Frământari de limbă.

Ala Bala Portocala

Ieși Gheorghiță la
portiță,
Că te-așteaptă Talion.
Talion, fecior de domn,
Cu căruța Radului,
Cu caii-mpăratului,
În marginea satului,
Dorobanț, clanț!
Bucur și Bucura se
bucurau că Bucurel e
bucuros în București.
Bucură-te cum s-a
bucurat Bucuroaia
când s-a întors
Bucurel bucuros de la
București.
Cele zece muze cu priviri
de zuze
Scriu ca să se-amuze,
versuri andaluze.
O coropişniţă şi un
coropişniţoi se coropişniţeau
la noi pe gunoi.
Nu coropişniţa coropişniţea
pe coropişniţoi ci ,
Coropişniţoiul coropişniţea
pe coropişniţă.
Când mă gândesc că te
gândeşti că mă gândesc
la tine gândeşte-te că
mă gândesc că te
gândeşti la mine.
Din atâtia dogi si doage,
Multi mi-s dragi si multi
mi-s drage,
Ca de mult ce ma dogesc
Si mai mult le îndragesc.
Dogul-doaga, doaga-doaga,
Unul drag si alta draga,
Dogul doaga doagele, Care mi-este cea mai draga.
Draga draga dragele. Ea dogeste tot si toate,
As da dogul pentr-o doaga, Si o doaga cine poate.
Draga doge, doaga draga!
Pâna când o draga doaga
Doaga dogele-dogina,
Întunericul, lumina,
Si mai doaga cineva,
Numai pe inima mea!
Zece autobuze lovite
de-obuze, au lumini
difuze și zac pe
peluze.
A fost odat' un
crocodil
Care intra tiptil-tiptil
Să pescuiască peşti în
Nil
În toiul lunii lui avril.
Un caricaturist
care
caricaturizează
caricaturi
caricaturistice nu
poate caricaturiza
caricatura sa.
O babă bălană mănâncă o banană babană
Capra calcă-n piatră,
Piatra crapă-n patru;
Crape capul caprei-n
patru,
Cum a crăpat piatra-
n patru.
Capra neagră
calcă-n clinci.
Clinciul crapă-n
cinci,
Crape capul
caprei-n cinci,
Precum a crăpat
clinciul-n cinci..
Domnule
Dudescu, daţi-mi
două dude din
dudul
dumneavoastră de
dincolo de drumul
dinspre Dudeşti.
Fluturele stă pe
floare
Floarea flutură
în vânt
Ca fluturele pe
floare.
Florica, fata fierarului Fănică, fierbe fasole fără foc, fiindcă
focul face fum.
Cântecul cântat de cântăreața încântătoare încânta cântărețul
încântat de cântarea cântăreței.
Ne trimite Tic Pitic
O scrisoare într-un
plic:
Înghețată cu fistic
Nu mai este nici un
pic,
Fiindcă printr-un
șiretlic
A mâncat-o Cipilic.
Ştiu că ştii că
ştiuca-i ştiucă,
Dar mai ştiu că
ştiuca-i peşte.
Şi că ştiuca se
mănâncă
Şi că ştiuca se
prăjeşte
E pestriţă prepeliţa
pestriţă,
Dar mai pestriţă
decât
Prepeliţa pestriţă sunt
puii
Prepeliţei pestriţe
Din neamul
prepeliţelor pestriţe.
Un moș cu un
coș,
În coș – un
cocoș.
Moșul cu coșul,
Coșul cu cocoșul
Pe potecă, pe cărare
Şi la umbră, şi la soare
Din pădure până’n zare
Drumul cine să-l
măsoare?
Poate ştii din
întâmplare
Drumul cine să-l
măsoare?
Poate pasul sau
compasul
Poate ceasul sau popasul
Poate, poate, poate,
poate
Să răspundă cine poate?
Poate poţi din
intâmplare
Sa răspunzi la întrebare.
Poţi?
Un cocostârc s-a dus
la descocostârcărie,
unde se
descocostârcăreau şi
alţi cocostârci
nedescocostârcăriţi,
ca să se
descocostârcărească
de cocostârcăria lui.
Vulturul sta pe pisc
Cu un pix in plisc.