APELE MOLDOVEI

Acvaproiect










INFORMApIE ANALITICr
PRIVIND PROBLEMA INUNDApIILOR
sN REPUBLICA MOLDOVA



ontocmitr sn august 2010
























Planul notei analitice

Starea sistemului actual de protecvie xmpotriva inundaviilor

1. Analiza inundauiilor sn Republica Moldova
Rxurile Nistru yi Prut
Rxurile mici
Tradiuia amplasrrii localitruilor

2. Mrsurile existente de protecuie smpotriva inundauiilor
Concepuia mrsurilor de protecuie
ondiguirea teritoriilor
Crearea nodurilor hidrotehnice de regularizare
Schema de protecuie a localitruilor smpotriva inundauiilor
Punerea la evidenur yi nivelmentul digurilor de protecuie de stat
Proiectele sistemelor de avertizare a viiturilor
Realizarea proiectelor de protecuie smpotriva inundauiilor

3. Starea digurilor de protecuie yi construcuiilor hidrotehnice
Analiza datelor de nivelment ale digurilor de protecuie de stat
Starea nodurilor hidrotehnice pe rxurile Nistru yi Prut
Analiza strrii barajelor yi nodurilor hidrotehnice pe rxurile yi cursurile de apr mici

4. Sumarul actelor normative yi legislative sn domeniul protecuiei smpotriva inundauiilor
Actele legislative adoptate sn vigoare
Propuneri privind adoptarea de documente normative yi legislative suplimentare

5. Analiza viiturilor pe rxurile Nistru yi Prut sn anii 2008 yi 2010
Analiza viiturilor pe rxurile mici

Mzsurile propuse pentru ameliorarea protecviei xmpotriva inundaviilor {i evaluarea
acestora

6. Mrsuri de primr urgenur de scurtr duratr (6 luni)
Crearea concepuiei de protecuie smpotriva inundauiilor sn noile condiuii economice
Alocarea mijloacelor financiare necesare pentru definitivarea Strategiei de
dezvoltare yi gestiune a resurselor acvatice ale Republicii Moldova
ontocmirea noilor curbe ale suprafeuelor libere pentru rxurile Nistru yi Prut
ondeplinirea lucrrrilor sn vederea creyterii fiabilitruii yi securitruii nodului hidrotehnic
Costeyti-Stxnca
Adoptarea de noi acte normative yi legislative sn domeniul protecuiei smpotriva
inundauiilor
Trasarea pe teren a posibilelor graniue de inundare a localitruilor pentru toate
bazinele rxurilor
onfrptuirea acuiunilor de protecuie pe sectoarele deosebit de periculoase ale
digurilor de protecuie
Organizarea de posturi suplimentare pentru mrsurarea nivelului apelor pe rxurile
Nistru yi Prut
Ajustarea regulilor de exploatare a nodurilor hidrotehnice complexe pe rxurile
Nistru yi Prut

7. Mrsuri de urgenur medie (2 ani)
Instituirea unui sistem analitic permanent funcuionabil de formare a viiturilor pe
rxurile Nistru yi Prut
Organizarea sistemului de avertizare a apariuiei situauiilor catastrofale
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru mrsurile de protecuie pentru rxurile
Nistru yi Prut
Aducerea parametrilor tehnici ai digurilor de protecuie pe rxurile Nistru yi Prut pxnr
la condiuia, care sr asigure sndeplinirea funcuiilor de protecuie
Implementarea unui sistem nou de asigurare obligatorie a clrdirilor de locuit yi
construcuiilor sociale sn zonele cu risc de inundauie
Monitoringul anual al digurilor de protecuie
Instituirea registrului construcuiilor hidrotehnice de protecuie smpotriva inundauiilor
Implementarea sistemului de eliberare a declarauiilor de securitate pentru
construcuiile de protecuie

8. Mrsuri pe termen lung (3-10 ani)
Ajustarea Schemei de protecuie smpotriva inundauiilor sn condiuiile formrrii viiturilor
catastrofale
onfrptuirea calculelor tehnico-economice (CTE) pentru bazinele rxurilor mici sn
complex cu mrsurile de realizare a acestora
Instituirea unui sistem analitic permanent funcuionabil de formare a viiturilor pe
principalele rxuri mici ale Republicii Moldova
Consolidarea pxnr la cote sigure a digurilor de protecuie pe rxurile mici sn locurile
de vrrsare a lor sn Nistru yi Prut
Ajustarea planurilor de urbanism ale localitruilor, care se aflr sn zone cu pericol de
inundauie
Permutarea sntreprinderilor yi construcuiilor valoroase din zonele localitruilor cu
pericol de inundauie
Crearea serviciilor operative de urgenur pentru lichidarea situauiilor catastrofale
Crearea yi amenajarea de zone inundabile de scurtr duratr sn luncile Nistrului yi
Prutului sn cazul apariuiei situauiilor catastrofale
ondeplinirea planului pe termen lung de efectuarea a reparauiei capitale a
construcuiilor de protecuie
Punerea la zi a crruilor tehnice ale digurilor de protecuie de stat
Dotarea posturilor de mrsurare a nivelului apei cu echipament suplimentar pentru
determinarea calitruii apei, mrsurrrii debitelor
Corectarea curbelor suprafeuelor libere pentru rxurile Nistru yi Prut
Reconstrucuia sistemelor de desecare sn luncile rxurilor Nistru yi Prut

