) 3.Promovarea pensiunilor – baza de date cu pensiuni 4.Promovarea pachetului turistic (informaţii cu oferte de agrement) 5.Realizarea unei expoziţii permanente cu produse tradiţionale locale (elaborarea unei liste cu produse ce pot fi expuse) 6.Promovarea evenimentelor culturale organizate in Rădăuți (lista cu evenimentele culturale organizate în Rădăuţi de la Primăria Rădăuţi)

Termene

Responsabil

Colaboratori

Primăria Suceviţa

Asociaţia pensiunilor

Primăria Suceviţa

Asociaţia pensiunilor

15 aprilie

Pensiunea “Poiana Mărului”

Asociaţia pensiunilor

a se vedea propunerea unde e descrisă această activ a se vedea propunerea unde e descrisă această activ 15 aprilie Pensiunea – d-na MR Asociaţia pensiunilor

a se vedea propunerea unde e descrisă această activitate

II. Elaborarea unei baze de date cu agenţi economici locali
   

cum se poate realiza? cu sprijinul camerei de comerţ din Rădăuți obţinerea listei cu agenţi economici locali de la primării crearea unei structuri a bazei de date şi a unui soft care să permită căutarea în funcţie de diverse caracteristici publicarea bazei de date online cu acces gratuit menținerea şi actualizarea permanentă a bazei de date cine poate să fie responsabil? camera de comerţ Rădăuți primăriile

 

  

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

156

ce rezultate obţinem?

 informare corectă  creşterea competiţiei între agenţii economici  îmbunătăţirea colaborării între actorii locali  identificarea rapidă a actorilor locali Observaţii generale legate de derularea şi metodologia exerciţiului PACA

Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare economice relevante pentru exerciţiul PACA O planificare şi o documentare mult mai concretă înainte de începerea exerciţiului Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exerciţiului Stabilirea unui forum de discuţie cu ceilalți consultanţi PACA pentru discutarea unor idei legate de exerciţiul PACA

  

Alte activități PACA În timpul exerciţiului PACA am fost contactaţi de reprezentanţi ai Ministerului Turismului care au manifestat interes în realizarea unui exerciţiu PACA în Sighet (Maramureş) şi Sibiu.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

157

Evaluarea rezultatelor obținute în urma Exercițiului PACA Planificarea evaluării În urma discuţiilor cu dl. Jorg Stamer – expert PACA - planificăm realizarea a trei vizite în termen de 6 luni de la finalizarea exerciţiului PACA pentru a sprijini echipa locala PACA şi cei care şi-au asumat realizarea unor sarcini.

Prima vizită de evaluare – 25 – 28 Februarie 200673

Echipa Locală PACA
  

Facilitator:

CP MS LV

Ioana Popescu

Activitatea de evaluare a constat în interviuri nestructurate cu membrii echipei locale și cu membrii ai Asociației pentru Turism și Dezvoltare Locală Sucevița (asociație formată ca urmare a Exercițiului PACA) De asemenea, tot pentru evaluarea exercițiului PACA a fost organizat un focus grup cu membrii Asociației  CP  RP  MS  CS  LV  DC  ZC  VB
73

Raport vizită evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

158

Activitățile derulate în cadrul proiectului PACA (ca urmare a Exercițiului PACA) în perioada decembrie 2005 – februarie 2006.  Înființarea Asociației pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală cu 32 membrii; care are ca misiune – promovarea și dezvoltarea unui turism tradițional de calitate.  Organizarea unei petreceri locale pentru celebrarea înființării Asociației – fiecare membru al Asociației a adus specialități culinare cu care s-a organizat o expoziție culinară  Stabilirea unei colaborări cu Green Network  Activitate de Crăciun – Asociația a oferit dulciuri elevilor din Sucevița  Colaborare bună cu TVR Iași, Radio România Actualități pentru promovarea zonei  Îmbunătățirea relației cu Consiliul Județean și Prefectura  Inițierea unei colaborări cu Centrul de Formare Bucovina  Colaborarea cu Agenția Națională de Turism – realizarea unui schimb de experiență cu pensiuni din Maramureș  Întâlniri periodice între membrii Asociației pentru rezolvarea problemelor apărute și pentru schimbul de idei  Colaborarea cu școala pentru realizarea de obiecte artizanale și a unui grup de dans  Baza de date cu capacitatea de cazare din Sucevița (paturi disponibile)  Identificarea locației pentru un punct de informare turistică (în parcarea mănăstirii)  Pregătirea pentru participarea la Festivalul de la Ciocănești (cu ouă încondeiate – 5 martie)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

159

Replanificarea activităților stabilite în urma Exercițiului PACA Dezvoltarea imaginii Asociației
Nr 1 Propuneri Pagina web Activități Stabilirea structurii standard a paginii Obținerea informațiilor despre pensiuni: număr camere, băi, poze etc. Organizarea informației și crearea unui pachet turistic unitar Publicarea informațiilor pe web Actualizarea permanentă a informațiilor 2 Editarea unui pliant de promovare Sigla Asociației Promovarea Pregătirea informațiilor culese pentru web pentru realizarea pliantului Contractarea editurii și tipărirea 3 Propuneri de siglă făcute de elevii Școlii de Arte Stabilirea siglei finale 4 Organizarea unei baze de date cu informații despre Asociație, diverse evenimente locale și regionale și turiștii Cooperarea cu mass-media locală și națională Termen 27.02.06 11.03.06 Responsabil Popas Bucovina FL C C și B Colaboratori

15.03.06

C

Primăria Sucevița LV.

20.03.06 La 6 luni 30.03.06

Popas Bucovina FL Popas Bucovina FL Popas Bucovina FL Asociația RP Asociația CP

15.04.06 24.03.06 26.03.06

CP

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

160

2. Elaborarea unui pachet turistic

Activități Formarea a 6 operatori (ghizi) turistici – persoane fără un loc de muncă din Sucevița Amenajarea unui spațiu de recreere în pădure – la Casa Motrescu Organizarea de seri culturala la Hanul Mărioarei, Hanul Sucevița și Popas Bucovina. Școala va participa cu ansamblul de dansuri și muzică folk Ofertă de Stană turistică pentru operatorii de turism (5% vor reveni Asociației) Ofertă de vizite la muzeul etnografic Sucevița Ofertă de baby sitter pentru copiii turiștilor – furnizată de cadre didactice locale Ofertă de vizitare a caselor tradiționale Ofertă de vizită deasupra zonei cu avionul (necesită asigurare) – 5% să revină asociației Acțiunea bicicleta – expediție pe bicicletă

Termen 30.03.06

Responsabil Asociația B&B Ci. S

Colaboratori C. S. Primarul comunei Administrația Publică Locală Primăria Rădăuți

Mai - Iunie

Datele vor fi C stabilite ulterior Iulie August 30 Martie 30 Martie 30 Martie 30 Martie 30 Martie Comitetul director Ci. Comitetul director Ci. va vorbi cu S.C Comitetul director CR CI

Directorul Școlii LI

Asociația Primăria CS.

Dezvoltarea unei oferte comune de recreere pentru turiști 30 Martie - teren de sport (Pi.), teren de tenis (Lă.), terenul de sport al școlii, masă de ping-pong (Căminul Cultural), tras cu arcul (Popas Bucovina), camping (Popas Bucovina) Orașul copiilor Agenda Evenimentelor locale și regionale (Rădăuți) Centralizarea evenimentelor culturale regionale organizate de Asociația B&B Mai 5 Martie 5 Martie

CP LV LV

Primăria Rădăuți

3. Alte sarcini asumate

Nr 1

Propuneri Reducerea pieței negre a turismului Extinderea Asociației

Activități Scrisoare către Primărie – pentru acționarea asupra turismului la negru Primăria va soma toate pensiunile să intre în legalitate Includerea în Asociație a proprietarului Magazinului de ceramică din Marginea

Termen 15 Martie 30 Martie

Responsabil Si. Primăria Primarul

2

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

161

3

Organizarea Sărbătorilor Movileștilor

Atragerea Turiștilor

1-3 Mai / 26-30 Iunie / 14 Sept / 20-22 Dec 1-3 Mai Pentru fiecare eveniment organizat După 17 august permanent Permanent Membrii asociației CP

Expoziție de pictură făcută de elevii Școlii de Arte Organizarea unei competiții cu premii pentru turiști Organizarea unui festival al mâncării tradiționale și fructelor 4 Îmbunătățirea relației cu școala Întâlniri între membrii Asociației Comunicarea între părinți și profesori despre activitatea Asociației Comunicarea cu Directorul școlii pentru a organiza evenimente împreună cu Asociația

5

Pentru rezolvarea problemelor și idei noi. 15 Martie Fiecare întâlnire va fi organizată de alt membru întâlnirea al Asociației următoare

Concluziile activității de evaluare Activitatea echipei locale derulată de la exercițiul PACA oferă premisele unei dezvoltări economice abordate participativ la nivelul comunității Sucevița. Activitățile dezvoltate până acum, precum și implicarea în procesul de planificare sunt indicatori ai evoluției pozitive a capitalului social la nivelul comunității Activitatea de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA și-a atins obiectivele în sensul implicării membrilor Asociației în planificarea următoarelor activități și motivarea lor pentru a continua activitățile în cadrul proiectului PACA, de ași reconsidera și replanifica activitățile care nu au fost realizate și de a-și asuma responsabilități în cadrul Asociației. Următoarele activități de evaluare sunt necesar a fi direcționate către dezvoltarea competențelor manageriale ale membrilor Asociației și a competențelor de a atrage fonduri pentru activitatea viitoare a Asociației. A doua vizită de evaluare – septembrie 200674
74

Raport vizită de evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

162

Echipa Locală PACA
     

Facilitator:

CP(Președintă a Asociației) rap (membru al Asociației) MS (Vice-președintă a Asociației) D-na și Dl CH (Proprietari Popas Bucovina) SC (Secretarul Asociației) IO (Primarul Suceviței)

Ioana Popescu

Activitatea de evaluare a fost realizată printr-un focus-grup cu membrii Asociației în care au fost notate realizările Asociației și planificate activitățile viitoare. 1. Dezvoltarea imaginii Asociației  A fost dezvoltat un concept de marketing – Verde de Sucevița  A fost realizată pagina web a Asociației – www.sucevitaverde.ro  A fost tipărit un catalog de buzunar (16 pagini + copertă)  Au fost apariții și interviuri pe posturile locale și naționale TV (TVR1, TV Național, TV Iași, TV Rădăuți, Cromtel TV), pe posturile de radio ( România Actualități, Iași, As), în ziare locale (Obiectiv, Jurnal Rădăuțean, Crai Nou)  La inițiativa unui membru la Consiliului Local pentru fiecare stradă au fost realizate indicatoare și o poveste specifică fiecărei străzi din localitate.  Ca urmare a sărbătoririi înființării Asociației unde a fost invitată TV Iași a crescut numărul de turiști în localitate  Primăria a inițiat un proiect de cooperare transfrontalieră cu Ucraina în care va realiza un punct de informare turistică și va edita materiale de promovare a localității. 2. Schimburi de experiență – au fost organizate 2 schimburi de experiență pentru proprietarii de pensiuni din comunitate în Maramureș și Dorna (la târgul turismului)cu sprijinul Asociației B&B. Din schimbul de experiență proprietarii de pensiuni au
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

163

învățat noi modalități de întâmpinare a turiștilor și au constatat faptul că exagerează cu cantitatea de mâncare servită turiștilor (de multe ori în detrimentul calității). Al 3lea lucru învățat a fost importanța asocierii pensiunilor - Sucevița fiind un exemplu pentru regiunile vizitate. În urma vizitei în Maramureș a fost planificată și o vizită a proprietarilor Maramureșeni la Sucevița. 3. Festivalurile locale (mai - septembrie)
 

Movileștii la 400 ani – partea I-a (muzică populară organizată de seminarul teologic) Movileștii la 400 ani – partea a II-a (parada hainelor de epocă, sărbătorirea tinerilor care treceau majoratul și a cuplurilor cu peste 50 ani de căsătorie) Festivalul fructelor de pădure (expoziție cu fructe de pădure) În Octombrie este planificat Balul Pensiunilor din Asociația B&B unde va fi analizată și dezvoltare turismului în toată regiunea Bucovina.

