UNIVERSITATEA “ BABEȘ-BOLYAI“ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
EXTENSIA UNIVERSITARĂ GHEORGHENI
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

Lucrare de licență
la
GEOGRAFIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA
Potențialul turistic al Depresiunii Transilvania
-Prin extensie Provincia Transilvania-

Coordonator științific : Lector Universitar Doctor Mara Vasile

Student:
Muntea Roxana-Adina

Anul 2023
• INTRODUCERE
Capitolul III. Baza tehnico-materială

3.1 Structuri de primire

• Capitolul I. Potențialul natural al 3.2 Structuri de alimentație publică
3.3 Căi de acces și mijloace de transport
Transilvaniei

1. Relief Capitolul IV. Tipuri și forme de turism

Concluzii
2. Clima
Bibliografie
3. Hidrografia

4. Flora și fauna

5. Obiective naturale

• Capitolul II. Circulația turistică

• 2.1 Vestigii istorice și arheologice

• 2.2 Cetăți și castele medievale

• 2.3 Muzee și case memoriale

• 2.4 Elemente de artă și folclor

 Introducere
Turism este cuvântul utilizat cel mai frecvent. El exprim ă o activitate complexă
care presupune deplasarea, staționarea de la câteva ore la mai multe zile și realizarea
într-o localitate, pe un traseu sau într-o regiune a unui scop precum recreerea, odihna,
tratamente balneare, instrucția specifică, manifestări științifice sau de afaceri.
Deci, turismul include prestarea de servicii si activit ăți pe care turistul le
desfăsoară cotidian prin meserie sau calificare.
Patrimoniul turistic reprezintă ansamblul de elemente naturale, sociale,
economice, culturale, dar și totalitatea amenajărilor ( căi de comunicație, baza de
cazare, odihna, tratament, masa, amenaj ări pentru distracții si instrucție ) destinate
activităților turistice de pe un teritoriu ( ora ș, județ, regiune, țară ).
Potențialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale și antropice de pe
un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activități
turistice. În funcție de gradul de recunoaștere se poate separa un potențial turistic latent
( elementele există, dar sunt putin cunoscute) și potențial turistic cunoscut ( ansamblul
de elemente de pe un teritoriu care sunt știute, popularizate și conduc la organizarea de
activități turistice), iar în funcție de specificul obiectivelor în potențial turistic natural
( elemente naturale care sunt introduse în cadrul activităților turistice) și potențial
turistic antropic ( vestigii arheologice, mon umente istorice, de arhitectură, artă,
etnografie, economie, construcții etc. cu valoare turistică - adică elemente datorate
activității omului de-a lungul timpului).
• CAPITOLUL I. POTENȚIALUL NATURAL AL TRANSILVANIEI
• 1.RELIEF

• Depresiunea Transilvaniei reprezintă o regiune mai scufundată a structurilor geologice ce

