BELGIA

-Raport de tara-

Proiect realizat de : Cozma Bogdan f

Chiriac Alexandru Victoras

 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Cuprins

Capitolul 1. Introducere

Capitolul 2. Evolutia economica a Belgiei

2.1. Rolul si locul Belgiei in economia Europeana

2.2. Evolutia actuala a economiei belgiene

Capitolul 3. Contextul economic actual

3.1. Situatia economica prezenta

3.2. Belgia si UEM

3.3. Belgia si Europa 2020

3.4. Impactul si manifestarea crizei

Concluzii

Bibliografie

2
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Introducere

Belgia este un stat federal situat in vestul europei. Vecinii Belgiei sunt
Germania si Luxemburg la est, Franta la sud, Olanda la nord si Marea Nordului la nord-
vest.Capitala Belgiei este Bruxelles, aceasta fiind si capitala Uniunii Europene. Cu o suprafata
de 30.528 kmp, Belgia este a 139-a tara din lume. Populatia Belgiei insumeaza aproximativ 11
milioane de locuitori, clasandu-se la acest capitol pe locul 76 in lume.Belgia este membra a
Uniunii Europene(membra fondatoare), membra NATO si a aderat la zona euro.

Diverse naţiuni şi culturi au ocupat teritoriul de astăzi al Regatului Belgiei, de la celţi şi

romani până la francezi şi olandezi. Regiunea a fost incorporată în Imperiul Roman în timpul
campaniei lui Cezar din Galia. După valurile migratoare din secolul al V-lea regiunea devine
centrul Imperiului Carolingian iar după dezmembrarea acestuia, statele feudale apărute în
regiune sunt unite treptat în Ţările de Jos Burgunde. În timpul domniei lui Carol Quintul acestea
3
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

ocupă mare parte din teritoriul actualului Benelux. Până în secolul al XVIII-lea Ţările de Jos de
sud se află sub dominaţia spaniolă şi apoi habsburgică, iar în 1795, sunt incorporate în Prima
Republică Franceză. La prăbuşirea Imperiului Napoleonian teritoriul actualei Belgii şi al
Luxemburgului sunt ataşate unui nou stat, Regatul Unit al Ţărilor de Jos, un regat protestant
condus de un rege olandez. În 1830 izbucneşte o revoltă împotriva regimului acestuia care va
duce la independenţa Belgiei. Pentru a evita intrarea acesteia sub dominaţia Franţei, Marile
Puteri decid instaurarea unui rege terţ, Leopold de Saxa-Coburg-Gotha, provenit dintr-o familie
de prinţi germani. Belgia îşi impune o politică de neutralitate, politică nerespectată de către
puterile beligerante în cele două războaie mondiale. În 1949, în faţa noului context mondial,
Belgia decide să pună capăt acestei politici şi devine unul dintre membrii fondatori ai OTAN.
De asemenea participă activ în cadrul uniunii economice Benelux şi este de asemenea unul
dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene. Belgia, alaturi de Olanda, Germania(de vest),
Franta, Luxemburg si Italia pun bazele a ceea ce avea sa devina mai tarziu Uniunea Europeana.
Se poate spune ca Belgia este memba a UE inca din anul 1952.

In continuare vom incerca sa facem o analiza economica in raport cu UE a Belgiei.

Capitolul 2: Evolutia economica a Belgiei

2.1. Rolul si locul Belgiei in economia europeana

Belgia este ţara care găzduieşte cele mai importante instituţii euro-atlantice: Uniunea
Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Belgia a fost unul
dintre motoarele integrării europene, având o politică consecventă în această direcţie. Ministrul
de Externe belgian Paul-Henri Spaak este una dintre figurile cele mai importante ale istoriei
Uniunii Europene. El s-a aflat în fruntea grupului de experţi care a formulat şi elaborat
proiectele de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii Europene a
Energiei Atomice (Euratom).

Belgia este o ţară mică, dar cu o economie foarte dezvoltată. Datorită dimensiunii sale,
ea este dependentă de comerţ şi de pieţe de desfacere pentru economia sa. De aceea, Belgia a
fost unul dintre cei mai puternici suporteri ai liberalizării comerţului, mai ales la nivelul Uniunii