 

4. Relațiile locale  colaborarea cu Asociația Bucovina s-a îmbunătățit. Aceasta intenționează să doneze calculatoare Asociației locale și să o sprijine să-și dezvolte materiale promoționale. De asemenea a invitat Asociația locală la târgul de turism organizat de aceasta.  Atragerea a 2 membrii noi în Asociație  Comunicarea cu Primarul este încă dificilă și tensionată 5. Alte activități derulate

Organizarea a 2 cursuri de formare pentru 20 șomeri pentru administrarea pensiunilor în care au fost implicați membrii Asociației Școala a inițiat un grup de dansuri și muzică populară

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

164

Impactul Exercițiului PACA la nivelul comunității  Organizarea unei întâlniri comunitare unde membrii comunității au putut să-și exprime propriile probleme și idei.  Primarul a înțeles importanța pentru comunitate a organizării evenimentelor locale (încă nu dorește să implice și comunitatea în organizarea evenimentelor)  Membrii organizației au înțeles importanța organizării și planificării rezervărilor și importanța produselor turistice oferite (pachetelor turistice complexe). De asemenea, au înțeles nevoia de a-și dezvolta anumite competențe pe domeniul strângerii de fonduri, a planificării strategice și managementului organizațional.

A treia vizită de evaluare - Atelierul Compas - 25 februarie – Sucevița75 Atelierul Compas este un element specific al Proiectului PACA. La Suceviţa el s-a derulat sub forma unui focus grup la Popasul Turistic Bucovina, la care au participat 20 membrii ai Asociației și alți proprietari de pensiuni din Sucevița. Focus grupul a fost facilitat de Vasile Deac. Etapele Atelierului compas: 1. Realizări în urma exercițiului PACA 2. Viziunea Comunităţii 3. Factorii critici ai succesului în realizarea viziuni. 4. Pentru fiecare factor identificat sunt stabilite:
■ ■ ■

ţinte indicatori activităţi

5. Activităţi care vor fi iniţiate în 3 luni şi asumate de cei din sală.
75

Raportul privind Atelierul Compas, Vasile Deac, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

165

Aceste etape au fost transformate în momente ale focus grupului şi au dus la următoarele rezultate. 1.Realizări în urma exerciţiului PACA Număr maxim de turişti de sărbătorile de iarnă Colaborare mai bună între pensiuni Apartenenţă la un grup Realizări privind amenajare pensiuni lor – la toţi cei prezenţi Dotarea terenului de sport Reclama pe Internet Dezvoltare relaţiilor interumane Asociaţia Suceviţa Colaborarea în cadrul Asociaţiei pentru trimiterea de turişti Promovarea pensiunii şi a zonei Publicitate

          

2.Viziunea Idei privind viziunea 1. Infrastructura locală 2. Păstrarea tradiţiei şi arhitecturii locale 3. Trasee turistice marcate 4. Stână turistică 5. Centru de Informare 6. Multiplicarea publicităţii 7. Relaţie îmbunătăţită cu mass-media 8. Perfecţionare profesională

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

166

Formularea viziunii Asociaţiei Tradiţie bucovineană, confort, profesionalism – turism de calitate pentru clienţii noştri. 3.Factoii Critici ai succesului identificaţi  Publicitate – promovarea zonei  Dezvoltarea resurselor umane  Colaborarea cu Autorităţile (locale, regionale şi naţionale) şi ONG din zonă  Creşterea calităţii serviciilor oferit clienţilor 4. Ţinte, Indicatori, Activităţi F1.Publicitate – promovarea zonei Principiul de bază: Multă publicitate = mulţi turişti

Ţinte

Promovarea zonei Suceviţa - ca prioritate în publicitate Diversificarea modalităţilor de a face publicitate

Indicatori

Prezenţa pe INTERNET de 50 ori mai mult ca acum Publicitate pe pagina de Internet – multiplicarea reclamei pe INTERNET Prezentare pe mai multe site-uri Când se va vorbi de zonă în mod frecvent în mass media Când zona va fi cunoscută în fiecare colţişor din ţară Fiecare pensiune va avea calculator şi acces la internet şi va putea îmbunătăţi (up-data) informaţiile de pe site
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

167

Cel puţin 50% din clienţi vor veni cu programare Prezenţa săptămânală în 5 ziare centrale Vânzare pe INTERNET Reclamă zilnică pe 3 posturi mari TV Suficient număr de clienţi – non stop Turişti vor proveni din toate regiunile ţării şi minim alte 3 ţări

Activităţi

Organizarea de târguri, baluri şi festivaluri cu tematică – pentru a face promovare zonei şi produsului turistic Participarea la târguri de turism din ţară şi străinătate Parteneriat cu pensiuni şi asociaţii de pensiuni din Maramureş Stabilirea de contacte la ziarele locale din zonele învecinate (Iaşi, Botoşani, Bacău) Organizarea de cursuri de INTERNET Simpozionul “Suceviţa” – alte simpozioane inter(naţionale) pe turism Contact cu persoană (firmă) specializată IT pentru prezenţă pe mai multe site-uri

F2.Dezvoltarea resurselor umane

Ţinte

Formare resurselor umane ale organizaţiei în funcţie de nevoi Îmbunătăţirea organizării activităţii şi comunicării în asociaţie

Indicatori

Distribuire sarcini şi termene specifice Contacte frecvente între membrii organizaţiei şi spunerea problemelor şi criticilor “faţă în faţă” fără menajamente Responsabilităţile vor fi asumate de toţi membrii Conştientizarea muncii în echipă
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

168

Pensiunile din Asociaţie vor fi prezentate ca alternativă clienţilor Stimularea iniţiativei personale şi recompense la nivelul asociaţiei Respectul faţă de fiecare membru – analizarea propunerilor fiecărui membru Asumarea erorilor şi eşecului Climat de încredere reciprocă O mai mare seriozitate

Activităţi

Telefon şi abonament pe asociaţie Curs de design culinar Angajarea unei persoane part time pentru organizarea activităţilor în asociaţie Organizarea de cursuri de limbă străină în cadrul asociaţiei Munca în echipă la planificarea şi realizarea activităţilor Activităţi practice care să presupună munca în echipă (strângerea de fonduri pentru baza materială)

F3.Colaborarea cu Autorităţile (locale, regionale şi naţionale) şi ONG din zonă

Ţinte

Dezvoltarea de parteneriate Înfrumuseţarea zonei

Indicatori

Să nu se taie pădurile Să se dezvolte specificul local Colaborare cu Info Tur – Prefectura Suceava Solicitările noastre către APL vor fi rezolvate afirmativ Propunerile noastre către APL vor fi materializate în fapte Finanţări în parteneriat cu APL sau ONG-uri
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

169

Activităţi

Contacte cu organizaţii de turism din ţară din zona de şes pentru schimburi de experienţă şi turişti Contacte cu asociaţii ale studenţilor din România Contacte cu asociaţii de mediu din România – pentru a valorifica calitatea stratului de ozon din zonă Lobby printre senatori şi deputaţi Colaborare cu Camera de Comerţ

F4.Creşterea calităţii serviciilor oferit clienţilor

Ţinte

Creşterea calităţii serviciilor Îmbunătăţirea comportamentului profesional

Indicatori

Să asigurăm agrementul Când ne dezvoltăm la standardele cerute de clienţi şi ţinem cont de cerinţele clienţilor Când vom susţine şi proteja tradiţia locală Managementul calităţii Investiţii în îmbunătăţirea condiţiilor din pensiune Popularizarea atitudinilor profesionale pozitive Receptivitatea pentru a învăţa Clienţii revin la pensiune cât mai des şi aduc şi prietenii Comportamentul faţă de turişti

Activităţi

Schimb de experienţă ca alte asociaţii din alte zone
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

170

Curs de comportament profesional Realizarea unui Cod etic al proprietarilor de pensiuni Carte de vizită – Album cu sugestiile clienţilor în fiecare pensiune Servicii de calitate - care să umple timpul liber (drumeţii, sporturi) Achiziţionarea de calculatoare

5. Activităţi care vor fi iniţiate în 3 luni şi asumate de cei din sală.

• • • • • • • •

Marcaje turistice şi hărţi turistice cu traseele din zonă Simpozionul de turism “Suceviţa” Parteneriat cu Primăria şi Şcoala Contact cu ADR, Prefectură şi alte organizaţii locale Promovarea pe Internet Curs de design culinar Curs de limba franceză Schimb de experienţă excursie în alt judeţ

Concluzii finale legate de modelul PACA Chiar dacă nu este un model specific de dezvoltare comunitară, Modelul PACA este cel care urmăreşte cel mai fidel paşii necesari unui proces de dezvoltare comunitară aşa cum îl descriu etapele modelului RuralNet:
− − − − −

cunoaştere a comunităţii implicând comunitatea identificarea nevoilor comunităţii (diagnoza) planificarea comunitară de acţiuni concrete derularea de proiecte comunitare abordate participativ planificarea participativă la nivel strategic în cadrul Atelierului compas
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

171

implementarea unui plan Strategic.

PACA este de asemenea un model care generează rezultate specifice dezvoltării comunitare, pe lângă rezultatele specifice dezvoltării economice locale: creşterea profitului participanţilor, dezvoltarea domeniilor economice specifice comunităţii etc. Aceste rezultate specifice dezvoltării comunitare, adică rezultate/indicatori de capital social sunt:  creşterea interacţiunilor la nivelul comunităţii,  generarea de structuri asociative  inițierea de evenimente locale care tind să devină obiceiuri  intensificarea legăturilor cu exteriorul  folosirea resurselor locale pentru a genera dezvoltare  creşterea încrederii între oameni şi a capitalului de încredere al comunităţii  dezvoltarea de lideri  dezvoltarea mutualităţi şi a reciprocităţi la nivelul comunităţii. Toate aceste elemente, fac din modelul PACA un model care urmăreşte dezvoltarea economică a comunităţii dar şi un model specific de dezvoltare comunitară, de intervenţie asupra capitalului social al comunităţii.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

172

2. Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat EuDiS.