alcătuiesc Carpații.Fundamentul ei alcătuit din șisturi cristaline și conglomerate cretacice,
se află la o adâncime de 4,500m, ceea ce arată că la sfârșitul Cretacicului, această arie
carpatică a început să sufere o scufundare. Scufundarea a fost lentă, judecând dupa
sedimentele paleogene și neogene, dispuse în succesiuni continue și care au umplut
depresiunea de la bază, spre partea superioară. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus
pe margini, în legătură cu ariile pe unde s-a retras marea pliocenă ( pe Someș, Mureș, Olt).
• Ridicarea succesivă a Carpaților încheiată la sfârșitul Pliocenului, a antrenat și
Depresiunea Transilvania în această mișcare ascendentă și a determinat transformarea ei
integrală în uscat.
• În est erupția lanțului vulcanic a complicat puțin structura sedimentelor subiacente
anterioare, scurgerile de lavă, care au acoperit pe alocuri straturile sedimentare, formând
un relief de platouri ușor înclinate. Pe margini, odată cu ridicarea zonei montane, s-au
activat cutele diapire care au ajuns până la suprafață ( Praid, Ocna Dej, Turda, Cojocna,
Ocna Mureș, Ocna Sibiului).
• Datorită evoluției și structurii geologice, Depresiunea Colinara a Transilvaniei este formată din
două zone relativ concentrice diferite: în centru o zonă de structuri cvasiorizontale, pe alocuri
boltite sub forma domurilor, iar în exterior o structură cutată (mai slab în vest și sud și mai
accentuat în est).
• Zona centrală prezintă un relief orizontal și domol, asemănător unui relief de podiș (Podișul
Transilvaniei) iar zona cutată, la contactul cu aria montană prezintă o zonă a depresiunii
submontane (în vest și sud) sau o succesiune de depresiuni și dealuri (în est).
• Depresiunile submontane din vest și sud sunt: Depresiunea Almașului, Depresiunea Iara
(mărginită de Dealul Feleacului), culoarul Turzii și culoarul Alba Iulia-Turda (despărțite de
Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) și Depresiunea Făgărașului pe Olt. Acestea
sunt depresiuni de contact cu acumulări piemontane, terase fluviale (pe Arieș și Mureș).
• În partea de est există o succesiune de depresiuni și dealuri care creează un relief asemănător
Subcarpaților, de unde vine și denumirea de Subcarpații Transilvaniei. Această succesiune
cuprinde, dinspre lanțul vulcanic spre podiș tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri
interne, depresiuni intracolinare, dealuri externe (care reprezintă marginea Podișului
Transilvaniei).
 1.2.CLIMA.
Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura şi precipitaţiile sunt elemente
determinante în aspectul stărilor vremii, adică a situaţiilor concrete ce se succedă zi de zi tot
timpul anului. Pentru a defini anumiţi indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se
folosesc mediile de temperatură, de precipitaţii etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei.
Temperatura medie anuală scade uşor de la sud (11°C) spre nord (8,5°C); după cum
scade şi în altitudine (6°C la 1 000 m altitudine, 0°C la peste 2 200 m).
Precipitaţiile atmosferice scad în medie de la vest la est (630 mm – 400mm), şi cresc cu
altitudinea. În ţinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitaţii pe an.

• 1.3.HIDROGRAFIA

• Depresiunea colinară a Transilvaniei are o bogată rețea de râuri, colectată de trei mari
cursuri de apă, Someșul și Mureșul care aparțin grupei de vest și Oltul care aparține grupei
de sud. Someșul de formează chiar în Depresiunea Transilvania, prin unirea Someșului
Mic (cu izvoare în Munții Apuseni) și a Someșului Mare (care izvorăște din Munții
Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenți.

• Principalul râu din Depresiunea Transilvania este râul Mureș care străbate depresiunea
pe direcția NE-SV și primește afluenți mai importanți pe Târnava (formată la Blaj prin
unirea Târnavei Mari cu Târnava Mică), Secaș, Sebeș, Arieș și Ampoi.
 1.4. FAUNA ȘI FLORA

Vegetația și fauna sunt caracteristice pădurilor de foioase. Solurile cele mai răspândite sunt
cernoziomurile bogate în humus și cu fertilitate ridicată (în Câmpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale,
soluri brune și brune-acide (cambisoluri).
Există câteva rezervații naturale: Fânațele Clujului, Poiana Narciselor (în apropiere de localitatea Vad, cu
înflorire în jurul datei de 20 mai), Pădurea Mociar, Lacul fără fund de la Ocna Sibiului, Râpa Roșie (lângă
Sebeș), vulcanii noroioși de la Hasag.
Fauna este reprezentată de diferite rozătoare: hârciog, popândău, șoarece de câmp, lagomorfe, iepure.
Printre animalele carnivore se numără lupul. Dintre păsări cel mai des întâlnite sunt: prepelița, potârnichea,
dropia, ciocârlia și cioara.
• 1.5.OBIECTIVE NATURALE
Transilvania este destinația care te va surprinde întotdeauna și care poate satisface
nenumărate preferințe când vine vorba de turism. Aici te poți bucura de un relief
spectaculos dar și de un patrimoniu cultural unic.
• Cheile Turzii este o rezervație naturală situată de-a lungul văii Hășdate, pe o lungime de
3,5 km, de unde se înalță pereți de stâncă abrupți, platouri carstice, peșteri, și unde
vegetația și fauna sunt cu totul deosebite.
• Laguna Albastră se află la doar 30 km distanță de orașul Cluj-Napoca. Acesta este
denumit după culoarea deosebită pe care o are mai ales în zilele senine. Lacul s-a format
pe locul unei foste mine de caolin care a fost inundată. Astăzi Laguna Albastră îmbină în
peisaj verdele pădurilor din jur, albastrul cerului și cel al apei.
• Cascada Vălul Miresei este una dintre cele mai frumoase cascade din România cu o
cădere de apă de peste 30m. Aceasta și-a primit numele după o legendă conform căreia o
mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este situată cascada, voalul ei
rămas agățat de stânci. Acolo nuntașii s-au oprit și au început să plângă astfel formânu-se
cascada. În realitate o formațiune adâncă cu diametrul de 10 m, asigură dispersia apei,
care astfel seamănă cu un voal. Este denumită și Cascada Răchițele care este situată pe
Valea Stanciului, în arealul localității Rachițele din comuna Mărgău, județul Cluj.
• Stufărișurile de la Sic este cea mai mare întindere de stuf din România după cea din
Delta Dunării. Zona cu stuf are o suprafață de 220 ha, loc în care poți întâlni numeroase
specii de păsări, amfibieni, reptile dar si 42 de specii de plante.
• Lacul glaciar Bâlea se află la o altitudine de 2,034m în Munții Făgăraș, fiind format într-
un circ glaciar. Începând din anul 2006, aici se construiește în fiecare an, pe timpul iernii,
pe perioada ianuarie-martie, un hotel din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea. În
timpul verii se poate ajunge cu automobilul iar în timpul iernii, accesul se face cu
telecabina.
 CAPITOLUL II. CIRCULAȚIA TURISTICĂ
2.1 VESTIGII ISTORICE ȘI ARHEOLOGICE