4
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Europene. Încă din 1921, Belgia a stabilit o uniune economică cu Luxemburg (BLEU - Uniunea
Economică Belgia-Luxemburg). Tratatul de înfiinţare a Benelux din 1945, tratat de uniune
vamală şi mai apoi economică dintre Belgia, Luxemburg şi Olanda, a constituit unul dintre cele
mai importante modele pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Belgia este unul dintre cei mai consecvenţi adepţi ai federalismului european, fiind ea
însăşi un model avansat de federalism. Ca stat mic, Belgia vede în proiectul european un mijloc
de a-şi asigura securitatea şi de a-şi face auzită vocea pe scena internaţională. În mod tradiţional,
Belgia susţine modelul supranaţional al Uniunii, în care Comisia Europeană joacă cel mai
important rol, în defavoarea modelului interguvernamental. La nivelul opiniei publice, există
un mare grad de susţinere faţă de integrarea europeană, lucru explicabil, pe de o parte, prin
faptul că Belgia este ţara gazdă a instituţiilor europene, prin urmare există o mai mare
conştientizare a activităţii directe a Uniunii Europene. Pe de altă parte, Belgia este o societate
multiculturală, fără un sens profund al identităţii naţionale, iar procesul de integrare europeană
este privit ca fiind complementar celui de federalizare internă.

Belgia a susţinut ideea extinderii europene, dar a rămas constant preocupată de

posibilitatea ca dimensiunea de liber schimb a Uniunii Europene să întârzie în mod indefinit
evoluţia către o federaţie europeană. În acelaşi timp, fiind o ţară mică, extinderea Uniunii
Europene ridică Belgiei probleme în privinţa puterii sale relative de a influenţa deciziile
Uniunii. Belgia reprezintă şi o ţintă pentru imigraţia la nivel european, aici existând tot mai
multe comunităţi etnice şi religioase, în ultimii ani, au început să se manifeste reacţii tot mai
puternice în principal faţă de comunitatea musulmană. În aceste condiţii, partidul naţionalist şi
xenofob Blocul Flamand a cunoscut o constantă şi importantă ascensiune în cadrul alegerilor
europene şi regionale din Belgia din 2004. Belgia susţine PESC şi crearea unei politici externe
autentice a Uniunii Europene.

Belgia detine 12 voturi in parlamentul european.

2.2. Evolutia actuala a economiei belgiene

Belgia are o economie moderna, deschisa si bazata pe intreprinderile private. Economia

belgiana este bazata in principal pe pozitia geografica centrala, pe reteaua de transport foarte
dezvoltata si a bazei industriale si comerciale diversificata. Industria este concentrata in special

5
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

in zona mai populata din nord, in provincia Flandra. Dispunand de putine resurse naturale,
Belgia importa cantitati substantiale de materii prime si exporta volume mari de produse
manufacturate, facand ca economia sa sa fie vulnerabila la volatilitate pe pietele globale.
Aproximativ trei sferturi din comertul exterior al Belgiei se face cu celelalte state membre ale
uniunii europene, Belgia profitand de faptul ca este vecina cu Germania. In 2011 PIB-ul Belgiei
a crescut cu 1,8%, rata somajului a scazut de la 8,3% la 7,2 % fata de anul precedent, iar
guvernul a redus deficitul bugetar de la un maxim de 6 % din PIB in 2009 la 4,2 % din PIB in
2011 si la 3,3% din PIB in 2012. Evolutia PIB-ului in trimestrul al patrulea din 2012 a fost
negativa, de 0,1% ,al treilea trimestru consecutiv de evolutie negativa.La sfarsitul anului 2012
cresterea economica a fost negativa, si anume -0,2% fata de anul precedent.De asemenea, asta
a adus Belgia la un pas de recesiune economica la finalul lui 2012.Insa cu toate acestea,
guvernul si-a indeplinit misiunea de a tine deficitul bugetar la 3% din PIB.Cu toate ca deficiyul
bugetar a fost relativ redus, datoria publica a Belgiei se ridica la aproape 100% din PIB, un
factor ce a contribuit la perceptia investitorilor ca Belgia este vulnerabila la criza din zona
euro.Bancile belgiene au fost serios afectate de criza financiara din 2008, atunci cand trei banci
importante au avut nevoie de injectii de capital din partea guvernului belgian si nationalizarea
partii belgiene de retail a bancii franco-belgiene.

Tabel 1:Evolutia PIB

An PIB(mil. EUR) Evolutie
2012 376,840 € -0.2%
2011 369,836 € 1.8%
2010 356,125 € 2.4%
2009 340,777 € -2.8%
2008 346,375 € 1.0%
2007 335,815 € 2.9%
2006 318,829 € 2.7%
2005 303,435 € 1.8%
2004 291,287 € 3.3%
2003 276,157 € 0.8%
2002 268,620 € 1.4%
2001 259,803 € 0.8%
2000 252,543 € 3.7%
1999 238,877 € 3.5%
1998 228,398 € 1.9%
1997 220,437 € 3.7%
1996 217,283 € 1.4%
1995 217,571 € 22.9%
1994 198,401 € 3.2%

