PROIECT : ANALIZA ASEZARILOR

UMANE DIN STATUL : SPANIA

1.Factori de favorabilitate cu privire la dezvoltarea asezarilor umane
2. Analiza populatiei urbane
3. Analiza populatiei rurale
4. Analiza asezarilor urbane
5. Analiza asezarilor rurale

SPANIA

1.Factori de favorabilitate cu privire
la dezvoltarea asezarilor umane

- este un stat situat in sud-vestul
Europei,ocupand cea mai mare parte
din Peninsula Iberica,precum si
Insulele Baleare si Pityuse
din Marea Mediterana si
Insulele Canare din Oceanul Atlantic.

Are iesire la Oceanul Atlantic si la Marea Mediterana; la vest se invecineaza cu
Portugalia, iar la nord-est cu Franta si Andorra.
Stramtoarea Gibraltar (14 km) o desparte de Africa, teritoriul Gibraltar fiind in
posesiunea Marii Britanii. Are o suprafata de 504.750 kmp (inclusiv Insulele
Baleare si Canare) si o populatie de 39,6 mil. locuitori (cu o densitate de 78
loc/kmp), dintre care 3/4 spanioli, in rest catalani, basci si galicieni.
Capitala este Madrid,
cu o populatie
de 2.060.000 loc.,
iar limba vorbita este
spaniola (castiliana).
Spania are ca diviziuni
administrative
15 regiuni si 50 de provincii,
iar cele mai importante
orase sunt:Barcelona,
Valencia, Sevillia,Bilbao,
Murcia, Saragosa, Malaga.
Moneda Spaniei
este 1 peseta =
100 centimos.

DESCRIERE DRAPEL: trei benzi orizontale roii (sus), galben (lime dubl) i rou cu
stema naional pe partea ridicat a benzii galbene; stema este mprit n patru
pentru a arta emblemele regatelor tradiionale din Spania (n sensul acelor de
ceasornic din stnga sus, Castilia, Leon, Navarra i Aragon), n timp ce Granada este
reprezentat de ctre rodia stilizat n partea de jos a scutului; braele sunt ncadrate
de dou columne reprezentnd stlpii lui Hercule, care reprezint cele dou
promontorii (Gibraltar i Ceuta) de ambele pri ale captului estic al Strmtorii
Gibraltar; pergamentul rou de pe cele dou columne poart motto-ul imperial de
"Plus Ultra" (dincolo de...) referindu-se la pmnturile spaniole de dincolo de Europa;
aranjamentul pe trei benzi cu fia din centru de dubl n lime dateaz din secolul
XVIII
Not: culorile rou i galben sunt n legtur simbolic cu vechile regate spaniole:
Aragon, Castilia, Leon i Navarra.
Relieful este predominant de podis si muntos, campiile ocupand
numai a 10-a parte din teritoriu. Partea centrala a Spaniei este
formata de podisul Meseta, inconjurat de lanturi muntoase: la nord
Muntii Cantabrici, paraleli cu tarmul golfului Biscaia, la nord-est
Muntii Iberici, la sud Cordiliera Betica cu muntii Sierra Nevada,
spre sud-vest Sierra Morena, iar in interior Cordiliera Centrala. In
marginea nord-estica se afla lantul Pirineilor (3478 m in varful Pic
d`Aneto). Campii mai intinse exista de-a lungul fluviului
Guadalquivir (Campia Andaluziei) si Ebru (Campia Aragonului).
Teide, cel mai nalt munte din Spania.
Imagine din Meseta Central
Sierra de Guadarama vzut din Madrid
Vf. Pico de Europa, 3.404m

RESURSE NATURALE: crbune, lignit, minereu de fier, cupru, plumb,
zinc, uraniu, tungsten, mercur, pirit, magnezit, fluorin, gips, sepiolit,
caolin, potas, energie hidroelectric, teren arabil.
Resursele naturale sunt reduse in raport cu intinderea teritoriului si
necesitatile unei economii moderne.
Resursele energetice satisfac in proportie de 40% necesarul de energie
al Spaniei, de aceea este necesara importarea unor resurse energetice
de baza (petrol, gaze naturale, minereuri radioactive, carbuni). Exista
resurse minereuri feroase si neferoase intr-o proportie satisfacatoare.
Ceea ce este de remarcat in ansamblul resurselor naturale ale Spaniei
este existenta unor minerale rare, in cantitati mari (mercur, tungsram,
titan, antimoniu). In privinta productiei de mercur, Spania se afla pe
locul 1 pe glob.
Resursele de apa: 111,1 km (2005)
Clima Spaniei este influentata de intinderea mare a
teritorului, existenta unor masive muntoase, pozitia fata de
Oceanul Atlantic si extinderea in altitudine, de la nord la sud.
Astfel, cea mai mare parte a teritorului are un climat
continental, cu temperaturi ridicate si precipitatii reduse.
Partea de nord-vest are un climat oceanic, iar cea dinspre
Marea Mediterana un climat mediteranean. La aceasta se
adauga un climat cu nuante subtropicale in Campia
Andaluziei.