Metodologia cercetării Metodele şi tehnicile utilizate:
  

ancheta pe bază de chestionar – pentru cetățeni, angajaţii APL şi agenţii economici focus grupul – cu participanţi din toate grupurile ţintă interviul nestructurat – cu reprezentanţi ai beneficiarului, angajaţi ai APL, agenţi economici analiza documentelor – oferite de beneficiar, articole apărute în presa, alte cercetări

Populația studiului a fost una multiplă la nivelul judeţului Mehedinţi incluzând următoarele categorii:  cetăţenii  angajaţii APL  agenţi economici Eşantionarea – în cercetare am lucrat cu un eșantion multiplu pentru a măsura impactul pe cele 3 direcţii avute în vedere de beneficiar. Pentru angajaţii APL. Am utilizat un eşantion Panel realizat în 2 etape: • • prin selecţie raţională în trepte – am selectat Instituţiile APL în care am aplicat instrumentele cercetării în etapa a doua am aplicat eşantionarea proporţională, în funcţie de tipul de muncă (specificul postului) prestată de angajații APL. Tipologizarea şi proporţiile le-am stabilit de comun acord cu beneficiarul, în urma analizei datelor statistice privind specializările existente şi a organigramelor APL. Am păstrat elementele eşantionului de la o etapa a cercetării la alta.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

173

Pentru cetăţeni. Pentru dezvoltarea eşantionului am realizat o primă discriminare prin introducerea termenului de utilizator relevant al serviciilor APL – definit ca persoana care apelează cel puțin de o dată la două luni la serviciile APL. Dezvoltarea eşantionului a avut doua etape: • prima etapă a fost aceeaşi cu cea de la eșantionul pentru angajaţii APL, intrând în eşantion aceleaşi instituţii selectate – raţiunea deciziei de a avea acelaşi eşantion de instituţii a fost legata de pregătirea angajaţilor Primăriei privind derularea cercetării – in scopul reducerii intervenţiei şi influenţei acestora în activitatea operatorilor. • selectarea cetăţenilor care vor fi chestionaţi a fost realizată aleator folosind pasul de eşantionare (care a fost calculat după analiza fluxului mediu al cetăţenilor în cadrul unei Primării, pe diferite perioade de timp – zile ale săptămânii, luni). Acest procedeu a fost combinat cu cel al selecției proporționale – fiind luat in calcul tipul de serviciu solicitat. Pentru agenți economici locali. Am realizat un eşantion Panel şi au fost livrate instrumente autoaplicate. Modalitatea de livrare a fost livrarea personală. Focus grupurile – au avut rol de verificare a rezultatelor cercetării bazate pe Panel. Am realizat focus grupuri în fiecare etapă a cercetării.

Concluzii generale ale studiului 1. Pe fondul:  unei percepţii cel puţin rezervate (neutră spre negativă) a cetăţenilor faţă de Administraţie,  al reducerii mulţumirii acestora faţă de serviciile Administraţiei şi  al reducerii contactului dintre cetăţeni şi Administraţie

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

174

aprecierea faţă de dotarea Administraţiei cu echipamente electronice şi a rolului acestora în îmbunătăţirea lucrului cu cetăţeanul este una pozitivă. Observăm o creştere semnificativă (15%) de la începutul proiectului a celor care consideră că există o oarecare îmbunătățire privind utilizarea echipamentelor electronice în relaţia cu cetăţeanul. De asemenea, procentul celor care consideră că nu există nici o schimbare în acest sens a scăzut cu mai mult de 10% în aceeași perioadă. 2. Schimbările legate de folosirea echipamentelor electronice sunt mult mai accelerate la Administrația publica din Mehedinți fata de schimbările din societate (agenți economici, cetățeni) – raportat la același teritoriu. Putem observa o creștere substanțiala și constanta a satisfacției angajaților privind dotarea cu echipamente electronice la locul de munca – creștere cu peste 22% (de la 50% la 72%) de la începutul proiectului EuDiS. 3. Există o diferenţă a aprecierilor în luna martie comparativ cu luna octombrie – în octombrie respondenţii cetăţeni sau agenţi economici tind să aibă aprecieri mai bune a situaţiilor măsurate decât în luna martie. Situaţia este inversă în cadrul angajaţilor şi conducătorilor instituţiilor Administraţiei. 4.Presupoziţia iniţială a studiului de impact - »Totodată, actul de administrație publică devine mult mai rapid prin e-administrație, reducându-se considerabil timpii de aşteptare, precum şi costurile de deplasare ale cetăţenilor către localităţile mai mari din zonă, în vederea obţinerii documentelor, a formularelor sau a certificatelor necesare » începe să capete contur. Putem observa o tendinţă de creştere a ponderii cetăţenilor care consideră că timpul petrecut de ei la ghişeu este unul optim (de la 48% în martie 2005 la 57% în octombrie 2007). De asemenea, putem observa o scădere a ponderii cetăţenilor care consideră că timpul petrecut la ghişeu este foarte lung (de la 34% în martie 2005 la 25% în octombrie 2007).

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

175

Timpul petrecut de cetăţean la ghişeu pentru rezolvarea unei probleme se îmbunătăţeşte foarte mult în aprecierea cetăţenilor dar şi angajaţii percep o oarecare îmbunătăţire – cele două aprecieri apropiindu-se foarte mult în urma implementării sistemului EuDiS.
50 40 30 20 10 0 m ar. 2005 oct. 2005 m ar. 2006 oct. 2006 m ar. 2007 oct. 2007
Angajati Cetateni

60

Dacă angajaţii au apreciat constant acest timp în ultimi 3 ani într-o medie de 15 minute, în ceea ce îi priveşte pe cetăţeni – aceştia apreciază o scădere semnificativă a timpului petrecut la ghişeu ajungând sub 22 minute cu o diferenţă de peste 30 minute înregistrată faţă de octombrie 2005.

5. Numărul angajaţilor care utilizează zilnic calculatorul la serviciu este în creştere constantă depășind cu peste 25% ponderea celor care utilizau calculatorul zilnic la începutul proiectului. De asemenea, numărul celor care folosesc calculatorul mai rar de o dată pe lună a coborât la 2% din angajaţii administraţiei faţă de 22% la începutul proiectului EuDiS. 6. Numărul angajaţilor care declară că folosesc calculatorul pentru a dezvolta aplicaţii specifice muncii prestate (1) este în creştere (cu peste 11% de la începutul proiectului) ajungând la 85% din totalul angajaţilor.

1 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006

2

3

oct. 2006

m ar.2007

oct. 2007

De asemenea, numărul angajaţilor care caută furnizează informaţii pentru cetăţeni (2) sau folosesc poşta electronică (3) a crescut cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului iar 40% dintre angajaţii Administraţiei declară că furnizează informaţii cetăţenilor folosindu-se de echipamentele electronice – mai mult cu 12% decât în martie 2005.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

176

7. Nu există o corelaţie directă între dotarea administraţiei cu echipamente electronice şi atitudinea cetăţenilor (sau percepţia acestei atitudini în rândul angajaţilor) faţă de serviciile oferite de Administraţia publică. Există variaţii şi fluctuaţii foarte mari de la o etapa la alta – variaţii legate mai degrabă de evenimente punctuale de natură politică. 8. Marea majoritate a consilierilor locali (aproape 65%) descriu drept pozitivă relaţia Administraţiei cu cetăţenii şi agenţii economici – ponderea acestora fiind cu 10% mai mare decât în martie 2005. 9. În octombrie 2007 peste 70% dintre coordonatorii instituțiilor Administraţiei Publice sunt satisfăcuţi de dotarea cu echipamente electronice din propria instituţie faţă de numai 50% dintre aceştia în martie 2005. 10. Numărul consilierilor locali care au auzit de existenţa Sistemului EuDiS s-a dublat - a crescut de la 45% în martie 2005 la 90% în octombrie 2007 la nivelul judeţului Mehedinţi.
 

11,2% dintre aceştia îl descriu mai degrabă ca un sistem de conectare la Internet, 9,6% îl descriu mai degrabă ca un sistem rapid şi eficient, care creşte viteza de rezolvare a problemelor în relaţia cu cetăţenii

11. Folosirea semnăturii digitale este încă redusă ca pondere (sub 10%) la nivelul Administraţiei publice dar şi în rândul cetăţenilor – având mai degrabă o cauză legată de lipsa legislaţiei (sau slaba cunoaştere a acesteia) privind legitimarea/oficializarea acesteia. 12. Populația tânără se raportează mai critic la serviciile administraţiei. Etapa octombrie 2006 este una în care populația vârstnică (peste 60 ani) a fost prezentă în mai mică măsură – şi in acelaşi timp această etapă este caracterizată de o analiză mai critică a serviciilor oferite de administraţie. Alte rezultate ale studiului sunt prezentate în Anexe.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

177

Concluzii.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

178

La nivelul practicii dezvoltării comunitare putem constata existența unui amalgam de concepte pe care doar o analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un demers coerent, demers pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera dezvoltare la nivelul spațiului social în comunitățile rurale din România.

Dezvoltarea comunitară, așa cum se regăsește ea la nivelul practicii comunitare, este un domeniu foarte larg care acoperă destul de multe arii de intervenție: dezvoltare rurală, dezvoltare locală, dezvoltare durabilă etc.; domeniu care necesită o restructurare și reconceptualizare a lui în sensul restrângerii suprapunerii cu celelalte domenii.

Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în dezvoltarea perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.

Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o demonstrez pe parcursul tezei, are următoarele caracteristici: Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat • folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în sensul experiențelor memoriei colective a comunității), • creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în strânsă legătură cu aceste rezultate) Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia: • • • încrederea reciprocitatea generalizată structurile și rețelele comunitare
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

179

De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente care generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:

Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele

Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în derularea lui76: • • • • Mobilizarea comunității Planificarea acțiunilor Implementarea și experimentarea Monitorizarea și evaluarea

Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:  Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează

o evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse de schimbarea socială;

76

Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

180

Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe

evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări pozitive la nivelul comunității.  Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care

generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și în ceilalți.  Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un

cadru benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.  Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în

cercetarea sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către comunitate, în dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de proprietate către membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este necesar un proces de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane locale, care își asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.

Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local, specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social. Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în termeni de elemente ale capitalului social.

Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

181

totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de dezvoltare comunitară sau nu?

Următoarea etapă în evoluţia dezvoltării comunitare dar şi sub alte aspecte ale dezvoltării cred că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acţiunile noastre la nivelul comunităţilor. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste creşterea capitalului social al comunităţilor în care sunt implementate programe / proiecte de dezvoltare comunitară riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluţii tehnice şi care abordează oamenii şi comunităţile ca simple instrumente.

Pentru mine, dacă un model are rezultate vizibile la nivelul comunității și participă la dezvoltarea acesteia nu este un argument suficient de a-l considera model de dezvoltare comunitară. Mai mult poate fi unul de degradare comunitară – dacă în mod vizibil generează reducerea sau afectarea elementelor de bază ale capitalului social.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

182

Bibliografie

1.

Abrams, E., Lyle S. Wetland Activities: Food chain, Food Web, Energy Flow. Lake Charles, La.: Louisiana Dept. of Wildlife and Fisheries, 1992. Alber, J., Fahey, T., Perception of Living Conditions in an enlarged Europe, Louxembourg, 2004 Alexiu, T. M., Anastasoaei, T., – Dezvoltare comunitară – Waldpress, 2001 Apolzan, L., Carpați – tezaur de istorie, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987 Arrow, K. The Limits of Organization. New York: Norton, 1974. Augustine, St, The City of God, trans. Marcus Dods, 2 vols. Edinburgh: T. and T. Clark, 1884. Axelrod, R., The Evolution of Co- operation. New York: Basic Books, 1984. Banca Mondială - Analize și studii publicate de Banca Mondiala referitoare la creșterea capitalului social și dezvoltare rurala. Bădescu. I., Istoria sociologiei, Bucureşti, Porto Franco, 1994; Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Iași, Institutul European, 1998. Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee, 1976, Paris, Edition du Seuil. Bauman, Z., Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, Buceurești, Antet, 2002 Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. - Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005 Bădescu, I., Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto Franco, 1994 Bădescu, I., Radu, N., De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1980. Bădina, O., Cercetarea sociologică concretă. Tradiții românești, București, Ed. Politică, 1966. Bârliba, M.C., Paradigmele comunicării, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987

2.

3. 4. 5. 6.

7. 8.

