VALORIFICAREA POTENŢIALULUI

TURISTIC AL JUDEŢULUI BACĂU

Student : Sarca Madalina

Proiect la disciplina Economie in turism anul II
 INTRODUCERE

Dezvoltarea amplă a turismului în ultimele decenii, ampla lui extindere pe

plan naţional şi internaţional, avântul continuu al mişcării turistice, care cuprinde
azi categorii tot mai largi de oameni de vârste, pregătiri şi profesiuni diferite, au
determinat ca turismul să reprezinte un fenomen extrem de important al lumii
contemporane, cu adânci implicaţii economice, sociale, politice şi culturale.
Valorificarea superioară a întregii activităţi turistice este strâns legată de volumul şi
calitatea serviciilor oferite (transport, cazare, agrement-divertisment, acţiuni
cultural-educative, etc.).
Situat pe unul din principalele trasee turistice naţionale care-l racordează la
turismul intern şi european, îndeplinind funcţia de centru de tranzit pe văile
Siretului şi Bistriţei, oraşul Bacău precum şi împrejurimile sale reţine turiştii prin
atracţiile exercitate de casele memoriale, muzeele, monumentele istorice,
expoziţiile, operele de artă semnate de mari maeştri, dotările din domeniul
sporturilor, parcul dendrologic, insula de agrement, etc.
Convinsă de necesitatea acestui studiu şi de valoarea lui teoretică, exprim
nădejdea că va fi recepţionată pozitiv de către domnii profesori care au contribuit la
formarea mea profesională.

Scopul lucrării
Turismul se înscrie în perioada contemporană ca unul din coordonatele vitale
ale vieţii sociale întrucât el aduce un aport atât din punct de vedere economic prin
fluxurile de turişti şi de capital, dar şi prin posibilităţile de relaxare pe care le oferă.
Judeţul Bacău se remarcă prin existenţa unui potenţial natural îmbinat cu cel
antropic, oferind posibilitatea satisfacerii cererii turistice din orice punct de vedere.
Plecând de la frumuseţea peisajului montan, a bazinelor Trotuşului şi Siretului, la
staţiunea balneoclimaterică de înaltă clasă Slănic Moldova şi ajungând la
obiectivele arheologice, istorice, religioase, culturale, etnografice şi folclorice,
judeţul Bacău oferă o gamă diversă de puncte de atracţie pentru turişti.

2
 Elaborarea lucrării a avut drept scop studierea unor probleme referitoare la
evoluţia şi tendinţele fenomenului turistic în municipiul Bacău, dimensiunile
circulaţiei turistice, modul de organizare a spaţiului geografic în scopuri turistice.
Cercetarea urmăreşte să descopere existenţa elementelor componentelor
teritoriale capabile să propulseze din punct de vedere turistic această zonă în
perspectiva unei dezvoltări durabile.
Din păcate, potenţialul turistic al municipiului Bacău şi al zonei periurbane nu
este pe deplin valorificat, el putându-se ridica la standarde mult mai înalte, acest
lucru fiind un obiectiv de prim ordin ce ar trebui să intre în atenţia autorităţilor
locale.
Lucrarea a urmărit atât descrierea fenomenelor turistice ce caracterizează
municipiul Bacău, cercetarea şi interpretarea legăturilor dintre aceste fenomene
prin prisma relaţiei potenţial turistic / om, precum şi crearea unei imagini reale a
oportunităţilor de turism în municipiul Bacău.
Prezentul studiu a pus în discuţie şi unele aspecte legate de dotările turistice,
fluxurile turistice, precum şi principalele tipuri de turism ce pot fi practicate în
municipiul Bacău, totodată urmărindu-se şi prezentarea noii imagini a Bacăului, ce
contrastează puternic cu cea a târgului de odinioară. Oraşul înregistrează o
evoluţie care-l situează în categoria marilor centre urbane ale ţării.

3
POTENŢIALUL TURISTIC AL CADRULUI
NATURAL
Potenţialul natural al turismului este dat de totalitatea trăsăturilor esenţiale
ale componentelor naturale ale unui teritoriu (relief, climă, hidrografie, floră, faună,
rezervaţii naturale). De cele mai multe ori este o condiţie esenţială pentru
dezvoltarea turismului, cuprinzând totalitatea elementelor cadrului natural
utilizabile în scopuri turistice la un moment dat. Acesta constituie suportul oricărei
amenajări turistice.

Potenţialul turistic al reliefului

Relieful constituie suportul esenţial în amenajările turistice, acel cadru de

bază ce determină personalitatea peisajului. Cu cât energia şi fragmentarea
reliefului sunt mai accentuate, cu atât valoarea turistică este mai mare.
Accesibilitatea reliefului prezintă o importanţă mai mare în turism decât altitudinea.
Relieful, în ansamblul său, constituie o atracţie turistică prin sine însuşi, propunând
o gamă foarte diversă de atracţii: culmi, piscuri, abrupturi, peşteri, chei, cascade,
depresiuni, etc.
Judeţul Bacău este situat în partea de est a României, între 46º10’ şi 46º55’
latitudine nordică şi 26º00’ şi 27º40’ longitudine estică şi are o suprafaţă de
6621km² (reprezentând 2,78% din suprafaţa totală a României). Se învecinează cu
judeţele: Neamţ în nord, Vaslui în est, Vrancea în sud, Covasna în sud – vest,
Harghita în vest şi are în componenţa sa 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 5
oraşe (Comăneşti, Târgu Ocna, Buhuşi, Dărmăneşti, Slănic Moldova) şi 79 de
comune.
Zona montană a judeţului Bacău deţine cea mai mare suprafaţă a Munţilor
Trotuşului la nord, Oituzului la sud, depresiunile Braşov şi Ciuc la vest, iar spre est
Subcarpaţii Moldovei.

