MINISTERU AGRICULTURII I INDUSTRIE ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRAR DE STAT DIN MOLDOVA FacultateaCadstru i Drept Catedrambunatiri Funciare

i Fizic

Totalizarea practicii didactice la disciplinaHidrologie, Hidrometrie i Regularizarea Scurgerii. Pentru anul Universitar 2013-2014, grupa academica I-Ingineria Mediului (perioada 7-12 aprilie 2014)

Echipa subsemnata: 1.Chiria Marcel 2.Peterean Igor 3. Sagaidac Gheorghe 4.Cul Svetlana 5. Burlacu Victoria

Coordonator: doctor in geografie TeodorDubovca

Chiinau 2014
1

Lacurile Moldovei

n Republica Moldova snt 57 de lacuri naturale cu suprafaa total de 62,2 km, n afar de acestea exist circa 1,6 mii de iazuri i lacuri de acumulare, are au volumul total de circa 1,8 km i suprafaa de aproximativ 160 km. Cele mai multe lacuri naturale se afl n vile rurilor Prut i Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se ntind de-a lungul Prutului, n partea lui de jos Beleu 6,26, Dracele 2,65, Rotunda 2,08, Manta 2,1, Fontan 1,16 . Pe valea rului Nistrului s-au pstrat lacurile Bc 3,72, Crasnoe 1,6 km . a. Nivelul apei n lacuri, n deosebi cel din lunci, depinde de nivelul apelor n ruri, dar i de anotimp. Afluxul apei poate fi observat de dou ori pe an n februarie-aprilie i n iunie-iulie. n foarte multe lacuri pe parcursul verii i toamnei scade nivelul apei sau se usuc aproape n totalitate, majoritatea dintre ele snt puternic mlite, ceea ce e legat de eroziunea solurilor n rezultatul ploilor abundente.

Am vrea s evideniem lacurile din raza localitilor mari ale republicii, n special, oraelor. Toate aceste lacuri, de regul, snt construite i n mare parte snt situate n parcuri, fiind parte component a zonelor de recreere. n capitala rii la Chiinu n anii 50-60 ai secolului al XXlea au fost construite parcuri minunate cu cascade de lacuri pe ruri i rulee. Printre ele pot fi evideniate lacurile din parcurile Grdina Trandafirilor, Grdina Botanic, Valea Morilor. n ultimele decenii majoritatea dintre ele, nu au fost ngrijite, cum ar fi trebuit, au rmas n delsare i practic au lipsit orenii de posibilitatea de a se odihni pe deplin n raza oraelor sau
2

n apropierea lor. i lacurile i parcurile ce le nconjoar deseori snt priveliti jalnice. Nici Chiinul nu este o excepie din parcurile i lacurile ngrijite de cndva s-au pstrat n calitate de zone de odihn numai parcul i dou lacuri din el din Valea Morilor. Toate celelalte lacuri i parcuri din ora, dar i din apropierea lui, inclusiv i n zona de odihn Ghidighici snt n delsare, apa lacului principal al oraului din fostul parc de cultur i odihn a fost evacuat, iar soarta lui ngrijoreaz la fel ca i parcul ce-l nconjoar. O excepie plcut este parcul din orelul Edine, de la nordul rii, care se restabilete destul de intens i repede.

Majoritatea lacurilor de acumulare construite, dar i iazurile de pe teritoriul republicii snt astzi proprieti private i de cele mai dese ori snt folosite n calitate de gospodrii piscicole, care adesea ofer servicii n organizarea odihnei cetenilor republicii. Perspectivele mari pentru dezvoltarea turismului n primul rnd prin preajma lacurilor de la Costeti i Dubsari, unde pe lng resursele hidrologice snt foarte multe locuri istorice i ale naturi, care prezint interes pentru toi. Lacuri naturale in lunca Prutului: La sud avem Beleu (6,2 ) si Manta cele mai mari.

