Regionalizarea in viziunea puterii incepe sa prinda contur.

Se organizeaza consultarea
formala a populatiei, asa cum consulta Presedintele Basescu partidele politice, dar principiile
si hotarele sunt deja stabilite.
Ponta a afirmat ca se pastreaza judetele actuale, si toate variantele iau in calcul reorganizarea
adminstrativa cu mentinerea judetelor. Ponta a spus ca regionalizarea se face pe structura
actualelelor zone de dezvoltare si se pare ca asa va fi.
Dragnea a afirmat ca se vor trasa hotarele dar atributiile se vor stabili in timp, pentru ca se
doreste amanarea autonomiei locale pana la calendele grecesti.
utoritatile doresc regionalizare, dar fara autonomie locala..
!eoretic enunturile par bine formulate, dar de la teorie la practica este o mare diferenta.
"inisterul a avut in studiu modele europene si ca elemente de analiza#
$orma de guvernare
%rganizarea administrativteritorial&
'adru de reglementare
(r. Regiuni
(r. locuitori)regiune
utorit& ile de la nivelul regiunii#
* utoritate deliberativ&
* utoritate e+ecutiv&
* utorit& i de reprezentare a ,uvernului -n teritoriu
"odul de alegere al autorit& ilor regionale
Rela ia autorit& ilor regionale cu alte autorit& i publice
'ompeten e
Surse i mecanism de finan are
Sistem de gestiune)management al fondurilor europene
Si privatizarea a fost o teorie buna aplicata prost.
$oarte probabil si intre intentiile regionalizarii si aplicarea ei, diferentele vor fi ca de la cer la
pamant.
De remarcat ca cademia Romana a elaborat sase variante de regionalizare, toate cu
mentinerea actualelor judete, de unde se poate trage concluzia ca cademia Romana a lucrat
in limitele solicitate de comanda politica.
* .ariantele / si 0, 1 si 2 cu cate // regiuni. "odificarile intre variante sunt in principal in
!ransilvania, unde cele trei judetele cu populatie majoritar maghiara sunt fie distribuite intre
doua regiuni fie impreuna cu 1 judete romanesti, astfel incat sa nu e+iste o regiune dominata
de maghiari.
* .ariantele 3 si 4 au cate 5 regiuni cu Bucurestiul regiune separata de "untenia. !ransilvania
formeaza o singura regiune cu cele /6 judete, la fel "odova cu cele 5 judete.
(u stiu ce a prevazut cademia in materie de atributii dar foare probabil nu a abordat
subiectul.
7+ista o prezentare foarte buna a "odelului polonez al autonomiei locale.
ATENTIE * notiunea de po8iat tradusa neinspirat in document ca judet, are un inteles diferit
de judetul din Romania. 9n po8iat are cel putin 1 comune, deci are dimensiunea unei
plasi)raion din administratia romaneasca.
Modelul Polonez mi se pare modelul cel mai bun model de regionalizare si destul de bine
prezentat, pentru ca se insista pe atributiile comunelor, a po8iatelor si a voievodatelor, si
relatiile dintre ele sau in raport cu guvernul.
Polonia a renuntat la nivelul NUTS3 (dimensiunea judetelor romanesti) si a adoptat doua
nivele deasupra comunei, NUTS4 format din cateva comune, mai aproape de cetateni, pentru
servicii mai bune si pentru coordonarea locala, si NUTS2 nivelul regional care se preteaa la
investitii teritoriale!
1.4 Structura administrativ -teritorial
(ivele ale administra:iei publice locale
Din /;;;, -n Polonia e+ist& trei nivele ale administra:iei locale#
< regiuni)voievodate =8oje8>dzt8o? @ /4A
< comune =gmina? @ 02B; =inclusiv 164 comune urbane, 3;B comune urbane mi+te, /3B4
comune rurale?A
< jude:e =po8iat? @ 1B; =inclusiv 43 urbane?.
'ele 1B; de po8iate sunt unit&:ile administrative intermediare -ntre voievodat Ci comun&.
Po8iatele formeaz& voievodate, num&rul lor variaz& de la /0 -n voievodatul %pole la 20 -n
voievodatul "azovia.
7+ist& dou& tipuri de po8iate#
< po8iatele Dteritoriale, adic& po8iatele proprii, care cuprind cel pu:in trei comuneA
< municipiile, po8iatele Dor&CeneCti sau oraCele cu statutul de po8iat @ o comun& urban& care
realizeaz& atEt func:iile sale proprii, cEt Ci func:iile po8iatului.
