MINISTERU AGRICULTURII I INDUSTRIE ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA AGRAR DE STAT DIN MOLDOVA
FacultateaCadstru i Drept
Catedrambunatiri Funciare i Fizic

Totalizarea practicii didactice la disciplinaHidrologie, Hidrometrie i Regularizarea

Scurgerii.
Pentru anul Universitar 2013-2014, grupa academica
I-Ingineria Mediului
(perioada 7-12 aprilie 2014)

Lacurile Moldovei

n Republica Moldova snt 57 de lacuri naturale cu suprafaa total de 62,2 km, n afar de
acestea exist circa 1,6 mii de iazuri i lacuri de acumulare, are au volumul total de circa 1,8
km i suprafaa de aproximativ 160 km. Cele mai multe lacuri naturale se afl n vile rurilor
Prut i Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se ntind de-a lungul Prutului, n partea lui de
jos Beleu 6,26, Dracele 2,65, Rotunda 2,08, Manta 2,1, Fontan 1,16 . Pe valea
rului Nistrului s-au pstrat lacurile Bc 3,72, Crasnoe 1,6 km . a.
Nivelul apei n lacuri, n deosebi cel din lunci, depinde de nivelul apelor n ruri, dar i de
anotimp. Afluxul apei poate fi observat de dou ori pe an n februarie-aprilie i n iunie-iulie.
n foarte multe lacuri pe parcursul verii i toamnei scade nivelul apei sau se usuc aproape n
totalitate, majoritatea dintre ele snt puternic mlite, ceea ce e legat de eroziunea solurilor n
rezultatul ploilor abundente.

Am vrea s evideniem lacurile din raza localitilor mari ale republicii, n special, oraelor.
Toate aceste lacuri, de regul, snt construite i n mare parte snt situate n parcuri, fiind parte
component a zonelor de recreere. n capitala rii la Chiinu n anii 50-60 ai secolului al XXlea au fost construite parcuri minunate cu cascade de lacuri pe ruri i rulee. Printre ele pot fi
evideniate lacurile din parcurile Grdina Trandafirilor, Grdina Botanic, Valea Morilor.
n ultimele decenii majoritatea dintre ele, nu au fost ngrijite, cum ar fi trebuit, au rmas n
delsare i practic au lipsit orenii de posibilitatea de a se odihni pe deplin n raza oraelor sau
n apropierea lor. i lacurile i parcurile ce le nconjoar deseori snt priveliti jalnice. Nici
2

Chiinul nu este o excepie din parcurile i lacurile ngrijite de cndva s-au pstrat n calitate
de zone de odihn numai parcul i dou lacuri din el din Valea Morilor. Toate celelalte lacuri i
parcuri din ora, dar i din apropierea lui, inclusiv i n zona de odihn Ghidighici snt n
delsare, apa lacului principal al oraului din fostul parc de cultur i odihn a fost evacuat, iar
soarta lui ngrijoreaz la fel ca i parcul ce-l nconjoar. O excepie plcut este parcul din
orelul Edine, de la nordul rii, care se restabilete destul de intens i repede.

Majoritatea lacurilor de acumulare construite, dar i iazurile de pe teritoriul republicii snt astzi
proprieti private i de cele mai dese ori snt folosite n calitate de gospodrii piscicole, care
adesea ofer servicii n organizarea odihnei cetenilor republicii. Perspectivele mari pentru
dezvoltarea turismului n primul rnd prin preajma lacurilor de la Costeti i Dubsari, unde pe
lng resursele hidrologice snt foarte multe locuri istorice i ale naturi, care prezint interes
pentru toi.
Lacuri naturale in lunca Prutului: La sud avem Beleu (6,2

) si Manta cele mai mari.

Lacuri naturale in lunca Nistrului : La varsare riul Bic in Nistru (satul Gura Bicului)- lacul Bic
(3.7
) si lacul Tudora (la sud) 2.6
.
Tot in sudul Moldovei-partea de nord al lacului natural Cahul ii apartine, iar la sud-est partea de
vest a limanului riului Cuciurgan (lac natural). In Republica sau construit in jur la 3500 iazuri si
82 lacuri accumulative.
Cele mai mari lacuri acumulative sunt:
Stinca -Costesti (riul Prut) , construit 1976 ( S= 92,0
Dubasari (riul Nistru), construit 1954(67,5

Cuciurgan (riul Cosciurgan), construit 1963 (28,0

Ghidighici (riul Bic) , construit 1963 (28,0
Congaz (riul Ialpug) , construit 1961 (4,9

)
)

Din precipitatia atmosferice anual Moldova primeste16 miliarde

apa (in jurul la 500mm)a.In
atmosfera dea supra Republcii Moldova ,in medie se contin 150 milioane
apa in vapori in
permanenta.