Lacuri naturale in lunca Nistrului : La varsare riul Bic in Nistru (satul Gura Bicului)- lacul Bic (3.7 ) si lacul Tudora (la sud) 2.6 . Tot in sudul Moldovei-partea de nord al lacului natural Cahul ii apartine, iar la sud-est partea de vest a limanului riului Cuciurgan (lac natural). In Republica sau construit in jur la 3500 iazuri si 82 lacuri accumulative. Cele mai mari lacuri acumulative sunt: Stinca -Costesti (riul Prut) , construit 1976 ( S= 92,0 Dubasari (riul Nistru), construit 1954(67,5 ) ) )

Cuciurgan (riul Cosciurgan), construit 1963 (28,0 Ghidighici (riul Bic) , construit 1963 (28,0 Congaz (riul Ialpug) , construit 1961 (4,9 ) )

Din precipitatia atmosferice anual Moldova primeste16 miliarde apa (in jurul la 500mm)a.In atmosfera dea supra Republcii Moldova ,in medie se contin 150 milioane apa in vapori in permanenta.

Lacurile or. Chisinau n zona suburban a municipiului au fost amenajate rezervoarele de ap de la Ghidighici(Oglinda apei Lacului Sirei-Ghidighici msoar 8,03 km (803 ha). Lacul recepioneaz ruri i rulee de pe o suprafa de 835 km, cel mai mare dintre acestea este rul Sirei, care conflueneaz cu lacul n partea sudic a acestuia.Lacul Sirei-Ghidighici se afl n centrul rii, ntr-o vale mare. Localitile pe care le scald sunt: Sirei, Cojuna, Ghidighici,Rocani i Vatra.) i de la Ialoveni (Iaz artificial construit pe moia s. Vsieni Vina, coordinate 4656'30"N 2835'48"E) ca locuri de recreere i agrement. La nceputul anilor '50 n partea de sud-vest a oraului a fost amenajat Lacul Comsomolului (astzi Valea Morilor). n parcurile din cartierele Rcani i Botanica, la Bariera Sculeni (Lacul La izvor) au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

Parcul Valea Morilor Parcul Valea Morilor i lacul din aceast zon au fost construite n anul 1952. El are o forma sinusoidala. Suprafaa ntregii zone este de 102 hectare. Proiectul parcului a fost elaborat de catre colectivul de autori sub conducerea arhitectului R. Curt. Parcul este situat pe un teren de o suprafata cu un relief interesant si neobisnuit. Are 4 intrari. Lacul de o suprafata de 34 hectare reprezinta centrul compozitiei peisajului. In jurul lacului este o alee circulara de o lungime de 2,5 kilometri. Parcul este de profil larg. Aici se afla Teatrul de vara cu 5 mii locuri, cinematograful "De zi", pavilionul de sah si joc de dame, oraselul pentru copii "Andries", plaja, atractiuni. Vegetatia: Aproape o jumatate de teritoriu este acoperit de zone verzi. Speciile predominante: ulmul,frasin, plopi piramidali canadieni, salcie alba, castan, citeva specii de artar, tei, scoruse, pini negri, sofora japoneza.Din tufaris se intilneste:lemnul cinelui, coarne.

Relieful si fauna : relieful parcului este foarte occidentat din cauza izvoarelor subterane care duc la alunecari de teren care este predominat de roci sedimentare de lut, nisip, straturile inferioare din argile.dintre speciile de pesti ce se intilnesc pe riu sunt: carp,caras, biban,belii amur, siuca, pe oglinda lacului se intilnesc rate salbatice.

Din urma celor spuse de persoanele ce supravegheaza lacul, el are un singur izvor de acumulare principal, izvorul Tamara, insa din cauza reliefului occidentat el se ramifica in mai multe scurgeri mai mici. Aceasta fiind principal sursa de acumulare a lacului, insa el se mai acumuleaza si din scurgerile pluviale prin canale special amenajate.