Climatul temperat oceanic: se ntlnete
n Galicia, Asturias, Cantabria, ara Bascilor i Navarra. Se caracterizeaz
prin precipitaii abundente, repartizate uniform de-a lungText aldinul
anului i prin temperaturi moderate, atat iarna ct i vara (10,4 C media
lunii Ianuarie i 19,2 C media lunii August i 1.008mm/an pentru oraul
La Corua).
Climatul temperat continental: se ntlnete n Castilla
i Leon, Madrid, La Rioja, Castilla-La Mancha, Extramadura i Andalucia.
Se caracterizeaz prin precipitaii reduse, repartizate neuniform de-a
lungul anului i prin amplitudini termice mari de la zi la noapte, precum
i de la un anotimp la altul.
Climatul mediteraneean: se ntlnete n Catalonia, Valencia, Murcia,
Andalucia, precum i n Insulele Baleare. Se caracterizeaz prin
precipitaii ce scad n cantitatea dinspre nordul spre sudul zonei
(640mm/an la Barcelona, 524mm/an la Tortosa, 454mm/an la Valencia,
336mm/an la Alicante, 196mm/an la Almeria). Aceste precipitaii cad
preponderent toamna, sub form de avers. Temperaturiile sunt relativ
ridicate att vara (23-27 C media lunii August) ct i iarna (8-12 C
media lunii Inuarie), amplitudinea termic dintre cele dou anotimpuri
fiind mai ridicat dect n cazul climatului temperat oceanic, dar mai
sczut decat n cazul climatului temperat continental.



Climatul subtropical: se ntlnete n Insulele Canare i pe coasta
estic a Andaluciei (supranumit i "Costa del Sol" - Coasta Soarelui).
Se caracterizeaz prin temperaturi ridicate tot timpul anului (17,9 C
media lunii Inuarie i 25,1 C media lunii August, pentru localitatea
Tenerife), precipitaii abundente (influenate de condiiile orografice
locale) i amplitudini termice reduse ntre iarn i var.
Microclimatul munilor nali: se ntlnete sporadic, n cazul
masivelor muntoase ce depaesc 2000m nlime (Munii Pirinei,
Munii Cantabrici, Cordiliera Iberic i cea Central, Sierra Morena
etc.) Acest climat se caracterizeaz prin precipitaii ceva mai
abundente i temperaturi mai reduse de-a lungul anului.
Microclimatul temperat continental excesiv: se ntlnete sporadic
n Madrid, Castilla-La Mancha i Castilia i Leon (suprapunndu-se
astfel Mesetei Centrale). Se caracterizeaz prin precipitaii foarte
sczute (de obicei sub 250mm/an), repartizate neuniform de-a
lungul anului, temperaturi sczute iarna i ridicate vara (amplitudinii
termice ridicate) precum i printr-o evapotranspiraie excesiv, lucru
care-i pune amprenta asupra vegetaiei, solului i inclusiv faunei.


Vegetaia este influenat de particularitile climatice, ntlnindu-se astfel
specii adaptate condiiilor de ariditate (xerofile), caracteristice centrului
Spaniei i specii adaptate condiiilor de umiditate (hidrofile), caracteristice
nordului rii.
Vegetatia predominanta este adaptata la mediul uscat. Suprafetele de
teren sunt acoperite cu asociatii de garriga si maquis, precum si de pajisti
cu vegetatie rezistenta la seceta. In regiunile muntoase, unde exista o
etajare a vegetatiei, apar si suprafete forestiere.

