Examen la disciplina Economie Europeana

Sarca Madalina ECTS 2

Strategia de dezvoltare a Romaniei pentru perioada 2014 – 2020 a fost

urmatoarea :

Eradicarea saraciei in toate formele sale si in orice context .

Strategia isi propunea reducere numarului cetatenilor care traiesc in saracie
severa si relativa in toate dimensiunile acesteia. Strategia are in vedere
reducerea numarului de persoane care traiesc sub pragul saraciei , stimularea
participarii pe piata muncii a persoanelor apte de munca , dezvoltarea sistemului
de protective si asistenta sociala . Romania inregistreaza o pondere ridicata a
persoanelor care sufera de deprivare materiala severa , raportata la media UE.
Conform datelor INS din anul 2016 , procentul de persoane care sufera de
deprivare materiala severa era de 23,8 % .

Eradicarea foamei , asigurarea securitatii alimentare , imbunatatire nutritiei si

promovarea unei agriculture sustenabile .
Strategia vizeaza dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil si competitive
pentru imbunatatirea calitatii vietii si asigurarii unor conditii de viata in mediul
rural apropiate de cele din mediul urban , promovarea productiei autohtone si
ecologice si valorificarea produselor traditionale si montane cu valoare
adaugata. In 2014 obezitatea afecta 15,9 % dintre europenii cu varsta peste 18
ani , iar 35,7 % erau pre-obezi , cee ace indica faptul ca mai mult de jumatate
dintre adultii europeni aveau exces de greutate. Rata obezitatii in Romania era
sub 10 % in 2014 , fiind tara europeana cu cea mai mica rata, dar aceasta are
tendinte de crestere.

Asigurarea unei vieti sanatoase si promovarea bunastarii tuturor , la orice

varsta .
Strategia are in vedere reducerea ratei mortalitatii materne si infantile ,
diminuarea incidentei imbolnavirilor de boli infectioase si cornice , respective
prevenirea si tratarea abuzului de substante nocive si a bolilor mintale .
Promovarea educatiei in sanatate , a preventiei si a unui mod de viata sanatos .
Initierea unui program national pentru sustinerea serviciilor de ingrijire de lunga
durata pentru persoanele varstnice sau cu dizabilitatii.
Implantarea unui system transparent si fiabil de patrundere si gestionare a
medicamentelor , dispozitivelor , aparaturii si tehnicii medicale pe piata din
Romania , pentru cresterea accesului populatiei la tehnologii de diagnostic si
tratament cat mai noi si performante .

Garantarea unei educatii de calitate si promovarea oportunitatilor de invatare

de-a lungul vietii pentru toata populatia.
Srategia se adreseaza in principal urmatorelor domenii : accesul tuturor copiilor
la educatie timpurie , invatamant primare si secundar echitabil si calitativ , care
sa conduca la rezultate relevante si eficiente , cresterea substantiala a numarului
de tineri si adulti care detin competente profesionale relevante , care sa
faciliteze angajarea la locuri de munca decente si antreprenoriatul . Asigura
faptul ca totii elevii dobandesc cunostintele si competentele necesare pentru
promovarea dezvoltarii durabile .

Realizarea egalitatii de gen si inatrirea rolului femeilor si al fetelor in societate

.
Strategia isi propunea prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si
fetelor , in sfera publica si cea private , asigurarea participarii echilibrate si
effective a femeilor si egalitatii de sanse la ocuparea posturilor de conducere la
toate nivelurile de luare a deciziilor in viata politica , economica si publica .

