MEDII GEOGRAFICE PE TERRA

Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief, apa, aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala, temporala, cauzala, evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje.

I. MEDIILE DIN ZONA TEMPERATA

Se intind in latitudine intre 400 si 600, in zona temperata, avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. In cadrul lor se includ campii, dealuri, podisuri, dar si importante lanturi de munti, ce determina o varietate mare de medii. Clima este caracterizata prin e istenta celor patru anotimpuri, cu o variabilitate accentuata a vremii. Se caracterizeaza prin anotimpuri distincte, cu ierni fri!uroase si veri calde. " ista trei tipuri de medii# temperat-oceanic, temperat-continental si mediteranean.

$ediul temperat % oceanic $ediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor, la latitudini de 40%&&0 C, avand o dezvoltare mai mare in re!iunile de campie si de dealuri (in "uropa de 'est) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri, (nzi) care constituie bariere in calea maselor de aer aduse de circulatia vestica. In "uropa si in (merica, clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa )00 % *.000 mm+an precipitatii) asi!ura, pe de o parte, o ve!etatie bo!ata, cu paduri de foioase, iar pe de alta parte, soluri fertile. In estul (siei, climatul este dependent de circulatia maselor de aer dinspre ocean, care vara dau precipitatii *,,*, ,-.m bo!ate, si dinspre interiorul continentului, iarna (uscate si reci). Scur!erea apelor raurilor se caracterizeaza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iarna si primavara in "uropa, vara in (sia de 'est) si debite mici in celelalte. /recipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente, unde, sezonier, circulatia maselor de aer este tot dinspre ocean, de e emplu# ar0ipela!ul 1a2aii, vestul S.3.(., la 4&%600 C , (merica de Sud la latitudini de 40%&00 C. Clima temperat-oceanica este caracteristica partii vestice a continentelor din zona temperata ("uropa de 'est % $area 4ritanie, '. 5rantei, '. Spaniei, /olonia, S.3.(., C0ile, 6oua 7eelanda), unde sunt predominante masele de aer umed, oceanic, din vest. Iernile sunt blande, iar verile racoroase. 8emperaturile medii anuale au valori de *0%*& 0 C, iar cantitatile 1

medii precipitatii sunt in jur de *.000 mm+an si cresc spre latitudinile mari, unde se inre!istreaza si caderi mai abundente de zapada in sezonul rece.

4er!en % 6orve!ia

(u9land % 6oua 7eelanda

:ellin!ton % 6ou2a 7eelanda

;ondra

Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure. $ai importante sunt# luvisolurile, formate sub paduri de foioase, paduri de amestec si pajisti< ar!iluvisolurile, dezvoltate sub paduri de foioase (fa!, stejar), de culoare brun-roscata sau bruna< podzolurile corespund unui climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in $area 4ritanie). (ceste soluri sunt deficitare in calciu, potasiu si ma!neziu si sunt in !eneral acide. 6u sunt deosebit de productive d.p.d.v. a!ricol. (colo unde relieful o permite, terenurile a!ricole sunt folosite pentru culturi si cresterea animalelor. /adurile de foioase cu frunze cazatoare sunt caracteristice zonei climatice temperat-oceanica si de tranzitie spre climatul continental si au o e tindere mai mare in emisfera nordica % "uropa de 'est si Centrala, estul (mericii de 6ord, estul (siei. In emisfera sudica ocupa spatii mai restranse, in sudul (mericii de Sud si in 6oua 7eelanda. In sezonul rece, arborii isi pierd frunzele si sunt reprezentati de fa!, !orun, stejar, artar, tei, ulm, carpen, frasin, iar arbustii, mai raspanditi sunt cornul, san!erul si lemnul cainesc. 5auna acestor paduri este formata din cerb, caprioara, mistret, lup, vulpe, urs brun si jder. (ici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi a!ricole, portuare, industriale, de asezari de diferite tipuri. In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate, locul lor fiind luat de plantatii, pajisti si terenuri a!ricole. In munti, activitatile turistice, caile de comunicatie si asezarile (de e emplu in 5ranta, Scotia, S.3.(., Canada, etc.) introduc o nota de antropizare, dar aceasta este subordonata mentinerii ec0ilibrelor naturale. Se adau!a multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.

$ediul temperat % continental

"lvetia

=omania

(ustria Se desfasoara in partile centrale ale continentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz, 1imala>a, cele din " tremul ?rient, etc), care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. (stfel de medii se !asesc in 4ul!aria, Iu!oslavia, 6. Croatiei, 6. Italiei, "lvetia, Ce0ia, (ustria, S. @ermaniei, apoi in (merica de 6ord (podisurile din centrul S.3.(. si al Canadei) si (merica de Sud ((r!entina). Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental, polare si arctice, precipitatii putine (sub &00 mm+an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate de munti inalti. /recipitatiile cad in orice luna, dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara< toamna si iarna sunt secetoase. =aurile au un re!im nere!ulat, in!0eata in timpul iernii, pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor, iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale. Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni e trem de reci. Aatorita incalzirii puternice a uscatului, verile sunt foarte calduroase, cu temperaturi medii lunare de *&%,00 C, iar iernile sunt reci, cu temperaturi medii lunare sub 00 C. Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse, fiind cuprinse intre -00 si &00 mm+an. Solurile sunt formate din# castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald< cernoziomuri care sunt soluri fertile, formate pe loess, intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bo!ate in 0umus. Ca ve!etatie avem stepele alcatuite din ierburi. (ceste formatiuni se afla in partea de est a "uropei (pusta in 3n!aria, bara!an in =omania, stepa in =usia), partea centrala a (siei, in (merica de 6ord, unde sunt numite prerii, si in (merica de Sud, unde sunt cunoscute sub numele de pampas. (ceste re!iuni constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe @lob. 6