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

16. 17.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

183

18.

Benveniste, E., Le Vocabulaire des institutions indo-européennes. Paris: Editions de Minuit, 1969. Berger, P.L., Nenhaus, R.J., To Empower People: From State to Civil Society. Washington, D.C.: American Enterprise Institute Press, 1996. Bidilean, V., Uniunea Europeană. Instituții, politici, activități, Timișoara, Agroprint, 2001. Boudon, R.(coord.), Tratat de sociologie, București, Humanitas, 1997. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuier, B-P.(coord.), Dicționar de sociologie, București, Univers Enciclopedic, 1996 Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, May 1996. Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, 2;2, 161-176, May 1996. Buciman, E., Dezvoltarea durabilă a agriculturii, Alba Iulia, Școala Superioară de Afaceri, 2001 Centrul de Asistență Rurală și Civitas, Agent de dezvoltare locală, Suporturi de curs, Timișoara Artpress, 2006 Centrul de Asistență Rurală, Cum să încep propria afacere, Timișoara, Artpress, 2005. Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licenţă, teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane, Bucureşti, Comunicare.ro, 2007 Chelcea, S., Metodele cercetarii socilogice: metode cantitative și calitative, Bucuresti; Editura Economica, 2001 Chișu, Ș.(coord)., Etnologie generală, Timișoara, Eurobit, 2000 Chișu, Ș., Sub cunună, Timișoara, Eurostampa, 2002 Cisneros, H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington, DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996. Cisneros,H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington, DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996. Cohen,E., Ooms,T., Hutchings,J., Comprehensive Community-Building Initiatives:A Strategy to Strengthen Family Capital. Background Briefing Report. Washington, D.C.: Family Impact Seminar, 1996.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

19.

20. 21. 22.

23.

24.

25.

26.

27. 28.

29.

30. 31. 32.

33.

34.

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

184

35.

Coleman, J., "Social Capital in the Creation of Human Capital." American Journal of Sociology (Supplement) 94, S95-S210, 1988, and The Foundations of Social Theory, Cambridge: Harvard University Press, 1990.

36.

Connel, J.P., Kubisch,A.E., Schorr, L.B. Weiss, C.H., New Approaches to Evaluating Community Initiatives: Concepts, Methods, and Contexts, Washington, DC: The Aspen Institute, 1995;

37.

Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 1975 Coulton,C.J., Chow,J., Pandey, S., Analysis of Poverty and Related Conditions in Cleveland Area Neighborhoods. Cleveland: Center for Urban Poverty and Social Change, Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve University, 1990.

38.

39. 40.

Craia, S. Teoria comunicării, București, România de Mâine, 2000 Crews, K. A., Patricia C., editors. Connections: Linking Population and the Environment. 2v. Washington, D. C.: Population Reference Bureau, 1991. Dabu, R. Ielics, B., Sociologie industrială, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1993. Dabu, R., (Coordonator cercetare) ,,Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”, Institutul Social Român Banat-Crișana si Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 - 1998. Dabu, R., (Coordonator cercetare) “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României” - Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1993-1995. Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Dacia, 1999. De Souza Briggs X., Miller, A., Shapiro, J., "Planning for Community Building: CCRP in the South Bronx," Planners' Casebook, Chicago IL: American Institute of Certified Planners, Winter 1996;

41.

42.

43.

44.

45.

46. 47. 48.

Deac, V. (Coord.), Raport Exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2007 Deac, V. Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2007 Deac, V., Modele de dezvoltare comunitară implementate în comunități rurale din România, Craiova, MJM, 2008 Deac, V., Raportul privind Atelierul Compas, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

49.

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

185

50. 51. 52.

Deac, V., Servicii de consiliere a carierei adaptate nevoilor comunității, Craiova, MJM, 2008. Denniston, M. "Caring about the Kennebunks." Teaching Pre K - 8 24 (Nov-Dec 1993) Deutsch, M., The Resolution of Conflict: constructive and destructive processes. New Haven: Yale University Press, 1973. Downs, A., An Economic Theory of Democracy. New York: Harper and Row, 1957. Dragomir, M.G., Introducere în sociologia educației, Timișoara, Eurobi, 2002. Drier,P., "Community Empowerment Strategies: The Limits and Potentials of Community Organizing in Urban Neighborhoods", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, May 1996.

53. 54. 55.

56. 57. 58.

Duck, S., Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa, Iași, Polirom, 2000. Durkheim, E., Regulile metodei sociologice, București, Editura Științifică, 1974. Edelman, P.B., "Dealing With Race and Ethnicity in Urban Change Strategies." In American Writing Corporation, ea., Building Strong Communities: Strategies for Change ( Conference Report) Cleveland, OH: Annie E. Casey, Ford, and Rockefeller Foundations, 1992.

59. 60.

Fahey, T., Monitoring quality of Life in Europe, Louxembourg, 2003 Farkas, S., Johnson,J., The Values We Live By: WhatAmericans Want from Welfare Reform (Washington, DC: The Public Agenda, 1996. FORDOC și ALMA-RO, Satul Călărășean un sat European, București, 2005 Fukuyama, F, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity , New York: Free Press, 1995; Fukuyama, F., Harta lumii redesenata - Fre Press Paperback, New York, 1998 Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.1, martie 2005 Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.2, iulie 2005 Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.3, noiembrie 2005 Furstenberg, F.F., Jr., "How Families Manage Risk and Opportunity in Dangerous Neighborhoods." In William J. Wilson, ea., Sociology and the Public Agenda. (Newbury Park: Sage Publications, 1993.

61. 62.

63. 64. 65. 66. 67.

68.

G. D. Suttles, M. N. Zald, The Challenge of Social Control, Norwood, NJ: Ablex Publishing Company, 1985 Gambetta, D,Trust: Making and Breaking Co-operative Relations, Basil Blackwell, 1998.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

69.

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

186

70.

Geraud, Marie-Odile; Leservoisier, Olivier; Pottier, Richard. Notiunile-cheie ale etnologiei: analize și texte, Iasi; Ed. Polirom, 2001 Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acţiune. Literatără de bază şi comentarii critice, New York: Association Press, 1959. Herseni, T., Sociologie, Bucureşti, Editura Șttiințifică şi Enciclopedică, 1982; Heinrichs, W., ed. The Canadian Environmental Education Catalogue: A Guide to Selected Resources and Materials. Drayton Valley, Alberta: The Pembina Institute For Appropriate Development, 1991.

71.

72. 73.

74.

Hirschman, A., Rival interpretations of market society: civilizing, destructive, or feeble? Journal of Economic Literature, 1973 Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development Partnership Building în central and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea formatorilor”, februarie 2002

75.

76. 77.

Ilut, Petru. Abordarea Calitativa a socioumanului: concepte și metode, Iasi; Ed. Polirom, 1997 Iulian, G., Agricultura românească între comunism și capitalismul sălbatic, în România Socială nr. 1, septembrie 2001. Johnson, A. K., "Linking Professionalism and Community Organization: A Scholar/Advocate Approach", Journal of Community Practice, Binghamton, NY: Hayworth Press, 1994, Johnson,C., "Renewing Community", Special Section, Governin$ July 1995. Klein, B., Crawford, R. A., Alchian, A. A., Vertical integration, appropriable rents, and the competitive contracting process. Journal of Law and Economics, 1978. Klein, B., Leffler, K. B., The role of market forces in assuring contractual performance. Journal of Political Economy, 1981. Kretzmann, J.P., McKnight, J.L., Building Communities from the Inside Out: A Path Toward Finding and Mobilizing CommunityAssets (Evanston, IL: Center for Urban Affairs and Policy Research, Northwestern University, 1993).

78.

79. 80.

81.

82.

83.

Kretzmann,J.P., McKnight,J.L., Building Communitiesirom the Inside Out: A Path Toward Finding and Mobilizing Community Assets. KretzmannJ.P., McKnight,J.L., Building Communitiesfrom the Inside Out: A Path Toward Finding and Mobilizing Community Assets.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

84.

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

187

85. 86.

Kroeber, A.L., Anthropology, New York, 1963. Kuhn, T., Structura revoluțiilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1974. Leiterman, M., Stillman,J., Building Community, New York, NY: Local Initiatives Support Corporation, 1993. Lewis,D.A., "Crime and Community: Continuities, Contradictions, and Complexities", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, May 1996. Liiceanu, A., Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc, București, Nemira, 2000. Loomis, C.P., Tapping Human, Power Lines, în Community development, Washiton, NTL, 1961. Luhmann, N., Trust and Power, ed. T. Burns and G. Poggi. New York: Wiley, 1979. Maddux, R.B. - Team Building - Crisp publication inc., 2000 Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Polirom, Iași, 2000 Mărginean, I., (coord), Bălașa, A., (coord), Calitatea vieții în România, Expert, București, 2002 Mărginean, I., Politica socială. Studii 1990-2004, Expert, București, 2004 Mărginean, I., Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației, http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf Marris,P., Jackson,M., Strategy and Context: Reflections on the Community Planning and Action Program, New York, NY: The Rockefeller Foundation, March 1991. Mayer-Stamer, J., Participatory Appraisal of Competitive Advantage (PACA): Launching Local Economic Development Initiatives. mesopartner working paper, 1 – www.mesopartner.com/paca

87.

88.

89. 90.

91. 92. 93. 94.

95. 96.

97.

98.

99.

Mayer-Stamer, J., Waltring, F., Stimulating Participatory, Pragmatic Local Economic Development in South East Europe: Experiences with PACA. Paper prepared for OECD Conference in Trento, June 2005

100. Meade,

J. E., The Controlled Economy. London: George Allen and Unwin, 1971. J.D., Community development as an educational process, în Forces in Community

101. Mezirow,

Development, National Training Laboratories and, National Education Association, Washington, 1961.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

188

102. Miege,

B., Gândirea comunicațională, București, Cartea Românească, 1998. V., Elemente de Sociologie rurală, Editura Științiică și Enciclopedică, București, I., Sociologie, București, Ed. Universității București, 2000.

103. Miftode,

1984.
104. Mihăiescu, 105. Mincy,

R.B., Weiner, S.J., "The Underclass in the 1980s: Changing Concept, Constant Miresan, Ioan Hosu, Alexandru Savulescu - Elaborarea strategiilor de dezvoltare A., Instituții în tranziție, București, Punct, 2002. G.(coord.), Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediu TeleCentrului, "Gifts to Community Funds Top $1 Billion Last Year," Chronicle of Philanthropy, S., Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Iași, Polirom, 1998. R., Psycho-sociologie d'une commune rurale, Les Edition ESF, Paris, 1976

Reality" (Research Paper, Washington, D.C.: The Urban Institute, July 1993).
106. Mirela

durabila la nivel local – Fundatia CIVITAS, 2002
107. Miroiu, 108. Misaroș,

Timișoara, Waldpress, 2003
109. Moore,J.,

September, 1995.
110. Moscovici, 111. Mucchielli, 112. Muchielli,

Alex., (coord.), Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane și sociale. Iasi;

Ed. Polirom, 2002
113. Mungiu,

A., Românii dup 89, București, Humanitas, 1995. A., & Althabe, G., Secera și buldozerul. Scornicesti și Nucusoara. Mecanisme

114. Mungiu-Pipidi,

de aservire a taranului roman, Iasi; Ed. Polirom, 2002
115. Naparstek,A.,

Dooley,D., Smith,R., Community Building in Public Housing: The Key to

Sustainable Independence, Washington, DC: Aspen Systems Corporation and the Urban Institute,
116. Necula,

A. (coord.) - Reprezentările Sociale, Polirom, Iasi, 1997. D., Entrepreneurial adaptation of rural households: production, sales and incomes, S., Schumer E. - Community Building and Community Organizing, Chicago, 2007

117. O'Brain,

London, JHUP, 2002.
118. O'Donnell 119. Ogilvy, 120. Olson,

J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979. M., The Logic of Collective Action. Cambridge, Mass.: Harvard University Press,

1965.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

189

121. Osborne,

D., Gaebler, T., Reinventing Government, NewYork: Plume, 1992 P., survey documented in Boston Persistent Poverty Project, In the Midst of Plenty:

122. Osterman,

A Profile of Boston and Its Poor (Boston, MA: The Boston Foundation, December, 1989).
123. PACA

news, No 15, Aprilie 2008 – www.mesopartner.com/paca M., Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, ClujM., Identificarea liderilor comunitari. Pentru o abordare comparativă a perspectivelor M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul M., Sociologie rurală și regională, Alba Iulia, Star Soft, 2001

124. Pascaru,

Napoca, Argonaut, 2005
125. Pascaru,

metodologice, în Anales Universitatis, Apulensis, Seria Sociologie, nr. 2/ 2002.
126. Pascaru,

contemporan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003
127. Pascaru, 128. Pierce,

N.R., Steinbach, C.F., Corrective Capitalism: The Rise of America's Community

Development Corporations, New York, NY: Ford Foundation, 1987,
129. Piore, 130. Plato.

