Proiect Australia

AUSTRALIA
Cuprins
I.Potențialul geodemografic.....................................................2
1.1. Suprafața.........................................................................................2
1.2.Populația...........................................................................................2
1.3.Pozitita geografica............................................................................2
1.4.Relieful.............................................................................................2
1.4.1.Platoul occidental.........................................................................................3
1.4.2. Depresiunea central-estică...........................................................................4
1.4.3. Cordiliera australiană..................................................................................4
1.5.Clima................................................................................................4
1.6.Hidrografia.......................................................................................5
1.6.1. Fluviul Murray............................................................................................7
1.6.2. Darling.........................................................................................................7
1.7. Vegetația.........................................................................................8
1.8.Resurse naturale...............................................................................9
1.9.Aspecte legate de populatie..............................................................9
1.10.Problema asezarilor omenesti......................................................10
II. Economia Australiei..........................................................12
2.1.Industria.........................................................................................12
2.2. Comertul........................................................................................12
2.3. Turismul........................................................................................12
2.4. Agricultura....................................................................................13
2.5 Transporturile.................................................................................13
III.Istoria Australiei...............................................................14
IV.Statutul de mare................................................................16
Bibliografie..............................................................................17
1
I.Potențialul geodemografic
1.1. Suprafața
Are o suprafață de 7 617 930 km² (Australia este a șasea țară a lumii, după
Rusia,Canada,China, Statele Unite si Brazilia, fiind singura țară care guvernează asupra unui
intreg continent.)
1.2.Populația
Australia are o populație de 24,99 milioane (estimată la nivelul iulie 2008) (Australia
ocupa locul 51).
1.3.Pozitita geografica
Australia este situată în emisfera sudică și este înconjurată de Oceanul Indian la Vest și
de Oceanul Pacific la Est. Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee
la nord; Insulele Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la nord-est și Noua Zeelandă la sud-
est.
1.4.Relieful
Acesta este predominant de deșert ( Marele Deșert Australian). Munții situați în Sud-
Estul Australiei sunt în general scunzi, cel mai înalt varf australian fiind Vârful Kosciusko
din Alpii Australieni cu o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea
Mont Blanc-ului. Continentul poate fi imparțit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de
Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare
parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene
vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt
Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa
cu o latime de aproximativ 500 km , care formeaza Munții Marii cumpene de Ape. Varfurile
cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Munții New England si Munții Albaștrii din
sud au inalțimi intre 900-1.500 m.Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine
interioare -Bazinul Murray , Bazinul Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc
împreună Marele Bazin Artezian , care are in cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste
nivelul mării . In nord , partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful
Carpentaria . Bazinul Eyre conține Lacul Eyre care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos
din Australia.
fig.1: Harta reliefului 2

1.4.1.Platoul occidental.
Corespunde unei vechi suprafeţe de nivelare, foarte puţin modificată după era primară.
Deformările tectonice post-precambriene au ridicat şi disecat puţin această zonă. Ele au dat
naştere la câteva horsturi cu direcţia vest-est, care au fost tăiate de văi adânci în timpul
climatelor umede. Accidentele majore de relief sunt o raritate, iar esenţialul trăsăturilor
morfologice este dat de dominanţa podişurilor vaste, peneplenizate pe fondul unor structuri
platformice.
Munţii Musgrave reprezintă o succesiune de culmi reziduale, a căror descreşte treptat
spre vest. Sunt alcătuiţi din roci granitice de vârstă proterozoică. Cele mai mari altitudini din
aceşti munţi reziduali centrali se înregistrează în vârfurile Woodroffe (1 440 m) şi Morris (1
254 m), ambele situate pe culmea mediană.
Munţii Macdonnell sunt încadraţi la vest de Marele Deşert de Nisip, iar la est de
deşertul Simpson. Altitudinile cele mai mari se înregistrează în partea nordică, culminând în
vârful Ziel la 1510 m.
Marele Deşert de Nisip ocupă o suprafaţă întinsă, de cca 360.000 km2. Dunele sale
longitudinale au 40-50 km lungime şi înălţimi de 10-15 m. Pe tot cuprinsul acestui deşert apar
mici depresiuni închise acoperite cu solonceacuri.
Fig.2: Marele Deşert de Nisip
Deşertul Gibson este în fond un şes structural, presărat cu inselberguri şi bolovani
uriaşi. Dunele acetui deşert sunt în mare parte consolidate de o vegetaţie spinoasă.În Marele
Deşert Victoria dunele se succed cu regularitate pe direcţia meridianelor. Landşafturile
nisipoase sunt întrerupte de inselberguri şi depresiuni lacustre cu solonceacuri.Spre sud se
desfăşoară câmpia Nullarbor care descreşte lent în altitudine dinspre nord (300 m) spre sud,
unde domină Marele Golf Australian printr-o faleză abruptă şI spectaculoasă, de 70-80 m
înălţime.
Fig.3: Deşertul Gibson 3