;imita vestica a stepei din "uropa trece prin sud-estul tarii noastre. 8recerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie, numita silvostepa, in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de copaci. 5auna cuprinde iepuri, popandai, 0arcio!i si diferite pasari, ca potarnic0ea, prepelita. Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari, multe insirate dea lun!ul unor drumuri transcontinentale (8ranssiberianul in "urasia sau ma!istralele din Canada). 3nele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin e ploatarile intense de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi prin e tinderea suprafetelor cu pasuni si unele terenuri a!ricole. (cestea sunt concentrate in sud, unde alaturi de areale de mediu antropizat e ista si parcuri nationale.

$ediul temperat-e cesiv $ediul temperat-e cesiv se afla in interiorul continentelor cuprinzand C0ina de 'est, deserturile din (sia Centrala (Bara Bum, Bazal-Bum), $on!olia si $arele 4azin din S.3.(. Aoar in lun!ul raurilor mai importante si in depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse ve!etatia este mai bo!ata, aici dezvoltandu-se asezari si diverse culturi a!ricole. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi ne!ative, veri lun!i, calde si uscate, intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub *00 mm+an). Cuprinde o ve!etatie de tip ierbos, in care domina !ramineele, la care se adau!a le!uminoase, compozite, umbelifere etc. Ca urmare, perioada ve!etativa dureaza *-, luni (martie-mai), cand se dezvolta un numar restrans de plante erofite (ro!oz, ierburi tepoase, sa aulul alb si ne!ru) cu adaptari numeroase. In peisaj se impun campurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari, microdepresiunile cu eflorescente saline, culmile deluroase sau montane cu versanti dez!oliti sau cu ierburi si numeroase vai seci. (ceasta asociatie ve!etala poarta denumiri diferite# stepa "uropa si (sia, prerie in (merica de 6ord, pampas in (merica de Sud, veld in sudul (fricii, tussock in 6oua 7eelanda. " ista insa anumite diferente intre acestea. Ae e emplu, in prerii predomina ierburile inalte, iar in pampas asociatia ierboasa este presarata cu tufisuri. 5auna este mai putin bo!ata decat cea forestiera, dominand rozatoarele, la care se adau!a erbivore, carnivore, specii de pasari. 7

8inuturile din mediul temperat-e cesiv au constituit din vec0i timpuri marile terenuri de pasunat ale lumii. Cele mai importante orase se afla in lun!ul vailor cu scur!ere permanenta, dar si la contactul deserturilor cu muntii, unde e ista izvoare bo!ate ca debit.

$ediul mediteranean $ediul mediteranean este le!at de bazinul $arii $editerane, dar acesta se mai afla si in California, in (frica de Sud, sud-vestul (ustraliei, @recia, Cipru, ;iban, Sudul Italiei, al 5rantei, 4ul!ariei, 6ordul "!iptului, Iordania, Israel,'estul Croatiei s.a. intre -0 si 4& 0 latitudine, si este caracterizat prin ierni blande, ploioase si veri calduroase, uscate, avand re!iuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. Santia!o (C0ile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a continentelor, iar Siracusa (Sicilia) este un tip mai cald si mai umed, cu un interval de variatie termica mai mare si cu veri mai calduroase. /recipitatiile sunt cuprinse intre 400 si )00 mm+an si au deseori un caracter torential. In jurul $arii $editerane limita climei mediteraneene coincide cu limita culturii maslinului. (!ricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi traditionale % smoc0ine, stru!uri, masline si ara0ide % rezistente la seceta verii. Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. =ecoltele cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate, dar in vaile iri!ate zarzavaturile se dezvolta bine. (desea acestea sunt plantate intre sirurile de arbori de smoc0ini sau de maslin. =aurile sunt scurte, au pante mari si o scur!ere puternic influentata de modul de manifestare a precipitatiilor< se inre!istreaza debite importante in sezonul ploios, cand sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, si debite mici in cel cald, cand multe dintre ele seaca. /e versantii muntilor se produc deza!re!ari vara, torenti si alunecari de teren. Se ajun!e frecvent la crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii solului. (cestea se numesc Cpamanturi releD sau badland-uri", intrucat nu mai pot fi folosite nici in a!ricultura si nici la impaduriri.