6
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

1993 184,466 € -1.0%

1992 174,275 € 1.5%
1991 163,487 € 1.8%
1990 155,311 € 3.1%
1989 143,243 € 3.5%
1988 131,957 € 4.7%
1987 124,441 € 2.3%
1986 117,553 € 1.8%
1985 109,518 € 1.7%
1984 101,776 € 2.5%
1983 94,210 € 0.3%
1982 90,371 € 0.6%
1981 90,424 € -0.3%
1980 87,726 €
sursa:prelucrare proprie www.countryeconomy.com

Dupa cum putem observa din tabelul 1, PIB-ul Belgiei a crescut de la an la an, cu mici
exceptii, cea mai spectaculoasa crestere inregistrandu-se in anul 1995, atunci cand PIB a crescut
cu 22,9 % fata de anul precedent. Tot din tabelul 1, observam ca cea mai abrupta scadere a PIB
a avut loc in anul 2009, atunci cand PIB-ul a scazaut cu 2,8 % fata de anul precedent, acest
lucru datorandu-se in principal crizei economice mondiale care a afectat tot globul. Pentru a
exemplifica mai bine cresterea economica pe care Belgia a avut-o in ultimii ani ,am introdus
graficul 1.

Grafic 1:Evolutia PIB

400.000 €

350.000 €

300.000 €

250.000 €

200.000 €

150.000 €

100.000 €

50.000 €

0.000 €

7
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Tabel 2: Evolutia PIB per capita

An EURO Evolutie
2012 34,100 € 1.2%
2011 33,700 € 3.1%
2010 32,700 € 3.5%
2009 31,600 € -2.5%
2008 32,299 € 2.2%
2007 31,600 € 4.6%
2006 30,200 € 4.1%
2005 29,000 € 3.6%
2004 28,000 € 5.3%
2003 26,600 € 2.3%
2002 26,000 € 2.8%
2001 25,300 € 2.8%
2000 24,600 € 5.1%
1999 23,400 € 4.5%
1998 22,400 € 3.2%
1997 21,700 € 1.4%
1996 21,400 € -0.5%
1995 21,500 € 9.7%
1994 19,600 € 7.1%
1993 18,300 € 5.8%
1992 17,300 € 6.1%
1991 16,300 € 4.5%
1990 15,600 € 8.3%
1989 14,400 € 8.3%
1988 13,300 € 5.6%
1987 12,600 € 5.9%
1986 11,900 € 7.2%
1985 11,100 € 7.8%
1984 10,300 € 7.3%
1983 9,600 € 4.3%
1982 9,200 € 0%
1981 9,200 € 3.4%
1980 8,900 €
sursa:prel.proprie www.countryeconomy.com

In tabelul 2 avem evolutia PIB-ului pe cap de locuitor din Belgia. La fel ca PIB-ul total,
si PIB-ul pe cap de locuitor a avut o crestere constanta, cu exceptia catorva ani de scadere sau
stagnare.Dupa cum se observa si din tabelul 2, ce mai mare crestere a avut loc in anul 1995,
atunci cand s-a inregistrat o crestere de 9,7 % comparativ cu anul precedent, iar cea mai abrupta
scadere a avut loc in anul 2009, atunci cand acest indicator macroeconomic a scazut cu 2,5 %
fata de anul precedent. La fel cum am identificat si in cazul PIB-ului total, punem aceasta

8
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

scadere pe seama crizei economice globale. Tot in tabelul 2 identificam o stagnare a evolutiei
PIB/cap de locuitor, asta intamplandu-se in anul 1981. O mai buna exemplificare a cresterii
PIB/cap de locuitor putem vedea in graficul 2.

Grafic 2: Evolutia PIB per capita

40.000 €

35.000 €

30.000 €

25.000 €

20.000 €

15.000 €

10.000 €

5.000 €

0.000 €

Un alt indicator macroeconomic important in analiza economiei unei tari este rata
somajului. Rata somajului ne arata procentul din populatia activa care nu are un loc de munca.Sa
vedem cum sta Belgia la acest capitol.

Tabel 3:Rata somajului

An Rata somajului Evolutie
2000 6,9
2001 6,6 -4,35%
2002 7,5 13,64%
2003 8,2 9,33%
2004 8,4 2,44%
2005 8,5 1,19%
2006 8,3 -2,35%
2007 7,5 -9,64%
2008 7,0 -6,67%
2009 7,9 12,86%
2010 8,3 5,06%
2011 7,2 -13,25%
2012 7,6 5,56%
sursa:prel.proprie eurostat.ec

Dupa cum se poate observa in tabelul 3, in perioada analizata(2000-2012), cea mai mica
rata a somajului s-a inregistrat in anul 2001, iar cea mai ridicata rata a somajului s-a inregistrat
in anul 2005. Cea mai abrupta crestere a ratei somajului s-a inregistrat in anul 2002, atunci cand
Belgia a avut o crestere a ratei somajului de 13,64 % fata de anul precedent.Cea mai mare

9
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

scadere a ratei somajului s-a inregistrat in anul 2011, atunci cand diferenta fata de anul 2010 a
fost de 13,25 %.Acest lucru ar putea semnifica o revenire a economiei dupa criza din 2009. In
graficul numarul 3 este evidentiata mai bine aceasta evolutie a ratei somajului pe perioada
analizata.