 Ruinele Cetății Ciceului-Ciceu-Giurgești (1203-1204), aici a existat o puternică cetate a Evului Mediu, stăpânită de mulți
domnitori moldoveni, începând cu Ștefan Cel Mare în 1489, până în timpul lui Alexandru Lăpușneanu;

Turnul Dogarilor din Bistrița, are trei nivele și o înălțime de 35 m și este singurul turn din Bistrița care s-a mai păstrat;

Ruinele Castrului Roman-Orheiul Bistriței; a fost o așezare romană ce datează din secolele II-III. Ruinele sale
impresioneazî încă prin dimensiunile mari pe care le are. Aici se găsea garnizoana corhotei și o așezare civilă romană. Pe
teritoriul castrului s-au găsit monede de bronz din timpul împăraților Traian, Alexandru Sever, Septimius Severus, Lucius
Verus.

Ruinele Cetății Rodnei-Rodna; aici sunt semnalate năvălirile tătarilor din 1241, 1285, 1717 precum și o catastrofală
rupere de nori, evenimente tragice ce au dus la decăderea vieții sociale și a activităților miniere în cetatea caracterizată de
canonicul Rogerius ca un oraș bogat al Teutonilor, unde erau minele de argint ale regelui și în care locuia o mulțime
nenumărată de oameni.

Ruinele Cetății Mediaș; se găsesc pe teritoriul municipiului Mediaș, în județul Sibiu. Cetatea săsească medievală a
Mediașului a fost construită pe ruinele fostului castru roman Media. În zona centrului istoric al municipiului s-au găsit
fragmente ceramice cu sigla Legiunii a XIII-a Gemina.
 Cetate sătească-Daia; a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor
istorice 2010 cu următoarele obiective: Biserica Evanghelică fortificată și Zid de incintă cu turn
(clopotniță).
 Ruinele Cetății-Tălmaciu (la o distanță de 18 km de Sibiu), fortificația domina Valea Oltului la
intrarea în defileul Turnul Roșu;
 Cetate țărănească-Slimnic (la o distanță de 15 km de Sibiu); incintă fortificată cu turnuri, capelă,
turn de poartă, anexe, construită în secolul XIV.
 Cetate sătească-Biertan(la o distanță de 26 km de Mediaș) una dintre cele mai impresionante
constrcții din Transilvania;
 Cetatea Medievală-Bologa, stăpânită la sfârșitul secolului al XIV-lea de domnitorul Țării Românești,
Mircea cel Bătrân;
 Castrul roman Potaissa-Turda, fosta garnizoană a Legiunii romane a V a Macedonică;
 Castrul Roman-Gilău, ridicat pentru apărarea orașului roman Napoca;
 Cetate medievală-Dabaca, rol important în istoria Transilvaniei, fosta reședință decomitet și cetate
regală;
 Castelul Banffy-Bonțida, secolul XII, cu numeroase transformări ulterioare, important monument
arhitectonic în stil baroc,renascentist și neogotic (azi doar ruine);
 Castelul Wass-Gilău, secolul XV-XVI, construit în stil renascentist. A fost loc de popas temporar al
familiei lui Mihai Viteazul.
• 2.2CETĂȚI ȘI CASTELE MEDIEVALE