Sevilia

Insula Creta

Insulele 4aleare

/ositano - Italia Climatul se remarca prin doua sezoane distincte# vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de ,0%,&0 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-& luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele &00-*.000 mm+anuale), racoroasa (temperaturi medii de &%*00 C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta vanturilor de vest. =elieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si creste cantitatea de 10

precipitatii). Ain munti se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in 5ranta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in C0ile). @asim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Se intalneste de asemenea terra rossa, un sol rosu format pe calcar. 'e!etatia este formata din arbori vesnic verzi, erofiti (esente lemnoase caracteristice), cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de (lep, cedrul de ;iban, maslinul salbatic. Copacii sunt scunzi, au coaja !roasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la uscaciune. In (ustralia este caracteristic eucaliptul si salcamul. Cea mai mare parte a padurilor mediteraneene a fost distrusa, locul lor fiind luat de tufisuri dese numite in sudul "uropei (in @recia) maquis si garriga, iar in California, chaparral. 5auna cuprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice, ma!otul si sacalul. /eisajul din jurul $arii $editerane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe intrea!a planeta. (ici au inflorit, din vec0i timpuri, stralucite civilizatii (e!ipteana, iudaica, !receasca, romana, bizantina, s.a.),e ista o mare concentrare de populatie si de asezari omenesti, se desfasoara activitati economice, se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe @lob. $ediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inre!istrat# taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la de!radarea solurilor< impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lun!ul litoralului oceanic sau maritim< in afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.

II. MEDIILE INTERTROPICALE

Se afla de o parte si de alta a "cuatorului, pana la limita cu mediile temperate. In functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri de medii# mediul padurilor umede dense, mediul padurilor umede desc0ise, mediul de savana, mediul desertic si mediul semidesertic. $ediul padurilor umede dense Se afla de o parte si de alta a "cuatorului, in medie pana la & 0 latitudine, cu o e tensie deosebita in (merica de Sud (bazinul (mazonului, /odisul @u>anelor, nordul /odisului 11

4razilian), (frica (bazinul fluviului Con!o, litoralul @olfului @uineii, $ada!ascarului), Indonezia, 5ilipine, $ala>sia etc, la altitudini pana la *.000 m.

estul

4azinul (mazonului /recipitatiile medii anuale sunt abundente, depasind ,.000 mm+an, in apropierea coastelor fiind mai mari. Spre e emplu, in Columbia, la 4uenaventura, pe tarmul /acificului, se inre!istreaza peste E.000 mm+an. 6ebulozitatea este ridicata, iar atmosfera este permanent saturata cu vapori de apa. (ceste conditii favorizeaza dezvoltarea padurilor ecuatoriale lu uriante care sunt !reu suportate de om. "vaporatia este foarte mare, au loc condensari la altitudine si ploi bo!ate in a doua parte a zilei< precipitatiile sunt bo!ate in tot timpul anului. Cursurile de apa cu cele mai mari debite se intalnesc in acest mediu, unde ploua constant si aproape zilnic (e .# fluviile (mazon, Con!o), iar albiile raurilor sunt mar!inite de maluri cu ve!etatie bo!ata. Climatul se remarca prin constanta, in timpul anului, a valorilor temperaturilor (,&% -& C), umiditatii (peste )& F), respectiv a precipitatiilor (,.000 - 4.000 mm, cu re!im aproape diurn). (ceasta clima este permanent calda si umeda si se e tinde in bazinul (mazonului, (merica Centrala, bazinul fluviului Con!o, in @olful @uineei, (r0ipela!ul Indonezian si in cel 5ilipinez.
0

3mezeala si temperaturile ridicate determina circuitul rapid al substantelor nutritive, iar descompunerea substantelor or!anice sub actiunea bacteriilor favorizeaza formarea solurilor lateritice ( bo!ate in o izi de fier, man!an si aluminiu care dau ar!ilelor culoarea rosiatica), impiedicand formarea 0umusului. 'e!etatia este reprezentata de padure, iar cele mai e tinse sunt in bazinul (mazonului (selvasul), in bazinul fluviului Con!o, in 6i!eria si in @olful @uineii, in 12

(r0ipela!ul Indonezian, Insulele 5ilipine si nord-estul (ustraliei. "le sunt dispuse etajat, pe doua-trei straturi, cei mai inalti arbori ajun!and la inaltimea de 40%&0 m. 'e!etatia cuprinde un numar mare de liane (E0F din speciile e istente pe @lob) si plante epifite care se ataseaza de trunc0iul, ramurile arborilor si lianelor folosindu-le pentru sustinere, cum sunt or0ideele, lic0eni, musc0i si diferite feri!i. Cunoscuta sub numele de selvas, 0>laea, bosanes etc., padurea se remarca prin arbori si arbusti cu valoare economica deosebita (arborele de cauciuc, arborele de cacao, palmierul de vin, de ulei, acaju, abanosul, palisandrul, arborele de cafea, man!o, arborele de scortisoara,de c0inina, bambusul, ma0onul, etc). In urma defrisarilor s-a produs distru!erea iremediabila a mii de specii de plante si animale si se instaleaza o ve!etatie secundara, foarte densa, cu tufisuri, palmieri si bambusi, care este cunoscuta sub numele ungla. 5auna cuprinde cateva zeci de mii de specii de insecte, numeroase pasari si reptile. Aintre mamifere, sunt raspandite maimutele, cum sunt !orila, cimpanzeul si babuinul in (frica, uran!utanul si !ibonul in (sia de Sud-"st, la care se adau!a animalele carnivore, cum sunt cele din savane! leul, ti!rul, leopardul. In timp, in aceste locuri s-a produs sc0imbarea unui mediu natural al padurii ecuatoriale cu un mediu antropizat, pentru ca, in final, sa se revina la un mediu natural, altul decat cel initial, in care se mai pastreaza sec0ele ale interventiei omului. Sc0imbarile sunt mult mai profunde in re!iunile de tarm, unde e ista amenajari portuare, apoi in spatiul marilor orase si in lun!ul marilor artere de comunicatie (de e emplu, 8ransamazonianul). $ineralele amintite in compozitia solului, sunt e trase, constituind minereuri cu valoare industriala, e emplu bau ita, principalul minereu de aluminiu este e ploatat pe coasta @u>anei % (merica de Sud. Interventia omului a facut ca acest mediu sa-si restran!a mult arealul intr-o serie de re!iuni sud-americane (in 4razilia indeosebi), africane (=. A. Con!o, 6i!eria s.a.), asiatice (Indonezia, 5ilipine, India s.a.). In locul padurilor defrisate s-au e tins culturile a!ricole, indeosebi plantatii de arbori tropicali (de cafea, de cacao, de vanilie s.a.), dar in unele cazuri s-au instalat fenomene ca de!radarea terenurilor prin lateritizare, eroziune etc. $ediul padurilor umede desc0ise $ediul padurilor umede desc0ise face tranzitia intre padurile umede dense si savane, ocupand areale in ambele emisfere, intre &0 si ,00 latitudine ((merica Centrala, estul 4raziliei, India, Insulele din Indoc0ina, C0ina de Sud-"st, nordul (ustraliei si o mare parte din (frica Centrala, estul si vestul Insulei $ada!ascar), dar re!ional poate ajun!e si la -0 0-&0 (de-a lun!ul tarmului @olfului $e ic, (r!entina, sudul (fricii). Ae asemenea, cuprinde re!iuni de campie, podisuri, lanturi de munti nu prea inalti, in care peisajul se impune prin paduri si prin formatiuni ierboase.