Grafic 3:Rata somajului

0.15 13.64% 12.86%

9.33%
0.1
5.06% 5.56%
0.05 2.44%
1.19%
0
0 -2.35%
1998 2000-4.35%2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014
-0.05 -6.67%
-9.64%
-0.1
-13.25%

-0.15

In perioada 2000-2012, rata inflatiei a oscilat intre 0,26 % in anul 2009 si 3,49 % in anul
2011. Evolutia ratei inflatiei se poate observa in tabelul 4.

Tabel 4:Rata inflatiei

An Rata inflatiei
2012 2.23 %
2011 3.49 %
2010 3.10 %
2009 0.26 %
2008 2.63 %
2007 3.09 %
2006 1.64 %
2005 2.88 %
2004 2.28 %
2003 1.74 %
2002 1.36 %
2001 2.19 %
2000 2.49 %
sursa: www.inflation.eu

Intre anii 2000-2005 deficitul bugetar a fost relativ constant, osciland foarte putin sub
0, anul 2006 aducand o crestere brusca a deficitului bugetar, catre -2,7 %, anul 2007 aducand o

10
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

redresare, atunci cand Belgia a inregistrat un mic excedent bugetar de 0,2 %.Din 2008 pana in
2010 deficitul bugetar a crescut, atingand maximul in 2010 (5,6 % din pib), anii 2011 si 2012
aducand o redresare pana la pragul de 3,5% ,iar in prezent are un deficit bugetar de 3,9 % din
PIB.Evolutia deficitului bugetar este ilustrata in graficul 4.

Capitolul 3: Contextul economic actual

3.1. Situatia economica prezenta

Întrucât în Belgia intervenția guvernului în economie este minimă, această țară are un
climat de afaceri preponderent liberal, în care firmele de stat reprezintă o cotă insignifiantă din
totalul activității productive. Este una din țările dezvoltate ale Uniunii Europene, și dispune de
o industrie diversificată și eficientă, însă dependentă de comerțul internațional, importând
aproape toate materiile prime.

Tabel 5: Indice de competitivitate

Țara 2010-2011 2011-2012
Elveția 1 1
Finlanda 7 4
SUA 4 5
Germania 5 6
Belgia 19 15
Franța 15 18
Bulgaria 71 74

11
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

România 67 77
sursa:prel.proprie weforum.org

Dupa cum se observa din tabelul 5, Belgia ocupa in 2012 locul 15 in ceea ce priveste
competitivitatea la nivel global, mai sus cu 4 pozitii fata de perioada precedenta.

In cele ce urmeaza, vom prezenta comertul international al Belgiei:

Tabel 6:Comertul cu bunuri
Indicator 2007 2008 2009 2010 2011

Importuri de bunuri (million USD) 411,558 466,307 351,944 390,156 460,762

Exporturi de bunuri (million USD) 430,952 471,84 369,845 411,24 476,272

Balanta 19,394 5,533 17,901 21,084 15,510

Sursa: prel.proprie www.fita.org

Dupa cum se poate vedea in tabelul 6, in anul 2009 se inregistreaza o scadere a

comertului international cu bunuri, pentru ca mai apoi, incepand cu 2010 acesta sa o ia din nou
pe o panta ascendenta. De asemenea se mai poate observa ca in fiecare din anii luati in calcul
in aceasta analiza, Belgia a avut balanta comerciala pozitiva.
Tabel 7:Comertul cu servicii
Indicator 2007 2008 2009 2010 2011
Importuri de servicii
68,418 82,662 72,823 78,328 82,038
(million USD)
Exporturi de servicii
72,207 85,187 79,473 85,247 86,148
(million USD)
Balanta 3,789 2,525 6,650 6,919 4,110
Sursa: prel.proprie www.fita.org

In ceea ce priveste Comertul cu servicii, dupa cum se poate observa si in tabelul 7, avem
aceeasi situatie ca in cazul comertului cu bunuri, si anume ca avem o scadere in 2009, datorata
in principal crizei economice globale, ca apoi, incepand cu 2010, lucrurile sa revina la
normal.De asemenea, ca si in cazul comertului cu bunuri, balanta comerciala este pozitiva, fara
exceptie.