S., Sabel, C., The Second Industrial Divide. New York: Basic Books, 1984. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald I.(coord), Raport exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2005 I., Raport a doua vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006 I., Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006

Cornford. New York: Oxford University Press, 1945
131. Popescu, 132. Popescu, 133. Popescu, 134. Popple,

S.P.R., Leighninger, L.H., Social Work, Social Welfare, and American Society R. 2000. Bowling alone: the collapse and revival of American community. New R.D., "Bowling Alone: America's Declining Social Capital," in Journal of Robert D, "The Prosperous Community: Social Capital and Public Life", The A., Two- Person Game Theory. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1970.

(Boston, MA: Allyn and Bacon, 1990),
135. Putnam,

York: Simon and Schuster.
136. Putnam,

Democracy, Vol. 6, No. 1, 1993,65-78.
137. Putnam,

American Prospect no. 13 (Spring, 1993) ( http://epn.org/prospect/13/13putn.html).
138. Rapoport,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

190

139. Rasmussen,

F.A. Coastal Awareness: A Resource Guide For Teachers in Junior High

Science. Washington, D.C.: U.S. Dept. of Commerce, National Oceanic and Atmospheric Administration, Office of Ocean and Coastal Resources Management, 1978.
140. Rotariu, 141. Roth,

T., Iluț, P., Sociologie, Cluj-Napoca, Mesagerul, 1996. P., Carol R.A. Developing Environmental Decision-making in Middle School

A., Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom, 2002.

142. Rowland,

Classes. Paper presented at the Meeting of the World Congress for Education and Communication on Environment and Development, Toronto, Ontario, Canada, 18 October 1992, Dialog, ERIC, ED 361 168.
143. RuralNet 144. RuralNet, 145. Sandu, 146. Sandu, 147. Sandu, 148. Sandu,

– reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro Ghidul dezvoltării comunitare, Cluj-Napoca, AMM Design, 2007

D.(coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007 D., Dezvoltare comunitară, Iași, Polirom, 2005. D., Socialbilitatea în spatiul dezvolatarii, Iasi; Ed.Plirom, 2003. D., Spațiul social al Tranziției, Iași Polirom, 1999. T. C. Micromotives and Macrobehaviour. New York: Norton, 1978. T. C., Strategic analysis and social problems. In Choice and Consequence, C., Cultură, tineret, mass-media, educație, București, Centrul de Studii și Cercetări

149. Schelling, 150. Schelling,

Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1984.
151. Schifirneț,

petnru Problemele Tineretului, 1986.
152. Schorr,

L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage New York, NY: L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage, xvii. Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage.

Anchor Press Doubleday, 1988.
153. Schorr, 154. Schorr,L.B., 155. See,

for example, Adele V. Harrell and George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social A. K., Choice, orderings and morality. In S. Körner (ed.), Practical Reason, Oxford: A. K., Choice, Welfare and Measurement, Oxford: Basil Blackwell, 1982.

Isolation: Barriers to Urban Opportunity, Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.
156. Sen,

Basil Blackwell, 1974
157. Sen,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

191

158. Sen,

A. K., The End of History and the Last Man. New York: Free Press, 1992; Avon Books, A. K., The Great Disruption: Human Nature and the Reconsitution of Social Order. "Child Welfare Chief Provides a Glimpse at Decentralization", New York Times,

1993.
159. Sen,

New York:Free Press, 1999; Touchstone, 2000
160. Sexton,J.,

September 8, 1996.
161. Shklar, 162. Shubik, 163. Silver, 164. Silver,

J. N., Ordinary Vices. Harvard: The Belknap Press, 1984. M., Strategy and Market Structure. New York: Wiley, 1959. A., ‘Trust’ in social and political theory, NJ: Ablex Publishing Company, 1985. A., Friendship and trust as moral ideals: a historical approach, American Sociological F., coord., Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992 |R., "Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for

Association meeting, Washington DC, 26-30 August, 1985.
165. Singly, 166. Smith,

Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, March 1996.
167. Smith, 168. Smith,

A. The Theory of Moral Sentiments. Oxford: Clarendon Press, [1759] 1976. M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open Building in Settlement Houses", draft paper prepared for Development

University Press, 1994
169. Smith,

University Press, 1994.
170. Smith,R.,"Community

Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, March 1996.
171. Stahl,

P.H., Triburi și sate în sud-estul Europei, București, Paideia, 2000 C.,"Community Based Development Organizations: A New Industry Emerges"

172. Steinbach,

(draft paper prepared for Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, October 1995).
173.

Svirdoff, M., "The Seeds of Urban Revival." The Public Interest, Winter 1994. M., Ryan, W., "Investing in Community: Lessons and Implications of the Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.

174. Sviridoff,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

192

175. Sviridoff,M.,

Ryan,W.,, "Investing in Community: Lessons and Implications of the

Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.
176. Swain,

N., The rural transition in post-central Europe and the Balkans, Halle, Max Planck G., Autarhizarea agriculturii, în România socială, nr. 1, septembrie 2001.

Institute for Anthropology Working Press, 2000.
177. Șișeștean, 178. Telser,

L., A theory of self-enforcing agreements. Journal of Business, 1980. A., Al treilea val, București Editura Politică, 1983.

179. Toffler,

180. Tönnies, F., Communauté et Societé, Paris, PUF, 1944; 181. Țăran,

C., Modernizare și reconstrucție în satul românesc, Augusta, Timișoara 2000. I., Paradigme ale cunoașterii societății, București, Humanitas, 1990. G., Bonds of Mutual Trust. New Brunswick: Rutgers University Press, 1985 T., Introducere în sociologia rurală, Iași, Polirom, 2001.

182. Ungureanu, 183. Vedinaș,

184. Velez-1bancz, 185. Veyne, 186. Vidal,

P., Le pain et le cirque. Paris: Editions du Seuil, 1976.

A.C., Rebuilding Communities: A National Study of Urban Community Development

Corporations, New York, NY: Graduate School of Management and Urban Policy, New School for Social Research, 1992,
187. Vincze,

M., Dezvoltare regională și rurală. Idei și practici, Cluj-Napoca, Presa Universitară

Clujeană, 2000.
188.

Walker, C., The Status and Prospects of the Nonprof t Housing Sector, Report prepared for the U.S. Department of Housing and Urban Development. Washington, D.C.: The Urban Institute, April 1995.

189.

Wallis, A.D., "The Third Wave: Current Trends in Regional Governance, National Civic Review, Summer-FaD 1994. "Urban Strategies Council", draft paper prepared for Development Training

190. Walsh,J.,

Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, 1995.
191. Warren, 192. Warren,

R.L., The Community in America. 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978 R.L., Toward a reformulation of community theory, în Development Community,

Washington, National Training Laboratories, 1961
193. Weber, 194. Weil,

M., Sociologia religiei, București, Teora, 1998.

F. D., The stranger, prudence, and trust in Hobbes’s theory. Theory and Society, 1986.
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

193

195.

Weissbourd, B., "A Brief History of Family Support Programs", S. L. Kagan, D. R. Powell, B. Weissbourd, and E. F. Zigler, eds., American Family Support Programs Perspectives and Prospects, New Haven, CT: Yale University Press, 1987.

196. Wiener,

N., Cibernetica sau știința comunicării și comenzii la ființe și mașini, București, B. A., Deciding to believe. In Problems of the Self. Cambridge: Cambridge

Editura Științifică, 1966.
197. Williams,

University Press, 1973.sal
198. Wilson,V.J.,

The Truly Disadvantaged: The Inner City, the Underclass, and Public Policy,

Chicago: University of Chicago Press, 1987. For amplification, see Adele V. Harrell and George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social Isolatzon: Barriers to Urban Opportunity, Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.
199. Wolf,

E.R., Țăranii, Chișinău, Editura Tehnică, 1988. C. (coord.), Stoica, L.G., Stănescu, M.S., (coord.) - Proiectarea dezvoltării sociale – C., Stanescu S. (coord.)- Enciclopedia Dezvoltării Sociale, Polirom, Iasi, 2007 C., Stoica, L.G., (coord.) - O nouă provocare: Dezvoltarea socială, Polirom, Iași, 2007 C., Vlăsceanu, L.(coord.), Dicționar de sociologie, București, Babel, 1993. E. (coord.); Badescu, I. (coord.); Zamfir, C. (coord.) - Starea societatii romanesti

200. Zamfir,

MHO, București, 2007
201. Zamfir, 202. Zamfir, 203. Zamfir, 204. Zamfir,

dupa 10 ani de tranzitie. Congresul National de Sociologie și Asistenta Sociala din Romania, Bucuresti, 14-16 decembrie 2000, Bucuresti , Expert, 2000
205. Zamfir,

E., Preda, M., – Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară - Editura Expert,

București, 2000.
206. ***

Boston Persistent Poverty Project, To Make Our City Whole: A Report on the Work of

the Strategy Development Group of the Boston Persistent Poverty Project, Boston: The Boston Foundation, February 1994.
207. ***

The President's Community Enterprise Board, Building Communities Together:

Guideboolfor Community-Based Strategic Planningfor Empowerment Zones and Enterprise Communities. Washington, D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development, January 1994,

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

194

208. ***

Pratt Institute Center for Community and Environmental Development, CDC Profiles,

Community Development Corporation Oral Histor. y Project, New York, NY: Pratt Institute Center for Community and Environmental Development, June 1995.
209. ****Interconnectig

Europe. Semantic Interoperabilitu Centre Europe, IDABC, Bruxeless,

2008
210. ****Sociologie

Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul II, Nr.1, Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul III, Nr.1, Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, amrtie 2002.