4
 Munţii Ciuc sunt deosebit de atractivi prin Vârful Cărunta (1517 m), Vârful
Ascuţit (1516 m), Vârful Gura Muntelui (1535 M). Prezenţa Depresiunii Dărmăneşti
completează imaginea generală a unei arii montane cu o structură complexă şi o
importantă atracţie turistică.
Munţii Nemirei au un potenţial turistic al reliefului mult mai bine evidenţiat şi
pus în circulaţie turistică. Se remarcă prin cele 3 vârfuri de peste 1600 de m :
Nemira Mare (1649 m), Nemira Mică (1627 m) şi Şandru Mare (1640 m). Pe
culmea principală a Munţilor Nemira se remarcă Şaua Nemirei şi Şaua Şandrului,
importante puncte de belvedere.
Valea Uzului se remarcă prin cascadele Uzului, cunoscute sub denumirile de
Nasolea Mare şi Nasolea Mică, puncte turistice care atrag numeroşi vizitatori la
sfârşit de săptămână, beneficiind şi de cazare la Hanul Poiana Uzului.
Aproape de izvoarele sale din muntele Şandru Mare (1640 m), Dofteana îşi
formează cheile Dofteanei, punct turistic remarcabil. În apropierea staţiunii Slănic
Moldova râul Slănic formează o frumoasă cascadă, numită cascada Slănicului
situată la 519 m altitudine, în apropierea restaurantului Cascada Slănicului, unde
se poate ajunge cu uşurinţă pe şoseaua asfaltată, cu spaţii largi de campare, de
unde se pot face drumeţii spre culmea principală a nemirei spre rezervaţia
„Plaiurile şi stâncăriile Nemirei”.
Se disting patru zone cu potenţial turistic ridicat, în care s-ar putea valorifica
resursele turistice montane: transformare localităţii Poiana Sărată în staţiune
balneoclimaterică (poziţia şi izvoarele minerale impun acest lucru), dezvoltarea
unei staţiuni balneoclimaterice la Ciunget – Sălărie pe râul Dofteana, realizarea
unei baze turistice complexe la Sălătruc – Poiana Uzului cu valorificarea lacurilor
Bălătău, Poiana Uzului.
Valea Bistriţei constituie a altă subunitate cu valoare turistică mare, dar care,
deşi cuprinde un număr mare de obiective, necesită multe amenajări, evidenţiind
mai mult posibilitatea unui turism de perspectivă, cu funcţii de tranzit spre regiunile
din nordul sau sudul ţării. Aici sunt incluse cele patru lacuri de acumulare din
amonte de confluenţa Bistriţei cu Siretul (Racova, Gârleni, Lilieci, Şerbăneşti, cu
suprafeţe între 200 şi peste 400 ha).

5
 Potenţialul turistic al climei
Adesea climatul este un factor capital în impunerea unor activităţi turistice.
Turiştii preferă zonele ce oferă condiţii climatice favorabile, cu o atmosferă
nepoluată, temperaturi moderate, precipitaţii puţine, nebulozitate redusă.
Sugerând această relaţie dintre climat, turist şi activităţi turistice, J.P.
Besancenot utilizează noţiuni ca „aptitudinea climato-turistică” , „idealul climatic al
turistului”, „climatul trăit”.
Barajul Carpaţilor Orientali modifică uşor circulaţia generală a atmosferei,
iarna determină invazia maselor de aer rece, iar vara a maselor de aer cald şi
uscat.
Temperatura aerului este cel mai adesa elementul decisiv, turistul
preferând un climat plăcut.
Regimul termic al atmosferei la Bacău prezintă unele particularităţi specifice
unui microclimat mixt, având pe de o parte caracteristicile zonei situate la est de
Carpaţi, precum şi particularităţile culoarelor largi de vale şi ale mediului urban, pe
de altă parte.
Temperatura medie anuală la Bacău este de 9ºC. Pentru lunile de iarnă sunt
caracteristice invaziile de aer rece puternic continentalizat din estul Europei,
precum şi modificarea circulaţiei aerului pe culoarul Siretului. În general, intervalul
cu temperaturi mai mari de 0ºC este de peste 250 – 300 zile, ceea ce indică
existenţa unor bune condiţii pentru desfăşurarea optimă a turismului. Valorile
extreme au fost înregistrate la Târgu Ocna la 5 iulie 1916 de 40,8° C şi la Bacău la
20 februarie 1954 de – 32,5° C, fapt important de ştiut în exploatarea turistică a
regiunii.
Precipitaţiile reprezintă unul din elementele climatice cu o mare influenţă
asupra fenomenului turistic, aflându-se în strânsă corelaţie cu regimul eolian şi cel
termic. În regiunile montane cu altitudine în jur de 1200 – 1300 metri, din totalul
precipitaţiilor circa 650 mm cad sub formă de zăpadă. Timp de peste 120 zile solul
rămâne acoperit cu un strat gros de zăpadă, ceea ce duce la posibilităţi reale
pentru dezvoltarea unei baze sportive de iarnă (tabere, pârtii de schi, etc).
Ceaţa este un alt element climatic specific Bacăului, cu impact şi asupra
deplasărilor în scop turistic, deranjând circulaţia rutieră. Numărul maxim de zile cu
ceaţă a fost de 82 şi numărul mediu anual minim 21 zile. Zilele cu ceaţă sunt mai

6
frecvente iarna şi toamna şi ceţurile mai dense la sud de Bacău, în „poarta
Răcătău”, cauza fiind îngustarea văii Siretului. Durata zilnică mai mare a ceţii este
condiţionată şi de lacurile de acumulare şi de inversiunile de temperatură.

Potenţialul turistic al hidrografiei

Apele au avut întotdeauna un rol esenţial în organizarea şi utilizarea

spaţiului. Totodată, apa este o resursă indispensabilă oricărei activităţi economice,
iar turismul nu poate face abstracţie. Element de decor ca şi vegetaţia cu care se
combină deseori, constituie un avantaj ce poate mări potenţialul turistic al unui loc.
Sursele hidrotermale terapeutice formează o categorie de factori generatori ai
uneia din cele mai vechi forme de turism: cea balneară.
Apele minerale se detaşează faţă de celelalte resurse prin utilizarea lor
constantă încă de acum două secole, datorită varietăţii lor hidrochimice, având
efecte terapeutice complexe. Pe teritoriul judeţului Bacău, în special în regiunea
montană, se află o intensă reţea acviferă. Apele minerale (în special cele din
bazinul râului Trotuş) se caracterizează printr-o concentraţie şi o complexitate
hidrogeochimică foarte mare. Apele sulfuroase (folosite in tratamentul afecţiunilor
cutanate) se întâlnesc în sud-vestul depresiunii Dărmăneşti (Doftana, Poiana
Sălăriei, Ciunget), pe valea Oituzului (Poiana Sărată) şi la Moineşti. Deşi şi alte
localităţi ca Mărgineni, Comăneşti, Brusturoasa, Poiana Ursului deţin un enorm
potenţial Terapeutic, acesta nu este valorificat. În judeţul Bacău se remarcă
staţiunile Slănic Moldova şi Moineşti care dispun de importante izvoare şi
posibilităţi de tratament: sanatoriu, spitale.
Staţiunea Slănic Moldova este una dintre cele mai reprezentative din ţară
datorită numeroaselor sale izvoare alcaline.
Apele sărate cu concentraţii extrem de variate, utilizate atât în cura internă
cât şi în cea externă se găsesc în principal la Slănic Moldova, Târgu Ocna,
Comăneşti şi Dărmăneşti.
Apele minerale iodurate reprezintă o categorie de ape minerale în care iodul
este prezent în cantitate de minim 1 mg/l şi sunt folosite în cura internă şi cea
externă. În judeţul Bacău posibilitatea tratării acestor afecţiuni este asigurată în
staţiunea Slănic Moldova şi la Moineşti.