Fiind înconjurată din trei părți de Munți Carpați, Transilvania a reprezentat de-a lungul timpului locația
perfectă pentru construirea unor clădiri cu roluri strategice.

• O să promovez localitatea Racoș de fiecare dată când o să am ocazia. Este un loc cu un potențial turistic uriaș, de care
foarte puțină lume a auzit. După ce vizitezi vulcanul stins, coloanele de bazalt și un lac de un albastru fermecător,
trebuie să faci o oprire și la castelul renascentist din centrul localității. Castelul a fost construit în secolul al XVII-lea
de către familia Sukosd. În prezent castelul este aproape o ruină, iar tot ce poți sa faci este să admiri arhitectura și
peisajul din jur.

• Cetatea Rupea -domină localitatea cu același nume din județul Brașov de pe muntele de bazalt Cohalm. În 2013
cetatea își primea vizitatorii cu o înfățișare proaspătă, după ce se aflase în renovări timp de 3 ani. Primele atestări ale
cetății datează din secolul al XIV-lea, iar lucrările de construcție s-au întins până în secolul XIX. Se spune că cetatea
Rupea ar fi unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, pentru că pe locul acesteia, dacii
au fost primii care au construit o fortăreață.

• Cetatea Sighișoara- Acest oraș cu aer medieval, aflat pe lista monumentelor UNESCO din 1999, se mândrește
cu o cetate în care încă se locuiește. Cetatea datează din secolul XIII și este unul dintre cele mai vizitate orașe
turistice din țara noastră. Cele mai importante obisctive din Sighișoara sunt: Turnul cu Ceas, Scara acoperită,
Școala din Deal, Casa lui Vlad Dracul, Biserica Mănăstirii Dominicane, Cimitirul.
 Cetatea Alba-Iulia

• De câțiva ani Alba Iulia este pur și simplu înfloritoare și atrage din ce în ce mai mulți turiști. Cetatea Alba Iulia
este cea mai întinsă din țara noastră. Austriecii au început construcția cetății în formă de stea în 7 colțuri în
secolul al XVIII-lea, dorind să se apere de otomani. Ceremonialul schimbului de gardă este un moment la care
trebuie neapărat să participi dacă vizitezi una dintre cele mai îngrijite cetăți din Transilvania.

 Castelul de la Hunedoara

• Este unul dintre cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Europa. A fost numit cel mai frumos
dar și cel mai înfricoșător castel din lume. Clădirea este impunătoare, datând din secolele XIV-XV.

 Sarmizegetusa Regia

• Capitala Daciei din Munții Orăștiei este un loc încărcat de o energie misterioasă. Strămoșii daci au
reușit să construiască aici, la 1200m, acum peste 2000 de ani, inclusiv drumuri pavate și sisteme de
canalizare. Un fel de Stonehenge dac, Sanctuarul Mare se pare că ar fi fost folosit drept calendar. Întreg
ansamblul este fascinant, iar ruinele sale au fost scoase la lumină pentru prima dată în 1923, când
arheologii au descoperit că această uluitoare civilizație a dacilor era o comunitate complexă, independentă
și extrem de sofisticată.
CAPITOLUL III. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ
Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.
STRUCTURI TURISTICE DE CAZARE

Hotel Euro Șoimul, Poiana Brașov România

Având o structură solidă (beton armat) cu grad ridicat la seisme, hotelul are 107 camere pe un nivel de
5 etaje. Capacitatea nominală este de 241 de locuri. Fiecare cameră are grup sanitar propriu (cadă sau duș
la alegere).

Hotel Piatra Mare, Poiana Brașov, România

Situat în punctul cel mai înalt al stațiunii, Hotelul Piatra Mare oferă cea mai frumoasă și fascinantă
priveliște. Renovat în totalitate, hotelul a fost redeschis în 31 decembrie 2002.