Primăvara 2004
211. ****Sociologie

Primăvara 2005
212. ****Sociologie 213. ***American

Institute of Architects, Vision/Reality: The Consolidated Plan, Washington,

D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development, March 1994.
214. ***Aspen

Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community Citizens Planning and Housing Association Training Manual (Baltimore: Foundation Commission on Poverty, The ClevelAnd CommunityBuilding

Initiatives. Washington, DC: The Aspen Institute, 1996.
215. ***Aspen

Initiatives (Draft). Washington, D.C.: The Aspen Institute, 1996.
216. ***Baltimore

Citizens Planning and Housing Association, 1995).
217. ***Cleveland

Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on Poverty, Cleveland, OH: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve University, 1992.
218. ***Cleveland

Foundation Commission on Poverty, The Cleveland CommunityBuilding

Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on Poverty, Cleveland: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve University, 1992.
219. ***Minneapolis

Neighborhood Revitalization Program, Building Community by Building

Partnerships: The Minneapolis Neighborhood Revitalization Program Progress Report, Minneapolis, MN: City of Minneapolis, 1995.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

195

220. ***National

Community Building Network, NCBN Overview (Oakland, CA: National Congress for Community Economic Development, Against All Odds: The

Community Building Network, October 1996.
221. ***National

Achievements of Community Based Development Organizations, Washington, DC: National Congress for Community Economic Development, 1989.
222. ***OMG,

Inc.,

Second

Annual

Assessment

Report:

Comprehensive

Community

Revitalization Program in the South Bronx, New York, NY: Comprehensive Community Revitalization Program, June 1995;
223. ***Texas

IAF Network, Texas IAF Network. Vision, Values, Action, Austin, TX Texas IAF

Network, 1990.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

196

Anexe
  

Anexă - Roșia Montană – studiu de caz Anexă - Studiu de caz – Școala Stâlpu – Buzău Anexă - Parteneriatul Public – Privat. Studiu de caz – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

197

Anexă - Roșia Montană – studiu de caz Organizarea comunitară a fost aplicată ca model structurat la Roșia Montană, personal fiind invitat în calitate de organizator comunitar extern pentru a derula acest proces. Paşii pe care i-am derulat la Roşia Montana au fost: 1. Formarea echipei de voluntari – împreună cu Preşedintele Asociației „Alburnus Maior” am format o grupă de 8 voluntari cu care am avut o sesiune de instruire de o jumătate de zi. 2. Interviurile nestructurate – după o planificare amănunţită și o zonare a localității cu repartizare a zonelor pentru fiecare voluntar, aceștia au avut interviuri cu majoritatea membrilor comunităţii. 3. Întâlnirea de analiză şi selectare a problemelor comunităţii – în urma căruia s-a decis că problema principală a comunităţii este „imposibilitatea de a dezvolta orice formă aducătoare de venit pe teritoriul comunităţii datorită Planului de Urbanism General – PUG și Planurilor de Urbanism Zonal - PUZ care prevedeau exclusiv activităţi de minerit” 4. Cercetarea problemei – Problema este una care tine de competenţa Consiliului Local Roşia Montana, care a aprobat PUG-ul şi PUZ-urile și care poate începe demersurile pentru dezvoltarea unui Plan de Urbanism Zonal care să scoată proprietăţile celor care doresc să dezvolte alte investiţii din zona exclusiv minieră. O echipă de experți (juriști și ingineri) au pregătit o justificare pentru o nouă propunere de Hotărâre de Consiliu Local prin care era solicitată modificarea PUG prin alocarea de fonduri pentru dezvoltarea unui nou PUZ care să permită pe suprafețele solicitate și alte activități decât mineritul. 5. Adunarea Publică – a avut o parte pregătitoare – depunerea a 60 de petiţii (ce către 60 proprietari din Roşia Montana) privind scoaterea proprietăţilor personale din zona exclusiv minieră. De asemenea, partea de Adunare publică s-a desfăşurat cu ocazia Şedinţei Consiliului Local. 6. Rezultatul – Consiliul Local a aprobat realizarea unui nou PUZ și fondurile necesare pentru acesta.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

198

Anexă - Studiu de caz – Școala Stâlpu - Buzău77 Una din școlile în care se desfășoară acest program este Școala cu cl. I-VIII Stâlpu, din județul Buzău, școală cu 341 elevi la clasele I-VIII (137 la ciclul primar și 204 la ciclul gimnazial) și personal didactic este format din 8 învățători și 16 profesori. Activitățile programului Școala Comunitară Activă derulate la Școala Stâlpu în parteneriat cu Asociația Română de Dezvoltare Comunitară 1. Inițierea și promovarea disciplinei de studiu “Dezvoltare comunitară” Programul constă în introducerea în curriculumul la dispoziția școlii – CDS - a disciplinei opționale ”Dezvoltare comunitară”, care folosește comunitatea locală atât ca obiect de studiu cât și ca resursă didactică. Programa a fost proiectată pentru o oră pe săptămână și este însoțită de un ghid didactic și de o bibliografie ce le va permite profesorilor să adapteze programa pentru orice clasă Argumente privind introducerea opționalului:

Opționalul propus vine să sprijine procesul de dezvoltare și facilitare comunitară, proces inițiat în comunitatea Stâlpu. Acolo unde ființează un proces structurat de tip școală comunitară activă, procesul de dezvoltare comunitară (facilitare) este mult mai bine înțeles de comunitate, putând implica membrii comunității în acțiuni comunitare cu impact pozitiv mult mai ușor;

Implicarea cadrelor didactice în procesul facilitării comunitare va duce la mobilizarea resurselor existente în orice comunitate; Opționalul pune accent pe metode participative de implicare a elevilor, multe acțiuni se desfășoară în afara școlii - în comunitate – având un puternic impact comunitar (ex. implicarea elevilor în acțiuni de ajutorare a persoanelor în vârstă etc.).

77

Material prelucrat după un material dezvoltat de Ina Rizoaica – Asociația Română de Dezvoltare comunitară
Teză de doctorat

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

199

Crearea unor rețele la nivel județean de Școli Comunitare Active generează pentru copii posibilitatea să comunice și să cunoască realitatea și evenimentele din alte sate; Disciplina opționala vine în întâmpinarea ofertei educaționale de adaptare în funcție de specificul local al fiecărei școli.

Rezultatele Rezultate directe ale activității elevilor Copiilor le pasă de ce se întâmplă în jurul lor (cu banii obținuți din vânzarea revistei pe care o editează, copiii susțin un coleg care este în pericolul de a abandona școala); Copiii vor să-și păstreze tradițiile locale. Ei își fac costume populare personale, vor săși amenajeze o tabără comunitară; Copiii realizează reviste școlare; Au inițiat activități creative de strângere de fonduri prin care și-au dotat școala cu un computer sau au plătit efectuarea igienizării curente; S-au organizat pentru prima dată acțiuni de genul Ziua porților deschise, în parteneriat cu Comitetul de părinți, Autoritățile locale, patronii din comună; Copii au creat și inițiat amenajarea Clubului de Dezvoltare Comunitară care sprijină procesul ce se derulează în școală prin predarea opționalului. Copiii sunt cei care coordonează și organizează activitatea clubului. S-a realizat un mini studio de radio, care contribuie la o mai bună comunicare între elevi și profesori, o mai bună cunoaștere a realităților școlii și localității, stimulează inițiativa și creativitatea fiecărui elev; Un alt rezultat este implicarea școlii în Proiectul “Să învăţăm de la copii”. Acesta a urmărit să formeze atitudini civice pozitive la nivel de comunitate, în scopul dezvoltării acesteia. În finalul proiectului copiii au prezentat pe scena căminului cultural spectacole de teatru comunitar concepute de ei sub îndrumarea unor actori profesionişti. Pentru că spectacolele
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

200

prezentau viața satului prin ochii copiilor și într-o realitate al copiilor, adulţii au înțeles că trebuie să-i asculte pe copii, să le audă visele, că au multe să le spună şi că trebuie să-i sprijine. Au realizat că problemele satului trebuie rezolvate şi că ei adulții ar trebui să fie prezenţi la tot ce se întâmplă în jurul lor. Cert este faptul că oamenii din sat şi-au «deschis ochii», au înţeles ce au vrut copiii să le transmită şi au ajuns la concluzia că trebuie să-i susţină, după posibilităţi, cu tot ceea ce vor să realizeze pentru comunitatea lor. Impact Proiectul a schimbat modul de gândire și de percepție al profesorilor care s-au implicat în program; lângă profesorii implicați efectiv din prima fază a proiectului au venit și alți colegi din școală, grupul crescând constant. A crescut conștiința faptului că școala este a comunității și că este pusă în slujba ei - o instituție adaptată nevoilor și cerințelor comunității; Calitatea relațiilor dintre cei implicați în actul educațional s-a îmbunătățit atât la nivel intern (în interiorul școlii) cât și extern (în afara scolii - mai ales relația școală-părinți/comunitate, școală-instituții publice); Copiii au căpătat din ce în ce mai mult curajul de a lua atitudine față de unele aspecte din școală și comunitate; Ei au conștiința că trebuie să facă ceva pentru satul în care trăiesc și învață, au devenit mândri că trăiesc acolo și că pot face ceva pentru locul, școala unde învață; Copiii au căpătat încredere în ei, au devenit importanți în școală și în comunitate - lucru posibil ca urmare a organizării unor activități unde au fost văzuți de membrii comunității, șiau asumat responsabilități pe care le-au îndeplinit foarte conștiincios și bine, au participat la conferințe de presă, au dat interviuri la posturile de radio și TV locale - au devenit cunoscuți, și-au reprezentat propria comunitate; A început să se contureze ideea și dorința pentru unii dintre copii de a fi lideri;

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

201

Copiii au devenit modele pentru adulții din comunitate: sunt mult mai organizați și responsabili în ceea ce fac, pot să analizeze, să evalueze, și chiar monitorizează la un moment dat activitățile ce se desfășoară în școală; CONCLUZII “Este necesar sa facem dezvoltare comunitara deoarece comuna noastră in viitor va arata mai bine și va fi mai curata. Noi, de când facem acest opțional, ne respectam mai mult intre noi și suntem mai buni unii cu alții. Am făcut grupe de cate doi copii și mergem sa ii ajutam pe bătrânii neputincioși din comuna.” (Angelica, cl. VI) “Dezvoltarea comunitara presupune participarea tuturor membrilor unei comunități la desfășurarea unor activități care au la baza proiecte propuse de către elevii scolii noastre. Aceste proiecte sunt sprijinite de către profesorii scolii, de autoritățile locale, părinții elevilor. Proiectele propuse sunt pe diferite probleme : culturale, de protecția mediului, de cultura civica, de educație rutiera etc. Proiectul “Să învățăm de la copii” desfășurat de elevii cl. V-VIII a cuprins multe activități care au condus la cunoașterea altor elevi de la școlile Blajani și Aliceni. Piesele de teatru puse in scena de colegii noștri ajutați de un actor profesionist au arătat părinților, adulților, comunității nevoile comunei, problemele cu care ne confruntam zilnic. In viitor este necesar ca aceste proiecte de dezvoltare comunitara să fie susținute mai mult de părinți, autorități locale pentru ca părerile elevilor sa fie cunoscute de adulți.” (Roxana, cl. VII) “Opționalul Dezvoltarea comunitara ne place pentru că nu memoram lecții, pentru că învățăm să cunoaștem oamenii, să ne cunoșteam pe noi, să fim mai buni, mai îngăduitori cu cei de lângă noi. Ne învață să comunicam, să înlăturam barierele din comunicare, să ne spunem părerea, să știm să ne apreciem și chiar sa înțelegem că nu întotdeauna avem dreptate. Ne învață să rezolvam un conflict, atunci când el apare și mai ales ne-a învățat că orice părere contează.”(Alin, cl. VII)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