1.4.2. Depresiunea central-estică
Aceasta este formată din două sectoare sedimentare distincte situate pe un imens graben
orientat pe direcţia nord- sud, desfăşurat de la golful Carpentaria până la marginea sudică a
continentului:
a) În nord este situat Marele Bazin Artezian cu un relief relativ diferenţiat, dar cu
altitudini reduse, situate de regulă sub 150 m. Marele Bazin Artezian are acumulate imense
cantităţi de apă subterană în stratele permeabile din centrul cuvetei, sursă care participă
valoros la susţinerea zootehniei.
b). În câmpiile sudice, drenate de Murray-Darling, râurile se scurg dificil prin văile
înecate în propriile aluviuni consistente. Spre aval, o uşoară înălţare a reliefului explică
prezenţa teraselor înalte. Câmpia este străbătută de o serie de fracturi tectonice orientate nord-
sud, fapt pentru care şi Murray şi-a schimbat brusc direcţia. Şi în limitele acestei câmpii apar
numeroase lacuri sărate, care seacă în sezonul de vară, în special în lungul fluviului Darling.
1.4.3. Cordiliera australiană

Ea are mai curând aspect de platou decât de munţi. Numele de Alpii Australiei, aplicat
părţii sudice, nu prea corespunde realităţilor morfologice.
În nord, Munţii Marii Cumpene de Apă sunt constituiţi din şisturi cristaline sau
sedimentar paleozoic şi pe alocuri acoperiţi de bazalte. Spre litoral, se desfăşoară platouri
cristaline care ating pe alocuri 1.500 m şi domină ţărmul prin abrupturi de falie.Spre sud,
Munţii Albaştri sunt formaţi în bună parte din platouri grezoase. Văile sunt încastrate adânc,
veritabile canioane dominate de pereţi verticali ce formează un peisaj impresionant. Un punct
de atracţie turistică îl constituie Platoul Kings Table-Land, o suprafaţă de nivelare înconjurate
de abrupturi spectaculoase
Partea sudică extremă a cordilierei, Alpii Australiei, reprezintă zona cea mai înaltă, şi
sunt puternic marcaţi de eroziune. Muntele Kosciusko, maximul altitudinal al Australiei (2
230 m) este de fapt un munte rezidual, un monadnock inclus într-o zonă de horst.Paralel cu
ţărmul sudic, între Portland şi Melbourne se desfăşoară Munţii Victoria, cu versanţi ce
prezintă pante abrupte spre litoral. Sunt constituiţi din granite, şisturi cristaline şi calcare şi
prezintă un relief puternic dislocat, dar de altitudini reduse, ce abia depăşesc 1 000
m.Tasmania, separată de continent prin strâmtoarea Bass, are un relief mai pitoresc. În vestul
insulei, un vechi masiv a fost puternic înălţat, atingând 2 000 m şi a fost fasonat de eroziunea
glaciară.
Fig.4: Cordiliera australiană
4
1.5.Clima
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. Vara, care ține din decembrie
până în februarie, există valuri de căldură frecvente, temperaturile ating in general 38 grade
Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasman.
Predomina climatul cald, tropical si subtropicalm, iar in Tasmania si regiunile muntoase înalte
din Noua Galie de Sud si Victoria climatul temperat (cu precădere oceanic).
Fig. 5: Harta Climatică
Zonele de climă ale Australiei au fost stabilite pe criterii termice şi mai ales
pluviometrice. Sunt caracteristice trei mari regiuni climatice: musonic, tropical şi subtropical.
1. Zona climatului subecuatorial musonic nu prezintă o analogie perfectă cu situaţia
barică relativ regulată a musonului din sudul Asiei. În contextul nord-australian, musonul de
iarnă are mai mult caracter de alizeu, ca în Africa. Acest tip de climă cuprinde regiunea
nordică litorală şi sublitorală, respectiv peninsula Arnhem, golful Carpentaria şi peninsula
York.Frecvente sunt uraganele generate de ciclonii dezvoltaţi în largul peninsulei Arnhem,
mai ales în intervalul ianuarie-aprilie. Uneori se propagă şi în interiorul continentului şi sunt
însoţiţi de ploi torenţiale.