Lacurile or. Chisinau

n zona suburban a municipiului au fost amenajate rezervoarele de ap de
la Ghidighici(Oglinda apei Lacului Sirei-Ghidighici msoar 8,03 km (803 ha). Lacul
recepioneaz ruri i rulee de pe o suprafa de 835 km, cel mai mare dintre acestea este rul
Sirei, care conflueneaz cu lacul n partea sudic a acestuia.Lacul Sirei-Ghidighici se afl n
centrul rii, ntr-o vale mare. Localitile pe care le scald
sunt: Sirei, Cojuna, Ghidighici,Rocani i Vatra.) i de la Ialoveni (Iaz artificial construit pe
moia s. Vsieni Vina, coordinate 4656'30"N 2835'48"E) ca locuri de recreere i agrement.
La nceputul anilor '50 n partea de sud-vest a oraului a fost amenajat Lacul Comsomolului
(astzi Valea Morilor). n parcurile din cartierele Rcani i Botanica, la Bariera Sculeni (Lacul
La izvor) au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

Parcul Valea Morilor

Parcul Valea Morilor i lacul din aceast zon au fost construite n anul 1952. El are o forma
sinusoidala. Suprafaa ntregii zone este de 102 hectare. Proiectul parcului a fost elaborat de catre
colectivul de autori sub conducerea arhitectului R. Curt. Parcul este situat pe un teren de o
suprafata cu un relief interesant si neobisnuit. Are 4 intrari. Lacul de o suprafata de 34 hectare
reprezinta centrul compozitiei peisajului. In jurul lacului este o alee circulara de o lungime de 2,5
kilometri. Parcul este de profil larg. Aici se afla Teatrul de vara cu 5 mii locuri, cinematograful
"De zi", pavilionul de sah si joc de dame, oraselul pentru copii "Andries", plaja, atractiuni.
Vegetatia: Aproape o jumatate de teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile predominante:
ulmul,frasin, plopi piramidali canadieni, salcie alba, castan, citeva specii de artar, tei, scoruse,
pini negri, sofora japoneza.Din tufaris se intilneste:lemnul cinelui, coarne.

Relieful si fauna : relieful parcului este foarte occidentat din cauza izvoarelor subterane care
duc la alunecari de teren care este predominat de roci sedimentare de lut, nisip, straturile
inferioare din argile.dintre speciile de pesti ce se intilnesc pe riu sunt: carp,caras, biban,belii
amur, siuca, pe oglinda lacului se intilnesc rate salbatice.

Din urma celor spuse de persoanele ce supravegheaza lacul, el are un singur izvor de acumulare
principal, izvorul Tamara, insa din cauza reliefului occidentat el se ramifica in mai multe
scurgeri mai mici. Aceasta fiind principal sursa de acumulare a lacului, insa el se mai
acumuleaza si din scurgerile pluviale prin canale special amenajate.

-1Riul Bic
Rul Bc
( Cotovea (pn n sec.XVXVI) )
Date geografice
Zon de
izvorre

Temeleui

Emisar

Nistru

Punct de
vrsare

Gura Bcului

Date hidrologice
Bazin de
recepie

2150 km
Bcul este un ru n partea central a Republicii
Moldova, afluent de dreapta al rului Nistru. Pe malul
Bcului se afl capitala Republicii Moldova,
oraul Chiinu, precum i
oraele Clrai, Streni, Bucov i Vatra. Debitul
mediu anual de ap al rului este de 1 m/sec iar
lungimea de 155 km. Este un ru foarte poluat.