CONCLUZII




















STAREA SISTEMULUI ACTUAL DE PROTECpIE sMPOTRIVA INUNDApIILOR

1. Analiza inundaviilor xn Republica Moldova
Republica Moldova se aflr sn zona de precipitauii pluviale intense, sn legrturr cu care practic
o treime din teritoriul republicii anual este inundat de viituri pluviale de divers caracter yi
mrrime, ce aduc prejudicii morale yi materiale considerabile. Numai sn ultimii 30 ani ai
secolului XX inundauiile au provocat victime omeneyti mai mult de 70 persoane, iar mrrimea
prejudiciului cauzat constituie mai mult de 300 mln. $ SUA.
Inundauiile catastrofale pe rxurile Nistru yi Prut poartr un caracter episodic yi se caracterizeazr
prin inundarea de suprafeue extinse. Asta s-a observat sn anii 1969, 1980, 2008, 2010.

Pe rxurile yi cursurile de apr mici inundauiile, provocate de ploile torenuiale de varr, se observr
practic anual, dar consecinuele se deosebesc prin proporuii mai mici.

Tradiuional majoritatea localitruilor Republicii Moldova sunt situate sn apropierea nemijlocitr a
cursurilor de apr yi luncile rxurilor. on perioada viiturilor pluviale intense aceasta aduce la
inundarea caselor de locuit yi construcuiilor sociale.

2. Mzsurile existente de protecvie xmpotriva inundaviilor
Lucrrrile de ridicare a construcuiilor de protecuie antiviiturr de-a lungul rxurilor Nistru yi Prut sn
republicr au snceput sn anii 50 secolul trecut, iar pe rxurile mici Rrut, Bxc, Botna, Lunga,
Cogxlnic, Ialpug la sfxryitul anilor 50 snceputul anilor 60.
Menirea principalr a construcuiilor snrluate este, sn primul rxnd, protecuia terenurilor din luncile
inundabile, yi, sn al doilea rxnd protecuia localitruilor.

Lucrrrile menuionate efectuate pe rxurile Nistru yi Prut au fost finalizate crtre sfxryitul
anilor 60, iar pe rxurile mici la snceputul anilor 70, ceea ce a permis de protejat localitruile yi
terenurile de luncr de inundauii. Totalurile lucrrrilor sunt prezentate sn tabelul de mai jos.

Denumirea rxurilor Numrrul de localitrui
protejate
Suprafaua terenurilor de
luncr protejate,
mii. ha
Nistru 49 38,7
Prut 9 21,7
Rrut, Ichel, Botna, Lunga,
Cogxlnic, Ialpug
35 27,1
Total pe republicz 93 87,5

Principala soluuie tehnicr ca urmare a elaborrrii mrsurilor de protecuie a localitruilor yi
terenurilor de luncr smpotriva inundauiilor consta sn snrluarea digurilor de protecuie smpotriva
revrrsrrii apelor.
Pe rxurile mici, de rxnd cu snrluarea digurilor, s-au efectuat lucrrri de sndreptare, adxncire
yi curruare a albiilor.