2. Zona climatului tropical se desfăşoară pe o bandă cuprinsă aproximativ între 20 şi
32o lat. S şi domină cea mai mare parte a continentului. Se disting două regiuni climatice
contrastante din punct de vedere pluviometric: tropical-continentală, cu accentuat caracter
deşertic şi tropical-oceanică (pacifică) , mai umedă, ce înglobează cordiliera şi câmpiile
litorale estice.
a) Subzona tropical-continentală ocupă regiunile cu ploi foarte rare, indiferent de sezon.
Cuprinde cea mai mare parte din zonele centrale şi vestice ale ţării, dar nu sunt regiuni lipsite
aproape total de precipitaţii. Este un climat plat, înviorat doar de vânturi şi averse rare însoţite
de furtuni de nisip.
b) Subzona tropical-oceanică (pacifică) ocupă un teritoriu îngust din estul continentului,
respectiv din sudul peninsuleiYork până aproximativ la latitudinea de 31o S, la nord de oraşul
Newcastle. Între zona deşertică internă şi zonele litorale înconjurătoare se interpun benzi de
climat tropical de tranziție
5
3. Zona climatului subtropical include partea sudică a continentului, diferenţiindu-se
trei subzone nuanţate pe baza unor influenţe externe: climat subtropical indian, climat
subtropical continental şi climat subtropical pacific.
a) Subzona climatului subtropical indian – cuprinde o parte relativ restrânsă din colţul
sud-vestic al continentului. Precipitaţiile sunt diferenţiate sezonier. Două treimi din cantităţile
anuale cad iarna datorită maselor de aer oceanic ce aparţin circulaţiei temperate de vest care
afectează şi această zonă. Din punct de vedere termic, zona este foarte agreabilă.
b) Subzona climatului subtropical continental, de nuanţă semideşertică, se localizează
pe o fâşie îngustă de-a lungul Marelui Golf Australian şi în cursul inferior al fluviului Murray.
Este puternic influenţat de imensa masă internă continentalizată. Precipitaţiile sunt mai reduse
cantitativ, dar cresc progresiv spre est. Secetele de vară sunt frecvente şi prelungite.
c) Subzona climatului subtropical pacific caracterizează zona sud- estică a continentului
pe o fâşie îngustă. Caracterul mediteranean se estompează treptat spre nord sub raport
pluviometric şi diferenţierile cantitative dintre vară şi iarnă devin nesemnificative.
Temperaturile sunt mai moderate şi se înregistrează amplitudini mai reduse.
Tasmania are un climat diferit faţă de continent, fiind de tip temperat oceanic moderat.
Pe litoralul nordic se resimte chiar o nuanţă subtropicală definită prin temperaturi mai ridicate
şi prin conturarea unui maxim de iarnă în precipitaţii. Precipitaţii abundente se înregistrează
pe coasta vestică, unde depăşesc 2 000 mm/an pe versanţii expuşi favorabil vânturilor de vest.
Zonele pluviometrice sunt dispuse pe fâşii de-a lungul meridianelor, şi gradientul
pluviometric scade progresiv spre est.
Fig. 6: Variațiile de temperatură in Australia
6
1.6.Hidrografia
A. Fluvii: Australia este destul de săracă în ape de suprafață si lacuri. Cel mai
important sistem hidrografic este cel format de fluviul Darling impreuna cu afluentul sau
Murray, iar cel mai important lac este L. Eyre.
1.6.1. Fluviul Murray
Acesta izvorăşte din Snowz Mountains, străbate Alpii Australiei printr-un curs vijelios,
cu repezişuri, cascade, şi sectoare de defilee până în zona de câmpie. Murray are o lungime de
1.632 km şi o suprafaţă a bazinului de alimentare de aproape 1 milion de km2. În cursul
inferior, divagaţiile au dat naştere la numeroase lacuri şi mlaştini. Gura de vărsare a fluviului
este blocată uneori de grinduri, creându-se fenomenul de remuu şi de umplere a lacurilor mici
din zona de vărsare. Fluviul este navigabil doar 6 luni pe an, în perioada de iarnă şi de
primăvară, când cerinţele de apă pentru irigații sunt mai reduse.
Fig.7: Fluviul Murray