Parcul Natural
Torcal de
Antequera
Andalusia
Spania


Vegetaia Peninsulei Iberice i inclusiv a Spaniei, n funcie de condiiile climatice, de relief
i a tipurilor de sol se poate mprii n patru mari arii de influen:

Mediteranean
Stejarul de stnc (Quercus ilex)
Este regiunea de vegetaie cu cea mai mare extensiune spaial din Spania i este influenat de
regiunea climatic omonim. Valoarea amplitudinii termice i a cantitatea de precipitaii ce cade in
decursul apariia au determinat dou zone principale:
-zona stejarului, n care reprezentantul principal este stejarul de stnc (Quercus ilex), la care se
mai adauga stejarul de plut (Quercus suber), stejarul lusitan (Quercus lusitanica) cu frunze
cztoare. Aceste plante apar n formaiuni reduse n suprafa i care au cel mai adesea forma
unor insule sau a unor fi nguste.
-zona de maquis, alctuit din tufiuri sempervirescente, greu de strbtut de 1,5-3 m nlime, n
care apar: mslinul slbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium
oleander), laurul nobil sau dafinul (Laurus nobilis), rodiul (Punica granatum), drobita (Genista), i pe
alocuri palmierul pitic (Chamaerops humilis).
Eurosiberian
Aceast regiune de vegetaie se ntlnete n partea de nord a Spaniei, unde predomin
precipitaiile bogate i regulate i o clim ceva mai rece dect n restul teritoriului. i aceast
regiune poate fi mprit n dou zone principale:
-zona atlantic, se gsete n nordul i nord estul rii. Vegetaia specific acestei zone este
format din pduri de foioase dese cu numeroase pajiti verzi. Predomin specii de stejar i fag,
adaptate condiiilor de umiditate la care se adaug specii de brad (Abies) i pin (Pinus silvestris) pe
msura creterii altitudinii. Covorul vegetal al acestei zone este foarte dezvoltat i variat.
-Pinul alb (Pinus alba)
-zona submediteranean - se ntlnete n Cordiliera Cantabric. Este specific: stejarul pufos
(Quercus rubens), pinul silvestru (Pinus silvestris), la care se mai adaug i pinul alb (Pinus alba) i
stejarul alb (Quercus alba). Odat cu scderea altitudinii i a precipitaiilor aceste specii ncep s fie
nlocuite de cele specifice zonei de maquis.

Etajat pe altitudine
n funcie de etajarea pe altitudine se pot ntlni urmtoarele trei
etaje principale:
-etajul montan alpin - se tlnete la altitudini mai mari de 2.400 de
metri i se caracterizeaz prin specii cu un ciclu vegetativ redus
(din cauza temperaturilor sczute din timpul iernii). Cele mai
ntlnite specii sunt cele de foioase i n special de pin si molid. La
altitudine mai mari de 3.000m locul pdurilor de conifere este luat
de pajitile i paunile alpine.
-etajul subalpin - se ntlnete la altiduni cuprinse ntre 1.200 i
2.400 de metri i reprezint o zon de tranziie ntre etajul alpin i
zone climatic din care acesta face parte.
Vegetaia insulelor Canare
Insule Canare prezint o vegetaie specific, net difereniat fa
de cea a Spaniei continentale. Sunt caracteristice specii cu un grad
ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante se
ntlnesc doar n aceste insule i nicieri altundeva pe glob).
Vegetaia este puternic influenat de clim i datorit prezenei
munilor nali este etajat altitudinal.


Reeaua hidrografic
La fel ca i hidrografia oricrei alte ri, cea a Spaniei este determinat
de dou tipuri principale de factori: climatici (repartiia i volumul
precipitaiilor n timpul unui an) i geologici (relieful i solurile).
Rurile
Din cele aproximativ 1.800 de ruri i pruri din Spania, doar Tago are un
curs mai lung de 1.000 de km i doar 90 au mai mult de 100km. Celelalte
sunt ruri scurte i cu un debit neregulat: de cele mai multe ori seac n
perioadele secetoase i se umfl i provoac inundaii locale n timpul
ploilor toreniale. Majoritatea rurilor care-i au obria n munii ce
mrginesc sau strbat Meseta Central curg spre vest de-a lungul
podiului i strbat Portugalia pentru a se vrsa n oceanul Atlantic. O
excepie semnificativ o constituie rul cu cel mai mare debit din
peninsula Iberic i anume Ebro, care se vars n marea Mediteran dup
ce strbate vest-est cmpia Aragonului. Rurile din partea de nord a rii
i care izvorsc din Cordiliera Cantabric sunt scurte i tumultuoase,
debund n golful Biscaia sau oceanul Atlantic, genernd un relief
specific (rmuri cu rias n nord vest). Insulele sunt lipsite de ruri cu un
caracter permanent, singurele excepii fiind La Palma i Gomera.