7
 Nămolurile terapeutice sunt o altă categorie de factori terapeutici, cu efecte
în afecţiuni circulatorii periferice. Pe teritoriul judeţului Bacău se găsesc nămoluri
sapropelice formate pe fundul lacului sărat de la Slănic. Nămolurile sapropelice
sunt utilizate în afecţiunile locomotorii.
Suprafeţele lacustre, deşi nu prea numeroase pe teritoriul judeţului Bacău
sunt apreciate pentru valoarea peisagistică, posibilităţi de agrement. Dintre lacurile
naturale se remarcă lacul de la barajul natural Bălătău, acesta prezentându-se ca
un lac mic de munte, foarte bogat în peşte, cu posibilităţi foarte mari de dezvolate
a turismului în zonă. Celelalte lacuri de pe teritoriul judeţului au luat naştere ca
urmare a amenajărilor antropice pe Siret, Bistriţa, Uz, Tazlău. Lacurile de
acumulare Racova, Gârleni, Lilieci, Şerbăneşti au o mare valoare economică, fiind
folosite în scopuri energetice, pentru alimentare cu apă, pentru piscicultură, irigaţii
şi agrement. Lipsa pădurilor de luncă , defrişate sau distruse în trecut, dă o notă
săracă şi lipsită de atracţie regiunilor din imediata apropiere a acestora. Plaja şi
apa există, dar sunt absolut necesare umbra şi adăpostul. Valoarea estetică a
peisajului este mică, iar dotările, cu excepţia ştrandului şi a insulei aflată în aval de
lacul Şerbăneşti, sunt nereprezentative.
În acest sens se impune crearea unui cadru adecvat acestor lacuri, prin
plantarea luncii din jur cu specii forestiere crescătoare, prin construirea unor
drumuri asfaltate care să facă legătura cu şoselele naţionale, prin amenajarea unor
plaje şi bazine de pescuit sportiv, prin dotarea cu unităţi comerciale şi de
alimentaţie publică care să asigure un minim de confort, toate în sprijinul petrecerii
în mod plăcut a timpului liber. Aceste amenajări ar fi în acelaşi timp, puncte de
sprijin pentru tranzitul ce se efectuează, mai ales în scopuri turistice, pe cele două
căi naţionale de mare importanţă, situate pe Valea Bistriţei şi pe Valea Siretului.
Lacul Lilieci Pentru valoarea naturală a lacului de acumulare Lilieci, situat la
10 km nord de oraşul Bacău, pentru protecţia păsărilor acvatice şi pentru
potenţialul recreativ şi economic, acesta a fost declarat în anul 1995 rezervaţie
faunistică, dar, din păcate, până în prezent nu s-a ajuns la o protecţie reală a
acestei rezervaţii. Starea de conservare a biodiversităţii este precară. Lacul este
preferat de pescarii sportivi şi de turiştii de week-end. Braconajul, păşunatul ilegal,
incendierea stufului, acumularea de deşeuri şi deranjarea păsărilor distrug lent
ecosistemul, sărăcindu-l.

8
 Potenţialul turistic al vegetaţiei şi faunei

Vegetaţia poartă pecetea majoră a substratului material pe care se dezvoltă

şi a condiţiilor termice şi pluviometrice, constituind esenţa oricărui peisaj şi un
element a cărui putere de atracţie nu trebuie neglijată.
Rolul turistic al vegetaţiei este conţinut în compoziţia asociaţiilor vegetale,
prezenţa unor plante endemice şi relicte, dimensiunile şi vârsta anumitor plante,
etc.
Ca element peisagistic, pădurea atrage vizitatorii prin sentimentul ce-l induce
de întoarcere la natură, de eliberare de stresul cotidian, prin posibilităţile oferite
peregrinărilor îndelungate, atmosfera de intimitate a actului recreativ, prin cura de
aer ozonificat, etc. Totodată, vegetaţia poate genera forme particulare ale
turismului precum cel profesional (de studii), ce poate fi practicat în cadrul Parcului
Hemeiuşi.
Parcul Dendrologic Dofteana : Parcul este situat la 13 km de Târgu Ocna şi
este amplasat la o altitudine de 370 m aproape de bazinul Trotuşului. Ocupând o
suprafaţă de 25,70 ha, rezervaţia adăposteşte diverse specii exotice, în special
răşinoase: pin oriental, ienupăr de Virginia, o serie de varietăţi de molid şi pin,
paltinul argintiu, ş.a.
Parcul Dendrologic Hemeiuş: Rezervaţia se află la 9 km nord de Bacău, în
apropiere de comuna Hemeiuş, la o altitudine de 190 m. Parcul adăposteşte
plantaţii de specii exotice şi o pepinieră forestieră. Printre speciile existente se
numără plopul negru, plopul alb, teiul alb, laricea, ş.a.
Arboretul de Tisă din Munţii Nemirei: Rezervaţia forestieră se află în Munţii
Nemirei din Carpaţii Orientali şi cuprinde în proporţie de 10% arborete de tisă,
specie declarată monument al naturii.
Izvorul Alb: Rezervaţia forestieră se găseşte pe malul pârâului Izvorul Alb şi
cuprinde specii de pin silvestru, brad, fag şi molid.
Dacă prin însuşirile sale pădurea reuşeşte să se impună ca un domeniu
turistic important, ea îşi sporeşte şi indirect atractivitatea prin:
- Influenţarea topoclimatului prin creşterea umezelii, scăderea temperaturii
excesive, a vitezei vântului sau a radiaţiei solare;