1.6.2. Darling
Este cel mai mare afluent de pe dreapta al fluviului Murray, are 2.740 km lungime şi
drenează un bazin hidrografic de peste 600.000 km2, adunându-şi apele de pe versantul
interior al Munţilor Marii Cumpene de Apă. În zona cursului inferior, fluviul este însoţit de
numeroase lacuri care se umplu la viiturile mari, în restul cursului lacurile fiind mici şi secate
aproape în permanenţă. Din Alpii Australiei izvorăsc numeroase râuri cu potenţial
hidroenergetic ridicat, care au fost legate într-unul dintre cele mai complexe sisteme
hidroenergetice de pe glob: Snowy Mountains.
Fig.8: Fluviul Darling
7
B. Lacuri:Termenul ar putea să ne inducă în eroare. Majoritatea celor 763 de aşa-zise
lacuri nu sunt decât nişte întinderi mlăştinoase sau acoperite de cruste saline. Se aseamănă
mai mult cu “chott-urile” Magrebului, decât cu lacurile propriu-zise.
Cel mai important este Lacul Eyre, situat în centrul unui vast sistem de scurgfere
endoreică, cu un bazin de alimentare de aproximativ 1,2 mil. km2. Deşerturile din jurul
lacului absorb o mare cantitate din apa care se îndreaptă spre el şi de multe ori râurile se pierd
înainte de a ajunge la debuşeu. Adâncimea lacului este redusă, sub 2 m. Este în fond o
peliculă de apă cu o salinitate variabilă: 38‰ în 1950, an cu precipitaţii bogate, şi 209 ‰
câţiva ani mai târziu. În perioadele secetoase lacul se restrânge şi este înconjurat de o bandă
de cruste saline. Cantitatea de sare prezentă pe fundul depresiunii este apreciată la cca 500
milioane de tone.
Lacurile sărate ale Australiei sunt grupate în trei mari zone :
a) zona sudică, unde pe lângă lacul Eyre se află şi alte cuvete lacustre importante:
Torrens, Frome, Everard, Blanche, ş.a.
b) zona centrală, cu lacurile Amadeus (8.800 km2), Mackay, Hopkins,etc.
c) zona sud-vestică, ce cuprinde lacuri numeroase, dar de dimensiuni mai mici:
Carnegie, Moore, Barlee, Rason, ş.a.
1.7. Vegetația
Aceasta este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru
supraviețuirea în regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcâm.
Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile
tropicale de pe coasta nordică si nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și
mangrove în mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu
paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de
copac și eucalipt.Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm
cu o mare importanță furajeră. In sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare,
precum jarra și kauri. Tasmania şi pădurile din sudul Australiei păstrează elemente comune cu
cele din America de Sud şi Noua Zeelandă: Notophagus, Podocarpus, Drymis, Libocedrus,
Fitzroya şi Araucaria.
La acestea se mai adaugă şi o serie de elemente locale: 25 de specii de Casuarinaceae,
64 de specii de Benxii şi 11 de Xanthoraea (iarba copac).
Fig. 9:Notophagus Fig.10: Eucalipt
8
1.8.Resurse naturale:
Principalele resurse ale Australiei sunt: bauxită, cărbune, minereu de fier, cositor,
aur,argint, uraniu, nichel, tungsten, plumb, zinc, diamante, gaze naturale, petrol.
a.Resurse metalifere si de cărbuni:In anii '50, principalele resurse extrase erau
plumbul, zincul, cuprul, aurul si cărbunele.La mijlocul anilor '60 industria miniera australiană
a inceput să se extindă, atât in ce privește producția, cât și exportul, așa încât, la sfârșitul
anilor '60, Australia devine o forță mondială in producția si exportul de cărbune, bauxită,
minereu de fier, nichel, mangan, titan si zirconiu si se descoperă primele zăcăminte
importante de uraniu.
b. Resursele petroliere:Anii '60 au însemnat primele descoperiri importante in acest
domeniu.Primul camp petrolier comercial al Australiei a fost descoperit la Moonie, în
Queensland, in 1964. În perioada 1964-1965 au fost descoperite zăcăminte importante de
petrol la Barrow Island, Western Australia si de gaz, la Barrocouta, la 25 de km coasta
Gippsland.Succesul exploatării de la Gippsland a atras atenția asupra platoului continental al
Australiei, 14 zona devenind in anii următori principala sursă de petrol si gaz a Australiei.
c. Hidrocarburile: sub forma de bitum brut, au fost descoperite pentru prima dată în
1839,la gurile râului Victoria, la frontiera dintre North Australia si Northern
Territory.Industria sisturilor petroliere este una dintre cele mai vechi ale Australiei.Petrolul
(incluzând aici si gazele naturale) a aparut, totusi, mai târziu pe scena producției de minerale
australiene.Colapsul prețului petrolului din primul trimestru al anului 1986 nu a influențat
exploatările australiene, investindu-se in continuare in studii si dezvoltarea acestei
ramuri.Studiile au aratat, de altfel, că, in Australia, condițiile geologice au favorizat mai
curand formarea gazului decât a petrolului.Marea Timorului a devenit, din 1983, un centru
important in extracția de petrol, datorită câmpurilor de la Jabiru, in timp ce, țărmul de Nord-
Vest a devenit important in exploatarea de gaz lichefiat.In 1985, 96% din necesarul de petrol
al Australiei era asigurat din producție proprie, in timp, insa, nevoile interne crescând.
Zăcămintele de nichel sunt prezente în două perimetre mai importante situate în nord şi vest.
d. Molibdenul se găseşte în catităţi reduse în scoarţă, dar totuşi Australia este a patra
producătoare mondială.
e.Un metal utilizat în obţinerea oţelurilor termorezistente este cobaltul, extras din
zăcămintele din Australia de Vest şi din Tasmania.
f.Aurul a fost metalul care a declanşat şi a stimulat emigrarea masivă spre continent şi
în acelaşi timp a constituit şi premisa descoperirii altor metale sau resurse. Ponderea cea mai
importantă o deţin zăcămintele din Australia de Vest, unele chiar în plină zonă deşertică, fapt
ce îngreunează exploatarile.
1.9.Aspecte legate de populație:

Până la sfârșitul secolului XX populația a fost remarcabil de omogenă datorită
restricțiilor de imigrare non-europeană.Majoritatea australienilor a fost de origine britanică și
din regiunile locuite de albi ale Comunității Britanice a Națiunilor Unite.
Religia principală a fost si rămâne creștinismul,predominând romano-catolicii și
anglicanii.Cel mai mare grup de culoare îl formează aborigenii,nativii Australiei care au fost
acolo când au sosit europenii.
9
Australia are rata natalitățiă si mortalității scazute.Stiința de carte este de aproape
100%. Speranţa de viaţă medie, de 79 de ani, este printre cele mai ridicate din lume.
Densitatea medie este extrem de redusă, 2,3 loc./km2.Coasta estică şi sud-estică a
Tasmaniei are pe ansamblul său o densitate de cca. 20 loc./km2; în restul insulei, densităţile
descresc spre centru.
Populaţia aparţine în marea ei majoritate rasei albe şi este formată în principal din
urmaşi ai emigranţilor anglo-saxoni. În Australia, în prezent, trăiesc încă aproximativ 50.000
de aborigeni.
Fig. 11:Aborigeni
1.10.Problema asezarilor omenesti

1.10.1 Canberra este capitala Australiei. Cu o populație de 367.000 de locuitori, este
cel mai mare oraș din interiorul Australiei și al optulea la nivel național. Orașul este situat la
capătul de nord al Australian Capital Territory (ACT), la 280 km sud-vest de Sydney și 660
km nord-est de Melbourne. Fiind sediul guvernului australian, în Canberra se află Palatul
Parlamentului, Înalta Curte și numeroase departamente și agenții guvernamentale. Aici există
de asemenea mai multe instituții sociale și culturale de importanță națională, precum
Memorialul australian al războiului, Universitatea Națională Australiană, Institutul Australian
al Sportului, Galeria Națională, Muzeul Național și Biblioteca Națională.
10
Fig. 12:Capitala Australiei Canberra
Sydney este capitala statului Noul Wales de Sud, Australia. De asemenea, orașul este
cel mai mare din Australia, cu o populație de 4.200.000. În Sydney se află celebra Sydney
Opera House. Opera din Sydney a fost inclusă în anul 2007 pe Lista Patrimoniului Cultural
Mondial UNESCO. Sydney este situat pe malul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din
lume, cu un port natural minunat, pe care navigatorul britanic James Cook l-a botezat, în
1770, Port Jackson. Sydney deține recordul superlativelor în Australia: este cel mai mare oraș,
cel mai mare centru industrial, cultural și financiar, cel mai mare port, cel mai mare nod de
comunicație... În centrul orașului se află și cea mai mare aglomerație de zgârie-nori, de
magazine, de galerii, de baruri și de restaurante.
Fig. 13: Casa Operei din Sydney și centrul orașul
Melbourne este capitala statului federal Victoria din Australia și este situat pe Râul
Yarra în apropiere de vărsarea sa în golful Portului Phillip. Aglomerarea urbană se întinde pe
70 de km de la nord la sud și pe 50 de km de la est la vest. Numărul de locuitori pe această
suprafață de 4.647.312. Melbourne a fost fondat în 1835 de către John Batman și John Pascoe
Fawkner din Tasmania, și denumit după primul ministru britanic de la acea vreme, Lordul
Melbourne.Melbourne este o arhiepiscopie catolică și anglicană, în care se dezvoltă industria
petrolieră și cea producătoare de mașini.
Fig. 14: Melbourne
11
II. Economia Australiei
Australia are o economie de piață puternică si stabilă, cu un PIB pe cap de locuitor (de
36300 $) care o situează la egalitate cu primele patru economii vest-europene.În ultimii ani
Australia a depășit economiile din țările dezvoltate și a dovedit elasticitate față de schimbările
economice survenite la nivel mondial și regional.
2.1.Industria
Majoritatea industriei australiene a fost sprijinită, in prima jumatate a secolului XX, de
tarife protecționiste. Cu toate acestea, multe ramuri industriale au beneficiat de prea puține
stimulente pentru a-și îmbunătăți eficiența sau pentru a concura pe alte piețe.În decursul
ultimilor ani, industria australiană a caștigat mult in eficiență, datorită reformelor și folosirii
unor tehnologii de vârf, așa încât astăzi se ridică un sector industrial competitiv si orientat
spre export si spre bunuri de înaltă prelucrare.Exporturile industriale ale Australiei au crescut
in anul 2006-2007 cu 13.7% față de anul precedent, mărfurile industriale reprezentând circa
jumătate din totalul exportului de mărfuri.
Industria extractivă:este una dintre principalele ramuri industriale ale Australiei care
deține supremația de Glob in extracția de bauxite, minereu de
plumb,rutiliu,ilmenit,zinc,nichel,cărbuni.Extracția anuală de petrol este evaluată la 30 mln.
tone,de gaze naturale-la 34 mlrd. m(cubi),iar de cărbuni– 374 mln. tone.Producția industriei
extractive este destinataă exportului.In această ramură predomină companiile americane si
japoneze.