2. Analiza populatiei urbane 3. Analiza populatiei rurale

Populatia Spaniei s-a dublat in cursul secolului nostru datorita unui spor natural
ridicat. densitatea populatiei (78 loc./km
2
) este mai redusa decat in alte tari mediteraneene si
prezinta o concentrare accentuata a locuitorilor in campiile litorale si in marile orase.

POPULAIA: 46.754.784 (estimare iulie 2011)
:: LOCUL N LUME: 27

STRUCTURA PE VRSTE:
:: 0-14 ANI: 15,1% (brbai 3.646.614/femei 3.435.311)
:: 15-64 ANI: 67,7% (brbai 16.036.556/femei 15.637.090)
:: 65 DE ANI I PESTE: 17,1% (brbai 3.389.681/femei 4.609.532) (estimare 2011)


VRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 40,5 ani
:: BRBAI: 39,3 ani
:: FEMEI: 41,9 ani (estimare 2011)


RATA DE CRETERE DEMOGRAFIC: 0,574% (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 146



RATA NATALITII: 10,66 nateri/1000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 180

RATA MORTALITII: 8,8 decese/1000 locuitori (estimare iulie 2011)
:: LOCUL N LUME: 78

RATA EMIGRAIEI: 3,89 emigrani/1000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 25

URBANIZARE:
:: POPULAIA URBAN: 77% din totalul populaiei (2010)
:: RATA URBANIZRII: 1% rata anual de schimbare (estimare pentru perioada 2010-15)

RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NATERE: 1.065 brbai/femei
:: SUB 15 ANI: 1,06 brbai/femei
:: 15-64 ANI: 1,01 brbai/femei
:: 65 DE ANI I PESTE: 0,72 brbai/femei
:: TOTAL POPULAIE: 0,96 brbai/femei (estimare 2011)

RATA MORTALITII INFANTILE:
:: POPULAIA TOTAL: 3,39 decese/1,000 nscui vii
:: LOCUL N LUME: 212
:: BRBAI: 3,74 decese/1,000 nscui vii
:: FEMEI: 3,03 decese/1,000 nscui vii (estimare 2011)

SPERANA DE VIA LA NATERE:
:: POPULAIA TOTAL: 81,17 ani
:: LOCUL N LUME: 14
:: BRBAI: 78,16 ani
:: FEMEI: 84,37 ani (estimare 2011)

RATA FERTILITII: 1,47 copiii nscui/femeie (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 188

4. Analiza asezarilor urbane 5. Analiza asezarilor rurale


CELE MAI IMPORTANTE ORAE - POPULAIA: Madrid (capitala) 5.762 milioane,
Barcelona 5.029 milioane, Valencia 812.000 (2009)
MADRID
Capitala Spaniei, situata in inima Peninsulei Iberice si chiar in mijlocul
Castiliei la o altitudine de aproximativ 600 de metri, are o populatie de
peste trei milioane de locuitori. Un oras cosmopolit, un centru de afaceri,
centru al administratiei publice, al Guvernului, al Parlamentului Spaniei si
al Familiei Regale, Madrid are un rol important si in sectorul bancar si
industrial. Mai toata industria din oras este situata in partea de sud a
orasului unde se gasesc fabrici de textile, de alimente si din alte domenii.
Madridul este insa caracterizat de o viata culturala si artistica intensa dar
si de o foarte variata viata de noapte.
Palatul Regal din
Madrid
Piata Puerta del Sol
din Madrid
Piata Mayor
din Madrid
Templul Debod
din Madrid
Plaza Espana
Parcul Retiro din Madrid
Poarta Alcala din Madrid
Piata Spania
Gran Via din Madrid
Muzeul Prado din Madrid
Catedrala Almudena
Stadionul Santiago Bernabeu din
Madrid
Gradina Botanica din
Madird
Barcelona
Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonom din nord-estul
Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare ora al Spaniei, dup
Madrid. Barcelona se afl pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanul muntos
Pirinei, care reprezint grania cu Frana. Populaia oraului este de aproximativ
1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.

