1.

Mediul padurilor ecuatoriale: Dintre toate componentele acestui tip de mediu rolul principal ii revine climei,care se caracterizeaza printr-un singur anotimp,cu valori termicepozitive de 25-28 C,umiditatea aerului de peste 85%,cantitatea de precipitatii 2000-3000mm.Debitele riurilor sint mari pe tot parcursul anului.In conditiile de caldura si umezeala mare au loc dezagregarea intensiva si alterarea chimica a rocilor,ceea ce a determinat formarea unei scoarte groase de alterare,bogate in oxizi de fier.Solurile laterite sint sarace in humus din cauza spalarii intense de ploile frecvente cu caracter torential.Procele biochimice,spalarea stratului de sol de la suprafata au un rol considerabil si in modelarea reliefului,determinind formarea capatinelor de zahar.Caldura si umezeala sporita au favorizat dezvoltarea elementului definitoriu al acestui tip de mediu-vegetatia luxurianta cu o abundenta mare de specii.Unii arbori si arbusti din padurile ecuatoriale(arborele de cauciuc,arborele de cacao,palmierul de vin,palmierul de ulei,acajuul,abanosul,palisandrul,arborele de cafea,arborele de mango,arborele de scortisoara,bambusul)au o importanta economica semnificativa.Componenta biotica este deosebit de bogata,atit in specii,cit si in populatii.Padurile ecuatoriale cuprind,pe verticala,cinci etaje arbori inalti,medii,mici,pitici si invelisul ierbos.Lumea mamiferelor este reprezantata ,in special,de cele adaptate la viata arboricola:maimute de talie mica(pavianul,babuinul) si de talie mare(cimpanzeul,gorila,urangutanul).La periferiile padurilor se intilnesc jaguarul,puma,furnicarul.Aceste animale au gheare bine dezvoltate,cozi lungi,care ajuta la catarat.Se gasesc si mamifere adaptate la zbor(veverita zburatoare,ciinele zburator).Este bogata si fauna reptilelor(pitonul.boa,anaconda)Extrem de numeroase sunt speciile de pasari,care au un penaj viu colorat(papagalii,colibri).Speciile de insecte sint si ele variate,inclusiv cu dimensiuni mari(paianjenul urias,termitele,musca tse-tse).Acestui mediu ii sint specifice relatiile spatiale,statice,dinamice,cauzale,functionale.O manifestare intensa au relatiile specifice lumii vii arazitismul,neutralismul,relatiile de concurenta.Unele regiuni ale mediului ecuatorial sint dens populate si intens valorificate.In Asia de Sud-Est au fost defrisate suprafete mari de padure in scopul extinderii terenurilor agricole sub culturi de orez,ceai,manioc,arbori de cacao,arbori de cauciuc,bananieri.Ca rezultat,in aceste reugiuni s-a produs schimbarrea mediului natural al padurii ecuatoriale intr-un mediu antropizat. Tipuri de submedii ecuatoriale: a)mediul de viata ecuatorial din bazinul Amazonului; b)mediul de viata ecuatorial din Africa; c)mediul de viata ecuatorial din regiunea Indo-malaysiana.

Mediul subecuatorial(de savana)