2.2. Comerțul
In mod tradițional Australia a fost o țară importatoare de capital și, de aceea, a
înregistrat deficite de cont curent.In decursul anului 2006-2007 deficitul de cont curent al
Australiei a ajuns la 5.9% din PIB.In schimb, deficitul balanței comerciale a scăzut in 2006-07
la $12 miliarde, in principal datorită creșterii exportului (10.2% in 2007). Exporturile agricole
ale Australiei cuprind: grau, orz, carne de vită, vin, zahăr si lână. În majoritatea lor, acestea
merg spre Japonia, China, Korea si Statele Unite. În ultimii ani, exista tendința diversificării
producției agricole, de la orez la citrice. Circa jumătate din comerțul Australiei se desfășoara
cu țările din Asia, între acestea cel mai important partener fiind Japonia, cu un total de 14.3%
din totalul comerțului cu mărfuri.Pe ansamblu, cu circa 17% din totalul comerțului cu mărfuri,
Uniunea Europeana rămâne cel mai important partener comercial al Australiei.Mediul de
afaceri pentru comerț este unul favorabil, cu atât mai mult cu cât atât guvernul federal cât și
guvernele locale au fost preocupate să simplifice legislația și să reducă tarifele de import.
2.3. Turismul
Turismul in Australia este una din principalele industrii aducătoare de venit economiei
naționale. O varietate deosebită de floră și faună imfrumusețează această țară pitorească iar
rezervațiile naturale găsite aici sunt principalele atracții. Partea continentală a Australiei este,
in principal, un platou mic in altitudine; centrul Australiei este alcătuit din câteva zone
deșertice iar sud-vestul din câmpii fertile.Turismul aduce un caștig important pentru Australia,
reprezentând peste 60% din totalul exportului de servicii si contribuind semnificativ la crearea
de locuri de muncă si la dezvoltarea regională.
Conform statisticilor UNWTO, ediția august 2010, Australia a înregistrat încasări din
turismul internațional de 24.8 miliarde $ în 2008 i 25.6 miliarde $ în 2009, o creștere de
12
3,45%, plasând-o astfel pe locul 8 în topul încasărilor din turismul internațional mondial si o
cotă de piață de 12,6% pe piața Asia Pacific.
Numărul de sosiri de turiști internaționali a fost de 5,586 milioane în 2008 si respectiv
5,584 milioane în 2009 ocupând astfel o cotă de piață de 3,1% din Piața Asia Pacific
2.4. Agricultura
Aceasta continuă sa fie importantă in economia națională si regională, in special datorită
dezvoltării industriei alimentare, orientată cu precădere spre export.Dar, în timp, valoarea
pământului si a surselor de apă au fost valorificate nu doar pentru agricultură (recolte,
pășunat, domeniul forestier, pescuit) ci, mai ales, ca bază pentru turism,recreere si petrecerea
timpului liber.Probleme cu care se confruntă in acest domeniu:
- seceta si resursele limitate de apă potabilă
- eroziunea solului datorată pașunatului excesiv si metodelor înapoiate ale unora dintre
fermele private
- salinitatea in creștere a solului datorată calității proaste a apei
- defrișarea pentru scopuri agricole, care pune in pericol habitatul natural
- Marea Barieră de Corali, de pe coasta de Nord-Est este amenințată de numărul ridicat
de ambarcațiuni, ca urmare a popularității turistice a zonei.
In plus, sectorul pescuitului este dezvoltat, Australia exportând in toată lumea: ton,
creveți,homari, perle. În anul 2005-2006 exportul de produse din pescuit al Australiei a fost
estimat la $1.5 miliarde, cu 0.4% mai ridicat decât în anul precedent.Pe ansamblu, exporturile
din agricultură si pescuit au reprezentat 16% din totalul exporturilor pentru anul 2005-2006.
2.5 Transporturile
Căile ferate s-au impus rapid. Reţeaua cea mai densă se află în sud-est, reunind
tronsoane din statele New South Wales, Victoria şi chiar Australia de Sud. Cea mai lungă cale
ferată standardizată, de la Sydney la Perth, leagă Pacificul de Oceanul Indian.
Transaustralianul are o lungime de 4.400 km.
Nici căile rutiere ale Australiei nu se remarcă printr-o coerenţă ridicată, deservesc
regiuni limitate şi sunt doar parţial modernizate.
Transporturile maritime au constituit vreme îndelungată singurul sistem de legătură cu
restul lumii şi acest rol primordial îl deţin şi în prezent. Cele mai mari oraşe australiene sunt
porturi prin care se practică exporturile ţării.
Transporturile aeriene sunt vitale pentru Australia. Este un sistem rapid, adaptat
necesităţilor circulaţiei umane şi materiale pe distanţele continentale ale Australiei. Deţine
locul 2 pe glob, după SUA, în ceea ce priveşte dezvoltarea traficului aerian.
13
III.Scurt istoric al Australiei
Numită de geograful Ptolemeu, in secolul al II-lea, Țara necunoscută, Australia
constituia, pana acum mai bine de 40.000 de ani, un teritoriu comun cu Noua Guinee. Ruptura
s-a accentuat in mileniile urmatoare și a dus, mai întâi, la mărirea distanțelor dintre Australia