13

6ivelul 0idrolo!ic al raurilor este puternic influentat de re!imul precipitatiilor, cu debite foarte mari (insotite de revarsari si inundatii) in sezonul ploios, si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscat. Ca urmare, rezulta forme de relief specifice, care constituie elemente distincte in peisajul acestor re!iuni (pedimente, inselber!uri, platouri ce au la partea superioara o crusta de o izi de fier etc). Clima se caracterizeaza prin doua sezoane calde, unul umed si altul secetos. Sezonul cald si ploios are temperaturi de ,0%,&0 C, precipitatiile anuale, de *.000-*.&00 mm care provoaca, umezeala bo!ata, de .& F, iar sezonul cald si secetos are temperaturi de *0%,0 0 C, cu precipitatii rare, dar sub forma de averse. Se"onul ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre ?ceanul Indian spre sudul si sud-estul (siei (vara), care aduc cantitati mari de precipitatii (peste *,.000 mm in (ssam), iar se"onul secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul (sia spre ?ceanul Indian. Solurile pot sa atin!a mai multi metri. (ctivitatea bacteriana intensa nu permite acumularea 0umusului, dar favorizeaza o descompunere rapida a resturilor ve!etale. In aceste conditii, solurile au acumulari bo!ate de o izi de fier, aluminiu (de aici culoarea roscata sau violacee) sau de ar!ila (culoare ne!ricioasa) si, ca urmare, fertilitatea va fi scazuta. Solul este un amestec de ar!ila si cuart cu un continut ridicat de fier, de unde si numele de feral-soluri. 5ormatiunile ve!etale difera in functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipitatii si lun!imea intervalului secetos. Sunt paduri care isi pastreaza frunzele (,-- luni in vreme de seceta, insa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea), sau care si le pierd (sunt patru luni fara precipitatii)< primele se !asesc in vecinatatea padurilor ecuatoriale, avand o alcatuire si inaltimi mai reduse, pe masura departarii de aceasta< din ele se desprind padurile galerii", care inainteaza in lun!ul raurilor cu debite bo!ate, in tinuturile aflate la latitudini mari. Intalnim si padurile cu frunze cazatoare, in re!iunile unde deficitul de umiditate a cauzat aceasta adaptare care se afla in vecinatatea savanelor. /loile bo!ate din sezonul de vara asi!ura suficiente rezerve de apa in sol, folosite in intervalul cu uscaciune. In aceste conditii, ve!etatia este bo!ata si densa, cu arbori si arbusti de inaltime redusa, din care se ridica insa si copaci care atin! -0--& m< padurile contin specii apreciate pentru calitatile lemnului, precum santalul, abanosul, tec9ul. 5auna cuprinde diferite specii de maimute, ti!rul, pantera, elefantul, reptile, pasari. /recipitatiile abundente si marirea suprafetelor defrisate favorizeaza procesele de eroziune. Aatorita e ploatarii intense, pentru lemn de foc, lemn pretios (destinat e portului), e tinderii transporturilor, e ploatarilor de petrol si minereuri, au fost defrisate mari intinderi ale acestui tip de padure, lasand loc terenurilor de!radate, mai ales in India. 14

$ediul de savana Se !aseste in vestul (n!olei si al 6amibiei, S-" =epublicii (fricii de Sud, S-' (rabiei Saudite, S-' Indiei, 6-" (ustraliei, in Insula 8asmania si centrul Insulei $ada!ascar, nordul 'enezuelei, in 4razilia, C0ile.