-1Riul Bic Rul Bc ( Cotovea (pn n sec.XVXVI) ) Date geografice Zon de izvorre Emisar Punct de vrsare Temeleui Nistru Gura Bcului

Date hidrologice Bazin de recepie 2150 km Bcul este un ru n partea central a Republicii Moldova, afluent de dreapta al rului Nistru. Pe malul Bcului se afl capitala Republicii Moldova, oraul Chiinu, precum i oraele Clrai, Streni, Bucov i Vatra. Debitul mediu anual de ap al rului este de 1 m/sec iar lungimea de 155 km. Este un ru foarte poluat. n rul Bc au fost identificate 26 de specii de peti: [6] Pltic, Oble Caras argintiu, Zvrlug, Cosa, Crap, tiuc, Ghidrin, Porcuor, Snger, Novac, Fuf, ipar, Ciobna, Mocna, Guvid de balt, Stronghil, Biban, Moac de brdi, Murgoi blat, Osar, Babuc, Roioara, Ac de mare

Lungimea 155 km cursului de ap Debit mediu Debit maxim nregistrat 1 m/s 220 m/s

Date generale Raioane traversate Clrai, Stre ni, municipiul Chiinu, Anen ii Noi Republica Moldova Inov Clrai, Bucov , Streni,Vat ra, Chiinu Lacul SireiGhidighici

Localizare Aflueni de dreapta Principalele localiti traversate Principalele baraje

Este al treilea ca mrime fluviu interior al Republicii Moldova, dup Rut i Koglnik. Curge prin trei raioane ale republicii Clrai, Straeni i Anenii Noi, precum i prin municipiul Chiinu. Pe rul Bc snt situate cteva orae Clrai, Streni, Chiinu, iar n imediata apropiere de ru Anenii Noi.

Izvorul rului se afl pe versantul pdurii de fagi din apropierea satului Temeleui raionul Clrai, gura de vrsare ntre satul Gura Bcului, raionul Anenii Noi i suburbia Benderului Varnia. Cursul superior al rului trece prin zona cu povrniuri a Codrilor, iar dup Streni i pn la gura de vrsare curge, n general, prin zon de cmpie. n rul Bc se vars rurile Bucov (la Bucov) i Inov (n apropiere de satul Floreni, Anenii Noi), ambele fiind aflueni de dreapta. n apropiere de satele Peticeni i Vlcine, raionul Clrai, n rul Bc se mai vars un mic afluent de stnga. Pe cursul superior al rului exist dou baraje mari n preajma satelor Temeleui i Peticeni, iar ntre Streni i Vatra (fostul Ghidighici) se afl lacul de acumulare Ghidighici cu suprafaa de 800 de hectare. Pe cursul lui inferior, lng satele Rocani i Calfa Nou, curge n apropierea a dou mari lacuri artificiale. De la vest la est rul Bc strbate oraul Chiinu, mprind oraul n malul drept i cel stng. Se consider c anume n apropierea rului a aprut prima aezare, care mai trziu a devenit oracapital. Peste rul Bc numai n raza municipiului Chiinu se afl circa douzeci de poduri rutiere, n afar de cele pietonale. Izvorul rului Bc este situat pe o pant abrupt, pe care crete o pdure de fagi, extraordinar de frumoas. Aici se afl zona de protecie a apei, mprejmuit cu un gard de plas din srm. Problema e c anume de aici se alimenteaz cu ap satul Temeleui, situat mai jos. Izvoarele care-l aprovizioneaz, snt ermetic nchise n fntni de beton, le vei vedea pe fotografii. Izvorul Bcului, de asemenea, are un indice simbolic un panou din beton cu un robinet n el. Robinetul funcioneaz, iar deschizndu-l, ne-am convins de acest lucru i chiar am gustat apa foarte gustoas i pur ca cristalul. Totodat, acesta nu e nimic mai mult dect un simbol, cci apa se prelinge chiar prin sol n mai multe locuri i apoi se scurge printr-o vgun ngust, erpuitoare, foarte pitoreasc din desiul pdurii. Ap pe fundul vgunii nu am gsit, ce-i drept, n afar de cteva bulboane. ns, primvara, n perioada revrsrilor, aici ntr-adevr curge un uvoi de ap. Deja la intrarea n sat, rul arat ca un pru nu foarte mare, ca apoi s dm i de o ieztur destul de mare, prima de pe rul Bc. Mai departe rul curge printr-o vale pitoreasc, apropiindu-se de satul Peticeni. Aici, de asemenea, este fcut un baraj mare, pe care-l vei putea vedea pe fotografii.