si Asia si, apoi, la conturarea acestui spațiu ca un continent nou. La sosirea primilor europeni,
navigatorii spanioli si olandezi, la sfarșitul secolului al XVII-lea, pe teritoriul actual al
Australiei trăiau între 300.000 și 500.000 de aborigeni, nomazi, grupați în 350 de triburi, care
vorbeau 250 de limbi diferite si care se deplasau, in căutare de hrană, pe acest areal .
Australia a fost populată cu 40.000 de ani î.e.n. de triburi de vânători şi pescari imigraţi
din nord. În secolul XVIII, cei circa 300.000 de aborigeni trăiau grupaţi în peste 500 de
triburi.
Navigatorii spanioli, portughezi şi olandezi descoperă şi explorează la începutul
secolului XVII coasta de nord şi de vest a Australiei. În 1642, Abel J. Tasman descoperă
insula care din 1853 îi poartă numele. La 20.04.1770, James Cook atinge coasta răsăriteană şi
declară Australia, posesiune britanică, la 23.08.1770. Pe teritoriul australian iau naştere după
1788, în urma unei puternice imigraţii engleze, colonii separate, care primesc, începând cu
1850, o largă autonomie internă. Descoperirea aurului în 1851 în New South Wales şi
Victoria provoacă un nou val de imigranţi, populaţia crescând în cele 2 provincii. La
01.01.1901, cele 6 colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia,
Queensland, Tasmania şi Western Australia) se unesc, formând “Commonwealth of
Australia”, cu statut de dominion în cadrul Imperiului britanic
Fig. 15: James Cook descoperă Australia
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a
deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotǎ engleză pleacǎ din Portul
Portsmouth spre Australia, comandatǎ de Arthur Phillip, cel care avea să fie și primul
Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna violenta loveste
flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania, provocând avarii destul de serioase.
14
Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea mai rapida dintre toate si porneste
înainte, cu intentia de a pregati terenul pentru restul flotei:sa gaseasca un loc unde sa se poata
construi asezarea, cu apa potabila si eventual sa ridice câteva adaposturi. Dupa el urmau sa
vina Alexander, Friendship si Scarboruough, care aveau la bord majoritatea condamnatilor
barbati, ultimele urmând sa ajunga corabiile de provizii, mai lente, însotite de restul vaselor.
Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a treia zi ajungând si
celelalte corabii.
Deci,dupǎ o cǎlǎtorie de aproape 8 luni ajung la Botany Bay, în sudul continentului,la
data de 18 ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dupǎ numele
Ministrului Coloniilor.
Astfel lua sfârsit una din cele mai importante expeditii maritime din istorie-11 corabii,
cu peste 1.400 de oameni, ce au calatorit timp de 252 de zile, acoperind un traseu de 24.000
de kilometri, fara sa piarda vreun vas. Pe tarm aveau sa debarce, în total, 1373 de persoane, cu
47 mai putine decât plecasera din Portsmouth. În timpul voiajului se nascusera 22 de copii, în
timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata mortalitatii a fost de doar 3%, foarte
scazuta daca avem în vedere conditiile în care s-a desfasurat expeditia. Începutul este mai
greu, provizille aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se
prinda datoritǎ secetei existente. O corabie este trimisǎ in Batavia pentru a aduce provizii, se
impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotǎ va ajunge în 1792 la Botany
Bay.
Dacǎ la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se
la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea englezǎ îl are
despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vǎzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge
deținuții, iar pe de altǎ parte este vǎzut ca locul unui nou început. O importantǎ minoritate
care are de la început o situație specialǎ este cea irlandezǎ, catolicǎ, în conflict continuu cu
englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mǎrunte,
însǎ curând vor începe masacrele de ambele pǎrți. Populația englezǎ, conștientǎ de
superioritatea sa, va deveni treptat o forțǎ asimilatoare.Se formeazǎ o a doua așezare la
Paramatta.
Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea
agriculturii și a comerțului. Dupǎ eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele
ofițerilor, nemai dorind sǎ se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la o
nouǎ civilizație, însǎ, la acel moment, numele pe care îl poartǎ colonia este New South Wales.
Pe lângǎ ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu iralndezii catolici.
O rebeliune a acestora, în martie 1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și
calmarea momentanǎ a spiritelor. Economia crește treptat, în special datoritǎ cantitǎților
imense de lânǎ sau cereale exportate.
Fig. 16: ‘'Ținutul necunoscut''-Australia