Hotel Coroana, Brașov, România- Str:Republicii, nr:62

Este cel,mai vechi hotel din oraș iar stilul său arhitectonic este barocul.

Hotel Capitol, Brașov, România-Bulevardul Eroilor, nr:18

Situat în Centrul Vechi al Brașovului, hotelul Capitol este un hotel de 3 stele cu 184 camere duble ce
sunt modern și confortabil mobilate.
 Hotel Aro Palace, Brașov, România-Bulevardul Eroilor, nr:27

Hotelul Aro Palace, situat în Centrul Vechi al Brașovului și se poate spune că e cel mai renumit hotel
din oraș. Camerele sunt înalte în stil arhitectonic vechi dar și impresionant și oferă toate facilitățile
unui hotel modern.

 Hotel Transilvania-Alba Iulia

Alba Iulia este cea mai importantă așezare de pe cursul mijlociu al Mureșului. Minunata sa poziție în
centrul Transilvaniei, la răscrucea unor drumuri importante comerciale, într-o regiune fertilă și
bogată în aur și sare, a determinat statornicirea unor așezări omenești din cele mai vechi timpuri.

 Hotel Parc-Alba Iulia

Oraș cu mare rezonanță în istoria poporului român își datorează importanța sa istorică, în mare
măsură, poziției geografice, fiind punctul principal de trecere și răscruce de drumuri care l-au legat
organic de zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale prețioase,sare și podgorii renumite,
arterele de circulație din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre
economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică și economică.
1 Hotelul Transilvanian Inn 3 162 Bran, județ:Brașov

2 Eurohotel Șoimul 3 241 Poiana Brașov

3 Hotel Piatra Mare 4 150 Poiana Brașov

4 Hotel Coroana 2 156 Brașov, Str:Republicii, nr:62

5 Hotel Helis 3 40 Brașov, Str:Memorandului, nr:29

6 Hotel Capitol 3 368 Brașov, Bulevardul Eroilor, nr:18

7 Hotel Aro Palace 4 - Brașov, Bulevardul Eroilor, nr:27

8 Hotel Drăgana 2 62 Alba-Cugir

9 Hotel Tara 1 - Alba, Str:Alexandru Ioan Cuza, nr:25

10 Hotel Transilvania 2 - Alba, Piața Iuliu Maniu, nr:22

11 Hotel Parc 2 - Alba, Str:Primăverii, nr:4

12 Hotel Cetate 2 250 Alba, Str:Unirii, nr:3

13 Hotel Dacia 2 33 Sibiu, Agnita, Str: Horea, nr:1

14 Vila Klein 2 28 Sovata, Str:Trandafirilor, nr:81

15 Hotel Europa 3 79 Mureș, Albești, Șoseaua Națională, nr:78

16 Hotel Sighișoara 3 70 Mureș, Str:Școlii, nr:4-6
17 Hotel Claudiu 3 68 Mureș, Sighișoara, Str:Ilarie Chendi, nr:28

18 Hotel Europa 3 74 Sighișoara, Albești, Șoseaua Națională, nr:78

19 Hotel Someș 2 213 Bihor, Băile Felix, cod:417500

20 Hotel Nufărul 3 150 Bihor, Băile Felix
21 Hotel Sebastian 3 20 Băile Felix, 1Mai, 112/B
22 Hotel Lotus 2 - Bihor, Băile Felix
23 Pensiunea Conni 2 - Bihor, Băile Felix
24 Hotel Termal 2 294 Bihor, Băile Felix
25 Hotel Crișana 2 - Bihor, Băile Felix
26 Hotel President 4 68 Bihor, Băile Felix
27 Hotel Ela 2 36 Sibiu, Str: Noua, nr:43
28 Hotel Corina 2 - Sibiu, Șoseaua Alba Iulia, nr:104
29 Hotel Bella 2 22 Sibiu, Str:Prof Aurel Decei, nr:6
30 Hotel Bazna 3 - Bazna, Str:Tudor Vladimirescu, nr:201
31 Hotel Antilopa 2 - Sibiu, Str:Costache Negri, nr:6
32 Hotel Ana 3 150 Sibiu, Șoseaua Alba Iulia, nr:120
33 Hotel Gallant 2 38 Sibiu, Bulevardul Victoriei, nr:55
34 Hotel Împăratul Românilor 3 - Sibiu, Str:Nicolae Bălcescu, nr:4