Concomitent cu ridicarea digurilor de protecuie pe rxurile principale Nistru yi Prut au fost
construite noduri hidrotehnice complexe la Dubrsari (1954), Novodnestrovsk (sn Ucraina -
1981) yi Costeyti-Stxnca (1978). on conformitate cu proiectul destinauia lor principalr constituie
regularizarea debitului yi protecuia smpotriva inundauiilor catastrofale, precum yi producerea
energiei electrice sn paralel. Totodatr sn condiuiile economice actuale producerea energiei
electrice, ca cea mai profitabilr parte, se aflr pe primul loc. on legrturr cu aceasta, indirect, se
explicr cauzele evacurrilor catastrofale de apr la nodurile hidrotehnice Dnestrovsk sn anul 2008
yi Costeyti-Stxnca sn 2010, care au provocat ruperea digurilor de protecuie sn avalul rxurilor.
Dupr viiturile catastrofale din anii 1991 yi 1994 sn bazinele rxurilor Rrut, Ciornaia yi cursul de
apr Crlmruui, care au luat viaua a 50 de oameni yi au adus un prejudiciu economiei de
1678,9 mln. lei Guvernul Republicii Moldova a adoptat decizia de a elabora Schema
protecuiei localitruilor Republicii Moldova smpotriva inundauiilor. Sarcina principalr a Schemei
a constituit studierea cauzelor inundrrii localitruilor republicii, evaluarea situauiei create sn
cadrul acestei probleme, elaborarea de mrsuri tehnico-inginereyti generale de protecuie a
localitruilor smpotriva inundauiilor, determinarea costului acestor mrsuri yi eficienua lor
economicr.
on baza datelor examinrrii tuturor localitruilor, lacurilor yi construcuiilor hidrotehnice cu
potenuial periculos, analizei yi generalizrrii lucrrrilor inginereyti-tehnice sndeplinite sn bazinele
cursurilor de apr s-a constatat, cr sn zonele cu pericol de inundauie sunt amplasate 659
localitrui care numrrr 32267 de case locative yi clrdiri de producuie cu o populauie de 103,3
mii oameni.
Pentru protecuia smpotriva inundauiilor sunt prevrzute executarea urmrtoarelor lucrrri:
reconstrucuia lacurilor existente, construcuia de noi lacuri antiviiturr sn numrr de 457 un.,
curruarea a 840 km de albii ale cursurilor de apr de tranzit yi locale, amenajarea de noi
diguri, reabilitarea yi permutarea digurilor existente cu o lungime totalr de 549 km,
reabilitarea yi construcuia podurilor yi pasajelor tubulare 1361 un. Au fost stabilite graniuele
pericolului de inundauie pentru fiecare localitate yi mrsurile inginereyti-tehnice necesare.
Pentru realizarea Schemei au fost determinate lucrrrile necesare pentru ameliorarea bazei
legislative yi instituuionale, suportul ytiinuific, au fost repartizate pe etape sndeplinirea
volumelor de lucrrri de proiectare yi construcuie-montaj.

on anul 1997 Institutul Acvaproiect a elaborat proiectul privind nivelmentul yi punerea la
evidenur a digurilor de protecuie antiviiturr de stat de-a lungul rxurilor Nistru yi Prut. Crruile
tehnice ale digurilor de protecuie sunt sntocmite sn limitele graniuelor zonelor de sntreuinere de
crtre fiecare asociauie de producuie yi exploatare interraionalr.

on afarr de proiectele menuionate, sn anii 1998 yi 1999 la solicitarea Departamentului Protecuie
Civilr yi Situauii Excepuionale, au fost elaborate proiectele sistemelor automatizate de avertizare
a pericolului sn cazul ruperii digurilor nodurilor hidrotehnice Costeyti-Stxnca, Dubrsari yi
barajului lacului de acumulare Vatra.

on perioada 2008 2009 organizauiile subordonate Agenuiei Apele Moldovei au efectuat cu
forue proprii lucrrri de lichidare a consecinuelor viiturii din anul 2008 au consolidat unele
sectoare ale digurilor rupte sn raioanele {tefan-Vodr, Cruyeni, Anenii Noi, Criuleni.

3. Starea digurilor {i construcviilor hidrotehnice de protecvie
on temeiul datelor nivelmentului digurilor de protecuie s-a constatat:
- pe rxul Nistru 80 km de diguri (din lungimea totalr de 220 km) necesitr sr fie reabilitate
pxnr la snrluimea de siguranur,

pe rxul Prut necesitr reabilitarea pxnr la cotele de siguranur de proiect 120 km de
diguri (din lungimea totalr de 150 km).

La nodul hidrotehnic Costeyti-Stxnca la momentul actual sunt necesare executarea
urmrtoarelor lucrrri:
- lichidarea infiltrrrii sn corpul barajului.
- lucrrri de consolidare a malului stxng al lacului de acumulare,
- construcuia unei galerii suplimentare de filtrare pe suprafaua carierei vechi.

on pofida concluziilor Schemei de protecuie smpotriva inundauiilor, rezultatelor datelor punerii la
evidenur yi nivelmentului digurilor de protecuie, precum yi existenuei proiectelor sistemelor de
avertizare, lucrrrile necesare nu au fost executate din cauza lipsei de mijloace financiare.