Tabel 8:Principalii parteneri la export(2011)

12
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Tara % din exporturi

Germania 18,7
Franța 16,9
Olanda 12,5
Marea Britanie 7,2
Italia 4,6
Altii 40,1
sursa:prel.proprie www.cia.gov

Dupa cum se observa in tabelul 8, Belgia exporta mai mult de jumatate (59,9 %) in doar
5 tari. Dintre acestea Germania primeste cea mai mare parte a exporturilor belgiene, urmata de
Franta, Olanda, Marea Britanie si Italia. Acest lucru se poate vedea mai bine in Graficul
numarul 5.

Grafic 5: Principalii parteneri la export (2011)

18.7
40.1
16.9

12.5
7.2

4.6

Germania Franța Olanda Marea Britanie Italia Altii

Tabel 9:Principalii parteneri la export(2011)

Tara % din importuri
Olanda 19,9
Germania 15
Franța 10,8
Marea Britanie 6
SUA 5,3
Altii 43
sursa:prel.proprie www.cia.gov

13
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

In tabelul 9 sunt prezentate principalele 5 tari din care Belgia importa.Aceste prime 5 tari din
clasament asigura 57 % din importurile belgiene.Aceste tari sunt, in ordine Olanda, Germania,
Franta, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. In graficul cu numarul 6 avem evidentiata
situatia importurilor belgiene.

Grafic 6: Principalii parteneri la import(2011)1

43 19.9
15
10.8
6

5.3
Olanda Germania Franța Marea Britanie SUA Altii

In ceea ce priveste investitiile, se observă în tabelul 10 că în ceea ce privește indicele de

transparență a tranzacțiilor, referindu-ne strict la țările analizate, Belgia are un punctaj foarte
ridicat. La fel și din punctul de vedere al indicelui de protecție a investitorilor, situându-se puțin
sub SUA, dar deasupra Germaniei.

Tabel 10:Indici ai mediului de afaceri al Belgiei

Belgia SUA Germania
Indicele transparenței tranzacțiilor 8 7 5
Indicele de protecție a investitorilor 7 8,3 5
Sursa:prel. proprie www.fita.org

Tot din tabelul 10, ne putem da seama ca in Belgia intalnim un mediu propice investiilor,
respectiv desfasurarii afacerilor.
Tabel 11: Investitii straine ale Belgiei
Indicator 2011 2012 Evolutie
Stocul de ISD-in tara (mld USD) 1095,00 1184,00 8,13%
Stocul de ISD-in strainatate (mil USD) 951,10 999,80 5,12%
sursa:prel. proprie www.cia.gov

14
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Dupa cum observam in tabelul 11, investitiile straine ale Belgiei, atat cele in tara, cat si
cele in strainatate, au crescut in 2012 fata de 2011.

În ceea ce privește investițiile, guvernul belgian nu impune investitorilor străini limitări

sau controale restrictive, rezultând un climat investițional liber. Se solicită totuși anumit
aprobări a unor comisii care reglementează modalitatea de realizare a serviciilor în industrie,
bănci, asigurări, leasing etc., respectarea anumitor reguli de protecție a consumatorilor,
obținerea unor autorizații de construcții, demolări etc. din partea administrațiilor locale,
asigurarea condițiilor de protejare a muncitorilor în sensul de a nu lucra în condiții periculoase,
de poluare și altele.

Companiile străine se bucură în Belgia de tratamentul național, fiind asimilate celor

indigene. Nu există restricții de repatriere a capitalului și profitului și nici cerințe în ceea ce
privește participarea belgiană la constituirea unei firme cu capital străin.

Cu toate acestea, companiile străine se pot confruntă cu probleme comerciale sau de

investiții, care adesea sunt rezultatul neclarităților în ce privește împărțirea responsabilităților
între autoritățile locale, regionale sau federale și care poate fi interpretată ca o inconștiență a
legislației și a aplicării ei.

Tabel 12:Ponderea sectoarelor economiei

in PIB (2012)
Agricultura 0,70%
Industria 22,30%
Serviciile 77%
sursa: www.indexmundi.com

15
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Grafic 7:Ponderea sectoarelor economiei in PIB

0.70%

22.30%

77%

Agricultura Industria Serviciile

Dupa cum se observa din tabelul 12 si graficul 7, principalul motor al

economiei belgiene il reprezinta serviciile, cu o pondere de 77 de procente din PIB. Urmatorul
sector il reprezinta industria cu 22,3 procente din PIB, iar agricultura este aproape inexistenta,
cu 0,7 % din PIB.
Unele dintre cele mai importante companii ale Belgiei sunt:

KBC Bank este o bancă belgiană focalizată pe persoane fizice și

companii mici și mijlocii. Compania mamă, KBC Group NV este una din principalele companii
din Belgia și una dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa.