35 Hotel Continental 3 298 Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr:2-4

36 Hotel Central 2 251 Mediaș, Sibiu
37 Hotel City Plaza 4 - Cluj, Str:Sindicatelor, nr:9-11
38 Hotel Napoca 2 - Cluj, Str:Octavian Goga, nr1
39 Hotel Confort 2 51 Cluj, Calea Turzii, nr:51
40 Hotel Best Western Topaz 3 - Cluj, Str:Septimiu Albini, nr:10

41 Hotel Rimini 4 81 Cluj, Str:Cometei, nr:20A

42 Hotel Deja Vu 5 - Cluj, Str:Ion Ghica, nr:2
 • STRUCTURI
Alpin Hotel/Alpin DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ Poian Braşov, Braşov, 500001
Ambient Hotel/Ambient Strada Aninoasa nr. 5, Braşov, 500085
Andra 1 Pensiune/Andra 1 Localitatea Bran, Braşov, 507025
Aro Palace Hotel/Aro Palace Bulevardul Eroilor nr. 9, Braşov, 500030
Aro Palace Hotel/Pergola Bulevardul Eroilor nr. 9, Braşov, 500030
Aurora Piaţa Sfatului nr. 4, Braşov, 500031
Bella Musica Strada Gheorghe Bariţiu nr. 2, Braşov, 500025
Bellagio Strada Michael Weiss nr. 18, Braşov, 500031
Bistro Del Arte Piaţa Enescu Nr. 11 Bis, Braşov, 2200
Blue Corner Piaţa George Enescu nr. 13, Braşov, 500031
Camping Dîrste Calea Bucureşti nr. 285, Braşov, 500299
Caraiman Hotel/Caraiman Poiana Braşov, Braşov, 500001
Carina Vilă/Carina Localitatea Pârâul Rece, Braşov, 500000
Casa Cranta Strada Mr. Cranta nr. 3A, Braşov, 500084
Casa
CivicPădurarului
Center Aleea Tiberiu
Strada Brediceanu
Roşiorilor nr. 2, 500102
nr. 3, Braşov, Braşov, 500014
Casa Transilvană
Dâmbul Morii Pensiune/Dâmbul Morii Strada Memorandului
Localitatea Timişul denr.
Jos,29, Braşov,
Braşov, 500045
500000
Cheile
Dreher Grădiştei Pensiune/Cheile Grădiştei StradaFăgăraşului
Calea Principală nr.
nr.323,
6A, localitatea Moeciu de Sus
Braşov, 500053
Interforelle DN 11 Km 14 + 470 m, şoseaua Braşov - Sf. Gheorghe, Braşov, 0
Ischia Tour Strada Gheorghe Bariţiu nr. 2, Braşov, 500025
La Casa Bistriţeană Strada Avram Iancu nr. 24, Braşov, 500086
La Republique Strada Republicii nr. 33, Braşov, 500030
Mado Strada Republicii nr. 10, Braşov, 500030
Maestro Strada Avram Iancu nr. 52, Braşov, 500068
Marele Zid Piaţa Sfatului nr. 10, Braşov, 500025
Panoramic Vârful Tâmpa, Braşov, 500000

Paprika Csarda Complexul Cerbul Carpatin, Braşov, 0

Popasul Reginei Motel/Popasul Reginei Localitatea Bran, Braşov, 507025

Postăvarul Hotel/Postăvarul Strada Politehnicii nr. 2, Braşov, 500024

Restaurant Iulia Bulevardul A. Vlahuţă nr. 10A, Braşov, 500387

Roata norocului Strada Crişan nr. 6, Braşov, 500040

Romantik Restaurant Strada Pictor Ştefan Luchian nr. 4, Braşov, 500193

Saloon Strada Mureşenilor nr. 11-13, Braşov, 500026

Şirul Vămii Strada Mureşenilor nr. 18, Braşov, 500030

Stradivari Piaţa Sfatului nr. 1, Braşov, 500031

Taverna Strada Politehnicii nr. 6, Braşov, 500024

Timiş Hotel/Timiş Şoseaua Naţională nr. 5, localitatea Tohanul Nou, Braşov, 500000