4. Sumarul actelor normative {i legislative xn domeniul protecviei xmpotriva inundaviilor
on prezent sn Republica Moldova sunt sn vigoare urmrtoarele acte normative yi legislative, care
reglementeazr activitatea sn domeniul protecuiei smpotriva inundauiilor:
1. Codul apelor al Republicii Moldova,
2. Legea cu privire la zonele yi fxyiile de protecuie a apelor rxurilor yi bazinelor acvatice
(Nr. 440 - XIII din 24.04.1995),
3. Regulamentul cu privire la digurile yi teritoriile antiviiturr (HGRM Nr. 746 din 03.11.1995),
4. Acordul sncheiat de Guvernul Republicii Moldova yi Cabinetul de Miniytri ai Ucrainei
privind folosirea yi protecuia apelor transfrontaliere (1994),
5. Acordul sncheiat de Guvernul Republicii Moldova yi Romxnia privind folosirea comunr yi
protecuia apelor transfrontaliere (pregrtit pentru a fi ratificat de crtre Parlamente),
6. Regulile de exploatare a nodului hidrotehnic Costeyti-Stxnca (este sn curs de elaborare o
redacuie nour),
7. Regulile de exploatare a nodului hidrotehnic Novodnestrovsk (este sn curs de elaborare o
redacuie nour),
8. Legea privind securitatea construcuiilor hidrotehnice (se aflr sn Parlament spre aprobare),
9. Fxyiile de terenuri repartizate pentru construcuia digurilor antiviiturr (este necesar de
elaborat yi de adoptat sub forma unui document normativ),
10. Delimitarea categoriilor de terenuri sn zonele yi fxyiile de protecuie a apelor rxurilor yi
bazinelor de apr (este necesar de elaborat yi de adoptat sub forma unui document
normativ).

5. Analiza viiturilor pe r}urile Nistru {i Prut xn anii 2008 {i 2010

Una din cauzele inundauiilor catastrofale din anii 2008 yi 2010 reprezintr nerespectarea
regulilor de exploatare a nodurilor hidrotehnice Novodnestrovsk yi Costeyti-Stxnca.
Deoarece capacitruile lacurilor de acumulare nu au fost pregrtite sr primeascr o cantitate mare
de apr acesta a provocat evacuarea apei sn cantitrui, ce depryeau mrrimile calculate (2600
m
3
/s pentru rxul Nistru yi 700 m
3
/s pentru rxul Prut). on aceastr perioadr debitele de
evacuare pentru rxul Nistru a depryit 3000 m
3
/s yi pentru rxul Prut 830 m
3
/s. Acest fapt se
datoreazr nivelului scrzut de prognozare hidrologicr yi prevalarea producerii energiei electrice
asupra regularizrrii viiturilor.
De asemenea trebuie de menuionat, cr dacr cauza inundrrii sn anul 2008 a devenit revrrsarea
apei peste corpul digului cu sprlarea acestuia sn continuare, atunci sn anul 2010 pe rsul Prut s-a
sntsmplat ruperea corpurilor digurilor la nivelul apei mai jos de coronament. Acest fapt denotr,
cr digurile se aflr sn stare nesatisfrcrtoare. Una din versiunile ruperii digului de lsngr satul
Nemueni este faptul, cr acesta este amplasat pe locul trecerii albiei vechi a rsului, yi cauza rupeii
a devenit sprlarea depunerilor de msl din albia veche a rsului Prut. Cauza posibilr a ruperii
digului de lsngr satul Goteyti este prezenua sn corpul digului a unor fisuri longitudinale yi
transversale, vizuini ale animalelor srlbatice yi tasarea necalitativr a grundului sn timpul
construcuiei.

MrSURI PROPUSE PENTRU AMELIORAREA PROTECpIEI sMPOTRIVA INUNDApIILOR ~I
EVALUAREA ACESTORA

6. Mzsuri de primz urgenvz de scurtz duratz (6 luni)

Concepvia digurilor de protecuie antiviiturr existente sn primul rxnd, protecuia terenurilor de
luncr smpotriva inundauiilor cu scopul majorrrii cantitruii de produse agricole yi, doar sn al doilea
rxnd protecuia localitruilor, sn noile condiuii social-economice din uarr nu corespunde cerinuelor
actuale, nici posibilitruilor statului. on legrturr cu aceasta este necesar de accentuat concepuia
digurilor de protecuie pentru prevenirea inundauiilor localitruilor. Aceastr cerinur trebuie sr fie
argumentatr yi aprobatr de organele guvernamentale.

on decursul ultimilor cinci ani Institutul Acvaproiect a elaborat proiectul Strategiei de
dezvoltare {i gestionare a resurselor de apz ale Republicii Moldova. onsr, cu doi ani sn
urmr din cauza sntreruperii finanurrii au fost sistate lucrrrile de definitivare a Strategiei ..
on aceastr lucrare se prevede trasarea direcuiilor yi etapelor strategice de armonizare a
condiuiilor de dezvoltare yi gestiune a ramurii cu principiile yi directivele europene. Unul din
capitolele Strategiei . cuprinde cerinue yi condiuii de prevenire a inundauiilor.
Pentru definitivarea lucrrrilor sunt necesare alocarea de mijloace financiare sn sumr de 1700
mii lei.