Lungimea
155 km
cursului de ap
Debit mediu

1 m/s

Debit maxim
nregistrat

220 m/s

Date generale
Raioane
traversate

Localizare

Clrai, Stre
ni, municipiul
Chiinu, Anen
ii Noi
Republica
Moldova

Aflueni de
dreapta

Inov

Principalele
localiti
traversate

Clrai, Bucov
, Streni,Vat
ra, Chiinu

Principalele
baraje

Lacul SireiGhidighici

n rul Bc au fost identificate 26 de specii de peti: [6]

Pltic, Oble Caras argintiu, Zvrlug, Cosa,
Crap, tiuc, Ghidrin, Porcuor, Snger, Novac, Fuf,
ipar, Ciobna, Mocna, Guvid de balt, Stronghil,
Biban, Moac de brdi, Murgoi blat, Osar, Babuc,
Roioara, Ac de mare

Este al treilea ca mrime fluviu interior al Republicii

Moldova, dup Rut i Koglnik. Curge prin trei raioane
ale republicii Clrai, Straeni i Anenii Noi, precum
i prin municipiul Chiinu. Pe rul Bc snt situate cteva
orae Clrai, Streni, Chiinu, iar n imediata
apropiere de ru Anenii Noi.

Izvorul rului se afl pe versantul pdurii de fagi din apropierea satului Temeleui raionul
Clrai, gura de vrsare ntre satul Gura Bcului, raionul Anenii Noi i suburbia Benderului
Varnia. Cursul superior al rului trece prin zona cu povrniuri a Codrilor, iar dup Streni i
pn la gura de vrsare curge, n general, prin zon de cmpie.
n rul Bc se vars rurile Bucov (la Bucov) i Inov (n apropiere de satul Floreni, Anenii
Noi), ambele fiind aflueni de dreapta. n apropiere de satele Peticeni i Vlcine, raionul
Clrai, n rul Bc se mai vars un mic afluent de stnga. Pe cursul superior al rului exist dou
baraje mari n preajma satelor Temeleui i Peticeni, iar ntre Streni i Vatra (fostul Ghidighici)
se afl lacul de acumulare Ghidighici cu suprafaa de 800 de hectare. Pe cursul lui inferior, lng
satele Rocani i Calfa Nou, curge n apropierea a dou mari lacuri artificiale.
De la vest la est rul Bc strbate oraul Chiinu, mprind oraul n malul drept i cel stng. Se
consider c anume n apropierea rului a aprut prima aezare, care mai trziu a devenit oracapital. Peste rul Bc numai n raza municipiului Chiinu se afl circa douzeci de poduri
rutiere, n afar de cele pietonale.
Izvorul rului Bc este situat pe o pant abrupt, pe care crete o pdure de fagi, extraordinar de
frumoas. Aici se afl zona de protecie a apei, mprejmuit cu un gard de plas din srm.
Problema e c anume de aici se alimenteaz cu ap satul Temeleui, situat mai jos.
Izvoarele care-l aprovizioneaz, snt ermetic nchise n fntni de beton, le vei vedea pe
fotografii. Izvorul Bcului, de asemenea, are un indice simbolic un panou din beton cu un
robinet n el. Robinetul funcioneaz,
iar deschizndu-l, ne-am convins de
acest lucru i chiar am gustat apa
foarte gustoas i pur ca cristalul.
Totodat, acesta nu e nimic mai mult
dect un simbol, cci apa se prelinge
chiar prin sol n mai multe locuri i
apoi se scurge printr-o vgun
ngust, erpuitoare, foarte pitoreasc
din desiul pdurii.
Ap pe fundul vgunii nu am gsit,
ce-i drept, n afar de cteva
bulboane. ns, primvara, n perioada revrsrilor, aici ntr-adevr curge un uvoi de ap.
Deja la intrarea n sat, rul arat ca un pru nu foarte mare, ca apoi s dm i de o ieztur destul
de mare, prima de pe rul Bc. Mai departe rul curge printr-o vale pitoreasc, apropiindu-se de
satul Peticeni. Aici, de asemenea, este fcut un baraj mare, pe care-l vei putea vedea pe
fotografii.

