Denumirea zonei 1.

Silvostep

Aezarea geografic Ocup partea de Nord i partea central ale Republicii Moldova.

Solul Cernoziomuri tipice moderat humificate i levigate , rar soluri cenuii tipice.

Clima Radiaia solar anual total constituie 108-114 kcal/cm. Temperatura medie anual este de 8-9,4C.Cantitatea medie de precipitaii atmosferice este de 500660mm.

Plante Pduri de stejar amestecat cu cire, carpen, arar, frasin.

Animale de step : iepurele, istarul, orbetele, hrciogul, crtia, bursucul, vulpea ; psri : ciocrlia, fsa de cmp, prepelia, pitpalacul, mai rar : potrnichea.

Denumirea zonei 1.Step

Aezarea geografic Ocup partea de Sud a teritoriului Republicii Moldova.

Solul Crnoziomuri tipice slab humificate i carbonatice.

Clima Arid, radiaia solar anual total constituie 114-119 kcal/cm , temperatura medie anual este de 910C. Cantitatea medie de precipitaii atmosferice reduse (485-550mm).

Plante Xerofite: negara, piu, salvia, piciorul-cocoului, laptele-cinelui, albstria, scrntitoarea, brboasa, migdalul pitic, caragana pitic, cununia.

Animale Iepurele, istarul, orbetele, hrciogul, crtia, bursucul, vulpea; psri: ciocrlia, fsa de cmp, prepelia; rar: potrnichea, acvila de step, dropia.

Stepa reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante ierboase i condiiile climaterice sunt semiaride. 1

Flora estedominat degramineei din plante curizomi(care se dezvolt rapiddup ce apar condiii favorabile), dar i din tufriuri i plantespinoase . Zona de stepa ocupa regiunile de campie si dealuri joaseunde rocile sedimentare sunt bine maruntite.Clima calda din acesteregiuni favorizeaza dezvoltarea si activitatea plantelor si animalelor din sol, o mare perioada a anului. Stepa fiind o zon care prindefiniie este lipsit de arbori, n condiiile schimbrilor climaticeactuale, este cea mai expus fenomenul de deertificare. De aceea seimpun luarea unor msuri rapide, cele mai ieftine i eficiente dintreacestea, fiind nfiinarea unor cordoane arboricole de protecie sauchiar a unor pduri. Prin intervenia pozitiv a omului, mai ales pesolurile uoare (nisipoase) i degradate din regiunile de step, dar i ncele de silvostep, au aprut n veacul trecut, arborete(teren plantat cunumeroase specii de arbori si arbusti si destinat studiului condi iilor lor de dezvoltare). n zona de step, relieful este plan sau uor nclinat, ploile sunt puine, iar cldura verii este dogoritoare. n lipsaobstacolelor naturale, vntul este intens, contribuind i mai mult lafenomenul de uscciune. *Raspandire: Stepele sunt specifice in general climatului temperat fiind cel mairaspandite in Europa de est, centrul Asiei, centul Americii de nord,America de sud estul Argentinei si sudul Uruguayului si sudulAfricii .Zona de Step a Romniei cuprinde o mare parte a Dobrogei,estul Munteniei i sud-estul Moldovei. Clima: Se caracterizeaza prin oscilatii insemnate de temperatura intre zi sinoapte in care curentii de aer pot avea o intnsitate mare; este o climacare solicita organismul , acestea provocand un efect mare de adaptarela conditiile meteorologice.Se caracterizeaza prin existenta a 4anotimpuri,precipitatiile anuale fiind medii cuprinse intre 300 si 1000mm / cm iar temperatura medie anuala este de 10 C.Verile suntsecetoase iar iernil geroase.Temperatura medie iarna este de -10C...-5C, iar vara poate ajunge pn la 30...35C *Fauna: n stepe sunt comuneroztoareleiierbivorele(popandaul harcioguliepurele de camp etc.),diverse specii de antilope ; reptile: soparle siserpi ; iar dintre psri se remarc ciocarlia graurul privighetoarea,pitpalacul si dropia. Dropia este o pasre de step specific caretriete n sud-estulEuropeii zonelor cu clim temperat dinAsia. nRomnias-a gsi pn acum cva ani nBrgani se mai gsete nrezervaia natural de laBeba Veche, judeul Timi, ns este pe calede dispariie.Specific acestui mediu este vulpea cu urechi de liliac un mamifer interesant din sudul Africii care 2

are urechi remarcabil de mari. Ea are46-48 de dinti comparativ cu numarul obisnuit de 42 si se hraneste in principal cu termite. Termitele constituie una dintre speciile cele maiinteresante de furnici caracteristice acestei zone . Viata lor a starnitcuriozitatea multor cercetatori si exploratori.Termitele traiesc incolonii, ca si albinele sau furnicile. Ele pot fi intalnite pe toatecontinentele, cu exceptia Antarcticii. Destul de raspandite sunt in partea de sud a Europei, in Asia si sudul Africii. Foarte numeroasesunt in Australia, America de sud si partea de sud a Americii de Nord. Agricultura: Arealul specific plantelor slbatice din zona de step este relativrestrns, suprafeele cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole.Datorita solurilor celemai fertile zona de stepa constituie astazi ceamai importanta zona agricola a Terrei. Se cultiva in special cereale( grau, porumb ,ovaz etc) si predomina cresterea bovinelor si porcinelor.(primul loc fiind ocupat in acest domeniu de China). Vegetatia n aceste regiuni, solurile s-au format sub vegetaie ierboas,arborii,n mod natural fiind rari sau lipsind n totalitate. Pe alocuri, apar arbutide talie mic, adesea spinoi i cu totul izolat, n cmp, se poate ntlni cte un copac cu coroana mai bogat. Plantele care populeaz regiunile de step, numitexerofite(sunt organismeadaptate la via, n condiiile unui mediu caracterizat printr-o umiditatesczut), au cunoscut adaptri speciale, astfel nct ele au reuit ssupravieuiasc, s se dezvolte i s se nmuleasc, n aceste mediidestul de ostile. Astfel, prile subterane ale speciilor de step, prezint o dezvoltare profund sau posed metode de economisire aapei, aa cum este de pild apariia unui bulb subpmntean. Frunzelei-au redus sau ngustat limbul, adesea suprafaa ei devenind ceroassau proas, astfel nct, evaporaia s fie ct mai mic. De asemenea,multe vegetale au dezvoltat de-a lungul evoluiei lor, mijloace deaprare mpotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezenaunor organe spinoase.Dintre plantele spontane ierboase specifice zoneide step de la noi, amintim: ciulinul, plmida, holerainul, cosacii,zvcusta, bujorul de step, stnjeneii de step. Alturi de acestea,cresc numeroase specii degraminee, ca: obsiga , negara, colilia ,timoftica, piuul, firiceaua etc.Arbutiii semiarbuti care cresc nstep, formeaz tufriuri, adesea spinoase. Se ntlnesc specii ca:murul, migdalul pitic, lemnul bobului,iasomiaetc. Un arbust spinos,ntlnit n step, silvostep i n toate pdurile de foioase de la noi,urcnd de la cmpie la munte, este pducelul.