Legislaia naional
'onstitu:ia adoptat& -n aprilie /;;B =prin referendum? constat& c& Polonia este un stat unitar,
iar autoritatea local& asigur& descentralizarea autorit&:ii publice.
Reziden:ii legali ai unit&:ilor diviziunilor teritoriale de baz& cuprind o comunitate
administrativ& local&, iar guvernul local -Ci e+ercit& autoritatea public& prin -ndeplinirea
sarcinilor care -i revin.
'onstitu:ia din /;;B reglementeaz& rela:iile dintre administra:ia de stat Ci guvernul local.
Prim*ministrul, voievozii Ci camerele regionale de audit monitorizeaz& autorit&:ile locale.
%rganele autorit&:ii publice locale care -ncalc& constitu:ia sau actele parlamentare pot fi
dizolvate la indica:ia prim*ministrului. utorit&:ile locale au dreptul de a crea asocia:ii Ci de a
participa -n cadrul asocia:iilor interna:ionale din comunit&:ile locale Ci regionale, de a coopera
cu comunit&:ile locale Ci regionale din alte state.
!a"itolul #II din !onstituie$ intitulat %Autonomia local&, este dedicat -n totalitate
acestui subiect, declarEnd c& unitatea de 'az a guvernrii locale este comuna, pe cEnd
ctul privind utonomia Focal& defineCte Ci alte unit&:i administrative strict locale Ci
regionale.
'onstitu:ia stabileCte c& unit&:ile administrative locale sunt entit&:i juridice Ci garanteaz&
dreptul lor la proprietate proprie. Sarcinile publice care satisfac necesit&:ile comunit&:ii locale
sunt atribuite autorit&:ilor locale. dministra:ia de stat, de asemenea, poate s& -ns&rcineze
autorit&:ile locale -n vederea asum&rii responsabilit&:ilor adi:ionale.
(aza )uridic a !omunelor *+mina,.
% comun& reprezint& o entitate juridic& Ci poate promulga legea la nivel local. Prim*ministrul
e+ercit& monitorizarea activit&:ilor comunei, pe cEnd 'amera Regional& de udit
supravegheaz& activit&:ile financiareA ambele institu:ii au autoritate doar asupra legalit&:ii
deciziilor. DeCi 'onstitu:ia prevede c& unitatea de baz& a guvern&rii locale este comuna, ctul
privind utonomia Focal& din /;;6 permite crearea Dunit&:ilor au+iliare -n cadrul comunei,
inclusiv cu consilii de cartier -n oraCele mari.
Sarcini s"eci-ice
!omunele *gmin., sunt responsabile de toate aspectele publice de importan:& local& care nu
sunt definite -n beneficiul altor nivele administrative, dar dac& legea prevede altfel,
solu:ionarea acestor probleme -i revine municipalit&:ii. Sarcinile specifice ale gminei se
a+eaz& pe satisfacerea nevoilor colective ale comunelor -n ceea ce priveCte serviciile publice.
Sarcinile specifice includ, -n special, urm&toarele probleme#
< amenajarea teritorial&, managementul propriet&:ii, protec:ia mediului Ci a resurselor naturale,
managementul apeiA
< Coselele, str&zile, podurile, scuarurile municipale Ci gestionarea traficuluiA
< furnizarea apei, canalizarea, evacuarea Ci tratarea deCeurilor municipale, men:inerea
cur&:eniei, a ordinii Ci a salubrit&:ii publice, gestionarea depozitului municipal de deCeuri,
furnizarea electricit&:ii, a c&ldurii Ci a gazuluiA
< transportul public localA
< serviciile de s&n&tate =-n principal, tratamentul ambulatoriu?A
< asisten:a social&, inclusiv centrele de asisten:& social& Ci azilurileA
< fondul municipal de locuin:e =inclusiv acordarea autoriza:iilor de construc:ie?A
< educa:ia public& =Ccoala primar& Ci educa:ia preCcolar&?A
< cultura, inclusiv libr&riile comunale Ci alte facilit&:i culturaleA
< cultura fizic& Ci turismul, inclusiv zonele de recreere Ci facilit&:ile pentru sportA
< pie:ele Ci halele comercialeA
< spa:iile verzi comunale Ci copaciiA
< cimitirele municipaleA
< ordinea Ci siguran:a public& =inclusiv poli:ia municipal&?, protec:ia -mpotriva incendiilor Ci a
inunda:iilorA
< men:inerea facilit&:ilor publice comunale Ci -ntre:inerea edificiilorA
< politica familiei, inclusiv protec:ia =social&, medical& Ci legal&? femeilor -ns&rcinateA
< sus:inerea Ci promovarea ideii autonomiei localeA
< promovarea comunit&:iiA
< cooperarea cu %(,*urileA
< cooperarea cu comunit&:ile locale Ci regionale din alte :&ri.