Pentru acest mediu sint caracteristice doua anotimpuri distincte:unul cald(20-25C) si ploios(10001500mm)-vara si altul cald si secetor-iarna.Durata anotimpului secetos este diferita pe latitudine,in functie de apropierea de Ecuator:3-4 luni spre zona ecuatoriala si 8 luni spre zona desertica.Alterarea chimica si dezagregarea mecanica sint procese specifice acestui mediu.Solurile resii de svana sint bogate in oxizi de fier si aluminiu si sint fertile.In sezonul ploios debitele riurilor sint mari,insotite de revarsari si inundatii,iar in sezonul uscat debitele scad(riurile mici seaca).Acestul tip de mediu sint specifice mai multe tipuri de relief:inselberg-urile,platourile.In perioada umeda se activeaza procele de alunecari de teren,eroziunea de suprafata.Vegetatia specifica este cea ierboasa,dar se intilnesc si pilcuri de arbori:baobabul,acacia,eucaliptul,palmierul.Ierburile ating citiva metri inaltime.Savanele poarta denumiri locale:campos-in Brazilia,llanos-in Venezuela.Padurile compacte apar in apropierea zonei ecuatoriale,de-a lungul fluviilor(padurile-galerii).Fauna acestor medii este foarte bogata,fiind caracteristice erbivorele(girafe,antilope,zebre,rinoceri,gazele) si carnivorele mari:leul,ghepardul,hiena,tigrul.Se intilnesc numeroase colonii de pasari,printre ele pasari de talie mare trutul african,strutul emu,strutul nandu.Impactul antropic in aceste medii este substantial ,indeosebi in regiunile de exploatare a minereurilor,formind peisaje antropice pe spatii intinse.Activitatea umana in mediile subecuatoriale este prezenta prin incendieri in scopuri agropastorale,vinatul in scop comercial(pentru blanuri,fildes,coarne de rinocer),pastoritul traditional,agricultura extensiva,turismul specific. Tipuri de submedii diferentiate in cadrul mediului subecuatorial: a)mediul de viata al savanei africane; b)mediul de viata al savanelor sud-americane; c)mediul de viata al savanelor australiene; d)mediul de viata al savanelor di Asia. - In ambele medii de viata (ecuatorial si subecuatorial) sint prezente toate tipurile de relatii patiale(padurile ecuatoriale se dezvolta in preajma Ecuatorului);temporale(transformarea savanelor ierboase in plantatii agricole prin activitatea omului);cauzale(spalarea solurilor in padurile ecuatoriale este cauzata de precipitatiile abundente);dinamice(extinderea deserturilor in savane);aparent statice(formarea solurilor laterite).

2.Mediile tropicale uscate si subtropicale Mediile tropicale uscate

Localizare: Mediile tropicale aride si semiaride ocupa suprafete mari de deserturi si semideserturi. Mediile de viata aride si semiaride sint ocupate de deserturi si semideserturi in nordul Africii ( de la Oceanul Atlantic pina la Marea Rosie) in Peninsula Arabica, in statele Irak, Iran, IN Pakistan, India si pe Podisul Mexix in America Larina. In emisfera sudica aeste medii se intilnesc pe arii restrinse in sudul Africii (Desertul Kalahari), in America de Sud( Desertul Atacama), in centrul Australiei. Caracteristicile factorilor de mediu:Elementul comun pentru aceste medii este cantitatea redusa de precipitatii atmosferice(sub 200 mm pe an). Contrastele termice sunt semnificative, atingind valori de circa 50 C. Volumul mic de precipitatii di evaporarea intensive influenteaza reteaua fluviala. Majoritatea albiilor sint se ci, doar fluviile mari precum Nil, Murray care isi au izvoarele bogate in precipitatii atmosferice, traverseaza deserturile creind conditii de viata pentru plante si animale inclusive pentru dezvoltarea agriculturii. Vinturile puternice genereaza furtuni de nisip violente, transportind particole fine pe distante foarte mari. Procesele geomorfologiedoinate de dezagregare sint rezultatul insolatiei , contrastelor termice si actiunii eoliene. Relieful acestor medii este specific fiind reprezentat de erguri , hamade , munti cu versanti abrupti, grohotisuri la poalele muntilor. Plante: In conditiile de clima aide vegetatia practice lipseste , speciile de plante prezentind o serie de adaptari: ciclu vegetative scurt, radacini lungi si adinci, seminte rezistente, frumze mici mai des transoformate in spini. Se intilnesc tufisuri ghimpoase, ierburi tepoase, plante suculente(cactusi) Fauna: Fauna acestor medii este saraca. Majoritatea speciilor au activitate nocturna, sint rezistente la temperaturi inalte si lipsa indelungata de apa (sopirle , serpi, scorpioni, rozatoare).In Sharna si sud-vestul Asiei traieste dromaderul. Solurile: brune-cenusii de desert