Savana (fricana

In (frica e ista savane cu baobabi, savane cu acacii, savane cu palmieri, iar in (merica de Sud e ista savane cu ierburi inalte si arbori rari, ce poarta nume diferite in statele in care aceste formatiuni sunt dominante (campos in 4razilia, llanos in 'enezuela ). Savana este alcatuita din specii erofite, care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol, iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini, pentru micsorarea evapotranspiratiei. (cestea au inaltimi care uneori ajun! la cativa metri. Cursurile de apa sunt insotite adeseori de paduri-!alerii, cu arbori avand frunzele vesnic verzi, ca in padurea ecuatoriala. Climatul este caracterizat prin e istenta a doua sezoane distincte# o vara umeda si calduroasa, le!ata de e tinderea re!imului ecuatorial al precipitatiilor, si o iarna uscata, corespunzatoare conditiilor introduse de vanturile alizee. 15

Solurile rosii de savana sunt relativ fertile. Aintre arbori, mai raspanditi sunt baobabul (cu trunc0iul !ros), palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela), iar dintre ierburi predomina !ramineele erofite inalte de pana la ,-- m (iarba elefantilor). In 4razilia ve!etatia de savana poarta numele de campo-cerrado si caatinga, iar in 'enezuela de llanos# caatin!a este formata din tufisuri spinoase erofite. In lun!ul raurilor mari se intalnesc paduri-galerii, care se dezvolta folosind umiditatea mare a solului din lunci. Savana africana este cea mai renumita si strabate continentul de la est la vest in doua fasii mari situate de-a lun!ul paralelei de *0 0 latitudine nord si sud. Savanele (fricii formeaza 0abitatul unor ierbivore ca !azela, caprioara, antilopa, bivolul salbatic, rinocerul, zebra, !irafa si elefantul. Cu acestea se 0ranesc leii, leoparzii, ti!rul, 0ienele si sacalii. In apele raurilor mari traieste crocodilul, iar in apropierea apelor vietuiesc rinocerul si 0ipopotamul sau specii de pasari ca# flamin!o, pelicani, e!rete s.a. In (ustralia un animal caracteristic este can!urul. Aintre pasari sunt specifice cele mari, aler!atoare, cum sunt strutul in (frica, nandu in (merica de Sud si emu in (ustralia. /resiunea antropica este relativ mare si in aceste re!iuni, mai ales in centrele de e ploatari de minereuri, rezultand, pe spatii variate, peisaje antropizate. In plus, re!iunile de savana care n-au fost transformate in terenuri arabile constituie in prezent domeniul cresterii e tensive a animalelor, in multe tari africane, sud-americane si asiatice. In multe locuri savanele sunt distruse prin incendiere pentru obtinerea terenurilor pentru culturi si pasunat, ceea ce contribuie la cresterea continutului de C?, si particule in atmosfera si la accentuarea efectului de sera. /rin disparitia florei datorita pasunatului e cesiv si secetelor, marea parte a Sa0elului (zona de trecere, circa -00-&00 9m latime, intre savana si deserturile nord africane, cu ve!etatie ierboasa si precipitatii de ,00-600 mm) a devenit un teritoriu semidesertic sau c0iar desert.

$ediul desertic $ediul desertic se e tinde intre *&0 si -&0 latitudine. In functie de conditiile de ariditate, deserturile se diferentiaza in deserturi hiperaride (cu precipitatii sub &0 mm+an), deserturi aride (&0-*&0 mm+an) si semideserturi (*&0-,&0 mm+an). Cele mai intinse deserturi sunt in (frica (Sa0ara, Bala0ari, 6amib), (sia (/eninsula (rabia, Iran, /a9istan, 80ar in India), in centrul si vestul (ustraliei, (merica de 6ord (/odisul $e ican, $ojave-Sonora) si in (merica de Sud ((tacama,in C0ile). Aeserturi e ista si in afara re!iunilor tropicale, in emisfera nordica, ajun!and pana la aproape &00 latitudine# @obi, Bara-Bum, Bizil-Bum, 8a9li-$a9an ((sia), $arele 4azin ((merica de 6ord) s.a

16

Aesertul Sa0ara

Aesertul Sa0ara

17

Aubai Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub ,00 mm, cu o distributie neuniforma. In aceste conditii, ve!etatia aproape ca lipseste, speciile de plante prezentand adaptari (ciclu ve!etativ scurt pe intervalul umed de dupa ploi, dar cu seminte rezistente in lun!a perioada secetoasa< radacini lun!i si adanci, frunze reduse, mici, frecvent transformate in spini etc.) si o densitate e trem de mica. ;a fel de saraca este fauna, care, in cazul majoritatii speciilor, are o activitate nocturna. =elieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sa0ariene), de campuri de pietre (hamade), munti cu versanti abrupti, la baza carora sunt poale de !ro0otis, varfuri ascutite izolate etc. 'anturile puternice !enereaza furtuni de nisip violente, care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de 9ilometri). Aeserturile propriu-zise, unde precipitatiile sunt sub *&0 mm+an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi), se remarca prin mase de nisip cu dune de dimensiuni mari si campuri de pietre. (cumularea de saruri rezultate din evaporarea apei, determina dezvoltarea unor cruste de culoare alba, verzuie sau !ri. /recipitatiile putine si evaporatia intensa fac ca marea majoritate a vailor sa fie seci, iar reteaua de rauri ce coboara din munti, dezor!anizata, intrucat apa se pierde rapid prin evaporare si infiltrare< numai raurile foarte mari (6il, Sene!al, $urra>), cu izvoare in re!iuni 18

