r. Nistru r.

Raut

Apele de suprafata

r. Prut r. Bic
 Apele de suprafață ale Republicii Moldova.
Rîurile.
La sfîrșitul lecției vei fi capabil:
O1 Să explici esența principalelor noțiuni geografice,
studiind un fragment de text.
O2. Să recunoști poziția geografică a principalelor rîuri,
analizînd harta fizică/completînd harta-contur.
O3. Să stabilești relațiile cauzale dintre componentele
naturii.
O4. Să argumentezi regimul de scurgere a două rîuri,
soluționînd o întrebare-problemă
Coloana A Coloana B
Rîu Diferența de înălțime dintre
izvorul rîului și gura lui
Afluent Un rîu ce se varsă în alt rîu mai
mare/într-un fluviu
Bazin
hidrografic Hotarul dintre două bazine
hidrografice
Căderea rîului Variația nivelului apei unui rîu
în decursul unui an
Cumpăna de ape Un torent permanent de apă
Regim
Teritoriu de pe care un rîu își
hidrologic
colectează apele
Rețeaua fluvială a Republicii Moldova
- Ce este rețeaua fluvială?
- Cum este rețeaua fluvială a Republicii Moldova?

• S-a conturat în cuaternar;

• 3700 rîuri: 246 – mai mult de 10km;
9 – mai mult de 100km;
• Rețeaua fluvială este relativ densă;
 Matematicienii
Densitatea rețelei fluviale
- Raportul dintre lungimea rîurilor și suprafața
teritoriului;
- 16 153 km : 33846 km2 = 0,48 km/km2
Gradul de
Cantitatea anuală Densitatea
fragmentare a
de precipitații rețelei fluviale
reliefului
Concluzie:
Rețeaua fluvială este mai densă în Nordul țării și în centru,
deoarece este mai mare cantitatea de precipitații și
fragmentarea reliefului.
 Cartografii
Rîurile principale ale Republicii Moldova (lungimea, km)

Nistru 660 692

Prut 695 272

Răut 286

Cogîlnic 125 118

Bîc 155 În limita RM

În afara țării
Botna 152

Ialpug 135 7

Camenca 107

Ichel 102

0 500 1000 1500

 Bazinele de scurgere

Nistrului

Prutului

Mării Negre

Dunării
 Geomorfologii
Direcția
Nistrul curge spre Sud-Est, în direcția înclinării reliefului
rîului
Căderea Altitudinea izvorului - 870 m de-asupra nivelului mării,
rîului a gurii de vărsare - 1,0 m, căderea rîului - 869 m

Dependența rîurilor de relief

În cursul superior – mai rapid, pe podișuri și relief premontan, Caracterul
iar în cursul mediu și inferior – de cîmpie, curs liniștit
cursului
În cursul superior – valea în formă de canion, defileu, iar în cursul Activitatea
inferior – valea largă, acumularea depunerilor, bifurcarea albiei de modelare
 Climatologii
Cantitatea mai mare de Îngheață numai Nivel ridicat primăvara
precipitații – în iernile foarte cînd se topesc zăpezile
densitatea mai mare a aspre și vara în timpul ploilor
rețelei fluviale torențiale

Densitatea rețelei Regimul de îngheț Variația

fluviale nivelului apei
Tipul de De climă Volumul anual
alimentație depinde: al apei

Alimentație mixtă,
Volum maxim
predominant
primăvara
pluvial-nivală
 Noțiune de debitul rîului
Debit – volumul apei ce se scurge prin secțiunea
transversală într-o unitate de timp(m3/s sau l/s)
Regimurile de scurgere ale rîurilor Nistru și Prut
Nistru Prut

14% 14%

Primăvara
40%
16% 44% Vara 15%

Toamna
Iarna
26% 31%

Scurgerea pe anotimpuri (% din totalul anual)

? De ce scurgerea maximă a rîurilor Nistru și Prut revine anotimpului

de primăvară cu toate că au alimentație predominant pluvială, iar
cantitatea maximă de precipitații este vara?
Nistrul îşi ia începutul din
Carpaţii Orientali (pe
versantul de nord-vest al
muntelui Rozluci) în
Ucraina, la altitudinea de
760 m,

se varsă prin limanul omonim

în Marea Neagră
de mijloc (de la
Naslavcea până la
Dubăsari)

inferior (de la
Dubăsari până la
gura de vărsare).
 În sectorul de mijloc, Nistrul are o vale
îngustă şi adâncă, cu lăţimi de 1,5–3 km,
şi versanţi puternic înclinaţi Valea are
formă de canion, sculptată în roci
dure.Lunca are lăţimi de la câteva zeci de
metri până la 0,5–1,0 km. Un rol deosebit
în formarea albiei îl are ieşirea la zi a
rocilor dure, care contribuie la formarea
unor repezişuri şi praguri

În cursul inferior, valea Nistrului se

lărgeşte, ajungând până la 16–22 km
la vărsarea în liman. Versanţii văii
sunt asimetrici, cel drept, în mare
parte, puternic înclinat şi înalt de 100–
150 m, iar cel stâng mai domol, cu
înălţimi de 30–70 m. Lunca are lăţimi
în creştere, până la 12–13 km
Importanța rîurilor pentru populație
Alimentație Orașul Chișinău se alimentează cu apă din Nistru
R Î U R I L O R

Irigație Cîmpurile agricole din s. Alcedar se irigă cu apă din Nistru

Uzina metalurgică din or. Rîbnița folosește apă din Nistru în

Industrie procesul tehnologic
Electroenerge La Dubăsari funcționează o centrală hidroelectrică
tică
În or. Vadul-lui Vodă sunt cîteva baze de odihnă pe malul
Recreație
I M P O R T A N Ț A

Nistrului
l
Transport Rîul Nistru este navigabil

În r. Nistru oamenii prind pește

Pescuit
Creșterea Pe malul Nistrului sunt create fabrici avicole
păsărilor
Adăpatul Oamenii adapă vitele la Nistru
animalelor
 Particularitățile rîurilor
Republicii Moldova
• Rețeaua fluvială este mai densă în Nordul și Centrul țării;
• Doar 9 rîuri au lungimea mai mare de 100 km;
• Toate rîurile RM aparțin la 4 bazine de scurgere;
• Rîurile RM au alimentație mixtă, predominant pluvial-nivală;
• Scurgerea maximă se revine pentru anotimpul de primăvară