9
 - Purificarea aerului datorită proceselor de fotosinteză şi eliberarea de oxigen
şi aerosoli;
- Diminuarea poluării sonore (cu circa 20%);
Marginea pădurii este o zonă de concentrare cu caracter temporar a turiştilor,
unde suprafeţele împădurite oferă ambianţa necesară recreării propriu-zise. Pentru
turismul preorăşenesc valoarea marginii pădurii adiacente este dată de lungimea
şi configuraţia ei, precum şi de compoziţia în specii. Din păcate, în structura
pădurilor au avut loc importante modificări. Pe mari suprafeţe s-au efectuat
defrişări fie pentru masa lemnoasă, fie pentru extinderea fâneţelor, păşunilor şi
suprafeţelor agricole.

Potenţialul turistic antropic

Monumentele din judeţul Bacău, deşi numeroase şi prezentând un real

interes istoric şi arhitectural, sunt necunoscute în principal din cauza lipsei unor
documente şi studii.
Obiectivele turistice din municipiul Bacău se clasifică în mai multe categorii:
A. Monumente de arhitectură medievală, modernă şi contemporană:
- biserici
- mănăstiri;
- catedrale;
- edificii socio-culturale;
- edificii administrative;
B. Monumente, busturi, statui, plăci memoriale;
C. Muzee, colecţii de artă, case memoriale, expoziţii;
A. În cadrul arhitecturii religioase se încadrează bisericile de piatră care pe
teritoriul municipiului Bacău au o dezvoltare destul de amplă.
Bisericile atrag vizitatorii printr-o serie de atribute comune şi altor edificii
antropice (vechime, grandoare), dar şi prin însuşiri particulare, specifice, cum ar fi
stilul arhitectonic, decoraţiile interioare,funcţia împlinită, etc.
În Bacău bisericile sunt numeroase: Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sf.
Ierarh Nicolae”, Biserica catolică, Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”,
Biserica „Precista”, Biserica „Sf. Ioan”. Dintre acestea, biserica „Precista” este

10
considerată monument de valoare naţională. În unele sate apar construcţii de
lemn: la Tisa, Moineşti, Ciolpani, Târgu Ocna.
De reală importanţă pentru turismul din municipiu este Curtea Domnească,
menţionată documentar pentru prima dată la 20 aprilie 1491.
Edificiile socio-culturale cuprind: clădirea Teatrului „George Bacovia”
(realizată în stil neo-românesc, cu elemente gotice), Sala „Ateneu”, clădirea
Bibliotecii Judeţene.
Edificiile administrative includ „Palatul Administrativ” (edificiu ce
impresionează prin monumentalism şi eleganţa detaliilor de arhitectură, ca şi prin
somptuozitatea şi unitatea elementelor de decoraţie utilizate. Clădirea Palatului
Administrativ este poate cea mai pregnantă prezenţă de arhitectură veche (clasică)
din municipiul Bacău) şi sala „Ateneu”.
B. Monumente, busturi, statui, plăci memoriale;
Acestea alcătuiesc o grupare aparte de obiective turistice de provenienţă
antropică a căror edificare este legată de nevoia elogierii şi comemorării unor
personalităţi şi evenimente istorice, culturale, artistice.
În municipiul Bacău sunt 2 monumente de valoare: Monumentul Eroilor
din Primul Război Mondial şi Monumentul lui Ştefan cel Mare. Busturile sunt mai
numeroase: bustul lui Vasile Alecsandri, bustul lui George Bacovia, al lui Ion
Creangă, Mihai Eminescu, Constantin Ene, Spiru Haret, Mihail Kogălniceanu,
Costache Negri, bustul lui Emil Racoviţă şi bustul lui Alecu Russo.
La acestea se adaugă statuia lui George Bacovia ce a fost dezvelită în anul
1971 şi amplasată lângă Biblioteca Judeţeană.
C. Muzee, colecţii de artă, case memoriale, expoziţii;
Bacăul este un centru cu numeroase şi impunătoare obiective culturale,
dintre care amintim: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie „Ion Antonescu”,
Muzeul Judeţean de Artă şi Etnografie, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ioan
Borcea”, Expoziţia permanentă de artă, Teatrul „George Bacovia”, Teatrul de
Animaţie, Filarmonica „Mihail Jora”, Centrul Internaţional de Cultură şi Arte
„George Apostu”, Centrul de Cultură de la Tescani.
În cadrul muzeului de istorie „Iulian Antonescu” un autentic eveniment
cultural îl reprezintă organizarea simpozionului naţional „Vasile Pârvan” (anual, în

11
luna octombrie), care se bucură de o participare numeroasă, atât a specialiştilor,
cât şi a vizitatorilor veniţi din toate zonele ţării.
Casele memoriale sunt edificii cu funcţie turistică de o mare varietate
a atracţiei. Pot cuprinde referinţe privind personaje politice, artistice, culturale, etc.
Ele înglobează un cumul de obiecte şi mărturii despre personalitatea celui care s-a
născut sau a locuit în respectivul edificiu. În municipiul Bacău sunt 2 case
memoriale: casa memorială „George Bacovia” (unde turiştii pot vedea colecţia ce
cuprinde circa 400 de obiecte provenite din donaţii şi achiziţii de la membrii familiei
poetului, printre acestea numărându-se 100 de manuscrise şi toate ediţiile operei
sale, documente şi fotografii, cărţi, mobilier, expuse într-o ambianţă de epocă), şi
casa memorială „Nicu Enea” (reprezentant de seamă al Şcolii ieşene
postimpresioniste).

