Lebedele sunt psri migratoare, adic vin primvara i zboar napoi

la sfritul verii sau toamna. Dar sunt i lebede care ierneaz la noi. Lebda
este o pasare acvatic mare, este mai mare dect gsca, are penajul alb, gri sau
foarte rar negru.
Lebedele se hrnesc cu plante, rdcini, semine de ierburi, viermi,
insecte, molute sau peti mici. Cu ajutorul gtului lung se pot scufunda n
ap, pn la un metru adncime. Majoritatea psrilor nu au dini, dar lebedele
au ciocul zimat, cu ajutorul crora prind hrana.
Lebda i face cuib n lacuri i bli, din stuf ct mai departe de
prdtori (vulpile). Lebda depune 5-12 ou. Oule sunt clocite de ambii
prini timp de 34-36 de zile. n aceast perioad masculul i apar cuibul cu
ndrjire. Dup ce ies din ou, puii sunt acoperii de un puf gri, iar la vrsta de
60 zile, puiii ncep s zboare. Ambii prini ngrijesc puii pn la vrsta de 5
luni cnd devin independeti.
Zborul lebedei este unul graios, cu micri lente ale aripilor. Atunci
cnd migreaz, lebedele zboar n crduri n forma literei V. Lebda triete
aproape 20 de ani n slbticie i 30-40 de ani n captivitate.
Lebedele sunt cele mai fidele psri, perechea format rmne
mpreun toat viaa. Ea cnt o singur dat n via, doar atunci cnd moare.