202

Anexă - Parteneriatul Public – Privat Studiu de caz – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi. Consiliul Judeţean Mehedinţi a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC IT SA pentru informatizarea Administraţiei Publice din Judeţul Mehedinţi. Forma de organizare sub care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are administratori din partea ambelor structuri care au intrat în asociere. Scopul Parteneriatului este realizarea unei platforme de comunicare și furnizare de servicii pentru cetăţeni pentru fiecare structură a APL la nivel local. Fiecare Primărie a fost conectată la Reţeaua Internet şi a fost instruită să lucreze pe Sistemul Electronic Judeţean pentru a oferii date atât pentru cetăţeni cât şi pentru transferul acestora la nivel judeţean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de a gestiona eficient date lucrând cu baze de date complexe dar uşor de administrat şi exploatat. Proiectul este unul dintre puţinele proiecte care beneficiază de un studiu de impact pe întreaga perioadă de dezvoltare a lui. Studiul de impact EuDiS
a) Impactul implementării sistemului EuDiS asupra cetățenilor Întrebările de la Q1 – Q3 – sunt întrebări pentru verificarea eșantionului cercetării. In urma analizei acestora erorile introduse prin aplicarea instrumentelor la eșantionul stabilit păstrează eroarea cercetării in limita stabilita cu beneficiarul. Q4. Cat de des folosiți echipamente electronice?
1 2 3 In fiecare zi De 2 ori pe lună O dată pe lună
mar.2005 oct. 2005 mar.2006

4 5

O dată la 2 luni Mai rar

Din răspunsurile celor chestionați – putem surprinde o tendința in privința folosirii echipamentelor electronice in rândul cetățenilor - numărul celor care apelează la serviciile primăriei și folosesc zilnic echipamentele electronice este in scădere. Nu putem identifica o corelație directa cu sistemul EuDiS ci mai degrabă cu o tendința de creștere a vârstei respondenților.

oct. 2006

mar.2007

oct. 2007

70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

203

Q5. Cum vă ridicaţi salariul?
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

1

În numerar

2

Pe card

Numărul cetățenilor care își ridica salariul pe card are o tendința ușoara dar continua de creștere - 5 % de la începutul studiului. Numărul mare al nonraspunsurilor la aceasta întrebare se datorează deciziei de a introduce obligativitatea cardului pentru ridicarea salariului începând cu ianuarie 2008, când probabil va exista o creștere substanțială a procentului cetățenilor care își ridica salariul pe card – informație obținută in cadrul focus grupurilor de control realizate.

Q6. Folosiţi mijloace şi echipamente electronice pentru plata serviciilor?

1 2

DA NU

Numărul cetățenilor care plătesc cu ajutorul mijloacelor electronice este încă foarte redus – și se păstrează in limita a 10 %
Q7. Cele mai frecvente plăti făcute cu ajutorul mijloacelor electronice sunt: plata ratelor bancare, plata facturilor de mobil și a altor facturi, plata unor taxe, plata cumpărăturilor.

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

204

Q8. Care din următoarele propoziţii descriu cel mai bine comportamentul angajaţilor Administrației Publice din orașul/comuna Dvs.?

1 2 3 4 5 6 7

Sunt aroganţi şi dezinteresaţi Te poartă de la un ghişeu la altul Devin cooperanţi când li se oferă mici atenţii Se implică atunci când intervine interesul personal Îşi fac datoria atât cât îi obligă legea Sunt cooperanţi cu cetăţenii Se implică să rezolve problema cetăţeanului

Marea majoritate a cetățenilor (70%) apreciază drept pozitiv comportamentul angajaților Administrației publice. Totuși se observa o tendința descrescătoare a acestora concomitent cu tendința descrescătoare a cetățenilor care au aprecieri mai puțin favorabile legate de comportamentul angajaților administrației. Ponderea cetățenilor care au aprecieri neutre comporta o tendința crescătoare – pe fondul reducerii comunicării dintre cetățeni și Administrația publica.

80 70 60 50
1+2_3

40 30 20 10 0
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

4 5+6+7

Q9. Cum apreciaţi evoluţia Administraţiei Publice în ultimele 6 luni din perspectiva utilizării echipamentelor electronice în relaţia cu cetăţeanul?

1 2 3

S-a îmbunătățit foarte mult Exista o oarecare îmbunătățire Nu se observa nici o schimbare

70

Schimbarea privind utilizarea echipamentelor electronice și a modului de lucru in administrație se reflecta, chiar daca încă in măsura scăzuta, la nivelul cetățeanului. Se poate observa o creștere semnificativa (15%) de la începutul proiectului a celor care considera ca exista o oarecare îmbunătățire privind utilizarea echipamentelor electronice in relația cu cetățeanul. De asemenea procentul celor care considera ca nu exista nici o schimbare a scăzut cu mai mult de 10% . Procentul celor care apreciază o schimbare semnificativa se păstrează constant de la începutul cercetări – cu o destul de mare scădere in ultimul an.

60 50 40 30 20 10 0
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

0 1 2 3

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

205

Q10. Sunteţi mulțumit(ă) de serviciile oferite de Administraţia Publică.

1 2 3 4 5
70 60

Foarte mulţumit Mulţumit În oarecare măsură mulţumit Nemulţumit Foarte nemulţumit

Putem identifica un fond al scăderii mulțumirii fata de serviciile oferite de administrația Publica. Daca procentul celor nemulțumiți și foarte nemulțumiți rămâne constant scade foarte tare procentul celor mulțumiți și foarte mulțumiți (17% de la începutul proiectului și 30% in ultimi 2 ani) pe fondul creșterii procentului celor mulțumiți in oarecare măsura. Se poate observa o evoluție in oglinda a celor 2 categorii.

50 40
1+2

30 20 10 0
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

3 4+5

Q11. Cum apreciaţi timpul consumat de Dvs. pentru rezolvarea unei solicitări către Administrația publică?

1 2 3

Foarte lung Optim Foarte scurt

Foarte lung

Optim

Foarte scurt

Putem observa o tendința de creștere a ponderii cetățenilor care considera ca timpul petrecut de ei la ghișeu este unul optim (de la 48% in martie 2005 la 57% in octombrie 2007). De asemenea putem observa o scădere a ponderii cetățenilor care considera ca timpul petrecut la ghișeu este foarte lung(de la 34% in martie 2005 la 25% in octombrie 2007). Aceste date corelează cu aprecierea acestui timp in medie de către cetățeni. Q12. Media timpului petrecut la ghișeu fiind in octombrie 2007 de 21,34 minute fata de 53 minute in octombrie 2007.

60 50 40 30 20 10 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

206

Q13. Care din următoarele propoziţii ar descrie cel mai bine punctul Dvs. de vedere legat de folosirea echipamentelor electronice de către angajaţii Administraţiei Publice?
8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2

1 2 3 4 5 6 7

Majoritatea angajaților primăriei nu au habar ce este un calculator Angajații folosesc calculatorul doar pentru jocuri Sunt conservatori in folosirea echipamentelor electronice Calculatorul se folosește doar la biroul contabilitate Ar fi necesara o îmbunătățire a folosirii calculatorului in administrație Numărul celor care lucrează pe calculator este in creștere Angajații folosind frecvent calculatorul pentru a oferi informații
45 40 35 30
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

25 20 15 10 5 0

mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

3

5

6

7

Putem observa o deplasare spre mijlocul scalei. Creste numărul celor care percep o oarecare îmbunătățire a situației folosirii echipamentelor electronice și a celor care considera ca încă angajații Administrației sunt conservatori in folosirea echipamentelor electronice. Cu toate acestea se păstrează o constanta a celor mulțumiți și nemulțumiți care, de asemenea evoluează in oglinda. In ultimul an putem observa revenirea la trendul crescător al persoanelor mulțumite de evoluția administrației din perspectiva lucrului cu echipamente electronice in relația cu cetățeanul.

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007 1+2+3 4 5+6+7

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

207

Q 14. Participarea la sedinte publice - ultimele 6 luni
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu au raspuns DA NU
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

Q 15. Au citit un raport al CL - ultimele 6 luni
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu au raspuns DA NU
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

Q 16. Activeaza in organizatii
120 100 80 60 40 20 0 Nu au raspuns DA NU
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

Q 17. Au oferit atentii Angajatilor APL - ultimele 6 luni
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu au raspuns DA NU
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

Întrebările de control privind eșantionul se păstrează in limita marjei de eroare planificare și arata variații nesemnificative a răspunsurilor și fidelitatea aplicări instrumentelor de cercetare.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

208

Q18. Cum apreciaţi accesul cetăţenilor la informaţia de interes general în cadrul Administraţiei Publice?

1 2 3 4 5

Foarte bun Bun Adecvat Slab Foarte slab

Chiar daca procentul cetățenilor care considera ca cetățenii au acces la informații de ordin public este încă destul de ridicat putem percepe o creștere a cetățenilor care considera ca accesul este slab și foarte slab paralel cu creșterea celor care îl considera adecvat in detrimentul scăderii cetățenilor care îl considera bun și foarte bun (in scădere cu 10 % de la începutul proiectului și cu aproape 30% in ultimul an după o perioada de creștere).

70 60 50 40 30 20 10 0
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

1+2 3 4+5

B) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Angajaților Administrației.
Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetăţenii din oraş/comună de serviciile oferite de angajaţii Administraţiei Publice?
Incercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură alegere
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

1 2 3 4 5

Foarte mulțumiți Mulțumiți In oarecare măsura mulțumiți Nemulțumiți Foarte nemulțumiți

70 60

In opinia angajaților administrației cetățenii sunt in general mulțumiți de activitatea acestora – numărul celor mulțumiți fiind in creștere și a celor foarte mulțumiți și in oarecare măsura mulțumiți fiind in ușoara scădere.

50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

209

Q2. Sunteți satisfăcut (a) de condițiile in care va desfășurați activitatea ? Q3. Considerați ca aveți libertate in procesul de luare a deciziilor la nivelul locului de munca ?

DA 1 1

NU 2 2

Q.2
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns DA NU

Marea majoritate a angajaților administrației se declara satisfăcuți de condițiile in care își desfășoară activitatea (peste 70%). A scăzut cu 8% raportat la momentul începerii proiectului ponderea angajaților nemulțumiți de condițiile de munca.

Q.3
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

Si la capitolul libertate privind luarea deciziilor angajații administrației se declara mulțumiți numărul celor care considera ca nu au liberate fiind in scădere – 10% de la inițierea proiectului.

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns DA NU

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

210

Q4. Furnizați prin intermediul mijloacelor electronice informații pentru cetățeni ? Q5. Folosiți semnătura digitala ? Q6. Folosiți frecvent calculatorul in activitatea dumneavoastră profesionala ? Q7. Sunteți satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice la locul de munca ?

DA 1 1 1 1

NU 2 2 2 2

Q. 4
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns DA NU

Numărul angajaților care declara ca furnizează informații prin intermediul echipamentelor electronice este in creștere crescând cu mai mult de 12% de la începutul proiectului și ajungând la 40% din angajații Administrației Publice din Mehedinți.

Q. 5
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

100 90

Ponderea angajaților care folosesc semnătura digitala încă foarte mica dar in creștere cu 4 – 5 % de la începutul proiectului EuDiS, in ultimul an ridicându-se la 7,5% din totalul angajaților.

80 70 60 50 40 30 20

Q. 6
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

10 0 Nu a raspuns DA NU

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns DA NU

Ponderea angajaților care considera ca folosesc frecvent calculatorul in activitatea profesionala a crescut substanțial de la începutul proiectului EuDiS cu peste 22% de la 65% la peste 87% dintre angajații administrației.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

211

Q. 7
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007

80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns DA NU

Putem observa o creștere substanțiala și constanta a satisfacției angajaților privind dotarea cu echipamente electronice la locul de munca – creștere cu peste 22% (de la 50% la 72%) de la începutul proiectului EuDiS.

Acest procent corelează cu procentul angajaților care folosesc zilnic calculatorul in activitatea profesionala – Q8.