12
 INFRASTRUCTURA CARE DESERVEŞTE
TURISMUL

În prezent, analizarea turismului nu se mai poate face limitându-ne

numai la ideea că turismul se circumscrie doar la deplasarea turiştilor în
diferite scopuri: agrement, recreative, cultural-educative, etc. În ultima vreme,
noţiunea de turism şi-a extins aria, ea cuprinzând şi deplasările efectuate în
vederea participării la diferite reuniuni: congrese, simpozioane, manifestări
sportive, deplasări în scop de afaceri – incluzând, într-un cuvânt, călătoriile.
Deosebita dezvoltare a turismului a dus la creşterea permanentă a unei game
sporite de servicii şi bunuri.
Baza materială specifică turismului cuprinde:
• Unităţile ce cazare – hoteluri, moteluri, hanuri, vile, campinguri, căsuţe,
cabane, pensiuni turistice şi agroturistice;
• Unităţile destinate alimentaţiei – restaurante, cantine, unităţi tip fast-
food, unităţi tip cofetărie, patiserie, etc;
• Unităţi pentru agrement – terenuri şi săli de sport, parcuri,
cinematografe, cazinouri, cluburi, baruri;
• Diferite construcţii şi instalaţii necesare pentru prestarea unor servicii
de tip administrativ – agenţii de voiaj, oficii bancare, spălătorii,
magazine cu profil divers;

Infrastructura de cazare

Serviciul de cazare vizează crearea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea

şi odihna călătorului şi se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din
exploatarea capacităţilor de cazare, fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite
turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare.
Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale turistice, de
aceasta fiind dependentă dezvoltarea activităţii turistice. Reţeaua unităţilor de

13
 cazare din municipiul Bacău este alcătuită din hoteluri, campinguri, vile, pensiuni şi
moteluri.
Unităţile de cazare din judeţul Bacău sunt structurate astfel (1993-2007):
Tabelul nr. 1: Evoluţia unităţilor de cazare turistică din România şi
din municipiul Bacău în perioada 1993 - 2007
anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

România 3213 3329 3204 2682 2840 2905 2965 3049 3127 3250 311 3266 3284 3309 3327

mun.Bacău 6 6 6 6 7 7 7 7 7 8 8 9 9 7 6
hoteluri 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 5 5 4 4
campinguri 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 --
vile -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- 1 1 1 1
pensiuni -- -- -- -- -- -- -- -- -- 1 1 1 1 1 1
moteluri -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- 1 1 1 1
Sursa:Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău şi Anuarul Statistic al României (2007)

Repartiţia numărului de locuri în unităţile de cazare in municipiul

Bacău pe intervalul 1993-2007 este prezentată în tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2
anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

hoteluri 991 990 991 959 1013 975 975 975 971 971 969 822 809 613 624
(nr. locuri)
campinguri 195 195 195 195 195 195 195 195 195 195 159 163 20 22 22
(nr. locuri)
vile -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- 18 18 18 18
(nr. locuri)
pensiuni -- -- -- -- -- -- -- -- -- 8 8 8 8 8 8
(nr. locuri)
moteluri -- -- -- -- -- -- -- -- -- 34 34 34 34 34 34
(nr. locuri)
total nr.locuri 1186 1185 1186 1154 1208 1170 1170 1170 1166 1208 1170 1045 889 695 706

Sursa:Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău

14
 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
la 31 iulie 2007

Tabelul nr. 4

numar

Judeţul Bacau
Total 40
Hoteluri şi moteluri 13
Hanuri turistice -
Cabane turistice -
Campinguri şi unităţi tip căsută 2
Vile turistice şi bungalouri 4
Tabere de elevi şi preşcolari 6
Pensiuni turistice urbane 2
Sate de vacanţă -
Pensiuni turistice rurale 11
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 1
Popasuri turistice 1
Spaţii de cazare pe nave -

Grafic nr.2: Numărul de locuri de cazare din municipiul Bacău

raportat la întregul judeţ

Numărul de locuri de cazare din municipiul

Bacău raportat la întregul judeţ

6000
5000
4000
3000
2000 nr.locuri jud Bacău
1000 nr. locuri mun. Bacău
0
2002 2004 2006
anul

Hotelurile prezintă ca funcţie principală pe cea de cazare şi de masă, la care

se adaugă şi o serie de servicii cu caracter cultural, recreativ şi sportiv. În anul
1994, în municipiul Bacău exista un număr de 6 hoteluri („Decebal”, „Moldova”,
„Dumbrava”, „Central”, „Bistriţa” şi „Măgura Verde”).
În judeţul Bacău există şi un hostel, un tip de vilă cu 2 etaje din care un etaj
este consacrat sălilor de conferinţă, aici având loc numeroase întâlniri de afaceri,

15
protocoluri, în general hostelul fiind destinat oamenilor de afaceri aflaţi în tranzit.
Hostelul TransMoldova „Oneşti” dispunde de un număr de 27 de locuri.

Ca formă de tradiţie în ţara noastră este şi hanul turistic – motelul , amplasat

încâ de acum un secol de-a lungul principalelor căi rutiere. Astăzi este o unitate de
tip hotelier cu capacitate de cazare în general mică (în medie 30 de camere)
amplasate în lungul şoselelor, în apropiere de staţiuni şi oraşe. Sunt utilizate de cei
care se deplasează cu mijloace de transport auto, de aceea este dotat cu
posibilităţi de parcare pentru autoturisme în imediata apropiere a camerelor. Se
remarcă în apropiere de Bacău motelul Măgura care oferă 24 de locuri de cazare,
dar care prin confortul ridicat pe care îl oferă are aproximativ 50% turişti străini din
numărul de 345 turişti înregistraţi în sezonul estival 2003. Pe teritoriul municipiului
Bacău se distinge motelul Selena Motor Sport.
Pensiunile reprezintă structuri ce asigură cazarea şi masa unor grupuri de
turişti, având o capacitate cuprinsă între 3 – 20 camere, ce funcţionează în
locuinţele localnicilor sau în clădiri independente. La acestea se adaugă pensiunile
agroturistice, aflate în număr destul de mare, aceste pensiuni funcţionând în cadrul
gospodăriilor ţărăneşti şi asigură cazarea şi masa turiştilor.
Numărul acestor pensiuni nu este mare: 2 în anul 1999 şi 3 în 2001, iar a
celor agroturistice la fel cresc doar de la una în 1999 la 2 în 2001, acestea fiind la:
Hemeiuşi – Pensiunea Seltur 1 şi 2 cu bază de cazare de 38 de locuri, la Tescani
– Centrul de cultură Rosetti – George Enescu cu 35 de locuri şi pensiunea
agroturistică Ciobănuş Asău cu 16 locuri, pensiunea Select – Târgu Ocna cu 16
locuri. Dar, pe lângă aceste pensiuni cunoscute în datele statistice există
numeroase alte pensiuni nedeclarate. Astfel, numai pe traseul Târgu Ocna –
Slănic Moldova există două splendide pensiuni al căror grad de confort (3
margarete) echivalează cu 3 stele de hotel.
La aproximativ 4 km de Slănic Moldova se află Pensiunea Montana cu o
capacitate de cazare de 10 camere duble şi 4 apartamente cu 2 sau 3 camere,
fiecare cu baie, balcon şi televizor. Dispune de asemenea de o parcare cu 20
locuri, o sală de fitness şi o sală de jocuri, biliard, ping pong şi o piscină. Nu
departe de Montana se află şi pensiunea Casa Albă (tot de 3 stele), ce dispune de
10 camere cu 2 paturi şi un apartament, fiecare cu baie, balcon propriu şi televizor.
Se serveşte mâncare tradiţională românească dar şi internaţională.