Documentul analitic yi de calcul principal, conform crruia se adoptr principalele soluuii tehnice
privind digurile de protecuie, este curba suprafevei libere a cursului r}ului pentru diferite
nivele de asigurare cu apr.
Ultima datr curbele suprafeuei libere pentru rxurile Nistru yi Prut au fost calculate sn 1969. on
perioada ce a trecut regimul hidrologic al rxurilor s-a modificat sn mod radical. Acest fapt se
datoreazr, sn primul rxnd, construcuiei nodurilor hidrotehnice - Costeyti-Stxnca pe rxul Prut yi
Novodnestrovsk pe rxul Nistru, precum yi din cauza activitruii agricole intensive navigauiei,
extragerii de substanue utile (a nisipului) etc.
on legrturr cu cele menuionate mai sus, o mrsurr primordialr o constituie calculul noilor curbe
ale suprafeuei libere pentru rxurile Nistru yi Prut. Pentru executarea acestei lucrrri sunt
necesare investigauii topografice trasarea secuiunilor transversale ale albiei yi luncii rxului
peste fiecare 1,5 - 2 km pe cursul rxului. Aceasta reprezintr cea mai costisitoare componentr a
acestei lucrrri.
Costul total al lucrrrilor de investigauii yi de proiect se evalueazr la 2,5 mln. lei pentru rxul
Prut yi 3 mln. lei pentru rxul Nistru. Pentru lucrrrile de investigauii topografice este posibilr
cooptarea specialiytilor romxni.

Pentru regularizarea volumelor apelor de viiturr la lacul de acumulare Costeyti-Stsnca, adicr,
pentru asigurarea posibilitruii ridicrrii nivelurilor maximale de apr sn perioada viiturilor este
necesar, sn regim de urgenur, de executat urmrtoarele lucrzri de reparavie la baraj:
construcuia unei galerii suplimentare de filtrauie pe sectorul carierei vechi,
lichidarea filtrauiei sn galeria existentr cu executarea lucrrrilor de cimentare a fisurilor din
baraj,
dotarea cu un sistem de transmitere a datelor puuurilor piezometrice de observare,
finalizarea complexului de lucrrri cu privire la consolidarea malului drept al lacului de
acumulare.
Costul total al tuturor lucrrrilor pe nodul hidrotehnic Costeyti-Stsnca se estimeazr la 47 mln. lei,
inclusiv: lucrrri de proiectare-explorare 3 mln. lei.

Una din mrsurile imediate de protecuie smpotriva inundauiilor este delimitarea pe teren a
granivelor inundzrii localitzvilor. Aceastr lucrare constituie unul din regulamentele principale,
elaborat yi aprobat de Guvern Schema protecuiei localitruilor smpotriva inundauiilor. Aceasta va
permite de ameliorat considerabil lucrrrile urbanistice sn localitrui, precum yi de exclus
amplasarea caselor de locuit sn zonele cu pericol de viituri. Costul lucrrrilor de proiect constituie
790 mii lei, costul lucrrrilor de construcuie pentru consolidarea graniuelor pe teren 3300 mii
lei.

Dupr viitura catastrofalr din anul 2010 este necesar de sndeplinit lucrrri de restabilire a
sectoarelor distruse ale digurilor yi xndeplinire a mzsurilor de protecvie pe sectoarele
digurilor cu pericol sporit. La ele se referr locurile cu urme de infiltrare a apei, fisuri
transversale yi longitudinale, surparea taluzurilor, descreyteri ale coronamentului digurilor.
Costul lucrrrilor de proiect constituie 2,2 mln. lei, costul lucrrrilor de construcuie 45 mln. lei.

on scopul adoptrrii operative a soluuiilor strategice sn timpul trecerii viiturilor, determinrrii
teritoriilor cu risc de trecere a viiturilor, este necesar de obuinut informauii veridice privind
caracteristicile principale ale cursului de apr. on acest scop are o importanur majorr instituirea
de posturi suplimentare pentru mzsurarea nivelului apei pe r}urile Nistru {i Prut.
Amplasarea acestor posturi poate fi smbinatr cu amplasarea stauiilor principale de irigare. on
perspectivr este posibilr echiparea lor cu aparate pentru mrsurarea calitruii apei, precum yi
altor indicatori necesari. Costul lucrrrilor pentru instituirea yi echiparea posturilor automatizate
suplimentare de mrsurare a nivelului apei se evalueazr la 800 mii lei.

La momentul actual sn domeniul protecuiei smpotriva inundauiilor se impune necesitatea
adoptzrii de noi acte normative {i legislative. La acestea se referr: Legea privind
securitatea construcuiilor hidrotehnice, Repartizarea fxyiilor de teren pentru digurile de
protecuie antiviiturr. Actele legislative menuionate nu necesitr mijloace financiare considerabile,
deoarece unele din ele sunt deja elaborate, iar altele pot fi elaborate de ministerele
corespunzrtoare abilitate.

