Mediul padurilor de foioase

din zona temperata

 ZONA TEMPERATA ESTE CUPRINSA INTRE 30

SI 60 GRADE LATITUDINE,IN FIECARE

EMISFERA SE INTINDE IN ZONA
BIOGEOGRAFICA TEMPERATA.ACESTEIZONE II
SUNT CARACTERISTICE:
1.VEGETATIA MEDITERANA,REGIUNILE
CUPRINSE INTRE 30-40 GRADE LATITUDINE
NORDICA SI SUDICA.PE LOCUL PADURILOR
DEFRISATE S-A DEZVOLTAT O VEGETATIE DE
TUFISURI FOARTE DESE NUMITE IN EUROPA
MAQUIS,IAR IN AMERICA CHAPARRAL.
2.PADURILE DE FOIOASESE GASESC IN
REGIUNILE CU CLIMA TEMPERAT-OCEANICA.
3.PADURILE DE CONIFERE SE INTALNESC DOAR
IN EMISFERA NORDICA:IN SIBERIA,CANADA SI
PARTIAL IN NORDUL EUROPEI.

Zona padurilor de foioase.

Este situata in cea mai mare parte a Europei,in

America de Nord,Asia si pe mici portiuni in America de
Sud si Noua Zeelanda .
Padurile de foioase sunt zone de vegetatie in care
domina vegetatia arboricola si angiospermica .Ele
sunt prezente atat in zonele temperate,cat si in cele
subtropicale si tropicale.
Limita dintre padurile de foioase si cele rasinoase se
situeaza intre altitudini de 600-1300 m,in functie de
relief,substrat si microclimat,care duce uneori si la
inversiuni de vegetatie.

CLIMA
Este dependenta de predominarea circulatiei maselor de aer
oceanic,mase cu umiditate mare si,in comparatie cu cele
continentale,mai racoroase vara si mai calde in sezonul rece.Ca
urmare,nu se manifesta nici calduriexcesive,dar nici ingheturi
puternice;amplitudinile termice anuale sunt moderate,nebulozitatea
este mai accentuata,vanturile legate de o frecventa activitate ciclonala
au viteze ridicate.
Precipitatiile sunt bogate (1500-3000) si repartizate in toate
anotimpurile,valorile mari sunt pe versantii vestici ai masivelor
montane si scad spre interiorul continentelor ;roua,ceata reprezinta
fenomene meteorologice distincte.
Apar si unele deosebiri de la un continent la altul ,constatate in
ritmul si intensitateamanifestarii elementelor ce caracterizeaza clima
lor.In Europa,unde aceasta regiune are cea mai mare dezvoltare (pana
inPolonia si vestul tarii noastre), circulatia vestica ( Vanturile de Vest )
antreneaza permanent mase de aer oceanic umede si racoroase

VEGETATIA
Arbori padurilor de foioase sunt: salcia ,teiul ,castanul
,aninul ,acacia ,sicomorul ,plopul ,magnolia ,stejarul
,fagul ,mesteacanul ,ulmul ,artarul ,frasinul etc.
Toamna cand arborilor le cad frunzele functia de
fotosinteza inceteaza.
In Europa ,in alcatuirea ei intra fagul ,stejarul ,gorunul
,cerul ,garnita ,teiul argintiu etc.Arbustii caracteristici
sunt paducelul ,porumbarul ,catina alba ,cornul
,sangerul ,alunul ,socul ,voniceriul etc.Stratul ierbos se
dezvolta primavara,iar in rest in luminisuri.
In Asia de Est ,in alcatuirea padurilor intra :stejarul
,frasinul ,arborele de catifea ,magnolia ,in America de
Nord predomina stejarul alb, stejarul rosu ,stejarul
negru ,fagul ,castanul ,artarul ,arborele de lalele,iar in
Australia de sud-est si America de Sud,paduri de fag cu
frunze persistente in amestec cu frunze cazatoare etc .