16
 În municipiul Bacău mai sunt puse la dispoziţia călătorilor în perioadele
de fluxuri maxime, spaţii de cazare cu caracter privat. Durata sejurului este scurtă,
iar turiştii nu apelează la alte servicii oferite de proprietari în afara celor de cazare
şi, după caz, masă.
Toate aceste unităţi de cazare turistică folosesc pliante în vederea promovării
şi vizează atât turiştii români cât şi turiştii străini (pliantele fiind în limbile engleză,
franceză şi germana).
Sub aspectul repartiţiei pe localităţi a structurilor de primire turistică pe primul
loc se află Slănic Moldova cu 8 şi acestea în regres evident de la 19 unităţi în 1998
şi alte multe nedeclarate.
În ceea ce priveşte numărul de unităţi de cazare din municipiul Bacău
comparativ cu numărul acestora de la nivelul întregului judeţ, se poate constata
faptul că numărul unităţilor din Slănic Moldova este cel mai mare, cu 23% din
numărul de structuri din judeţ. Municipiul Bacău deţine 15% cu 6 unităţi, fiind
urmat de Oneşti cu 5 unităţi (12%), Poiana Sărată cu 3 unităţi (8%), Târgu Ocna cu
2 unităţi (5%) şi Dărmăneşti cu 2 unităţi (5%).
Numărul de unităţi de cazare din municipiul Bacău

Numărul de unităţi de cazare

6
5 Bacău
4 Oneşti
nr. unităţi

3 Poiana Sărată
2 Târgu Ocna
1 Dărmăneşti

0
localitatea

În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică, staţiunea Slănic Moldova

şi Bacăul îşi dispută primul loc, Bacăul având 820 de locuri (27,74%) poate fi
întrecut de Slănic doar dacă la cele 795 de locuri (26,9%) permanente mai
adăugăm cele 160 oferite sezonier. Pentru următoarele oraşe nu se mai păstrează
aceeaşi ordine: Dărmăneşti chiar cu 2 unităţi oferă 280 locuri (9,47%), Târgu Ocna
240 de locuri (8,12%), în schimb Oneşti cu 3 unităţi oferă doar 223 locuri (7,54%)

17
dar care va caza pe parcursul trimestrului III 2008 – 3369 turişti, dublul numărului
de turişti cazaţi în Dărmăneşti şi Târgu Ocna.
Din punct de vedere al bazei de cazare, staţiunile balneoclimaterice şi
celelalte localităţi pot fi grupate în:
- Staţiuni balneoclimaterice de importanţă naţională şi internaţională: Slănic
Moldova cu o bază de cazare complexă;
- Oraşe cu o bază de cazare dominată de hoteluri şi completată de alte
structuri:vile, moteluri: Bacău, Oneşti, Târgu Ocna, Comăneşti;
- Localităţi cu baza de cazare dominată de pensiuni turistice şi agroturistice,
tabere: Dărmăneşti, Poiana Sărată.
După mărimea bazei de cazare (anul 2007) în cadrul judeţului se disting:
- localităţi cu peste 800 de locuri: Bacău;
- localităţi cu baza de cazare cuprinsă între 500 – 800 locuri: Slănic Moldova;
- localităţi care au între 100 – 500 locuri de cazare: Dărmăneşti, Târgu Ocna,
Oneşti, Poiana Sărată, Valea Budului, Zemeş;
- localităţi cu baza de cazare sub 100 locuri: Hemeiuş, Măgura, Comăneşti, Asău,
Tescani;

FLUXURILE TURISTICE

Circulaţia turistică reflectă fidel modul şi nivelul de valorificare a potenţialului

turistic din zona supusa studiului de caz.
Fluxul turistic este un element de bază a geografiei turismului şi reprezintă o
mişcare teritorială pulsativă a turiştilor în funcţie de puterea de atracţie, de
distanţă, etc.
Noţiunea de „flux” presupune dinamism şi cantitate. În cazul turismului, fluxul
este un concept care se referă la dinamica numărului de turişti în funcţie de
localizare, de itinerariile pe care aceştia le urmează. Spre deosebire de alte
domenii unde fluxul este unidirecţional, presupunând schimbări calitative, în turism

18
fluxul este bidirecţional, turiştii având posibilitatea de a se întoarce pe altă rută,
conform interesului personal.
Numărul de turişti care se deplasează spre un anumit obiectiv, zonă turistică,
este condiţionat de cota de atracţie a elementelor turistice.
Circulaţia turistică are pe parcursul anului un caracter continuu, sezonier sau
întâmplător, aceste aspecte fiind evidenţiate de gradul de ocupare (indicele de
utilizare al capacităţii de cazare turistică în funcţiune) al bazei de cazare.
Acest indice, obţinut prin raportarea numărului de înnoptări la capacitatea de
cazare turistică în funcţiune (locuri – zile) din perioada respectivă, la nivelul
statiunii Slanic Moldova înregistrează în trimestrul III al anului 2016 o creştere de
la 33,2% în 2015, la 33,72% în 2017 şi la 43, 06% în 2018.
Astfel, pe tipuri de structuri, hotelul rămâne categoria de cazare cea mai
solicitată (cu un grad de ocupare de 50,2%), urmat de vile turistice (37%), de
hostel (33,6%), la acestea adăugându-se taberele şcolare (57,4%), pensiuni
agroturistice (24,8%) şi pensiuni (21,5%).