Rezultatele obtinute pe anul 2019 si deficietele constatate :

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a

recomandărilor specifice țării care i-au fost adresate în 2019. S-au înregistrat
progrese substanțiale în ceea ce privește:
• Protejarea stabilității financiare și a solidității sectorului bancar. S-au
înregistrat unele progrese în următoarele domenii:
• Asigurarea viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui
de al doilea pilon;
• Punerea în aplicare a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice. S-
au înregistrat progrese limitate în următoarele domenii:
• Eforturile de consolidare a respectării obligațiilor fiscale și a colectării
impozitelor;
 • Îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al educației; • Sporirea
gradului de acoperire și a calității serviciilor sociale;
• Îmbunătățirea dialogului social;
• Elaborarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii
obiective;
• Îmbunătățirea accesului la asistență medicală și a eficienței sectorului
sănătății din punctul de vedere al costurilor;
• Direcționarea investițiilor către domeniilecheie de politică și consolidarea
ierarhizării în funcție de priorități a proiectelor de investiții publice și a
pregătirii acestora;
Nu s-a înregistrat niciun progres în următoarele domenii:
• Asigurarea implementării cadrului bugetar național;
• Asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii;
• Îmbunătățirea competențelor prin sporirea relevanței pe piața forței de
muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior;
• Finalizarea reformei venitului minim de incluziune;
• Îmbunătățirea previzibilității procesului decizional;
• Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.

Referitor la gradul de realizare a obiectivelor naționale din cadrul Strategiei

Europa 2020, România are rezultate bune în ceea ce privește ratele de ocupare
a forței de muncă, emisiile naționale de gaze cu efect de seră, energia din surse
regenerabile, eficiența energetică și învățământul terțiar. În privința
investițiilor în cercetare și dezvoltare și a părăsirii timpurii a școlii, obiectivele
nu sunt încă îndeplinite.
Raportul din 2019 privind mecanismul de alertă a concluzionat că ar trebui
efectuat un nou bilanț aprofundat cu privire la România, pentru a vedea dacă
există dezechilibre (Comisia Europeană, 2018. În 2018 nu a fost realizat un
bilanț aprofundat cu privire la România și nu au fost identificate dezechilibre.
Capitolul de față rezumă constatările analizelor efectuate în contextul
bilanțului aprofundat din cadrul procedurii privind dezechilibrele
macroeconomice (PDM) care se regăsește în diferite secțiuni ale prezentului
raport .
Salariile din sectorul public și salariul minim au crescut într-un ritm rapid, cu
potențiale efecte de propagare asupra sectorului privat și cu implicații negative
asupra competitivității. Salariile din sectorul public înregistrează o tendință
ascendentă pronunțată. Evoluția mai slabă din ultimii ani a salariilor din
sectorul comercial, precum și creșterea relativ solidă a productivității au
permis ca exporturile să rămână competitive până în prezent și constituie unul
dintre motivele pentru care competitivitatea costurilor în sectorul comercial
înregistrează o pierdere mai limitată. Cu toate acestea, dovezile empirice arată
că sectorul public are un rol major în stabilirea salariilor în România. Prin
urmare, majorările recente și viitoare ale salariilor din sectorul public pot
conduce la remunerații substanțial mai mari în sectorul privat, inclusiv în
sectorul comercial, subminând astfel competitivitatea. De asemenea,
majorările unilaterale stabilite de guvern ale salariului minim prevăzut de lege,
care au început în 2015 și urmează să continue în 2019, au accentuat presiunile
salariale și consolidează potențialul efect negativ asupra competitivității.
Inițiativele legislative recente riscă să pună în pericol funcționarea normală a
sectorului financiar. Printre acestea se numără o lege a Parlamentului care
plafonează retroactiv ratele dobânzilor ipotecare și o ordonanță de urgență a
Guvernului care impune o taxă pe activele băncilor legată de dobânzile
interbancare. În plus, măsurile referitoare la cel de al doilea pilon al sistemului
de pensii, care au fost, de asemenea, adoptate prin ordonanță de urgență, pot
constitui un obstacol major în calea dezvoltării piețelor de capital din România,
care oricum sunt foarte superficiale. Noile riscuri pentru sectorul bancar,
slăbirea investitorilor instituționali și caracterul tot mai imprevizibil al
procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta și investițiile private.
Deficitul de cont curent înregistrează o tendință de deteriorare, structura sa
fiind un motiv de îngrijorare. Conform previziunilor Comisiei din toamna anului
2018, deteriorarea acestuia va continua în 2019 și în 2020, urmând să fie de
aproape 5 % din PIB. România este unul dintre puținele state membre în care
deficitul de cont curent se înrăutățește. Modificările de la nivelul structurii
sunt, de asemenea, un motiv de îngrijorare, întrucât creșterea importurilor a
fost substanțial mai mare pentru bunurile de consum decât pentru bunurile
intermediare sau de capital. Acest lucru înseamnă că marja de import nu
contribuie în mod semnificativ la creșterea potențială viitoare a economiei sau
la îmbunătățirea durabilă a nivelului de trai. Este posibil ca îmbunătățirile
recente ale poziției investiționale internaționale nete să stagneze. Deși încă
solidă, creșterea PIB-ului a încetinit în 2018 și, potrivit estimărilor, se va
diminua și mai mult în 2019 și 2020, iar contul curent va continua să se
deterioreze. Astfel, s-ar putea pune capăt îmbunătățirii substanțiale a poziției
investiționale internaționale nete care a fost constatată în ultimii 5 ani.
Structura poziției investiționale internaționale nete, cu o pondere mică a
datoriei, poate atenua riscurile. Cu toate acestea, în general, evoluțiile recente
și viitoare înregistrate pe plan extern expun economia la riscuri crescânde, în
special într-o perioadă în care economia mondială este mai nesigură și mai
fragilizată.