Sagrada
Familia
Aquarium Barcelona
Fontain Montijuic
Monumentul lui Columb
Muzeul Lui Picasso
Plaza Espanya
Port Vell
Parcul Guell
Catedrala gotica La Seu
Camp Nou Barcelona
Sevillia
Sevillia este al patrulea ora ca mrime al Spaniei, cu o populaie de 699.451
locuitori (n ora) i peste 1.458.731 (n zona metropolitan). Sevilia este de
asemenea capitala i principalul ora al Andaluziei i al provinciei Sevilia.
Este situat n partea de sud-vest a peninsulei Iberice. Sevilia este capitala
Comunitii Autonome a Andaluziei precum i a provinciei Sevilia. De
asemenea, Sevilia este considerat centrul artistic, cultural, financiar,
economic i social al sudului Spaniei.
Catedrala Sevillia Palatul Real Alcazar
Palatul San Telmo
Plaza del Toros
Torre del Oro
Turnul Giralda
Valencia
Valencia, al treilea mare ora al Spaniei cu o populaie de circa 800.000
locuitori, este situat direct pe malul Mrii Mediterane. n comparaie cu vremea
ploioas din prile nordice ale rii i cu valurile de cldur de peste 40C n
partea de sud, Valencia beneficiaz de un climat aproape perfect, unde soarele
strlucete n jur de 320 zile pe an. O iarn blnd i o var nu prea fierbinte se
mbin pentru a oferi o temperatur medie anual de 18 C.
Cu o coast de peste 485km, area Valenciei are una din cele mai fine plaje ale
Europei. n 2011, 104 plaje i 12 porturi din Comunitatea Valencian au primit
marca de calitate "Blue Banner". n Spania exist 571 de plaje i porturi.

Turnurile
Serranos
Catedrala din Valencia
Oceanograful din Valencia
Biserica Sfanta Catalina
Gara de Nord din Valencia
Muzeul national de ceramica Valencia







Poble Espanyol e conceput ca un sat adevarat: inconjurat de ziduri de protectie,
cu o poarta masiva, numeroase piete (inclusiv una enorma, chiar la intrare),
stradute intortocheate, alei inguste cu balcoane mici, pline de flori, chiar si o
mica manastire. Fiecare mahala e dedicata unei regiuni a Spaniei, ilustrand
trasaturile principale ale arhitecturii locale.

5.Asezari rurale

Poble Espanyol de Barcelona sau Satul Spaniol din Barcelona este
o atractie unica, construita in 1929 pentru Targul Mondial si Expozitia
Universala din Barcelona. A fost un experiment arhitectural, prin care se
dorea crearea unui model al satului ideal, care urma sa reprezinte
arhitectura traditionala spaniola. Datorita cererii publicului a fost lasat
intact dupa expozitie.







Acum in acest loc se gaseste o mare varietate
de cafenele, cluburi de noapte in aer liber care
sunt deschise vara pana tarziu, restaurante,
peste 40 de magazine de artizanat si un bun
program de concerte si evenimente, cu precadere vara.
Puteti de asemenea sa va bucurati de numeroase spectacole
de flamenco, numite El Tablao de Carmen, la Poble Espanyol .

Peste un sat din Andaluzia, Setenil de las Botegas, pare c s-a prbuit muntele. Casele
au fost construite sub stnc i reprezint o atracie turistic inedit a Spaniei.
Straduta cu restaurante
Satul de sub stanca
Setenil de-las-botegas-Spania
Exemple alte sate din Spania
Satele Santa Eulalia, Villanueva si San Martin sunt satele cu
arhitectura rurala cea mai bine conservata.




Lakabe


San Martin
Majoritatea satelor din Spania au devenit sate
fantoma, datorita emigrarii locuitorilor catre marile
orase , inspre cautarea locurilor de munca datorita
crizei financiare .In prezent majoritatea satelor sunt
la mare cautare si cumparate de catre straini in
special de catre britanici,care considera ca aceste
locuri sunt adevarate comori ,deoarece in Londra
cu aceeasi suma de bani achizitioneaza un garaj in
schimb aici un satuc cu cateva case gata construite.
Linitea de la pensie nu este singurul motiv pentru
care satele spaniole la superofert sunt cutate.
Odat ce casele vor fi renovate, iar piaa i va
reveni, ele vor putea fi vndute la preturi mult mai
mari.
PROIECT : SCRECIU LARISA
ANUL : 2
SEMESTRUL: 2
MATERIA : GEOGRAFIA ASEZARILOR UMANE