Union Strada Iuliu Maniu nr. 43, Braşov, 500091

Strada Parcului nr. 3, Alba Iulia, 510000
Clubul Oamenilor de Afaceri
Columna Strada Zorilor nr. 10, Alba Iulia, 510000
Eden Strada Iaşilor nr. 91, Alba Iulia, 510141
Parc Hotel/Parc Strada Primăverii nr. 4, Alba Iulia, 510000
Restaurant Vânătoresc Strada Teilor nr. 2, Alba Iulia, 510112
Roberta Strada Tudor Vladimirescu nr. 6, Alba Iulia, 510000
Sapimex MH Strada Transilvaniei nr. 27, Alba Iulia, 510029
Bulevardul Ferdinand nr. 58, Alba Iulia, 510114
Silvia
Strada Narciselor nr. 32, Alba Iulia, 510000
Terasa Viilor
Strada Morii nr. 5, Alba Iulia, 510087
Bolero Strada Nicolae Titulescu nr. 2, Cluj-Napoca, 400420
Cluj-Napoca, 0
Casa Vikingilor

Chios Parcul Central, Cluj-Napoca, 0

Ciuleandra Strada Abini nr. 10, Cluj-Napoca, 400457

Continental Strada Napoca nr. 1, Cluj-Napoca, 400088

Escorial Piaţa Unirii nr. 23, Cluj-Napoca, 400113

Excelsior Calea Floreşti nr. 42, Cluj-Napoca, 400522

Fair Play Piaţa 14 Iulie nr. 22, Cluj-Napoca, 400325

Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 22, Cluj-Napoca, 400094
Hubertus

Strada Memorandului nr. 3, Cluj-Napoca, 400114

Incognito Cafe

Strada Nicolae Pascaly nr. 5, Cluj-Napoca, 400431

La Bussola di Cluj

Marty Cafe Strada Victor Babeş nr. 39, Cluj-Napoca, 400012

Nera Strada Victor Babeş nr. 33, Cluj-Napoca, 400012

Topaz Strada Septimiu Albini nr. 10, Cluj-Napoca, 400457

• CĂI DE ACCES ȘI MIJLOACELE DE TRANSPORT

• Transilvania este o zonă situată între munți, astfel încât doar câteva drumuri naționale și
internaționale și-au făcut loc printre masivele muntoase ale Carpaților. Astfel încât cea mai
importantă rută o reprezintă E60, drum european ce își face intrarea printre Carpații
Meridionali, respectiv Valea Prahovei și iese în vest aproape de râul Mureș. O altă rută
importantă este cea care leagă orașul Piatra-Neamț-Târgu-Mureș, rute ce taie în două Carpații
Meridionali.

• Defileul Oltului reprezintă o alegere bună pentru a ajunge în Transilvania întrucât varietatea
peisajelor și frumusețea acestora reprezintă o alegere care nu trebuie ratată.

• Mijloace de transport: rutiere, aeriene și feroviare.

• Cele aeriene se găsesc printre aeroporturile de la Cluj și Târgu-Mureș, căile rutiere principale
le-am descris mai sus iar căile feroviare se leagă de marile noduri feroviare de la Brașov, Cluj
și Alba.
 • CAPITOLUL IV. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

• În activitatea turistică națională și internațională se practică o gamă largă de

forme și aranjamente turistice, determinate de modalitățile de satisfacere a
nevoii de turism, de condițiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de
particularitățile organizării călătoriei.
• Aceste forme de turism pot fi dezvoltate la o scară mai mare decât formele
de turism tradiționale. Pentru comercializarea acestor forme de turism sunt
necesare cunoștințe de specialitate, iar autoritățile locale trebuie să înțeleagă
modalitatea lor de dezvoltare înainte de asumarea unor riscuri suplimentare și
de implicare a comunității locale, a oamenilor de afaceri în dezvoltarea lor.
Formele de turism vor fi definite în funție de diferite criterii sau factori ce își
pun pecetea asupra individualizării și desfășurării fenomenului turistic la scara
detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: distanța, durata, proveniența turiștilor,
numărul turiștilor, gradul de organizare, modul de desfășurare, mijloace de
transport utilizate, vârsta turiștilor, aportul social, particularitățile regiunii de
destinație.
 • CONCLUZII

• Transilvania, al cărui nume derivă din latinescul “Transilvana” (care în traducere literară
înseamnă „țara dintre păduri”), este situată în centrul României, fiind înconjurată de Munții
Carpați la sud, est și vest. În prezent Transilvania este divizată în 10 județe, pe o suprafață de
96.837 kmp și are peste 4.5 milioane de locuitori.