Dupr viiturile catastrofale din anii 2008 yi 2010 yi sn legrturr cu modificarea condiuiilor, este
necesarr ajustarea regulilor de exploatare a nodurilor hidrotehnice complexe pe r}urile
Nistru {i Prut. La momentul actual aceste documente sunt elaborate yi se coordoneazr cu
autoritruile respective ale Republicii Moldova, Ucrainei yi Romxniei.

7. Mzsuri de urgenvz medie (2 ani)
on scopul adoptrrii operative de soluuii yi controlului ridicrrii nivelului apei se impune necesitatea
crezrii unui sistem permanent funcvionabil de analizz a trecerii viiturilor pe r}urile Nistru
{i Prut. Acestea vor reprezenta sisteme moderne computerizate de geoinformauii, capabile sr
transmitr sn orice timp date de la posturile de mrsurare a nivelului apei.
Pe viitor baza de date a sistemului geoinformauional poate fi extinsr pentru tot bazinul rxului cu
includerea sn ea a datelor tuturor obiectelor de gospodrrire a apelor.
Pentru realizarea acestei sarcini vor fi necesare 3600 mii lei, inclusiv pentru echipamente
1800 mii lei.

Sisteme de avertizare xn cazul apariviei situaviilor catastrofale, proiectele sn baza crrora au
fost elaborate sn anii 1998-99, presupun apariuia situauiilor excepuionale legate de ruperea
nodului hidrotehnic Costeyti-Stxnca, precum yi a barajului lacului de acumulare Dubrsari.
Numai prejudiciul cauzat de trecerea undei viiturii la ruperea cascadei Dnestrovsk poate sr
atingr 18,8 mld. lei. Una din mrsurile de protecuie a localitruilor smpotriva inundauiilor constituie
crearea de sisteme automatizate de avertizare. Un sistem analogic funcuioneazr deja sn
Romxnia pe rxul Prut.
Costul lucrrrilor pentru implementarea sistemelor automatizate de avertizare constituie pentru
lacul de acumulare Dubrsari 13,5 mln. lei, pentru nodul hidrotehnic Costeyti-Stxnca 5,2 mln.
lei.

on baza concepuiei noi privind digurile de protecuie antiviiturr, calculelor noi ale curbelor
suprafeuei libere ale cursului de apr pentru rxurile Nistru yi Prut (a se vedea propunerile din
capitolul 7 Mrsuri de primr urgenur de duratr scurtr) trebuie de elaborat studiile de
fezabilitate ale mzsurilor de protecvie pentru r}urile Nistru {i Prut. Pentru rxul Nistru se
prevede de efectuat dour studii de fezabilitate: primul pentru zona albiei prrrsite a Nistrului,
al doilea pentru poruiunea de rxu de la or. Dubrsari pxnr la s. Palanca.
Pentru rxul Prut de asemenea se prevede de efectuat dour studii de fezabilitate: primul
pentru partea de sud a rxului (raioanele Cantemir yi Cahul) yi al doilea pentru partea de nord yi
centralr a rxului. Aceste studii de fezabilitate vor avea drept obiectiv studierea problemei
formrrii de zone naturale inundabile. on acest scop se prevede de cercetat sectoarele albiei
prrrsite a Nistrului, plaurile Talmaza, lacurile Manta yi Beleu. on baza concluziilor studiilor de
fezabilitate se vor trasa mrsurile tehnice de protecuie a localitruilor smpotriva inundauiilor yi
consolidare a digurilor existente.
Costul lucrrrilor de proiect sn baza datelor studiilor de fezabilitate va constitui 12200 mii lei.

on temeiul recomandrrilor studiilor de fezabilitate menuionate mai sus se impune efectuarea de
lucrrri pentru reabilitarea parametrilor tehnici ai digurilor de protecvie antiviiturz de pe
r}urile Nistru {i Prut p}nz la condivia, care sz asigure funcviile de protecvie necesare.
Lucrrrile menuionate vor fi divizate pe etape aparte pentru a avea posibilitatea snfrptuirii
concomitente a lucrrrilor pe cxteva sectoare.
Costul lucrrrilor de construcuie se evalueazr la 103 mln. lei pentru rxul Nistru yi 85 mln. lei
pentru rxul Prut.

Pentru acoperirea unor posibile prejudicii propunem implementarea sn Republica Moldova a
sistemului de asigurare obligatorie a caselor de locuit {i sociale {i construcviilor,
amplasate xn zonele cu risc de inundavie. Implementarea acestui sistem va permite nu numai
de compensat prejudiciile cauzate de inundauii, dar yi de creat un fond suplimentar, care ar
putea fi folosit pentru reparauiile curente yi consolidarea digurilor de protecuie. Pentru elaborarea
regulamentului sistemului de asigurare trebuie de cooptat specialiyti competenui din cadrul
Ministerului Economiei, de construcuii, managerii companiilor de asigurare.