Elactrabel este o companie furnizoare de energie din Belgia.

Compania este subsidiară a companiei franceze GDF Suez. Această firmă este prezentă și în
România, unde este implicată intr-un proiect de construcție a unor termocentrale la Constanța,
Borzești și Galați.

16
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Solvay S.A. e o companie belgiană de produse chimice fondată în

1863. Compania este specializată în două mari domenii de activitate: produse chimice și
materiale plastice. La un moment dat a fost activă și în produse farmaceutice.

SABCA (Societes Anonyme Belge de Constructions

Aeronautiques) este o companie belgiană ale cărei principalele sectoare de activitate sunt aviația
civilă și apărarea.

Belgacom Group este cea mai mare companie de

telecomunicații din Belgia.

C&A este un lanț internațional de magazine de haine, cu

biroul central european în Vilvoorde, în apropiere de Bruxelles.

3.2. Belgia si UEM

Uniunea Economică Monetară (UEM) reprezintă un pas major în procesul de integrare

a economiilor Uniunii Europene. Aceasta presupune coordonarea politicilor economice și
fiscale, o politică monetară comună și o monedă comună – euro.

La data de 1 mai 1998 Belgia a devenit un membru de gradul întâi al Uniunii Economice
și Monetare. Ea a schimbat francul belgian cu euro ca monedă națională după 1 ianuarie 2002.

3.3. Belgia si Europa 2020

17
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următorii 10 ani. Într-
o lume aflată în permanentă schimbare, UE dorește să devină o economie inteligentă, durabilă
și favorabilă incluziunii.

În practică, Uniunea Europeană a fixat cinci obiective majore: privind ocuparea forței
de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială și mediul/energia, care urmează să fie
îndeplinite până în 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naționale în aceste
domenii. În continuare vom analiza situația Belgiei în ceea ce privește obiectivele pe care și le-
a fixat ea însăși și cele fixate de Uniunea Europeană.

Vom începe cu studierea primului obiectiv din Agenda 2020, și anume cel al ocupării
forței de muncă.

Tabel 13:Procentul de ocupare a fortei de munca

Obiective
2008 2009 2010
2020
Uniunea Europeană (27 de
70,3 69,0 68,6 75
țări)
Belgia 68 67,1 67,6 73,2
Danemarca 79,8 77,8 76,1 80
Olanda 78,9 78,8 76,8 80
Suedia 80,4 78,3 78,7 80
România 64,4 63,5 63,3 70
Sursa:prel.proprie Eurostat.ec

Obiectivul Uniunii Europene este ca în anul 2020, procentul populației cu un loc de

muncă să fie de 75%. Astfel, în funcție de această țintă, statele membre și-au formulat propriile
obiective în funcție de interesul UE, dar și de situația caracteristică fiecăreia. Astfel, în timp ce
state precum Danemarca, Olanda sau Suedia țintesc spre un procent de 80%, Belgia și-a fixat o
rată de 73,2%, un procent mai mare decât cel al României – 70%.

Al doilea obiectiv al Europei 2020 este atingerea unui nivel al investițiilor publice și
private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene.

18
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Tabel 14:Investiții în cercetare și dezvoltare(% din PIB)

Obiective
2008 2009 2010
2020
Uniunea Europeană (27 de
1,92 2,01 2 3
țări)
Belgia 1,97 2,03 1,99 3
Austria 2,67 2,72 2,76 3,76
Finlanda 3,7 3,92 3,87 4
Suedia 3,7 3,61 3,42 4
România 0,58 0,47 0,47 2
Sursa: Eurostat

În ceea ce privește acest aspect, obiectivul Uniunii Europene coincide cu cel al Belgiei,
această țară fiind tot timpul apropiată din acest punct de vedere de media europeană. Totuși,
sunt țări care și-au fixat procente de până la 4% cum este cazul Finlandei sau al Suediei.
România își dorește să ajungă să investească în domeniul cercetării și dezvoltării un procent de
2%, mult mai mult decât investește în prezent.