Prioritatile in materie de reforma economico-sociala si institutionala

pentru remedierea decalajelor fata de media UE , in perioada urmatoare ,
privind:
- Finantele publice si fiscalitate .
- Piata fortei de munca , educatia si politicile sociale
- Cresterea comeptitivitatii si investitiile ,
- Mediul si dezvoltarea durabila.

Fiscalitatea echitabilă și eficientă va fi și mai importantă în lunile și anii

următori, întrucât UE și comunitatea mondială încearcă să se redreseze în
urma repercusiunilor crizei provocate de pandemia de COVID-19. După cum se
subliniază în Comunicarea Comisiei „Acum este momentul Europei: să reparăm
prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație, pentru
a se asigura că solidaritatea și echitatea se află în centrul eforturilor de
redresare, Comisia va intensifica lupta împotriva fraudei fiscale și a altor
practici neloiale. Acest lucru va ajuta statele membre să genereze veniturile
fiscale necesare pentru a răspunde provocărilor majore ale crizei actuale.
Prezenta comunicare îndeplinește acest angajament și stabilește un „Plan de
acțiune pentru o fiscalitate echitabilă și simplificată în sprijinul redresării” care
conține un set de 25 de acțiuni. Acesta este conceput pentru a răspunde dublei
provocări a crizei actuale: sprijinirea unei redresări economice rapide și
sustenabile și asigurarea unor venituri publice suficiente în UE.
Planul de acțiune:
• Schițează o serie de măsuri menite să reducă obstacolele fiscale pentru
întreprinderi pe piața unică. Simplificarea fiscală va îmbunătăți mediul de
afaceri, va spori competitivitatea întreprinderilor și va contribui la creșterea
economică.
• Anunță o serie de inițiative care vor ajuta statele membre să aplice normele
fiscale existente și să îmbunătățească respectarea normelor fiscale. Trebuie să
ne asigurăm că statele membre asigură veniturile fiscale necesare finanțării
răspunsului la provocările majore ale crizei actuale, fără a impune o povară
inutilă asupra celor care sunt deja grav afectați de criză. Lupta împotriva
fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale rămâne
esențială în acest sens. Acest lucru ar trebui să contribuie, de asemenea, la
colectarea, întrun mod mai echitabil, bine adaptat, eficace și eficient între
statele membre, a veniturilor atât pentru bugetul național, cât și pentru
bugetul UE.
EDUCATIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ
Conform UNESCO, educația pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă „un
instrument cheie pentru realizarea ODD-urilor. Dezvoltarea Durabilă reprezintă
o paradigmă bazată pe etică și educație pentru Dezvoltare Durabilă şi are ca
scop dezvoltarea competențelor care ajută indivizii să reflecteze la propriile lor
acțiuni, ținând seama de impacturile lor actuale și viitoare, sociale, culturale,
economice și de mediu. Această educație trebuie să devină parte integrantă a
calității educației, inerentă conceptului învățării continue.
Obiectivele pentru dezvoltarea durabila:
• Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional
• Învățământ axat pe competenţe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie
oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri
precum creșterea ponderii de materii opționale
• Asigurarea faptului că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele
necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv prin educația pentru
dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de
gen, promovarea unei culturi a păcii și non-violenței, aprecierea diversității
culturale și a contribuției culturii la dezvoltarea durabilă
• Accentuarea rolului, în procesul educational, al educației civice, a principiilor
şi noţiunilor despre o societate durabilă pașnică și incluzivă, egalitate de gen,
despre valorile democrației și pluralismului, despre valorile
multiculturalismului, prevenția discriminării și înțelegerea percepției „celuilalt”,
despre importanța eradicării violenței cu accent pe fenomenul de violenţă în
școli
• Modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de
predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității
actului educațional.
Dezvoltarea durabilă încurajează delimitarea creșterii economice de impactul
negativ asupra mediului și asupra societății. Obiectivul urmărește creșterea
economică durabilă și promovează munca și un trai decent pentru toți,
indiferent de gen, locație geografi că și descendență. Devine vitală
implementarea principiului „nimeni nu rămâne în urmă”.
• Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE
pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările
europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și
îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației
• Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile
productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul prin startup,
creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea
întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare
• Atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivității prin diversificare,
modernizarea tehnologică și inovație, inclusiv prin accent pe sectoarele cu
valoare adăugată sporită și utilizarea intensivă a forței de muncă
• Realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea
agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear și cultural și
îmbunătățirea imaginii României ca destinație turistică
• Consolidarea capacității instituțiilor financiare interne pentru a încuraja și a
extinde accesul la servicii bancare, de asigurări și servicii financiare pentru toți.

România are nevoie de o industrie cu impact minim asupra mediului pentru

atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea
emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării
resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și
programe de sensibilizare sporită privind mediul. O industrie competitivă și
durabilă joacă un rol esențial în accelerarea creșterii economice, reducerea
sărăciei prin activități productive și atingerea tuturor obiectivelor de dezvoltare
durabilă prevăzute în Agenda 2030. În acest sens, în concordanţă cu noua
strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susținerea
consolidării lanțurilor de valoare și implementarea celor mai performante
tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivității, încurajarea
comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și
energiilor regenerabile.
• Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile și
puternice, inclusiv infrastructura regională și transfrontalieră, pentru a sprijini
dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg și
echitabil pentru toți
• Îmbunătățirea siguranței rutiere
• Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în
utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale
curate și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile
respective ale acestora
• Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care
se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele
eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor
piețe stabile și în creștere
• Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale
sectoarelor industriale; încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a
numărului de angajați în cercetare și dezvoltare și sporirea cheltuielilor publice
și private pentru cercetare și dezvoltare
• Promovarea industrializării incluzive și durabile și sporirea ratei de ocupare
• Creșterea accesului întreprinderilor mici industriale și de altă natură la
servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțuri
valorice și piețe externe.
Dezvoltarea durabilă este și o paradigmă de funcționare a unei societăți
echitabile. Această abordare implică o societate pașnică în care benefi ciile
dezvoltării durabile promovează accesul la justiție pentru toți și crearea unor
structuri legislative și instituționale efi ciente, responsabile și incluzive la toate
nivelurile. Dezvoltarea durabilă poate deveni o abordare funcțională doar dacă
societatea va conștientiza și își va însuși această perspectivă ca pe o realitate fi
rească.