Menuinerea digurilor de protecuie sn stare normalr de funcuionare constituie una din cele mai
importante sarcini ale serviciilor de exploatare. on acest scop este necesar efectuarea
monitoringului anual al digurilor de protecvie antiviiturz. ondeplinirea acestor lucrrri
presupune reabilitarea activitruii funcuionale a supraveghetorilor cursurilor de apr, dotarea lor cu
transport, aparate moderne de control a densitruii corpului digurilor yi alte aparate.

on conformitate cu Legea privind securitatea construcuiilor hidrotehnice, adoptarea crreia de
crtre Parlament se prevede sn urmrtoarele luni, se prevede instituirea registrului
construcviilor hidrotehnice de protecvie xmpotriva inundaviilor. Lucrarea datr trebuie
efectuatr sn urmrtorii doi ani. Registrului construcuiilor hidrotehnice va deveni bazr pentru
formarea sistemului de geoinformauii pentru sntreaga ramurr de gospodrrire a apelor.
Urmrtorul pas sn realizarea prevederilor Legii privind securitatea construcuiilor hidrotehnice
constituie elaborarea {i implementarea sistemului securitzvii construcviilor hidrotehnice
declarate. Acest document constituie o garanuie a securitruii construcuiei yi se va perfecta
pentru un anumit interval de timp. Pentru aprobarea lui se impune instituirea unei comisii din
reprezentanui competenui din cadrul diferitor ministere yi autoritrui cu funcuii de rrspundere.

8. Mzsuri pe termen lung (3-10 ani)
on temeiul analizei viiturilor care s-au format sn anii 2008 yi 2010, cerinuelor noi ce se impun faur
de digurile de protecuie se planificr de efectuat ajustarea Schemei de protecvie xmpotriva
inundaviilor xn condiviile formzrii de viituri catastrofale. Aceastr lucrare trebuie sr se
bazeze pe lucrrrile, sndeplinite sn perioada snfrptuirii mrsurilor de primr urgenur de duratr
scurtr yi medie yi sr ia sn calcul curbele suprafeuelor libere nou calculate pentru rxurile Nistru yi
Prut.
on temeiul deciziilor Schemei date vor fi determinate noile graniue pentru zonele cu risc de
inundauie sn perioada formrrii debitelor calculate ale viiturilor.

on conformitate cu deciziile adoptate sn Schema de protecuie a localitruilor smpotriva inundauiilor,
aprobatr de crtre Guvernul Republicii Moldova sn anul 2000, etapa urmrtoare a implementrrii
prevederilor schemei o constituie Elaborarea calculelor tehnico-economice (CTE) pentru
bazinele r}urilor mici xn complex cu mzsurile privind realizarea lor. Calculele tehnico-
economice vor contribui la planificarea argumentatr a ordinii de succesiune a sndeplinirii
lucrrrilor de protecuie smpotriva inundauiilor.

on temeiul sistemului analitic de formare a viiturilor pe rxurile Nistru yi Prut, crearea crruia se
prevede de efectuat sn perioada mrsurilor de urgenur medie, se prevede Instituirea sistemului
analitic cu funcvionare permanentz a formzrii viiturilor pe r}urile mici principale ale
republicii. Sistemul se va institui la posturile de mrsurare a nivelului apei, care trebuie
organizate pentru rxurile mici ale republicii. Lucrarea datr va constitui una din etapele de creare
a sistemului geoinformativ al resurselor de apr ale Republicii Moldova.

Viiturile catastrofale care au avut loc sn anii 2008 yi 2010 au scos la ivealr punctele vulnerabile
pe sectoarele de vrrsare sn rxurile Nistru yi Prut ale afluenuilor rxurilor interioare. Digurile de
protecuie ale rxurilor mici constituie bunuri ale organelor puterii locale yi, sn majoritatea cazurilor,
cotele coronamentului sunt mai mici decxt ale digurilor ce aparuin statului. on legrturr cu
aceasta pe sectoarele vrrsrrii lor sn Nistru yi Prut sn perioada viiturilor se formeazr zone
inundate extinse. Pentru lichidarea acestor fenomene trebuie de luat sn calcul remuul rxurilor
principale yi de efectuat lucrrrile necesare pentru reabilitarea digurilor de protecvie de pe
r}urile mici p}nz la cotele de coronament sigure xn locurile de vzrsare a lor xn Nistru {i
Prut.
on baza zonelor cu risc de inundauie, stabilite sn Schema de protecuie a localitruilor smpotriva
inundauiilor, organele puterii locale, direcuiile de arhitecturr raionale trebuie sr efectueze
corectarea planurilor de urbanism xn localitzvile, care se aflz xn zonele cu pericol de
inundavie. Dezvoltarea pe viitor a localitruilor, zonele noi de ridicare a clrdirilor yi alocarea
terenurilor pentru construcuie trebuie sr se bazeze pe aceste planuri.