Tabel nr. 1. Dinamica gradului de ocupare (%) a capacităţilor de cazare

2015 2016 2017 2018
hotel 47 49,4 44,2 50,2
hostel - - - 33,6
motel 13,7 27,6 33,5 28
vile 30,8 21,9 30,5 37
tabere 54,8 18,3 23,3 57,4
pensiuni 31 19,8 28,7 21,5
p. agroturistice 15 9,7 36,1 29,8
camping 15 5,7 6,39 9,2

19
 Şi evolutiv se remarcă pe parcursul anilor preferinţa pentru cazare în hoteluri,
cifra acestora menţinându-se ridicată (45 – 50%) şi care va creşte şi pe parcursul
anului 2018 prin deschiderea hotelului Perla din staţiunea Slănic Moldova, cu o
capacitate de cazare de 200 de locuri.
Acest indice ridicat de ocupare a hotelurilor mai este concurat doar de cel al
taberelor şcolare care, aşa cum se observă şi din grafic a avut o scădere puternică
în anii 2016 şi 2017 când nu au funcţionat la capacitatea lor maximă datorită
lucrărilor de renovare ce s-au impus, dar în anul 2017 observăm că acest indice
s-a redresat la 57%.
Din punct de vedere a variaţiei intensităţii fluxului turistic, se constată
diferenţieri lunare vizibile, sezonul estival fiind perioada anului în care indicele de
folosire a capacităţii de cazare înregistrează valorile cele mai ridicate.
În staţiunea Slănic Moldova se realizează un flux turistic important şi iarna,
pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă la munte sau pentru bolnavii care urmează
tratamentul balnear cu 2 cure: de vară şi de iarnă.
În general, fluxuri mai important de turişti se remarcă la manifestări culturale,
sportive mai importante, la diverse simpozioane, târguri, conferinţe (de exemplu,
anotimpul de toamnă se remarcă printr-un aport de turişti din domeniul afacerilor).
Cauzele care au generat diminuări ale gradului de ocupare a unităţilor de
cazare turistică sunt variate, printre care:
• Scăderea calităţii serviciilor şi a nivelului de standarde minime privind
recrutarea, formarea şi ocuparea forţei de muncă calificate;
• Dezinteresul proprietarilor pentru promovarea produsului turistic;
• Slaba motivare a personalului, cunoscut fiind că salariile în turism sunt cu
mult sub limita multor sectoare mai puţin productive;
• Neimplicarea autorităţilor publice locale în susţinerea turismului;
Proprietatea privată şi-a făcut cunoscută prezenţa îndeosebi prin apariţia
unor unităţi de cazare turistică de capacitate redusă, cum sunt vila „George
Apostu” şi pensiunea „Excelsior” .
O eventuală redresare implică o multitudine de factori. O creştere a
veniturilor populaţiei din România, concretizată printr-o creştere a nivelului de trai,
dezvoltarea infrastructurii (în cazul unităţilor de cazare turistică), informatizarea,
creşterea calităţii serviciilor, existenţa unor programe intense de promovare a

20
obiectivelor turistice din Bacău pe plan intern şi internaţional etc, ar putea crea
condiţiile unei expansiuni a activităţii turistice în Bacău, fapt care ar contribui la
dezvoltarea economiei generale a zonei. Turistul s-a îndreptat în anul 2003, în
general, spre acele unităţi de cazare care nu oferă un confort deosebit, resimţindu-
se de la un an la altul şi o scădere a gradului de utilizare a capacităţii de cazare
turistică. O cauză principală a acestei scăderi o constituie şi tarifelor serviciilor
turistice, dublate de o scădere a veniturilor reale ale populaţiei.

Formele de turism decurg din modalităţile de practicare a tipurilor

menţionate. Ele vor fi definite în funcţie de diferite criterii: (distanţă, durată,
provenienţă, număr, mijloace, mod, etc.) ce îşi pun pecetea asupra individualizării
şi desfăşurării fenomenului turistic.
După provenienţa fluxurilor turistice se disting două categorii principale:
turism intern (care este predominant în cadrul municipiului Bacău) şi turismul
internaţional (receptor, dat de sosirile de turişti străini în ţara noastră, şi emiţător,
generat de plecările de turişti români în alte ţări). Turismul internaţional are o
pondere redusă în cadrul municipiului Bacău, totuşi în creştere faţă de intervalul
1990 – 1995.
După modul de organizare există turism organizat, semiorganizat şi
neorganizat. Forma de turism organizat presupune fixarea anticipată a datei
plecării, mijloacelor de transport, itinerariul, sejur clar şi plata anticipată a
serviciilor. Se foloseşte cu precădere în staţiunile Slănic Moldova, Târgu Ocna prin
biletele de tratament oferite în majoritate persoanelor de vârsta a treia, în taberele
de elevi sau excursii planificate. Turismul semiorganizat presupune existenţa unor
elemente specifice primei forme (cazarea şi unele mese, programarea unor vizite
la obiectivele turistice de mare importanta), dar oferă turistului şi posibilitatea
desfăşurării unui program individual. Această formă, împreună cu cea
neorganizată, ce presupune deplina libertate de opţiune, se adresează îndeosebi
grupei tinere care apelează doar la anumite servii ale infrastructurii.
După categoria structurilor de primire turistică se deosebesc forme ale
turismului ce folosesc mijloacele clasice de cazare (hoteluri – în municipiul Bacău
hotelurile „Moldova”, „Decebal”, „Dumbrava”, „Măgura”, vile (vila „George

21
Apostu”)). La acestea se adaugă forme ale turismului ce folosesc mijloace
complementare de cazare, adică moteluri şi campinguri, ce oferă preţuri mult mai
modeste.
După durată turismul poate fi împărţit în formele de turism diurn, de week-
end şi de vacanţă.
Forma turismului diurn presupune odihna după muncă, de regulă cu profil
cultural, sportiv sau de promenada. Această formă de turism este orientată
centripet, spre centrul oraşului, spre parcuri, spre stadionul „Municipal”, „Insula de
Agrement” expoziţii organizate de muzeele din oraş şi este servit de reţeaua de
transporturi din oraş.
Turismul de week-end s-a impus începând din perioada interbelică, odată
cu dezvoltarea explozivă a urbanizării determinate de industrializare.
Aria turismului de week-end cuprinde, re regulă, zonele periurbane (şi are o
orientare centrifugă faţă de centrul oraşului). Zona periurbană a Bacăului,
accesibilă datorită distanţelor mici şi posibilităţilor de deplasare atât prin
intermediul transportului în comun cât şi cu automobilele personale, concentrează
cel mai mare potenţial turistic care, din păcate, este folosit în mod cu totul
neorganizat şi în mică măsură până în prezent.
Turismul de week-end poate înscrie forme specifice determinate de motivaţia
deplasării, de exemplu spre reşedinţa secundară sau spre dotările turistice de mai
mare amploare.
În prezent, activităţile turistice de la nivelul municipiului Bacău se
caracterizează prin folosirea unor forme mixte ale turismului, îmbinând totodată şi
mai multe tipuri de turism, fiind prin urmare un turism complex sub raport tipologic.
În privinţa caracteristicii sale spaţiale îmbracă frecvent un caracter bipolar de
turism activ (de plecare) şi de turism pasiv (de primire).