Un alt obiectiv ar fi acela al schimbării climatice și energetice. Acesta cuprinde:

1. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30% în condiții
favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990;

Tabel 15:Reducerea emisiilor cu efect de seră față de nivelurile inregistrate in 1990 (100)
Obiective
2007 2008 2009
2020
Uniunea Europeană (27 de
91 89 83 80
țări)
Belgia 93 94 87 80
Danemarca 98 94 90 80

19
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Irlanda 124 124 114 80

Luxemburg 97 96 91 80
România 93 94 87 81
Sursa: Eurostat

Pentru realizarea tabelului 15 s-a luat în considerare un nivel al emisiilor de gaze cu

efect de seră de 100% în 1990. Statele care și-au fixat cel mai mare procent de reducere a gazelor
cu efect de seră sunt Belgia sau Danemarca; obiectivul acestora coincide cu cel al Uniunii
Europene, fiind de 20%. creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;

Tabel 16:Ponderea surselor de energie regenerabilă

Obiective
2007 2008 2009
2020
Uniunea Europeană (27 de
9,9 10,5 11,7 20
țări)
Belgia 3 3,3 4,6 13
Suedia 43,9 44,9 47,3 49
Letonia 29,6 29,8 34,3 40
Finlanda 28,9 30,6 30,3 38
România 18,4 20,5 22,4 24
Sursa: Eurostat

În ceea ce privește creșterea ponderii surselor de energie regenerabile, Belgia și-a

propus atingerea unui procent destul de mic, de doar 13%, mai mic și decât cel al României.
Țări precum Suedia, Letonia sau Finlanda și-au fixat obiective de creștere a ponderii surselor
de energie regenerabile de până la 49%.

Al patrulea obiectiv ar fi cel privind educația. Astfel, în primul rând, Uniunea Europeană
își propune reducerea abandonului școlar la sub 10%.

Tabel 17:Procentul abandonului școlar

Obiective
2008 2009 2010
2020
Uniunea Europeană (27 de
14,9 14,4 14,1 10
țări)
Belgia 12 11,1 11,9 9,5
Polonia 5 5,3 5,4 4,5

20
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Slovenia 5,1 5,3 5 5

Slovacia 6 4,9 4,7 6
România 15,9 16,6 18,4 11,3
Sursa: Eurostat

Se observă din tabelul 17 că țintă pe care Belgia vrea să o atingă până în 2020 este
apropiată decât cea a Uniunii Europene. Există totuși țări în Europa cu procente foarte bune în
ceea ce privește abandonul școlar, precum Polonia, Slovenia sau Slovacia care și-au fixat ca
obiective pentru 2020 reducerea abandonului școlar de până la 5%.

În al doilea rând în ceea ce privește educația, Uniunea Europeană și-a propus o creștere
de până la 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de
30-34 de ani.

Tabel 18:Ponderea absolvenților de studii superioare în rândul populației de 30-34 de ani

Obiective
2008 2009 2010
2020
Uniunea Europeană (27 de
31,1 32,3 33,6 40
țări)
Belgia 42,9 42 44,4 47
Irlanda 46,1 49 49,9 60
Franța 41,2 43,2 43,5 50
Cipru 47,1 44,7 45,1 46
România 16 16,8 18,1 26,7
Sursa: Eurostat

Se remarcă din tabelul 18 că Belgia și-a propus ca pentru anul 2020 ponderea
absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani să fie de 47%,
cu 7 procente mai mare decât cea la nivelul Uniunii Europene. Statul care și-a propus cel mai
optimist rezultat este Irlanda, care țintește spre un procent de 60%.

21
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Ultimul obiectiv al Agendei Europa 2020 este legat de sărăcie și excluziune socială. El
presupune reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă
să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

3.4. Impactul si manifestarea crizei

Criza financiară internațională încă se răsfrânge și se simte asupra întregii economii

globale; redresarea economică pare să fie una de lungă durată, caracterizată îndeosebi printr-o
creștere a ratei șomajului.

Criza secolului nostru a lovit Belgia în mijlocul anului 2008. Două dintre cele mai mari
bănci din această țară – Fortis și Dexia – au început să înfrunte probleme grave, exacerbate de
problemele financiare ce afectau și celelalte bănci din întreaga lume. Guvernul a încercat să
controleze situația prin salvarea băncilor și garantarea depozitelor bancare. În final, Fortis a fost
împărțită în două părți: partea germană a fost naționalizată, în timp ce partea belgiană a fost
vândută unei bănci franceze. Pe 11 octombrie 2008 guvernul belgian a anunțat că toate băncile,
chiar ci cele mici, ar putea obține garanții similare celor acordate băncilor Fortis și Dexia dacă
pot plăti o anumită taxă.

Cum am observat mai devreme, ca urmare a crizei economico-financiare au scazut atat

importurile cat si exporturile acestei tari; de asemenea, s-a remarcat o crestere a ratei somajului.