Calculul suprafetei sectiunii trasversale a riului Bic

(Patomologia)

-suprafata sectoarelor intre vertical de masurare(

B-latimea albiei(oglinda apei-m)
b1,b2-distanta intre vertical de masurare
h1,h2-adincimea verticalelor(cm,m)

Cerintele(conditiile)
1. Sectorul sa fie in apropierea unui post hidrometric pentru ca masurarea sa fie
legata de nivelul la mira.
2. Malurile cit mai posibil paralele.
3. Relieful albiei fara praguri,gropi,cu lipsa de versanti.
4. Fara eroziuni sectiunea de masurare sau depuneri aluvilae.
5. Verticalele care in continuare vor servi pentru pentru masurarea vitezei apei se
recomanda:
a) Latimea albiei(oglinzii)-2m-4 verticale,peste 50cm(distanta intre ele)
Latimea 10m-5-10 verticale peste 1m(distanta)

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova

1. Oglinda apelor constitue mai mult de 1% din suprafata totala a teritoriului.
2. Are putine riuri mari,insa reteaua este deasa alcatuita din riulete permanente si
intermitente-in total 3100 cu o lungime totala 16150km.Din care 250 riuri au lungimea de
10 km si mai mult.Dintre cele 8 riuri au lungime mai mare de
100km:Nistru,Prut,Raut,Bic,Botna,Ichel,Cogilnia si Ialpug.

-2Calculul debitului riului

Debitul este cantitatea de apa ce curge intr-o unitate de timp prin sectiunea trasversala a riului.Se
exprima in m/se ori l/sec.
Deci pentru calcularea acestei caracteristici cantitative trebue de cunoscut:
a) Suprafat sectiunii trasversale a riului (
b) Viteza apei in aceasta sectiune(m/sec)(V)
Se cunosc mai multe metode de masurare a vitezei,insa cele mai practice sunt:
a) cu ajutorul flotorilor unde se utilizeaza instrumente simple(corpuri plutitoare in directia
cursului apei la suprafata si adincime,plute cu flagulete,prajine hidrometrice)
Formula de calcul al acestei metode este:
V= (m/sec) (1.2)
Unde:V-viteza in m/s
L-distanta parcursa de flotori(m)
9

T-timpul de plasare al flotorilor in spatiul L

b) Cu jutorul moristei hidrometrice,elemental principal al acestei metode consta in
calcularea numarului de rotatii ale paletei pe secunda (n) cu ajutorul formulei:
n=
unde:

(1.3)

M-este numarul de rotatii ale paletei pentru a produce un semnal

i-nnumarul semnalelor inregistrate
T-timpul in care s-au inregistrat semnalele in secunde.

Cunoscind valorile vitezelor pe verticalele batometrice care s-au folosit la calcularea sectiunii
trazversale a riului(
,adica epura vitezelor in punctele 0,2 din adincimea cursului, 0,6 din
adincimea cursului, 0,8 etc,putem calcula viteza medie pe verticala diferenta (fig 2).
Una din cele mai utilizate metode pentru acest calcul este metoda Cebisev,care este necesara la
calcularea debitelor elementare in spatiul verticalelor batometrice determinate.
Pentru acest calcul folosim urmatoarea formula:
Vmed =
Unde:

(1.4)

Vmed -este viteza medie(m/sec)

V0,2*h.V0,8*h viteza in punctele la 0,2.,0,6.,0,8., din adincimea maxima a cursului apei.

(calcule):
V1med=
V2med=

=0.53m/s

V3med=

=0.53m/s

V4med=
Vmed/tot= V1med+ V2med+ V3med+ V4med=

Cunoscind suprafetele dintre verticalele batometrice la calcularea suprafetei transversal a riului(

fig.1 ) si vitezele medii pe vertical(fig.2) calculam debitul riului cu ajutorul formulei metodei
analitice.

Q=
10

Fig2

*Pentru prima si ultima portiune a sectiunii transversal viteza medie se considera egala cu din
Vmed1, respectiv din Vmed4.

-4In baza fig.1 si fig.2 alcatuim fig.3.Sectiunea transversal a riului cu calculul vitezei medii pe
verticale(curba) si debitului elementar(
)(curba).

q1elem=V1*h1=0.4*0.6=0.24
q2elem=V2*h2=0.53*1=0.53
q3elem=V3*h3=0.53*0.8=0.42
q4elem=V4*h4=0.6*0.4=0.24

200m pe cursul riului Bic,mai jos de postul hidrometric.