Tipuri de submedii tropiale aride si semiaride a) Deserturile propriu zise. Temperaturi ridicate si cantitatea max de precipitatii suv 150 mm/an. Relieful- dune de nisip. Vegetatia este foarte saraca; b) Semideserturile. Situate la trecerea de la desert spre savana. Cant. de precipitatii- 300350mm. Vegetatia alcatuita din plante suculente (cactusi) Relieful de cimpie si de depresiuni alterneaza cu podisuri massive muntoase vechi. c) Oazele. Se intilnesc in locurile unde pinzele de apa subterane au o adincime mica. Ele constituie medii favorabile pentru activitatile umane, indeosebi pentru cultivarea curmalilor, leandrilor, arborilor de fistic si altor plante folosite in alimentatie. Mediile subtropicale

Localizare: Mediile subtropicale sunt situate intre lat 30 si 40 in ambele emisfere: pe tarmurile Marii Mediteraniene, in vestul SUA, in Chilie, in sud-vestul Africii si in sud-vestul Australiei. Aceste regiuni sint intens populate si au mediul natural in mare parte transformat. Defrisarea abuziva a padurilor a fost insotita de accelerarea proceselor de eroziune cauzind degradarea solurilor, dezvoltarea formatiunilor de arbusti pe locul padurilor defrisate, impunerea unor medii intens antropizate. Caracteristicile factorilor de mediu: Factorii principali care genereaza relatiile functionale in acest tip de mediu sunt clima si activitatea antropica. Clima se caracterizeaza prin doua anotimpuri : vara calda si uscata care tine 4-6 luni, si iarna blinda si umeda. Cantitatea de precipitatii anuala atinge 500-1000 mm. In mediul subtropical predomina relieful muntos. Plante: Paduri xerofite n care cresc diferite specii de stejari, pini, cedri, eucalipti si numerosi arbusti: fistic, laur. Fauna: sacali, hiene, vipere cu corn. Soluri: rosii, numite terra rosa. Defrisarea masiva a padurilor, suprapasunatul in Grecia , in sudul Italiei, in Israel au condus la distrugerea vegetatiei naturale, au provoat procese de eroziune, alunecari de teren. Populatiea densa in zonele litorale a exercitat o presiune antropica excesiva asupra teritoriului,

Tipurile de submedii ale mediului subtropical: a) Mediul de viata de tipul maquis. Plante- maslini, stejari de stanca, palmieri pitici, arbusti teposi. b) Badlands-surile. Este un mediu alcatuit din ravene, alunecari de teren, suprafete erodate. c) Regiunile alpine. Un mediu mai putin transformat de om, caracterizat prin peisaje montane spectaculoase cu forme glaciare, ghetari, si lacuri glaciare. Repere! In ambele medii sint prezente toate tipurile de relarii: spatiale (ergurile si hamadele sint sprecifice pentru deserturile Africii); temporale( schimbarea peisajelor pe parcursul timpului geologic); cauzale( defrisarea padurilor, pasunatul in exces); dinamice: ( procesele de eroziune alunecari de teren); statice (relatii intre sol si vegetatie); functionale ( relatii intre microorganism, plante si animale). 3.

4.Mediile reci de la latitudinile polare Localizare: Mediile reci sint localizate la cei doi poli si in reg. subpolare: in emisfera nordicaOceanul Arctic, Groenlanda, Arhipelagul Nord-Canadian, extremitatea nordica a Scandinaviei, a Rusiei, a Canadei, Peninsula Alaska, iar in emisfera nordica-Tara de Foc.