Dacă la început Belgia a putut ține sub control efectele negative ale crizei economice
prin trecerea în șomaj a lucrătorilor care prestau muncă fizică, a deveni evident la un anumit
moment că această măsură nu este suficientă. Inițial Belgia oferea 1600 de euro pentru fiecare
angajat cu normă întreagă ce presta muncă fizică și 555 de euro pentru cei cu jumătate de normă.
S-a trecut mai apoi la extinderea acestei decizii și asupra angajaților cu slujbe de birou. Aceasta
implica suspendarea totală sau parțială a executării contractelor de muncă pe o durată care nu
poate depăși 16 săptămâni din anul calendaristic în cazul suspendării totale și 26 de spatamani
în cazul suspendării parțiale. Această măsură se adresează companiilor ce se confruntă fie cu o
scădere de 20% a cifrei de afaceri trimestriale sau a producției anuale, fie cu scăderi de 20 de
procente ale comenzilor pentru produsele proprii.

Rezultatul a constat într-un număr de 760 de acorduri de negociere colectivă trimise

autorităților spre a fi analizate și apoi aprobate. În plus, au fost încheiate două acorduri la nivel
de sector (textile și prelucrarea metalului), alături de alte 177 de întreprinderi legate printr-o

22
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

înțelegere colectivă. La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, 9255 de lucrători din
administrație trecuseră în șomaj temporar.

Prin intermediul unui acord scris individual între angajator și lucrător, timpul de lucru
poate fi redus cu 1/5 sau 1/4. În acest caz, o contribuție de securitate socială este aplicată (600
de euro pentru o reducere de 1/5 și 750 de euro pentru o reducere de 1/4) per lucartor și pe
trimestru. În cazul în care reducerea timpului de lucru este combinată cu o săptămâna de lucru
cu doar 4 zile lucrătoare, acest cuantum este majorat la 1000 de euro și, respectiv 1150 de euro
pentru fiecare lucrător pe trimestru. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că cel puțin 3/4
din scutirea de la contribuția de asigurări sociale trebuie să revină la angajați prin intermediul
unul supliment salarial.

O altă măsură a Belgiei a fost trecerea în șomaj a angajaților din administrație.

În luna noiembrie a anului trecut s-au luat măsuri cum ar fi: limitarea pensionării înainte
de termen, reducerea perioadei acordării indemnizației de șomaj, impozitarea operațiunilor
bursiere.

La începutul acestui an Belgia a luat noi măsuri de austeritate, dovedindu-se cel mai
„sârguincios elev” european, în condițiile în care, în prezent, unele țări, cum ar fi Spania și
Olanda, au mari dificultăți în a reduce deficitul bugetar, iar Italia a intrat în recesiune. Astfel,
Belgia va face economii la bugetul de stat de 1,82 de miliarde de euro. Obiectivul final este
acela de a limita deficitul bugetar pentru 2012 la 2,8% din PIB. Această decizie s-a bazat pe o
estimare a creșterii economice pentru anul în curs de doar 0,1%, față de 0,8% cât recomandase
Comisia Europeană.

Premierul belgian a declarat totuși că nu se vor lua măsuri de austeritate în ceea ce

privește TVA-ul, el rămânând egal cu 21%.

Dacă vor apărea abateri față de aceste măsuri, se va declanșa un mecanism de corecție,
ce trebuie introdus în legislația națională de fiecare stat membru. Dacă un stat membru nu
transpune aceste două prevederi în legislația națională, poate fi sesizată Curtea de Justiție a
Uniunii Europene. Nerespectarea acestei condiții poate duce la o sancțiune de maximum 0,1%
din PIB-ul țării respective.

23
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

Concluzii

În ciuda faptului că Belgia este o țară mică, ea a fost întotdeauna un actor important în
economia Uniunii Europene, încă de la constituirea acesteia. Această țara a trecut barierele
culturale rezultate îndeosebi din limbile vorbite – germană in Flandra și franceză in Valonia –
,și a reușit de cele mai multe ori să se comporte ca un tot unitar.
În ceea ce privește cei mai mulți indicatori economici, se observă o inrautatire a acestora
în anii 2008-2009, ca urmare a crizei economico-financiare. Totuși, în cele mai multe cazuri se
remarcă o imbunatatire în ceea ce privește anul 2010, lucru ce ne arată că această țară a început
să se recupereze rapid.
Beneluxul, ca una din formele inițiale ale integrării pe plan european a facilitat
integrarea Belgiei în Uniunea Europeană, aceasta promovând direct interesele acestui stat.
Consider că modelul belgian este un model de urmat, îndeosebi din punctul de vedere
al concurenței libere, al promovării competitivității și al eticei în afaceri.

Bibliografie

http://countryeconomy.com

http://www.oecd-ilibrary.org

http://www.finantistii.ro

24
Economie europeana
 -Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi-

http://www.theodora.com

http://www.business24.ro

http://www.bloomberg.com

http://www.tradingeconomics.com

http://fita.org

https://www.cia.gov

http://www.indexmundi.com

25
Economie europeana