15
IV.Statutul de mare
Acest statut de mare putere îi revine Australiei datorită:
4.1.Potențialului resurselor naturale
Țara este foarte bogată în resurse naturale ca petrol, gaze, cărbune, aur, cupru, uraniu,
minereuri de fier și bauxită. Cărbunele și petrolul reprezintă 20% din câștigurile prin
exporturi, minereurile și mineralele circa 25%, iar aurul 8%.
4.2.Fortei economice
Economia Australiei este situată între primele 15 din lume, în timp ce PIB-ul său este
între primele 20. Australia are o economie prosperă, alcătuită după modelul vestic[necesită
citare], cu un PIB ceva mai ridicat decât cele ale Germaniei, Franței și Marii Britanii (dacă se
raportează la paritatea puterii de cumpărare).
4.3.Poziției sale, cu dublă fațadă oceanică, la Oceanul Pacific și la
Oceanul Indian;
4.4.Faptului ca este membră fondatoare a APEC ( Forumul de
Cooperare Economică Asia-Pacific )
Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 12-a
economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe cap de locuitor. După
cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul 13. Fiind pe-al doilea loc după
indicele dezvoltării umane, Australia se ocupă primele locuri în lume după multe alte
performanțe precum calitatea vieții, sănătate, educație, libertate economică și protecția
drepturilor civile și a celor politice. Australia este țară-membră a G20, OECD, WTO, APEC,
ONU, Comunității Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din Pacific.
16
Bibliografie
Surse:
1) https://ro.wikipedia.org/wiki/Australia
2) https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Australiei
3) https://emigrareaustralia.info/discussion/519/scurta-istorie-a-australiei
4) https://www.scribd.com/presentation/178649437/Proiect-AUSTRALIA-ppt
5) https://www.scribd.com/doc/189000903/Australia-Turism-International-
Geografie-Economica
6) https://www.britannica.com/place/Australia
7) https://www.scribd.com/doc/262320067/Economia-Australiei
17

Proiect Australia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Australia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUSTRALIA

fig.1: Harta reliefului 2

Fig.2: Marele Deşert de Nisip

Fig.3: Deşertul Gibson 3

1.4.3. Cordiliera australiană

Fig.4: Cordiliera australiană

Fig. 5: Harta Climatică

Fig. 6: Variațiile de temperatură in Australia

Fig.7: Fluviul Murray

Fig.8: Fluviul Darling

Fig. 9:Notophagus Fig.10: Eucalipt

1.9.Aspecte legate de populație:

1.10.Problema asezarilor omenesti

Fig. 13: Casa Operei din Sydney și centrul orașul

Fig. 14: Melbourne

Fig. 15: James Cook descoperă Australia

Fig. 16: ‘'Ținutul necunoscut''-Australia

S-ar putea să vă placă și