cu precipitatii bo!ate, pot traversa desertul (pierd o parte din debit si ajun! la ocean sau in unele lacuri). Clima este calda si uscata, cu un re!im de insolatie care poate sa atin!a -.&00-4.000 de ore pe an. 8emperaturile medii anuale sunt ridicate (,&%-00 C) si se inre!istreaza mari diferentieri diurne. In zilele de vara temperaturile pot sa ajun!a la &0 0 C, iar in noptile de iarna temperaturile pot sa fie ne!ative. /recipitatiile sunt rare si e trem de nere!ulate, iar uneori picaturile de ploaie se evapora inainte de a atin!e solul. In Sa0ara cad ploi e trem de rar (& mm+an), inre!istrandu-se mai multi ani consecutivi fara precipitatii. Ain cauza modificarilor !lobale ale climei si activitatilor umane este evidenta o tendinta de e tindere a re!iunilor desertice si de accentuare a secetelor prelun!ite. In deserturile foarte uscate aproape intrea!a suprafata a pamantului pare a fi lipsita de ve!etatie, constand din roca nuda, pietris si nisip sau dune miscatoare. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de 0umus datorita ve!etatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata, in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. (ceste soluri contin mari cantitati de carbonat de calciu si alte saruri, lasate aproape de suprafata. $ediul desertic creeaza mari dificultati plantelor si animalelor, in primul rand din cauza lipsei de apa pe intrea!a durata a anului, cat si (in multe puncte) din cauza incalzirii e cesive a aerului si solului in perioada soarelui inalt. In deserturi predomina suprafetele intinse lipsite de ve!etatie, acoperite cu dune de nisip sau cu stanci. 'e!etatia este localizata pe fundul vailor seci ( ueduri) si in oaze, unde se intalnesc palmieri, care folosesc rezervele de apa din panzele freatice. Aeserturile au o ve!etatie care difera mult de la o re!iune la alta. Spre e emplu, in Sa0ara predomina ierburile, tufisurile erofite, iar in deserturile $ojave % Sonora (S-' Statelor 3nite) sunt caracteristici cactusii candelabru. In pustiurile calde ve!etatia este ceva mai variata, cu adaptari pentru utilizarea (economica) a apei# multe specii au frunze caduce, suculente sau spinoase, cu ciclu rapid de dezvoltare< e ista si plante suculente care atin! cativa metri inaltime, cum sunt euforbiaceele arborescente si cactusii. In sc0imb, in pustiurile reci ve!etatia dominanta este formata din tufe rare de !raminee, mici plante lemnoase taratoare, musc0i, lic0eni etc. 5auna este reprezentata prin diferite specii de serpi, scorpioni si insecte. Camila dromader, specifica desertului Sa0ara, a fost domesticita< in @obi sunt camile cu doua cocoase si cai salbatici, in (tacama, lame etc. /entru desertul Bala0ari este caracteristic strutul african. Aesertificarea este un proces comple de e tindere a tinuturilor aride prin distru!erea treptata a ve!etatiei. (ducand mari daune tarilor din zona, ea continua sa acapareze noi areale. Cauzele desertificarii sunt le!ate de variabilitatea climatica si in primul rand de tendintele !lobale de incalzire a 8errei si de activitatile omului prin presiunea e ercitata asupra tinuturilor semiaride e trem de fra!ile, datorita cresterii demo!rafice rapide. In tinuturile semiaride traiesc peste 600 de milioane de oameni, a caror e istenta este amenintata permanent de inaintarea deserturilor cu viteze care pot sa atin!a mai multi 9ilometri pe an. Aeserturile sunt putin propice si vietii, si activitatii umane, cu e ceptia 19

oazelor. In acestea populatia practica a!ricultura iri!ata pe mici parcele (le!ume, bumbac, pomi fructiferi). 5aptul ca adapostesc in subsolul lor o serie de bo!atii minerale, cum sunt 0idrocarburile in Sa0ara si in pustiurile din /eninsula (rabia, minereurile neferoase din desertul (tacama, minereurile de fier si aurul din deserturile australiene, diamantele din desertul 6amib s.a. a favorizat aparitia unor asezari umane. @ratie iri!atiilor unele areale desertice au fost transformate in o!oare roditoare, ca de e emplu in pustiurile Bara9um (Baza0stan, 8ur9menistan), $ojave (S.3.(.), Sonora ($e ic), Sa0ara (;ibia, (l!eria, 8unisia), din /eninsula (rabia ("miratele (rabe 3nite, Bu2eit, (rabia Saudita).

$ediul Semidesertic Semideserturile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre re!iunile vecine (savana sau re!iunea subtropicala). Sunt caracteristice in /odisul Iranului, in re!iunile periferice ale Sa0arei si in sudul (fricii (tarmurile 6amibiei si =ep. (fricii de Sud), in (merica de 6ord la est de Cordilieri, in (merica de Sud pe portiuni din litoralul vestic ($e ic) si in interiorul (ustraliei. (ici cantitatea de precipitatii este mai mare (-00--&0 mm+an), iar ploile cad anual si mai re!ulat, ceea ce conduce la o ve!etatie de sezon cu ierburi, arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Sa0arei, brusa cu cactacee din $e ic, catin!a braziliana etc). 'aile sunt mai mari, au apa in sezonul umed si asi!ura conditii vitre!e pentru e istenta unor asezari mici. 'e!etatia prezinta diferite adaptari la conditiile de ariditate. 3nele plante ierboase sunt efemere si isi desfasoara intre!ul ciclu ve!etativ in perioadele scurte cu ploi. Cactusii si a!avele sunt plante suculente care acumuleaza rezervele de apa in tesuturi speciale< pot sa reziste perioade indelun!ate fara ploi. Ierburile sunt erofite sau 0alofile si rezista pe soluri uscate, bo!ate in saruri. (rborii sunt, in !eneral, absenti. 5auna cuprinde 0iene si sacali. Aesertificarea este un proces comple de e tindere a tinuturilor aride prin distru!erea treptata a ve!etatiei re!iunilor semidesertice. In semidesert se practica de obicei cresterea e tensiva a vitelor.

