Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Miron Andreea
LOCALIZARE
Fiind situată la limita peninsulei Balcanice și acoperind o suprafață eliptică, de
238.391 km² , România ocupă mare parte din bazinul inferior al Dunării și
regiunile din estul bazinului de mijloc al acestui fluviu. Se află atât la sudul,
cât și la nordul Munților Carpați, care formează bariera naturală între bazinele
Dunării. Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea
medie 330 metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș.
România este țară carpatică deoarece 2/3 din lanțul carpatic se află pe
teritoriul său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică,
reprezentând un veritabil nod orografic și totodată o barieră în calea maselor
de aer, dețin resurse naturale importante si au avut o importanță deosebită în
dezvoltarea vieții economice
RELIEFUL
Raportat la suprafața relativ mică a României, relieful se
caracterizează printr-o mare diversitate și complexitate. Din întreaga
suprafață a României, 28% este ocupată de munți (peste 800 m
altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200–800 m altitudine) și 30%
de câmpii (sub 200 m altitudine).
Carpații Românești se extind ca un inel,
care închide o mare depresiune în centrul
țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu
altitudine mijlocie, fragmentați (de văi
transversale total sau parțial) și prezintă
un număr însemnat de depresiuni
intracarpatice (cu diferite geneze), cu un
spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine,
cu întinse suprafețe de eroziune. Acești
munți au fost, din cele mai vechi timpuri,
loc de retragere și de adăpost al
populației pe timpul invaziilor străine.
Datorită caracteristicilor locale, au
apărut și așezări permanente (în
depresiuni și pe culoarele de vale), dar și
temporare (odăi, sălașe) care ating
plafonul de 2000 m.
CLIMA
Prin poziția geografică, România, se
încadrează în zona de climă temperată
fiind situată într-un sector de trecere de
la caracteristicile climatice oceanice la
cele continentale, iar pe de altă parte,
de prelungire a unor influențe din
zonele polare și subtropicale.
Precipitațiile sunt moderate, variind de
la insuficienta cantitate de 400 mm din
Dobrogea la 500 mm în Câmpia
Română și până la 600 mm în cea de
Vest. Odată cu altitudinea,
precipitațiile cresc, depășind pe alocuri
1000 mm pe an. Amplasarea României
îi dă un climat continental, în special în
Vechiul Regat (la est și la sud de
Carpații Meridionali) și mai puțin în
Transilvania, unde climatul este mai
mult moderat. O iarnă lungă și severă
(decembrie - martie), o vară fierbinte
(aprilie - august), și o toamnă
rece(septembrie - noiembrie) sunt
principalele anotimpuri, cu o tranziție
rapidă din primăvară în vară.
HIDROGRAFIA
Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării și al Mării Negre.
Râurile din vestul României Vișeul, Iza, Someșul, Crasna, Crișurile, Mureșul, Bega se varsă pr
intermediul Tisei în Dunăre, iar Timișul, Carașul, Nera, Cerna, direct în Dunăre. Jiul, Oltul, V
Argeșul, Ialomița, Siretul, Prutul sunt tributare Dunării. Din bazinul Mării Negre fac parte
Casimcea, Taița, Telița.
În afară de aceste bazine hidrografice pe teritoriul României sunt câteva zone semiendoreice.
Principalul colector al apelor curgătoare de pe teritoriul României, Dunărea, are o lungime în
limitele României de 1075 km.
CASCADA BIGAR
Se află în județul Caraș-Severin,
între localitățile Anina și
Bozovici, pe Cheile Minișului, în
Parcul Național Cheile Nerei-
Beușnița. Accesul este extrem de
facil, cascada aflându-se la câțiva
metri de șoseaua DN57B, la
punctul numit „Paralela 45“.
Este formată de apele cristaline
ale izbucului Bigăr, un afluent al
Minișului. ce se repede tumultuos
la suprafață, la ceva mai mult de
200 m mai în sus de râu. De la
„nașterea” sa de sub uriașul zid
de stâncă și până la impunătoarea
cascadă ce-i poartă numele,
izbucul le oferă turiștilor alte zeci
de cascade mai mari sau mai mici.
Dar și senzația de întoarcere în
preistorie.
LACUL SFANTA ANA
este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din
județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul
este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare (în
maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente
erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci
de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară,
similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460
m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează
apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea
a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei
lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții
craterului.
VEGETATIA
In zonele montane odata cu cresterea altitudinii, vegetatia se etajeaza in functie de
elemente: climatice (temperatura precipitatii) si soluri. In aceasta regiune speciile de
plante si animale difera in functie de zona geografica in care sunt dispuse lanturile
muntoase.
Pe continentul european se remarca muntii Alpi, Pirinei, Carpati, Caucaz. Etajul
inferior il formeaza stejarul (situat intre 200 – 500 m), urmeaza etajul fagului (500 –
1200 m), la altitudini mai mari etajul coniferelor (1200 – 1800 m) alcatuit din brad,
molid, pin, la inaltimi situate intre 1800 – 2000 m etaj subalpin, iar la peste 2000 m e
alpin.
FAUNA
Fauna mediilor montane este variata.
Intalnim:
Mamifere: popandaul, harciogul,
soarecele de camp, orbetele, iepurele de
camp, bizamul, dihorul
Pasari: dropia, prepelita, pitpalacul,
graurul, ciocarlia, fasa de camp, eretele
alb, privighetoarea, mirela, sticletele.