11

fig3

Vmed- Viteza medie a sectiunii se calculeaza cu ajutorul formulei:

Vmed=

(1.6)

-5Calculul de apa in lac (Limnologie)

W=S*(
Unde:

=119685

*1.82m=217826.7

S-suprafta
h-adincimea medie

In lipsa barciloe de la statia de barci informatia batimetrica a fost propusa de catre professor,
fiindca nu am avut posibilitatea de a efecctua calculul batimetric direct.
Calculul adincimii lacului folosind izobatele din schema. Analizind schema izobatelor putem
diferentia 3 regiuni cu adincimi diferite , astfel 1 regiune avem adincimile 6-5-4m; 2 regiune -43-2m; 3regiune -2-1-0.5m.

h1=0.5m
12

h2=

=0.5m

h3 =

=0.75m

h4 =

=1,62m

h5 =

= 1.62m

h6 =

= 2.58m

h7 =

= 3.07m

h8 =

=3.07m

h9 =

=3.07m

hmed =

=1.82m

Suprafata bazinului: S=158

Aceste caracteristici depind de forma lacurilor:

circulare(ca regula-glaciare ,cratere,etc Larga,Pscov)

semicirculare(eoliene)
subrectangulare alungite ori tectonice formate in prabusiri tectonice(in grabine
Baical,Tagangca)
dentritica ori tentaculara(in Africa izvorul Muntelui,Kiogo)
Belciug(in lunca Vailor)
Forma neregulata (regiunii efectate de glaciatia continentala)

Forma inlfluenteza asupra cuvetei lacustrei care dupa cercetarile hidrologului J.Neumana
diferentiaza trei categorii de forme lacustre:Conica,Sinusoidala Elipsoida.
Fiecare forma are valori diferite a coeficientului in raport dintre adincimea medie si maximal:

Conica-0.333
Sinusoidala-0.467
Elipsoida-0.666

13

K=

unde:hmed-adincimea medie(m)
Hmax-adincimea maximala

Calculul suprafetei lacului folosind coeficientul de forma a lacului. Lacul are o forma sinusoidala
deaceea il calculam dupa coeficientul calculate k = 0.303.
S= 395000*0.303=119685

=11.96ha.
-7Schema lacului

Perimetrul lacului a fost masurata de catre echipa I, utilizind pasul pietonic si marcajul din 3 in 3
metri a gardului c are desparate malul din oglinda apei.
P= 2356 m
14

Apele subterane
Apele din litosfera (endogene , exogene) care circula sau stagneaza in pori si fisuri se numesc
subterane. Dupa proprietati fizice si chimice se deosebesc de cele superficiale.
Trei feluri (categorii)de apa dupa geneza:
1) Din infiltratie (vodoase )- ploaie ,zapada. Ele constituie rezervele principale ale
apelor subterane.
2) Magmatice (juvenile). De in condensarea vaporilor la degazificarea
magmei.Temperaturi mari la suprafata- ape minerale si apele de infiltratie tot pot
sa se mineralizeze , circulind prin roci.
3) Fosile(vetrice, de zacamint) . Legate de zacamintele petroliere, in strate acvifere de
presiune .Ele formeaza namolurile in bazine maritime la discompunerea
suprafetelor organice.
Coeficient de porozitate: sol- 30-50% ; argile -10-50% ; creta -10-40% ;nisipi, petris-18-47%;
calcare -2.5-20%; gresii -5-15%; roci eruptive -1.0; cuartite -0.5%.

Izvoarele
Izvorul Tamara

n inima oraului Chiinu este un loc minunat unde am place sa cunosc oameni foarte diferite i
nc unificate ntr-o, unite unic n dragostea lor pentru natur i un stil de via sntos.