III. Medii polare si subpolare

$ediile polare si subpolare sunt situate in jurul /olului 6ord (?ceanul (rctic si teritoriile din jur % nordul Canadei, (las9a, Insula @roenlanda, e tremitatea nordica a "urasiei ) si a /olului Sud (domeniul (ntarctic continental si oceanul din jur). Se distin! doua tipuri de mediu# mediul subpolar (de tundra) si mediul polar !laciar. $ediul subpolar prezent in e tremitatile continentelor nordice, se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub % -0 0 C, zapada, vanturi intense) si unul de vara, cand temperaturile se pot ridica la *0 0 C, producandu-se topirea partiala a zapezii< precipitatii reduse (sub 400 mm) cad frecvent la sc0imbarea anotimpurilor. 20

Clima subpolara este de tranzitie spre re!iunile polare si se e tinde intre &0 si .0 0 latitudine, in nordul Canadei, nord-estul "uropei si in nordul (siei, in e tremitatile polare de conver!enta. Iarna este anotimpul dominant si se inre!istreaza !eruri puternice, cu temperaturi minime care au ajuns la %.*,*0 C in Siberia. 'ara este scurta, iar temperatura medie a lunii celei mai calde nu depaseste *0 0 C, ceea ce nu permite solului sa se dez!0ete decat la suprafata. (ici, solul este in!0etat in adanc (permafrost), dez!0etul atin!and vara numai o patura superficiala, favorizand formarea mlastinilor, la care contribuie si revarsarea cursurilor de apa. 'e!etatia reprezentata prin taiga este dominata de paduri de rasinoase (molid, pin, brad), caracteristica emisferei boreale ("uropa, (sia, (merica de 6ord), cuprinsa intre padurea de foioase, in sud, si tundra, in nord. Constituie cel mai mare fond forestier al planetei.

5auna tai!alei cuprinde animalele cu blana pretioasa. $undra se afla la nord de tai!a, formand o fasie de-a lun!ul tarmului ?ceanului (rctic, e tinzandu-se in nordul Siberiei, unde ocupa peste -.000.000 de 9m ,, in nordul "uropei si al (mericii de 6ord. In emisfera sudica tundra ocupa e tremitatea sudica a (mericii de Sud si insulele din jurul continentului antarctic. 8undra se dezvolta in nordul padurilor de conifere, in re!iunile subpolare cu un climat aspru, subpolar, caracterizat prin temperaturi medii anuale ne!ative. Cu toate acestea peisajul de tundra este umed, datorita faptului ca evaporatia este redusa, iar substratul este permanent in!0etat pana la adancimi care depasesc -00 m. 8undra este un mediu natural putin modificat de om. In emisfera nordica trecerea de la tai!a la tundra se face printr-o fasie de tranzitie, numita silvotundra, in care apar paduri izolate de mesteceni, pini si molizi, alaturi de ve!etatia ierboasa. Solurile sunt, in majoritate, umede, datorita panzei freatice aflate in apropierea suprafetei terenurilor. /redomina solurile podzolice. 'e!etatia este saraca, fiind formata predominant din musc0i si lic0eni, ciuperci, arbusti semper-viriscenti (merisor, afin, salcie pitica s.a.) si cu frunze cazatoare (mesteacan pitic, arin pitic s.a.). (rborii neavand inaltimi prea mari, d.p.d.v. economic ei au importanta nu atat pentru c0erestea, cat pentru producerea celulozei. 5auna cuprinde renul, lemin!ul, vulpea polara, iepurele alb, boul moscat (in (merica de 6ord) si diferite pasari, ca bufnita de zapada, ciuful de zapada etc. $odelarea reliefului se realizeaza prin in!0et-dez!0et, din actiunea zapezii si vantului rezultand forme peri!laciare (rauri de pietre, avalanse, mari de pietre etc). Inundatiile, provocate de revarsarea raurilor in timpul verii, favorizeaza desfasurarea unor areale mlastinoase. 21

