ZONA DE

SILVOSTEPĂ A
REPUBLICII
MOLDOVA
E F E C T U AT: J A R D A N N A D I N A
V E R I F I C AT: C I O C A N L U C I A
 ALGORITM DE CARACTERIZARE:

1. Limitele și poziția fizico-geografică;

2. Structura geologică;
3. Relieful;
4. Clima;
5. Apele;
6. Vegetația;
7. Lumea animală;
8. Solurile;
9. Activitatea umană.
LIMITELE ȘI POZIȚIA
FIZICO-GEOGRAFICĂ
Zona de silvostepă cuprinde
părțile de nord și centrală
ale țării și continuă în
sectoarele vecine din
România și Ucraina. Ea
reprezintă o câmpie
deluroasă.
STRUCTURA GEOLOGICĂ
Această zonă este amplasată în cea mai mare parte pe Platforma Moldovenească, iar extremitatea
nord-estică pe Scutul Cristalin Ucrainean.
 RELIEFUL
Rocile care se găsesc în această zonă sunt reprezentate predominant de calcare, argile și
nisipuri, iar în văile Nistrului și ale Prutului apar marne, gresii, șisturi cristaline.
 CLIMA
Temperatura medie anuală a aerului oscilează
între +8,5 și +9,5°C, iar amplitudinea anuală a
temperaturilor medii lunare este de circa 23-
24°C, fiind mai redusă comparativ cu
valoarea respectivă din zona de stepă.
Cantitatea anuală de precipitații este de 600-
650 mm în sectoarele mai înalte și 550 mm- în
cele mai joase. Temperaturile minime iarna
coboară până la -20°C, iar minima absolută a
înregistrat -35,5°C.
 APELE
Rețeaua fluvială este densă, ceea ce favorizează dezvoltarea lumii organice îndeosebi în văile
râurilor. Zona este delimitată de cele două râuri mari – Nistru și Prut – care au mulți influenți. În
această zonă se află și cele mai mari lacuri de acumulare din țară, care au o utilizare complexă.
 LUMEA VEGETALĂ
Vegetația naturală dominantă este
reprezentată de păduri de foioase, intercalate
cu sectoare de stepă. Vegetația este
reprezentată și de plante ierboase cum ar fi
păiuș, negară, bărboasă, firuță, etc. Din
arbuști se găsesc măceș, caragană, migdal-
pitic, etc. Această vegetație oferă condiții
favorbile de adăpost și de hrană pentru
animale, de aceea fauna este relativ bogată.
LUMEA ANIMALĂ
Fauna zonei de silvostepă din Republica
Moldova este reprezentată de specii de
mamifere robuste cum ar fi cerb, căprior,
mistreț, dar și de specii ce vețuiesc pe
copaci: păsările, veverița, jderii, ș.a. Tot
acestei zone îi sunt caracteristici popândăii,
iepurii-de-câmp, ș.a. Până în secolul trecut
era răspândită și dropia. În general, aici se
mai găsesc și diverse reptile sau animale ce
își au locul în scorburi, vizuine sau grote.
 SOLURILE
Solul acestei zone suportă un anumit deficit
de umiditate, favorizând astfel dezvoltarea
plantelor ierboase, mai rezistente la
insuficiență de umiditate. Sub pădurile de
stejar-penduculat cu cireș s-au format soluri
cenușii și cernoziom argiloiluvial, iar sub
cele de fag cu gorun- soluri cenușii și brune.
În Dealurile Ciulucurilor, unde sunt prezente
argilele saline, se formează soluri sărate-
soloneț, cernoziom salinizat,etc.
ACTIVITATEA UMANĂ
Principala activitate ce are loc pe zonele de
silvostepă din Moldova este agricultura. Aici
se cultivă porumb, sfeclă-de-zahăr, floarea-
soarelui, tutun și pomi fructiferi ca mărul,
vișinul, cireșul, părul, etc. Popularea și
valorificarea intensivă a teritoriului determină
și un nivel sporit de degradare a peisajelor
naturale: eroziunea solului, poluarea apelor,
distrugerea lumii organice, etc. De aceea în
această zonă este necesară extinderea ariilor
naturale protejate de stat.
VĂ MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE! 
................................................................