Locul este cu adevrat uimitor, nu o dat am vzut surpriz real a celor care s-au dovedit pentru
prima oar aici. n inima capitalei, oamenii de odihn, dup ce turna apa de izvor proaspata.
15

ngrijirea atitudine n acest loc, nu ca tot ceea ce este obinuit cu peisajul urban. Totul este
ptruns cu respectul pentru natura si viata, la oameni i la altceva.
Toat ziua de dimineaa pn noaptea aici ultima pentru persoanele care fac, de not i mai mult
asupra activitilor i care toat ziua aici tafeta n unison cu ele, cu natura i cu oamenii care
doresc s respire ntr-un caracter curat curat.
Zvon spune c o dat, locul a nceput s cultive un om care a numit n onoarea de iubita sa. Dar
astzi este un fel de centru de eco-culturale din Chisinau.
Desigur, centrul, nu cele bine-cunoscute pentru protecia mediului, care stau la birou i s
vorbeasc cu voce tare despre ecologie, stiluri de via ecologic, ci mai degrab cei care doar
iubete cu adevrat viaa i ntruchipeaz dragostea lui pentru ea n viaa lor.
Aceast primvar situat la lac Comsomol-ului. De la staia de barca pn n pdure, urca calea,
i apoi cere trectori, n cazul n care este izvorul Tamara.
A doua zi de practica grupa I am facuto la izvorul Tamara, fiind impartita in 3 grupe cite 5
studenti , pe rind toti am masurat debitul curgerii izvorilui. Izvorul Tamara este un izvor ce curge
din deal si se inparte in mai multi afluenti ce acumuleaza lacul Valea Morilor.
Linga izvor sunt doua curgeri principale:
1) Debitul scurgerii I , Q2=
q1=
q2=
q3=
Q1=

= 0.605

2) Debitul scurgerii II, Q1=

q1=
q2=
q3=
Q2=

= 0.294

In urma calculelor efectuate putem spune ca cursul I are un debit mai mare cu 0.310.
16

Qizv= Q1+Q2= 0.605+0.294 = 0.899

Debitul izvorului Tamara este de 0.899

Concluzii si sugestii personale:

In urma practicii didactice am efectuat analiza obectului de studiu al Valea Morilor si riului
Bic . Pentru aceasta grupa I, a fost impartita in 3 grupe cite 5 persoane, care a fost coordonata de
catre profesor la locul efectuarii practicii. In prima zi am facut cunostinta cu lacul si parcul din
jurul lui,am calculat perimetrul lacului utilizind pasul pietonic marcind teritoriul la fiecare
200m. In urmatoarea zi am mers spre sursa de alimentare a lacului care este izvorul Tamara si
am calculat debitul acestuia. Din cauza reliefului accidentat izvorul se imparte in mai multi
afluenti, noi am calculat debitul a doi afluenti principali, Q1 si respective Q2, care au un debit
total de 0.899
, insa lacul are si alte surse de alimentare pluviala care vine din directiile
parcului si din oras si se aduna in timpul ploilor abundente, si a topirii zapezii, alimentinduse din
mai multe surse el se revarsa doar intr-o directie spre rezervatia naturala Dentrariu.

17

In a 3-a zi am mers la riul bic,cel deal 2- loc de cercetare ,aici grupa noastra a cercetat riul bic pe
cursul inferior la 100 metri de la postul hidrometric. Am masurat adincimea riului care constitue
h=0.2m-0.6m-0.8m, si viteza medie fiind 0.2h, 0.6h,0.8h. In ultimele doua zile am facut lucru
cameral atit la riul Biccit si la lacul Valea Morilor, astfel la riu cunoscind adincimea si viteza
apei am putut calcula debitul riului (Q=

) si respective (Vmed =

).

Calculind debitul si viteza medie am construit pe sectiunea transversal a riului curbele vitezelor
medii si a debitului elimentar. Debitul riului creste considerabil in timpul viiturilor de primavara
si toamna, sectorul riului ce traverseaza capitala atinge un debit maxim in timpul ploilor
abundente, apa esind din albia riului inundind strazile adiacente(str. Albisoara). Pentru a evita
acest lucru este necesar de curatit albia riului de mil si stufaris.

Pentru lac am calculat suprafata acestuia folosind foaia milimetrica si scara schemei
lacului(s=39.5ha), insa din cauza suprafetei sinusoidale a lacului am aflat coeficientul acesteia
(K=0.3) si am raportato la suprafata lacului, utilizind liniile izobatelor am calculate adincimea
18

medie a lacului (hmed=1.82m). Avind suprafata si adincimea lacului am putut volumul de apa a
acestuia (W=S*(
=119685 *1.82m=217826.7 ).
Fiind la fata locului in ambele locuri am observant ca situatia ecologica atit a lacului cit si a
riului este catastrofala din cauza poluarii intensive antropice.