(sezarile sunt mai putine, concentrandu-se fie in re!iuni cu resurse de subsol (petrol in (las9a, carbuni si minereuri in "urasia), fie in cele unde pajistile au o dezvoltare mai mare, permitand cresterea animalelor. Ca urmare, caracteristicile mediului natural se pastreaza, influentele antropice fiind limitate. /eisajul tai!alei, multa vreme aproape intact, este din ce in ce mai mult modificat de om, la e ploatarea lemnului adau!andu-se e tractia unor resurse minerale# carbuni (bazinele /eciora, 8un!us9a si altele in Siberia), petrol (in bazinul fluviului ?bi din Siberia, in provincia canadiana $anitoba, in statul (las9a din S.3.(.), minereu de fier (in Siberia, in ;aponia, in /eninsula ;abrador), aur (Siberia, (las9a) s.a. $ediul polar !laciar se afla in @roenlanda, in insulele din ?ceanul (rctic si in (ntarctica, fiind cel mai rece de pe /amant. 8emperaturile medii lunare sunt ne!ative, valorile cele mai scazute fiind inre!istrate la statia 'osto9 (-)),-0 C) in (ntarctica< doar in sezonul de vara, in unele zile, temperaturile devin pozitive, provocand o slaba topire a zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelun!ita, iar Cnoptile polareD, cand lipseste total radiatia solara, sunt e trem de !eroase. Ca urmare, precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care, prin tasare, se transforma in mase de !0eata ce atin! in (ntarctica si @roenlanda !rosimi de la cateva sute de metri la peste ,.000 m. 3neori, deasupra !0etarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora, in scurtul sezon de vara, se dezvolta cateva specii de lic0eni, musc0i etc.

(ntarctica

22

@roenlanda

Clima polara este cea mai fri!uroasa clima zonala< impreuna cu clima subpolara ocupa circa *+& din suprafata 8errei. Se e tinde in (ntarctica si @roenlanda, unde este cea mai aspra, fiind influentata de calotele polare< in (rctica are nuante continentale si oceanice. Se afirma ca racirea aerului datorita !0etii este atat de intensa incat se formeaza mici cristale de !0eata la cateva picioare deasupra solului, dand nastere unei furtuni de "apada. Aeoarece nu poate e ista viata ve!etala in conditiile calotelor !laciare, aceasta forma de re!im polar constituie un desert rece total. 5auna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari, morse, ursul polar, in tinuturile arctice, si pin!uini, in (ntarctica. In zona arctica traiesc esc0imosii, ale caror asezari rurale se numesc i!luuri, laponii care mi!reaza catre orasele limitrofe zonei si ia9uti, care au asezari bine definite. ;ocuitorii se indeletnicesc cu pescuitul, vanatul, e ploatarea petrolului, carbunelui, uraniului si aurului ((las9a, =usia). (sezarile omenesti sunt putine, si doar in tinuturile arctice, in (ntarctica e ista mai multe statiuni de cercetari stiintifice apartinand =usiei, S.3.(., (ustraliei, $arii 4ritanii. /eisajul antropic s-a diversificat prin aparitia de baze militare, centre miniere, aerodromuri. /rin utilizarea spatiului aerian arctic se scurteaza distantele dintre re!iuni.

23

$edii montane $ediile montane caracterizeaza muntii inalti, indiferent de zona climatica, cum ar fi# lantul muntilor (penini (Italia), /irinei (!ranita Spaniei cu 5ranta), (lpi (5ranta, "lvetia, (ustria, 6. Italiei) Scandinaviei (6orve!ia, Suedia), (nzi ((merica de Sud % (r!entina, 4olivia), Ben>a (Ben>a), Bilimanjaro (8anzania), Carpati.

$untii (lpi

$untii (penini 24

Calote de !0eata pot fi intalnite si la "cuator, de e emplu in $untii Ben>a si vecinatatea acestora, $untii Bilimanjaro din (frica de "st. Cauza aparitiei calotelor in re!iunile calde este scaderea temperaturii o data cu cresterea altitudinii. /entru fiecare crestere cu un 9ilometru temperatura scade cu &%*0 0 C. Cei doi munti din (frica de "st depasesc & 9m inaltime, facand ca ei sa adaposteasca !0etari, zapada permanenta si calote de !0eata. In emisfera nordica muntii din Scotia, avand altitudini mai mici, sunt acoperiti cu !0eata cea mai mare parte a anului. ;anturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii, care rezista pana in timpul verii, cand incepe sa se topeasca, contribuind astfel la mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. /rintre cursurile de apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia, $issouri, (r9ansas si Colorado. 8undrele montane sau tundrele alpine, nu au deloc sau foarte putin permafrost. (pa rezultata din dez!0et !aseste cai de drenare, astfel ca solul nu este atat de noroios. Solurile montane sunt etajate in functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica. Clima muntilor depinde pe de-o parte, de pozitia acestora in raport cu zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer, iar pe de alta parte, de altitudine. In orice sistem muntos, de la baza si pana la o anumita inaltime caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla. 'e!etatia se succede pe verticala, de la paduri de foioase, conifere si pana la pajisti alpine. /e la -.,00 m creste o ve!etatie fara copaci, compusa din tundra alpina, tufaris si ierburi. /lantele frecvente sunt arbustii, musc0ii si lic0enii care vara constituie 0rana de pasunat pentru animale, cum ar fi caprioarele sau caprele montane. 5actorul antropic si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor, in depresiuni, dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. Se foloseste potentialul 0idroener!etic al raurilor pentru producerea ener!iei electrice. $ediul montan a devenit obiectiv turistic, practicandu-se sporturile de sezon. S-au !asit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor, atat rutiere cat si feroviare, prin construirea de tuneluri, viaducte, iar pentru deplasarea turistilor in zone de a!rement s-au creeat telecabine, telescaune, telesc0i s.a./entru conservarea mediului, interventia antropica a avut un efect benefic prin aparitia unor rezervatii sau parcuri.

25