Mediul polar glaciar: Este specific pt Antarctida, Groenlanda, Insula Novaia Zemlea, Insula Franz Joseph, Arhipelagul Nord-Canadian, reprezentind cel mai rece mediu de pe pamint cu regimul termic negativ pe tot parcursul anului.Anticiclonii polari determina o cantitate redusa de precip (100mm/an) sub forma solida, precum si vinturi puternice, persistente (vinturi polare). Precipitatiile sub forma de zapada se transforma prin tasare in mase de gheata, ce ating-in Antarctica si Groenlanda-grosimi de la citeva sute de m la peste 2000m, formind calote glaciare. Noaptea si ziua polara au o durata de cca 6 luni. Solul este inghetat pina la adincimi mari(in Antarctica-400m). Fauna este saraca, fiind reprez de morse, ursi polari-in regiunile arctice s de pinguini-in Antarctida.Animalele s-au adaptat mediului prin culoare, stratul adipos, modul de hranire.Activitatea umana este limitata, asezarile omenesti sint rare. In cadrul acestui mediu se diferentiaza citeva submedii cu trasaturi specifice: a)med. calotelor glaciare, reprezentat prin platosa de gheata, lipsita de comunitati vii. b)med. deserturilor reci pietroase. c)med. de mlastina, situat in zona de contact cu med subpolar. Mediul subpolar (de tundra): Med subpolar ocupa 10% din emisfera nordica, intinzindu-se in nordul Canadei, in Alaska, in tundra eurasiatica, in muntii inalti (Altai, Pamir, Himalaya, Anzi, Alpi). Temp medie anuala este de 0C. Iarna este lunga si geroasa (temp sub -30C, cu zapada si vinturi puternice), vara-scurta si racoroasa(temp pot atinge 8-10C, cauzind topirea partiala a zapezii). Cant de precip este mai mare decit in mediul polar (200-500mm), dar tot sub forma de ninsoare.Acestui mediu ii sint caracteristice turbariile, mlastinile, care reprez rezultatul revarsarii riurilor in anotimpul de vara. Lumea veg. s-a adaptat la cond inghetului vesnic si este reprez de ierburi, muschi, licheni, alge, plante pitice (mesteacanul pitic, salcia pitica, merisorul, afinul etc.) Fauna este mai bogata, mai ales cea acvatica (moluste, foca, morsa), iar pe uscat-ursul polar, renul caribu, diferite specii de pasari migratoare care sosesc aici in anotimpul de vara.

Solurile sunt turboase de tundra, lipsite de fertilitate, in cea mai mare parte inghetate. Asezarile umane sint concentrate mai aes in reg cu resurse ale subsolului (petrol-in Alaska, carbune si minereuri-in Eurasia)sau in locurile cu pajisti intinse, favorabile pt cresterea animalelor(renii). Astfel in tundra prevaleaza mediul natural.

Medii intrazonale

Mediul crestelor inalte.Este dominat de un relief foarte accidentat,cu pante abrupte,creste,virfuri acoperite cu ghetari si zapezi.Temperaturile sint cuprinse intre 0 C si -40 C,-50 C,cu vinturi puternice,care formeaza un pustiu montan de gheata.

Mediul de tundra montana.In acest mediu relieful este mai echilibrat,fiind reprezentat de platouri nivelate.Vinturile sint mai putin puternice.Verile sint scurte,cu medii de temperatura cuprinse intre 0 C si -4 C,iar iernile sint lungi.In aceste zone exista etajarea vegetatiei (ierburi,arbusti pitici).Din cauza conditiilor de clima,perioada de vegetatie este scurta.

Mediul padurilor.In functie de clima,coniferele se intilnesc la altitudini mari,iar foioasele cresc la baza muntelui.Din lumea animalelor sint raspindite capra de munte,pasarile rapitoare.Spatiile montane au constituit dintotdeauna o atractie pentru comunitatile umane.In prezent aici functioneaza numeroase statiuni turistice.In regiunile montane pot fi distinse doua moduri de viata,in functie de pozitia geografica: - modul de viata specific spatiilor montane inalte din regiunile temperate.Principala ocupatie a omului o reprezinta cresterea animalelor,in special a oilor pentru lina.Solurile sint sarace in humus,greu de prelucrat.Se cultiva orzul,secara; - modul de viata specific regiunilor montane din zona calda a globului.In aceste regiuni conditiile de mediu sint mai favorabile pentru om.Activitatile agricole sint diverse (se cultiva cartof,porumb,ceai,cafea). In ambele medii activitatile omului au avut un impact variat.In mediul montan ocupatiile principale ale omului cuprind doua ramuri: pastoritul,practicat 4-5 luni pe an si turismul.Numarul mare de poteci si drumuri nemodernizate,multimea de cabane,fluxurile de turisti - toate au creat o presiune antropica semnificativa,care a condus la degradarea solurilor si a vegetatiei,la cresterea gradului de fragmentare a suprafetelor de pe versanti prin dezvoltarea de ravene,torenti,rezultind solifluxiuni,alunecari de teren,surpari,spalari de suprafata si incendii.Odata cu construirea cailor

rutiere si feroviare au fost devastate suprafete mari de pasuni.Peisajul montan a fost modificat puternic ca urmare a dezvoltarii industriei hidroenergetice si miniere.Un mediu mai "natural" s-a pastrat la etajele montane superioare.