Credem c puini dintre chiinuieni se uit sub podurile, care se afl deasupra rului Bc i mai
rar se uit ce se afl dup arbutii, care cresc pe malurile rului Bc. Este un spaiu plin cu
gunoaie, fiind, respectiv, o privelite deloc atrgtoare. Arbutii de pe maluri snt practic complet
acoperii cu pungi de plastic, malurile propriu-zise nu snt ngrijite, snt la fel de puternic poluate
i pline de gunoaie. Dac e s ne clarificm, atunci doar pe suprafee foarte mici ale Bcului n
ora malurile snt amenajate, nctuate n beton sau piatr.
De aceea, citind n enciclopedie enunul: Chiinul este situat pe rul Bc", te simi ruinat i
confuz. Este greu de gsit, probabil, un al doilea asemenea ora, situat pe ru, care s priveasc
cu atta indiferen spre ru i care s-l fi poluat ntr-un asemenea hal. Dar astea snt de-abia
floricele, dm de rodul" acestei poluri barbare abia la ieirea Bciocului" (cci anume astfel l
numesc locuitorii capitalei ori din exces de dragoste, ori de ruine) din capital, mai ales, dup
vecintatea cu sistemul de canalizare de la marginea oraului, n apropierea podului din strada
Munceti. Apropiindu-ne de staia Revaca, care se afl la 2-3 km de Chiinu, am ieit din nou
pe malul Bcului i am simit izul neplcut, iar privind apa rului, am rmas ocai. Aceea nu mai
era ap, ci o substan neclar de culoarea noroiului, plumburie, care lsa pe pietre i iarb
mocirl. Este pur i simplu imposibil s te afli mult timp pe malul rului, ntr-att de izbitor i
neplcut este mirosul dens care vine dinspre apa rului. Un mic rezumat la cele spuse mai sus.
Ne-am plimbat de-a lungul mai multe strazi din apropierea bicului. Trebuie s mrturisim, c
dei pe mai multe ruri i praie din ara noastr nu e nici pe departe totul n regul, ns toate snt
vii i bune pentru a fi utilizate n scopuri att gospodreti, ct i pentru agrement. Bcul n
aceast ordine de idei este o excepie trist i strigtoare la cer, iar principala cauz a
19

problemelor acestuia, n opinia noastr, este faptul c curge pe teritoriul mai multor orae, i, n
special, prin capitala Republicii Moldova Chiinu. Din cauza aceasta echipei noastre i-a fost
greu de a efectua masurarile pe riu, de aceea este necesar amoliorarea riului la maxim, pentru a
evita impactul negativ asupra mediului si populatiei.
Un loc mai putin poluat este Valea Morilor, care a fost recent amenajat si unde practica noastra a
decurs cu mai mult intuziasm si placere, atmosfera de aici ne-a lasat placut surprinsi de starea si
locurile acestuia pitoresti,aerul curat si linistea partunzatoare. Vorbind despre calitatea apei,
putem afirma in sensul acesta ca lacul are o stare favorabila datorita curatirii generale a lui cu
evacuarea completa a apei timp de 2 ani, cu curatirea fundului si presurarea cu nisip a acestuia si
ingramadirea apei in lac a durat 2,5 ani, asemenea operatiuni au avut loc in anii 1988 si 2005.
Insa necatind la acest fapt lacul este poluat si in continuare de catre vizitatori si apele ce spala
deseurile capital si patrund in el. Starea lacului este dezembrata de acest factor, fapt ce ar trebui
sa-i ingrjoreze pe administratia parcului,prin luarea masurilor eficiente de ameliorare a situatiei
neplacute create.

Ca masuri de protective este necesar educarea populatiei si introducerea unor amenzi majore
usturatoare pentru ca populatia sa inteleaga ca trebue de pastrat locurile natural pentru urmasii
nostril.
Lucrarea practica in cauza ne-a oferit ocazia de a implimenta cunostintile teoretice in practica,
am dezvoltat spiritul si munca in echipa , am dat dovada de curaj, seriozitate si inteligenta. Am
aflat lucruri noi despre locurile care ni se pareau ca stiam totul.
Am efectuat lucrarea cu multa placere, pentru aceasta ii multumim coordonatorului.

20