Q8. Cât de des utilizați calculatorul în activitatea dumneavoastră la serviciu?
Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură alegere
100

1 2 3 4 5

Zilnic De doua ori pe săptămână O dată pe săptămână O dată pe lună Mai rar

Numărul angajaților care utilizează zilnic calculatorul la serviciu este in creștere constanta depășind cu peste 25% procentul celor care utilizau calculatorul zilnic la începutul proiectului. De asemenea numărul celor care folosesc calculatorul mai rar de odată pe luna a coborât la limita a 2% din angajații administrației fata de 22% la începutul proiectului EuDiS.

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

212

Q9. Care sunt principalele operaţii pentru care folosiţi calculatorul?
Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător maxim 2 alegeri

1 2 3 4 5

Dezvolt aplicaţii specifice muncii prestate Caut / furnizez informaţii pentru cetăţeni Poşta electronică (e-mail) Jocuri de destindere Altele. Specificaţi:__________________

1

2

3

4

5

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007

Numărul angajaților care declara ca folosesc calculatorul pentru a dezvolta aplicații specifice muncii prestate este in creștere (cu peste 11% de la începutul proiectului) ajungând la 85% din totalul angajaților. De asemenea numărul angajaților care caută furnizează informații pentru cetățeni sau folosesc posta electronica a crescut constant și cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

213

C) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Agenților Economici
Sponsorizari - ultimele 6 luni

Ponderea agenților economici care au acordat sponsorizări pentru acțiuni ale administrației in ultimele 6 luni este in continua scădere – ceea ce poate fi un semnal al întăriri capacitații Administrației dar și al scăderii comunicării dintre Administrație și Agenții economici.
Participare la sedintele CP - ultimele 6 luni

120 100 80 60 40 20 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007
Nu a raspuns DA NU

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns
m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006

Ponderea angajaților economici care participa la ședințele Consiliului local este in scădere.

DA
oct. 2006

NU
m ar.2007 oct. 2007

Citirea rapoartelor CL - ultim ele 6 luni 90 80 70 60

Procentul agenților economici care citesc rapoarte ale Consilierilor locali este, de asemenea, in scădere.

50 40 30 20 10

Oferirea de atentii - ultim ele 6 luni 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Nu a raspuns
mar.2005 oct. 2006 oct. 2005 mar.2007

0 Nu a raspuns
mar.2005 oct. 2006 oct. 2005 mar.2007

DA
mar.2006 oct. 2007

NU

Procentul agenților care declara ca au oferit atenții in ultimele 6 luni angajaților administrației se păstrează la limita a 10% dintre aceștia.

DA
mar.2006 oct. 2007

NU

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

214

Folosirea semnăturii digitale de către agenții economici este de asemenea constanta sub limita de 10% dintre aceștia. Ca informație suplimentara in cadrul focus grupurilor de control – cauza acestei ponderi reduse și in cadrul angajaților dar și al cetățenilor este slaba utilizare a ei in cadrul serviciilor și de asemenea lipsa etichetei „oficial” atașata acestei semnături.

Sem natura digitala 120 100 80 60 40 20 0 Nu a raspuns
mar.2005 oct. 2006 oct. 2005 mar.2007

DA
mar.2006 oct. 2007

NU

Q8. Aţi primit, în ultimele 6 luni informaţii de utilitate publica prin intermediul echipamentelor electronice?

1

DA

2

NU

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

Numărul Agenților economici care au primit informații prin intermediul echipamentelor electronice se păstrează constant sub limita a 10%

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

215

D) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra consilierilor locali.
Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetăţenii din oraş / comună de serviciile oferite de angajaţii Administraţiei?
Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură alegere
mar.2005 oct. 2006

1 2 3 4 5
oct. 2005 mar.2007

Foarte mulţumiţi Mulţumiţi În oarecare măsură mulţumiţi Nemulţumiţi Foarte nemulţumiţi
mar.2006 oct. 2007

Marea majoritate a consilierilor locali considera ca cetățenii sunt mulțumiți de serviciile oferite de angajații Administrației. Putem observa o tendința crescătoare a celor neutri și una ușor descrescătoare a celor nemulțumiți.

70 60 50 40 30 20 10 0 Multum iti Neutri Nem ultum iti

Q2. Cum apreciaţi evoluţia Administraţiei în ultimele 6 luni din perspectiva utilizării echipamentelor electronice în relaţia cu cetăţeanul?
0
80

1 2 3

S-a îmbunătăţit foarte mult Există o oarecare îmbunătăţire Nu se observă nici o schimbare

1

2

3

Marea majoritate a consilierilor considera ca Administrația si-a 50 îmbunătățit situația privind utilizarea 40 echipamentelor electronice – o 30 tendința ușor crescătoare daca avem in 20 vedere diferențele de percepție din 10 lunile martie și octombrie. 0 De asemenea, putem observa o m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007 tendința ușor descrescătoare a celor care nu percep nici o schimbare in acest sens la nivelul Administrației.
60

70

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

216

Q3. Sunteţi mulțumit(ă) de serviciile oferite de Administraţie către cetăţeni şi agenţi economici.

1 2 3 4 5

Foarte mulţumiţi Mulţumiţi În oarecare măsură mulţumiţi Nemulţumiţi Foarte nemulţumiţi
oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

mar.2005

70

Putem observa o tendința clara crescătoare a consilierilor neutri pe fondul unei ușoare descreșteri atât a consilierilor mulțumiți (1+2) cat și a celor nemulțumiți (4+5)

60 50 40 30 20 10 0 Multum iti Neutri Nem ultum iti

Q4. Care din următoarele propoziţii descrie cel mai bine relaţia dintre Administrație şi cetăţenii sau agenţii economici?
1 2 3 4 5 6 7 Sunt nemulţumiţi de activitatea Administraţiei şi au un comportament agresiv Relaţia este una de neîncredere şi destul de tensionată Cetăţenii / agenţii ec. au tendinţa de a oferi atenţii pentru serviciile oferite de angajaţi Relaţia este una neutră, centrată doar pe rezolvarea nevoilor Aşteaptă ca Administraţia să le rezolve toate nevoile Sunt conștienți de formalităţile ce trebuiesc îndeplinite şi sunt înţelegători Şi cetăţenii şi agenţii economici sunt mulţumiţi de activitatea Administraţiei
Nemultumiti
70 60 50 40 30 20 10 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007

Neutri

Multumiti

Marea majoritate a consilierilor sunt mulțumiți de relația Administrației cu cetățenii și agenții economici (1+2+3), tendința in creștere cu aproape 10% fata de martie 2005 procent echivalent cu descreșterea celor nemulțumiți (5+6+7)

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

217

Q5. Aţi auzit despre implementarea sistemului electronic judeţean EuDiS?
nr
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007

DA

1

NU

2

da

nu

Numărul consilierilor locali care au auzit de existenta Sistemului EuDiS a crescut de la 45% in martie 2005 la 90% in octombrie 2007 la nivelul județului Mehedinți.

11,2% au auzit ca EuDiS este un sistem de conectare la internet. 9,6% au auzit ca este rapid și eficient, creste viteza de rezolvare a sarcinilor angajaților APL 6,4% au auzit ca se refera la informatizarea serviciilor APL. 4,8% din consilierii respondenți au auzit despre program dar nu cunosc amănunte. 3,2% au auzit ca este costisitor. 1,6% au auzit ca este neeficient.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

218

E) Impactul asupra Coordonatorilor Instituțiilor Administrației Publice.
DA 1 NU 2

Q7. Sunteţi satisfăcut (ă) de condiţiile de muncă din Instituţia pe care o conduceţi ?
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006

mar.2007

oct. 2007

90 80

Satisfacția conducătorilor instituțiilor Administrației rămâne constanta, marea majoritate a acestora fiind satisfăcuți de condițiile de munca din instituțiile pe care le conduc.

70 60 50 40 30 20 10 0 nr da nu

Q8. Consideraţi că aveţi libertate în procesul de luare a deciziilor ?
nr da nu

DA 1

NU 2

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007

Cea mai mare parte a conducătorilor instituției (peste 80%) considera ca au libertate in procesul de decizie – neexistând schimbări majore de la inițierea sistemului EuDiS.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

219

Q9. Instituţia Dvs. furnizează prin intermediul mijloacelor electronice informaţii pentru cetățeni ?
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

DA 1

NU 2

80 70 60 50 40 30 20 10 0 nr da nu

Se păstrează tendința de creștere a procentului conducătorilor instituțiilor Administrației care declara ca instituția pe care o conduc furnizează informații prin intermediul echipamentelor electronice – tendința este clara daca avem in vedere diferențele de percepție martie/octombrie.
DA 1
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

Q10. Folosiţi semnătura digitală ?

NU 2

100

Se poate observa continuarea tendinței de creștere a conducătorilor instituțiilor administrației care folosesc semnătura digitala. Aceasta tendința este proporționala cu evoluția sistemului EuDiS la nivel județean.

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 nr da nu

Q11. Folosiţi frecvent calculatorul în activitatea dumneavoastră profesională ?
nr da nu

DA 1

NU 2

80 70 60 50 40 30 20 10 0 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007

Nu putem observa o tendința privind folosirea calculatorului de către conducătorii instituțiilor publice. Acest lucru se datorează faptului ca la studiu au participat atât conducători ai instituțiilor cat și reprezentanți ai acestora – eșantionul nefiind constant.
DA NU

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

220

Q12. Sunteţi satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice a Instituţiei ?
mar.2005 oct. 2006 oct. 2005 mar.2007 mar.2006 oct. 2007

1

2

80

Fata de martie 2005 putem observa o creștere cu aproape 20% (de la 54% la 73%) ponderea Conducătorilor instituțiilor Administrației satisfăcuți de dotarea cu echipamente electronice in cadrul propriei instituții.

70 60 50 40 30 20 10 0

60

nr

da

nu

50

40
Mar 2005 Oct 2005

Evoluția populației după gen și vârsta in perioada studiului.
Mar 2006 Oct 2006 Mar 2007 Oct 2007

30

20

10

Se poate observa o constanta a populației care apelează la serviciile Administrației publice după caracteristica « gen », cu o foarte ușoara tendința de masculinizare a acesteia.

0 Fem Masc

Mar 2005

Oct 2005

Mar 2006

Oct 2006

Mar 2007

Oct 2007

Legat de distribuția populației pe variabila « vârsta » nu putem observa tendințe constante. Putem observa o pondere a populației tinere ridicate in etapa oct. 2006 care asociază cu o evaluare mai critica asupra serviciilor administrației.

35 30 25 20 15 10 5 0 Sub 29ani 30-39 40-49 50-59 peste 60

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România

221

Tabla de abrevieri folosite ADI – Asociatie de Dezvoltare Intercomunala – Intercomunalitatea ADL – Agentul de Dezvoltare Locală APL – Administrația Publica Locala ARCS – Asociația Română de Consiliere și Sprijin ARDC – Asociația Romana de Dezvoltare Comunitara CAR – Centrul de Asistență Rurală CCIAC – Comitete Consultative pentru Implementarea de Acținuni Comunitare EuDiS – European District System FES – Fundația Friedrich Ebert Stiftung FRDS – Fondul Român de Dezvoltare Socială PACA – Participatory Apprizal of Competitive Advantaje PACT – Fundația Parteneriat pentru Acțiune comunitară și Transformare PDR – Programul de Dezvoltare Rurala PPP – Parteneriat Public-Privat SCA – Scoala Comunitara Activa TC – Tele-Centru

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală

Teză de doctorat

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->