Apele subterane ale

Republicii Moldova
 Apele subterane, ca şi cele de suprafaţă, au un rol important
atât în natură, cât şi în activitatea umană. Pe teritoriul ţării
apele subterane sunt concentrate în diverse roci ale cuverturii
sedimentare şi ale fundamentului cristalin, fiind prezente în
circa 15 orizonturi acvifere.

Apele subterane formează nivelul apei în dependenţă

de straturile geologice. Pentru asigurarea cu apă
potabilă şi irigarea parţială sunt utilizate adesea
apele depunerilor cretoase şi paleogene. 1400 de
fântâni arteziene împreună dau aproximativ 1 milion
de m³ de apă pe an. Dar ea nu e pretutindeni de
calitate înaltă, adesea ea conţine multe săruri şi care
dacă e folosită pentru irigare poate provoca sărarea
solului. În acest caz ea e potrivită doar pentru
adăpare. Cele mai apropiate de suprafaţă ape
subterane se află în depunerile cuaternare. Aceste
ape sunt foarte diverse ca și calitate, de cele mai dese
ori sunt bune.
 Circa 50% din populația Republicii Moldova nu
are acces la apă potabilă de calitate. Aproape 60%
este aprovizionată cu apă prin sistemul
decentralizat (fântâni, izvoare). De regulă, acestea
sunt apele freatice. În ultimul timp, tot mai multă
atenție se acordă la exploatarea pânzelor de apă de
profunzime (arteziene). Evident, este important ca
și consumatorul să cunoască particularitățile
cerințelor igienice față de apa de băut. Doar 65%
din populația totală a țării este asigurată cu apă
potabilă. Restul, 35% din populația totală,
întrebuințează ca sursă de apă potabilă apele de
suprafață. Aproximativ 44% din populația țării nu
are acces la apă potabilă sigură.
 Potrivit specialiștilor, circa 61% din apeductele legate
de sursele subterane de apă și aproximativ 84% a apei
din fântâni nu corespund normelor sanitare după
componența chimică. Astfel, apa are fie o duritate
joasă fie o duritate prea înaltă, cloruri și
conductivitate care depășesc Concentrația Maxim
Admisibilă. Apa conține o cantitate sporită de fluor,
sulfați, sulfură de hidrogen și alte elemente chimice.
Calitatea apei potabile din sursele subterane nu
corespunde nici după indicii bacteriologici. Cel mai
mult sursele subterane de apă sunt afectate de fermele
zootehnice, gunoiști, depozitele de îngrășăminte și
deșeuri, precum și de lipsa sistemelor de epurare. În
acest sens, cei mai dificilă situație s-a creat în
raioanele, Fălești, Telenești, Criuleni, Ungheni
 Utilizarea apei potabile de proastă calitate
este cauza a 950 - 850 de decese premature
anual și a pierderii a 2 – 4 milioane de zile
de muncă. Infectiile respiratorii si diareice
reprezinta doua din cele mai importante
cauze ale mortalității.
 Resursele de apa ale ţării alcătuiesc în
total 5 900 mil. m3/an, dintre care 4 967
mil. m3/an revin apelor de suprafaţă, iar
cealaltă parte – apelor subterane potabile.
Asigurarea cu apă dulce potabilă în
ansamblu a populaţiei Republicii Moldova,
în raport cu media pentru Europa şi ţările
vecine.
 CAUZELE POLUARII APEI SUBTERANE
 Apele subterane pot fi, de
asemenea, afectate de poluarea
punctuală și non-punctuală. O
deversare chimică se poate scurge
direct în pământ, poluând apa de
dedesubt. Dar cel mai adesea, apa
subterană devine poluată atunci
când surse non-punctuale de
contaminare, cum ar fi scurgerile
agricole sau medicamentele
eliberate pe bază de rețetă, își
găsesc drumul în apa din
Pământ. 
 1. SURSELE NATURALE
 Substantele naturale care se gasesc in
sol si in roci pot fi dizolvate in apa,
cauzand contaminarea. Aceste
substante sunt sulfatul, fierul,
radionuclizii, fluoridele, manganul,
clorul si arsenicul. Alte substante
precum materiile in descompunere din
sol se pot inflitra in apa subterana,
deplasandu-se odata cu aceasta sub
forma de particule.
 Rapoartele Organizatiei Mondiale a
Sanatatii indica faptul ca cei mai
comuni agenti de poluare sunt fluorul
si arsenicul.
 2. ARUNCAREA DESEURILOR
PERICULOASE
 Deseurile periculoase precum
substantele chimice fotografice, uleiurile
de motor, uleiurile pentru gatit,
dizolvantii pentru vopsea,
medicamentele, substantele chimice
pentru intretinerea piscinelor si
substantele chimice pentru gradinarit,
nu trebuie aruncate in rezervoarele
septice sau direct in mediu, ele putand fi
responsabile pentru un nivel foarte grav
de contaminare..
 3. PRODUSELE PETROLIERE
 Rezervoarele de depozitare pentru petrol
sunt localizate fie in subteran, fie
deasupra pamantului. De asemenea,
transportul produselor petroliere se face
in principal pe sub pamant, cu ajutorul
conductelor. Scurgerile provenite de la
aceste substante pot duce la
contaminarea apelor, pentru ca
substantele chimice varsate se dilueaza
in apa, se infiltreaza in pamant putand
cauza contaminarea apelor subterane.
 EFECTELE POLUARII APELOR
SUBTERANE
 PROBLEME DE SANATATE
 Apa subterana contaminata are efecte negative asupra sanatatii. In zone in care
instalarea foselor septice nu este corecta, deseurile umane pot contamina sursa de apa.
Deseurile pot contine bacterii cauzatoare de hepatita, care pot duce la distrugeri
iremediabile ale ficatului.
 De asemenea, deseurile pot cauza dizenterie care duce la diaree severa, deshidratare si in
unele cazuri chiar moarte. Problemele aditionale de sanatate includ otravirea, care poate
fi un rezultat al folosirii excesive a pesticidelor si ingrasamintelor, sau a substantelor
chimice naturale. Substantele chimice se infiltreaza in sursele de apa, otravindu-le.
Consumul de apa dintr-o astfel de sursa poate duce la efecte grave pentru sanatate.
 IMPACT DEVASTATOR PENTRU MEDIU
 Poluarea apei subterane poate duce la schimbari de mediu devastatoare. Unul dintre
efectele grave ale poluarii apei subterane este pierderea anumitor nutrienti esentiali
pentru auto-sustinerea ecosistemului. De asemenea, atunci cand agentii de poluare
ajung in acumularile de apa, poate aparea si alterarea ecosistemului acvatic.
Animalele acvatice, asa cum sunt pestii, pot muri rapid, ca urmare a unei cantitati
prea mari de agenti de contaminare in acumularile de apa.
Animalele si plantele care utilizeaza apa contaminata pot fi si ele afectate.
Substantele toxice se acumuleaza in timp in panza freatica, facand ca apa subterana
sa fie nepotrivita pentru consumul uman si animal. Efectele sunt serioase, mai ales in
zonele care depind de apa subterana in timpul perioadelor de seceta.