19:06 Mediile antropizate. a.Mediul urban.Sistemul mediului natural este unul deschis,caracterizat prin schimburi de materie,energie si informatie cu mediul natural.Orasul este un spatiu in care,alaturi de mediul natural(roca,relief,clima,ape,vegetatie,fauna),este prezenta si actiunea umana (asezari,economie,cultura,educatie).In acest sistem relatiile sint in mare masura directionate si controlate de om.Dezvoltarea asezarilor urbane este influentata de factorii naturali,istorici si economici.In localitatile urbane moderne se deosebesc citeva regiuni: - regiunea industriala este destinata pentru amplasarea intreprinderilor industriale,luindu-se in consideratie roza vinturilor si pozitia in raport cu albia riurilor si cuvetelor lacustre.Intreprinderile ce prezinta risc pentru securitatea si sanatatea populatiei se amplaseaza cit mai departe de spatiile locative; - regiunea locativa este destinata pentru constructia caselor de locuit,a centrelor administrative,stiintifice,medicale,sportive,a institutiilor de invatamint si a spatiilor verzi.Pozitia regiunii respective este opusa celei industriale,in scopul mentinerii unui mediu optim; -regiunea depozitelor si a intreprinderilor comunale este destinata pentru amplasarea depozitelor de marfuri industriale,a depozitelor pentru pastrarea legumelor si fructelor,a intreprinderilor de deservire a transportului urban si a intreprinderilor de deservire comunala(curatatorii chimice); -regiunea transportului extern este destinata pentru constructii masive - statii,porturi,gari,pentru situarea unitatilor de deservire a transportului de pasageri si de marfuri.In afara regiunii locative se construiesc automagistrale si alte cai de transport,pentru a pastra calitatea aerului atmosferic si a asigura securitatea populatiei.In suburbiile oraselor se ceeaza spatii impadurite cu un regim de protectie deosebit si cu destinatie recreativa pentru populatie.

b.Mediul rural.In acest tip de mediu legaturile dintre vatra,populatie si mosie se contopesc,formind o tipologie variata: sat de munte,de vale,de cimpie;asezare pastorala,forestiera,de pescari.Spre deosebire de asezarea urbana,in mediul rural este prezenta o legatura mai strinsa intre locuitori si resursele existentei lor (ogor,padure,ape,vinat,peste).Asezarile rurale au diferite configuratii: liniara(in vaile riurilor),compacta(in locurile cu relief fragmentat),dispersata(pe cimpii)

Mediile in bazinele oceanice Se disting 3 tipuri principale de medii: a.Mediul litoral-este situat in vecinatatea tarmului, in zolene de self, unde exista cond favorabile de lumina, aerare a apei si o diversa lume organica. Un rol important revine activitatilor umane legate de constructiile portuare, exploatarile de petrol si gaze. b.Mediul pelagic-se desfasoara departe de tarm, in stratul superior al apelor oceanice, unde lumina si aerul patrund datorita valurilor. Acest strat contine un nr mare de vietuitoare. In cadrul mediului pelagic se separa subtipuri cu caracter zonal:polar, temperat, tropical si temperat. Aici traiesc alge diatomee, crustacee, meduze. Se intilnesc si animale cu corpul fusiform, cu inotatoare puternice: delfinii, balenele, pestii. c.Mediul abisal-Ocupa cea mai mare parte din Oc Planetar. Este un mediu lipsit de lumina, cu salinitate ridicate, temperaturi scazute. Apa se caracterizeaza printrun calm aproape absolut.Plantele lipsesc.

Cea mai import trasatura a mediilor continentale si oceanice este integritatea.Ea deriva din caracterul deschis al mediului, in care componentele isi pierd identitatea, interactionind reciproc. Integritatea este generata de interdependentele dintre diferitele componente (naturale si sociale) si procese ce se deruleaza in med geografic.