Stejar, artar, frasin

FAUNA
In aceste paduri traiesc :
lupul, vulpea, caprioara,
mistretul, jderul, veverita,
pisica salbatica, sturzul,
mierla, cucul, ciocanitoarea,
gaia, pitigoiul, sticletele.

SOLURILE
Invelisul de sol este dominat de solurile de
padure.Solurile sunt brune de padure mai mult
sau mai putin levigate;in functie de gradul de
aciditate si de umiditate ,ele corespund unor
asociatii vegetale clar diferentiate.Dominante
sunt luvisolurile albice la care pe dealuri si
podisuri se adauga cambisoluri,iar in munte
andosoluri . Ele au un continut de humus
moderat;pe profil se produce migrarea argilei ce
imprima variate subtipuri;au fertilitate medie,pe
ele dezvoltandu-se bine atat paduri de foioase
,cat si unele culturi(in regiunile joase de
campie).

HIDROGRAFIA

Variatia de sezoane a regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei,pe de o

parte ,iar pe de o alta parte relieful extrem de variat (de la campii la munti) au impus
o scurgere a apelor care difera in cele doua emisfere si in functie de marimea si
desfasurarea bazinelor pe unitati cu relief deosebit.
Specificul scurgerii raurilor din aceasta regiune este reflectat de bazinele
hidrografice mici in care se realizeaza o anumita omogenitate .
Marile artere hidrografice ale caror bazine includ si spatii insemnate din muntii
inalti au un regim de scurgere mult mai complex la care intervin aporturi de apa
provenite ,in luni diferite,din ploi,din topirea zapezii,topirea ghetarilor etc.
(Dunare ,Rin,Rhon etc).
Astfel ,alimentarea din ploi asigura maxime iarna,dar si valori ridicate la viiturile
de vara,cea din topirea zapezilor imprima cresteri in aprilie-iunie ;prin acumulare
rezulta o scurgere bogata primavara si prin viituri vara,iar cea mai mica la sfarsitul
ierni (februarie-martie).In Extremul Orient,circulatia musonica impune o scurgere
bogata vara si una redusa iarna. Modelarea reliefului comporta caracteristici
diferite in functie de ansamblul de factori ce o determina.Conditiile climatice
favorizeaza actiunea tuturor proceselor numai ca acestea se produc cu frecvente si
intensitati deosebite.

O mare parte din versantii dealurilor si muntilor au fost

despaduriti,situatie in care s-a ajuns la o accelerare a
modelarii,care se va diferentia in functie de panta ,roca si
variatii sezoniere ale precipitatilor.Pe pantele mari lipsite de
depozite de acoperire,roca in loc sufera frecvent dezagregari
in sezonul rece.Primavara,pe suprafete cu inclinare in jur de
5-15 grade se inregistreaza solifluxiuni,iar pe cele mai mari
siroiri,alunecari,torentialitate.
Tendinta generala a modelarii este netezirea reliefului prin
diminuarea pantelor mari de la partea superioara a
versantilor si extinderea celor concave de la baza lor.
Interventia antropica
Conditile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de
asezari,multe insirate de a lungul unor drumuri
transcontinentale (transiberianul in Eurasia sau magistralele
din Canada )
Unele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai
prin exploatarile intense de masa lemnoasa ,combustibil sau
minereuri iar apoi prin extinderea suprafetelor ca pasuni si
unele terenuri agricole .Acestea sunt concentrate in sud,unde
alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri

INTERVENTIA
ANTROPICA

Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor

fost transformate in medii de culturi agricole
,portuare ,industriale ,de asezari de diferite tipuri.
In cea mai mare parte padurile de foioase au
fost defrisate locul lorfiind luat de plantatii
,pajisti si terenuri agricole.
In munti,activitatile turistice ,caile de comunicatie
si asezarile (de exemplu in Franta, Scotia ,SUA
,Canada etc)introduc o nota de antropizare ,dar
aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor
naturale .Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii
sub forma de rezervatii si parcuri.

MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!