Gude:ele ="o/iat.?.
Autonomia "oviat-ului este res"onsa'il de "ro'lemele locale care nu le "ot reveni
gminelor.
Gude:ul este destul de vast pentru a -ntre:ine -n mod eficient institu:iile publice din via:a de zi
cu zi =Ccolile secundare, spitalele, poli:ia
jude:ului Ci sta:iile de pompieri, inspectoratele sanitare Ci oficiile fiscale etc.?.
Sarcinile jude:elor includ, -n special#
< educa:ia public& =educa:ia secundar&, care cuprinde Ccolile generale, voca:ionale Ci Ccolile
speciale?A
< promovarea Ci protec:ia s&n&t&:ii =inclusiv managementul spitalelor jude:ene, controlul Ci
organizarea serviciilor medicale?A
< asisten:a social& =inclusiv asisten:a oferit& persoanelor f&r& domiciliu, administrarea
orfelinatelor etc.?A
< politica pro*familieA
< sprijinirea persoanelor cu dizabilit&:iA
< transportul public Ci Coselele publice =de importan:& jude:ean&?A
< protec:ia culturii Ci a patrimoniului culturalA
< cultura fizic& Ci turismulA
< geodezia, cartografia Ci cadastrulA
< gestionarea imobilelorA
< gestionarea arhitecturii Ci a construc:iilorA
< managementul apeiA
< protec:ia mediului Ci a resurselor naturaleA
< agricultura, silvicultura Ci pescuitul internA
< ordinea public& Ci securitatea cet&:enilorA
< protec:ia -mpotriva inunda:iilor, prevenirea incendiilor Ci a altor fenomene care constituie o
amenin:are pentru s&n&tatea uman& Ci pentru mediuA
< combaterea Comajului Ci stimularea pie:ei for:ei de munc&A
< protec:ia consumatoruluiA
< -ntre:inerea edificiilor administrative jude:ene Ci de utilitate public&A
< ap&rarea =protec:ia civil&?A
< promovarea :&riiA
< cooperarea cu %(,*urileA
< -ndeplinirea sarcinilor de servicii jude:ene, inspec:ii Ci g&rzi.
#oievodatele autonome *regiunile$ /o)e/0dzt/a,, conform legisla:iei, sunt responsabile de
toate problemele de importan:& regional&. .oievodatul este responsabil de programele de
politici de dezvoltare regional&, al c&ror prim scop este s& asigure utilizarea cea mai bun& a
capitalului uman Ci material al :&rii. Sarcinile autonomiei voievodatului se a+eaz& pe trei mari
domenii# dezvoltarea economic&, unele servicii publice regionale Ci cooperarea interna:ional&.
Sarcinile specifice ale voievodatului cuprind, -n special#
< educa:ia public&, inclusiv educa:ia superioar&A
< promovarea Ci protec:ia s&n&t&:ii =inclusiv gestionarea spitalelor regionale?A
< cultura =inclusiv facilit&:ile culturale regionale?A
< bun&starea social&A
< politica familieiA
< modernizarea spa:iilor ruraleA
< planificarea spa:ial&A
< protec:ia mediuluiA
< managementul apei, inclusiv protec:ia -mpotriva inunda:iilorA
< transportul public Ci Coselele publiceA
< cultura fizic& Ci turismulA
< protejarea drepturilor consumatoruluiA
< ap&rareaA
< siguran:a public&A
< combaterea Comajului Ci stimularea pie:ei muncii.
Daca avem in vedere ca Polonia are o populatie dubla fata de Romania, atunci in Romania ar
putea functiona in jur de 066 de districte teritoriale, fiecare format in medie din /6 comune.
Hn Romania nu se au in vedere serviciile la dispozitia cetatenilor, pentru ca daca s*ar avea in
vedere acest aspect, judetele nu*si au justificarea, dar ar fi justificata reinfintarea plasilor, daca
nu toate, pentru ca mediul rural s*a depopulat, dar o mare parte din ele.
'entrele unde trebuie sa functioneze spitale teritoriale, licee, centre de interventii rapida
=pompieri, salvare, protectia mediului?, notariate si judecatorii, evidenta populatiei, nu pot fi
la nivel de judet. Daca tot functioneaza asemenea cente in interiorul judetelor,de ce nu ar
primi si legitimitate administrativa.
Hn $ranta e+ista 3*4 arondismente intr*un judet, deci la francezi functioneaza si administratia
de dimensiunea (9!S2.