22
 CONCLUZII

În municipiul Bacău ca şi în întreg judeţul se simte o insuficientă preocupare

de valorificare a potenţialului turistic.
În acest studiu am încercat să realizez o analiză a fenomenului turistic în
municipiul Bacău, pe baza datelor bibliografice şi statistice disponibile şi a unui
studiu socio-statistic al opiniei turiştilor, în vederea evidenţierii aspectelor pozitive
ca şi a celor negative ce trebuie încurajate şi soluţionate pentru relansarea cât mai
rapidă a activităţii turistice în zonă.
Rezultatele anchetei pe bază de sondaj întreprinse pe teritoriul municipiului
Bacău au oferit o mulţime de informaţii utile, care prezentate sintetic evidenţiază
următoarele:
- Principalele motive pentru care turiştii vin în Bacău sunt odihna,distracţia,
identificarea oportunităţilor de afaceri, vizitele la rude, prieteni;
- Turiştii români practică activităţi turistice de obicei în concediu şi în week-
end, indicând ca principală destinaţie pentru turismul intern Valea Prahovei şi
împrejurimile, iar pentru destinaţiile externe ţări precum Italia, Grecia, etc.
- 59% au indicat autoturismul drept mijlocul de transport utilizat cel mai
frecvent în activităţile turistice, 73% organizând pe cont propriu călătoria turistică;
- mai mult de o treime dintre turiştii români dar şi din cei străini apreciază
drept slabă şi foarte slabă publicitatea făcută serviciilor turistice româneşti;
- durata medie de şedere pe teritoriul oraşului Bacău a fost de 7,7 zile în
cazul turiştilor români şi de 6,6 zile pentru turiştii străini, hotelurile fiind principala
unitate de cazare pentru ambele categorii de turişti;
- dacă în cazul turiştilor străini bugetul destinat activităţilor turistice se
realizează în pondere majoritară făcând economie din salariu, o altă modalitate de
consolidare a bugetului pentru turism sunt împrumuturile bancare, soluţie indicată
de turiştii străini;
În urma analizei opiniilor turiştilor români şi străini intervievaţi cu ocazia
efectuării anchetei, consider că trebuie luate următoarele măsuri în scopul
revigorării sectorului turistic:

23
 - lărgirea ofertei agenţiilor de turişti prin introducerea de pachete de produse
turistice, dimensionate în funcţie de profilul motivaţional al turiştilor;
- intensificarea acţiunilor de promovare a produsului turistic oferit, îndeosebi
pentru serviciile de agrement, unde se impune şi o diversificare a acestora;
- ridicarea nivelului de calitate a serviciilor oferite turiştilor, îndeosebi pentru
serviciile de agrement, unde se impune şi o diversificare a acestora;
- îmbunătăţirea reţelei judeţene de drumuri, prioritate având cele care
asigură accesul spre punctele de interes turistic, întrucât mijlocul de transport cel
mai frecvent utilizat este autoturismul;
- redimensionarea raportului dintre calitatea serviciilor şi preţul acestora,
astfel încât tarifele mari practicate să fie justificate de o calitate pe măsură.
Se poate aprecia că turismul reprezintă o mare şansă care se impune a fi
valorificată la începutul acestui nou mileniu.
Un factor negativ pentru turismul băcăuan este lipsa unor investitori
importanţi. Investiţiile în turism, concretizate de valoarea mare a cheltuielilor şi
termen de recuperare îndelungat, au avut mai puţine şanse să ia amploare în
Bacău. Persoanele care au investit au făcut-o îndeosebi în capacităţi mici,
adresate în special unei clientele atent selectate şi nu unei mase mari a turiştilor.
Investitorii străini au evitat domeniul turismului, acest lucru fiind determinat de
situaţia economică şi politico-socială instabilă a României.
O creştere a veniturilor populaţiei, concretizată printr-o creştere a nivelului de
trai, dezvoltarea infrastructurii, informatizarea, creşterea calităţii serviciilor,
existenţa unor programe intense de promovare a obiectivelor turistice din judeţul
Bacău pe plan intern şi internaţional ar putea crea premisele unei expansiuni a
activităţilor turistice în Bacău, fapt ce ar contribui la dezvoltarea economică
generală a zonei. În condiţiile în care cererea turistică în Bacău se află în regres în
ultimii ani, trebuie găsite soluţii viabile pentru îmbunătăţirea situaţiei existente.
În vederea creşterii eficienţei în turism, consider că se impune modernizarea
majorităţii unităţilor turistice şi alinierea lor la standardele înregistrate în ţările cu
turism dezvoltat, acţionând pentru ridicarea gradului de confort, dotarea unităţilor
cu utilaje, echipamente moderne, hoteliere şi restaurante. Modernizarea unităţilor
de cazare, alimentaţie publică a mijloacelor de agrement şi a mijloacelor de
transport, se poate realiza prin cooperarea cu parteneri străini. Procesul de
modernizare a întregii baze tehnico-materiale atât la nivelul municipiului Bacău,

24
dar şi la nivelul întregii ţări, trebuie să se desfăşoare continuu, având ca finalitate
intensificarea circulaţiei turistice interne şi internaţionale şi creşterea încasărilor în
lei şi valută.
Sper ca turismul în municipiul Bacău să devină una din principalele probleme
cu concretizări cât mai rapide atât din punct de vedere al posibilităţilor de recreere
pentru o parte din populaţie, cât şi prin crearea unor locuri de muncă.

25
26