Luxnd sn considerare practica europeanr sn probleme de inundauii yi uinxnd cont de Directiva
Europeanr privind inundauiile (2007), este necesar de efectuat permutarea celor mai
valoroase xntreprinderi {i construcvii din localitzvile ce se aflz xn zonele cu risc de
inundavie. Acest lucru va permite diminuarea prejudiciilor suferite din cauza inundauiilor.

on vederea soluuionrrii operative a lichidrrii situauiilor catastrofale se propune de creat sn fiecare
raion servicii operative de urgenvz pentru lichidarea situaviilor catastrofale. Aceste servicii
trebuie sr fie dotate cu transport yi utilaje speciale pentru astuparea rupturilor sn diguri, locuri de
depozitare a pietrei, cariere de prmxnt, pompe de mare putere pentru evacuarea apei. Aceasta
va face posibil prevenirea inundrrii extinse a teritoriilor. Cerinuele impuse serviciilor operative
de urgenur pentru lichidarea situauiilor catastrofale, sarcinile yi dotarea lor trebuie sr fie
reglementate printr-un Regulament special privind instituirea acestora.

on vederea diminurrii efectelor inundrrii asupra localitruilor amplasate sn avalul rxului, sn cazul
apariuiei situauiilor catastrofale, trebuie create {i amenajate zone inundabile de scurtz duratz
xn luncile r}urilor Nistru {i Prut. Acumularea de mari cantitrui de apr sn aceste zone va
permite de micyorat considerabil cotele apelor sn avalul cursului rxului yi de prevenit posibilele
inundauii ale localitruilor.
Pentru xndeplinirea planului de lungz duratz de efectuare a reparaviilor capitale ale
construcviilor de protecvie este necesar de sntocmit lista pe ani a obiectelor ce urmeazr a fi
reparate. Acest lucru va permite de soluuionat din timp problemele ce uin de finanuarea lucrrrilor
de proiect yi construcuie.

on componenua lucrrrilor pentru sndeplinirea mrsurilor de lungr duratr se propune de inclus
lucrrrile de corectare a czrvilor tehnice pentru digurile de protecvie antiviiturz ale statului
{i curbelor suprafevei libere pentru r}urile Nistru {i Prut. Aceste lucrrri trebuie executate
peste fiecare 10 ani. Dat fiind existenua posturilor de mrsurare a nivelului apei acest lucru nu va
ridica probleme yi necesita cheltuieli majore, deoarece fiecare post de mrsurare a nivelului apei
anual va efectua lucrrri de precizare a secuiunii transversale a rxului.

Una din problemele de perspectivr constituie dotarea suplimentarz a posturilor de mzsurare
a nivelului apei cu echipamente pentru determinarea calitzvii apei, mzsurzrii debitelor.
Echipamentele electronice moderne contribuie la majorarea permanentr a listei indicatorilor
monitorizaui, mrsuraui de crtre posturile de mrsurare a nivelului apei.
Reabilitarea sistemelor de desecare xn luncile r}urilor Nistru {i Prut constituie una din
sarcinile, care se soluuioneazr sn procesul protecuiei smpotriva inundauiilor. Sistemele de
desecare existente au fost construite mai bine cu 30 de ani sn urmr yi necesitr efectuarea de
lucrrri pentru reabilitarea lor temeinicr. Scrderea oportunr a nivelului apei sn luncile rxurilor va
permite protejarea lor smpotriva inundauiilor yi, totodatr efectuarea lucrrrilor agricole.

CONCLUZII
Obiectivul principal al prezentului memoriu analitic de axat atenuia organelor responsabile de
stat asupra complexului total de probleme sn domeniul gestionrrii resurselor de apr sn bazinele
rsurilor cu scopul evitrrii consecinuelor catastrofale ale revrrsrrilor.

Executarea mrsurilor propuse nu poate fi finalizatr dupr desrvsryirea lucrrrilor de construcuie yi
reparauie.
Lucrrrile din domeniul protecuiei smpotriva inundauiilor trebuie sr fie executate permanent pe
calea efecturrii lucrrrilor de monitoring, modernizrrii edificiilor yi utilajului existente, executrrii
reparauiei curente, implementrrii tehnologilor avansate.
Doar astfel aceasta se poate transforma sntr-un sistem de activitate al organelor de stat de
gestionare ale resurselor de apr ale urrii.


Inginerul {ef a institutului Acvaproiect A. Cala{nic