• De-a lungul istoriei, pe lîngă romîni, pe teritoriul Transilvaniei s-au așezat unguri, germani,
secui, armeni, evrei, etc. Aceasta este și explicația pentru care arhitectura transilvană este un
mozaic de stiluri, reprezentate astăzi de edificii civile, religioase și militare care îmbină
caracteristicile diferitelor culturi și civilizații. Sunt etalate o paletă largă de viziuni și stiluri,
formînd un fascinant amestec românesc, gotic și neo-gotic, renascentist, baroc și cu elemente
neo-bizantine.
• Pentru călătorul interesat de vestigiile medievale bine conservate, Transilvania este, fără îndoială, o primă destinație
cultural-turistică. În acest context, așezămintele săsești, țăranii și negustorii care au locuit în Transilvania între secolele
XII-XX, au lăsat în urmă semne inconfundabile. Ei au pus bazele principalelor șapte cetăți medievale: Brașov, Sibiu,
Sighișoara, Cluj-Napoca, Bistrița, Sebeș și Mediaș. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scările, străduțele
înguste, clădirile publice și civile, bisericile, erau ridicate în scopul protejării locuitorilor cetății, contra deselor asedii ale
tătarilor și turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate de apărare pe care o regăsim și în cadrul satelor, în localitățile săsești
se utiliza fortificarea bisericilor, formula arhitecturală care acum este considerată ca fiind unică în Europa. Deși sașii au
utilizat tehnici similare în cetățile medievale de pe întregul continent, aproximativ 200 de biserici țărănești fortificate în stil
specific săsesc, au rezistat timpului și pot fi vizitate în Transilvania, fiind total diferite de celelalte. Această bogată
diversitate se datorează locului în care au trăit dar și talentului și priceperii lor de maeștri constructori, potențialului
economic, necesității de apărare, precum și bunului gust. Mai mult, vizitatorii vor fi încântați să descopere că multe dintre
aceste biserici mai oferă slujbă religioasă sătenilor.

• Totuși urmele trecutului au supraviețuit, frumusețea peisajelor și comorile naturale ale locului, pot fi regăsite de călător
ca o expresie unică a spiritului locului, transmițând turistului din energia și inspirația vitală, emanată de oamenii de aici.
 • BIBLIOGRAFIE

 Alexe, M, 2007, Studiul lacurilor sărate din Depresiunea Transilvaniei, teză de doctorat, Universitatea „Babeş – Bolyay”, Cluj – Napoca.

 Baciu, N., 2004, Câmpia Transilvaniei – studiu geoecologic, teză de doctorat, Universitatea „Babeş – Bolyay”, Cluj – Napoca.

 Bădărău, Al.S., 2005, Transformări ale peisajului în Câmpia Transilvaniei, cu privire specială asupra componentei biogeografice, teză de doctorat,
Universitatea „Babeş – Bolyay”, Cluj – Napoca.

 Manciulea, Şt., 1944, Câmpia Transilvaniei, Ed. Scrisul Românesc.

 Molnar, E., 1969, Tipuri de agricultură în Podişul Transilvaniei

 Posea, Gr., 1968, Problema Subcarpaţilor în Transilvania, Natura, Geogr. – Geol., XX, 4.

 Posea, Gr., 1969, Asupra suprafeţelor şi nivelelor morfologice din sud-vestul Transilvaniei, Lucr. Şt. Inst. Ped. Oradea, Sr. A.

 Savu, Al., 1980, Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico - geografică), S.U.B.B. – G.G., XXV, 2.

 Savu, Al., Mac, I., Tudoran, P., 1973, Aspecte privind geneza şi vârsta teraselor din România, vol. Realizări în Geografia României, Ed. Ştiinţifică,
Bucureşti

 Tufescu, V., 1966, Subcarpaţii şi depresiunile marginale ale Transilvaniei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

 Vancea, A., 1960, Neogenul din Bazinul Transilvaniei, Ed. Academiei, Bucureşti.
• VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!