Calculul suprafetei sectiunii trasversale a riului Bic (Patomologia)

-suprafata sectoarelor intre vertical de masurare( B-latimea albiei(oglinda apei-m) b1,b2-distanta intre vertical de masurare h1,h2-adincimea verticalelor(cm,m)

Cerintele(conditiile) 1. Sectorul sa fie in apropierea unui post hidrometric pentru ca masurarea sa fie legata de nivelul la mira. 2. Malurile cit mai posibil paralele. 3. Relieful albiei fara praguri,gropi,cu lipsa de versanti. 4. Fara eroziuni sectiunea de masurare sau depuneri aluvilae. 5. Verticalele care in continuare vor servi pentru pentru masurarea vitezei apei se recomanda: a) Latimea albiei(oglinzii)-2m-4 verticale,peste 50cm(distanta intre ele) Latimea 10m-5-10 verticale peste 1m(distanta)

Reteaua hidrografica a Republicii Moldova 1. Oglinda apelor constitue mai mult de 1% din suprafata totala a teritoriului. 2. Are putine riuri mari,insa reteaua este deasa alcatuita din riulete permanente si intermitente-in total 3100 cu o lungime totala 16150km.Din care 250 riuri au lungimea de 10 km si mai mult.Dintre cele 8 riuri au lungime mai mare de 100km:Nistru,Prut,Raut,Bic,Botna,Ichel,Cogilnia si Ialpug.

-2Calculul debitului riului Debitul este cantitatea de apa ce curge intr-o unitate de timp prin sectiunea trasversala a riului.Se exprima in m/se ori l/sec. Deci pentru calcularea acestei caracteristici cantitative trebue de cunoscut: a) Suprafat sectiunii trasversale a riului ( b) Viteza apei in aceasta sectiune(m/sec)(V) Se cunosc mai multe metode de masurare a vitezei,insa cele mai practice sunt: a) cu ajutorul flotorilor unde se utilizeaza instrumente simple(corpuri plutitoare in directia cursului apei la suprafata si adincime,plute cu flagulete,prajine hidrometrice) Formula de calcul al acestei metode este: V= (m/sec) (1.2) Unde:V-viteza in m/s L-distanta parcursa de flotori(m)
9

T-timpul de plasare al flotorilor in spatiul L b) Cu jutorul moristei hidrometrice,elemental principal al acestei metode consta in calcularea numarului de rotatii ale paletei pe secunda (n) cu ajutorul formulei: n= unde: (1.3)

M-este numarul de rotatii ale paletei pentru a produce un semnal i-nnumarul semnalelor inregistrate T-timpul in care s-au inregistrat semnalele in secunde.

Cunoscind valorile vitezelor pe verticalele batometrice care s-au folosit la calcularea sectiunii trazversale a riului( ,adica epura vitezelor in punctele 0,2 din adincimea cursului, 0,6 din adincimea cursului, 0,8 etc,putem calcula viteza medie pe verticala diferenta (fig 2). Una din cele mai utilizate metode pentru acest calcul este metoda Cebisev,care este necesara la calcularea debitelor elementare in spatiul verticalelor batometrice determinate. Pentru acest calcul folosim urmatoarea formula: Vmed = Unde: Vmed -este viteza medie(m/sec) (1.4)

V0,2*h.V0,8*h viteza in punctele la 0,2.,0,6.,0,8., din adincimea maxima a cursului apei. (calcule): V1med= V2med= V3med= V4med= Vmed/tot= V1med+ V2med+ V3med+ V4med= =0.53m/s =0.53m/s

Cunoscind suprafetele dintre verticalele batometrice la calcularea suprafetei transversal a riului( fig.1 ) si vitezele medii pe vertical(fig.2) calculam debitul riului cu ajutorul formulei metodei analitice.

Q=
10

Fig2

*Pentru prima si ultima portiune a sectiunii transversal viteza medie se considera egala cu din Vmed1, respectiv din Vmed4.

-4In baza fig.1 si fig.2 alcatuim fig.3.Sectiunea transversal a riului cu calculul vitezei medii pe verticale(curba) si debitului elementar( )(curba).

q1elem=V1*h1=0.4*0.6=0.24 q2elem=V2*h2=0.53*1=0.53 q3elem=V3*h3=0.53*0.8=0.42 q4elem=V4*h4=0.6*0.4=0.24 200m pe cursul riului Bic,mai jos de postul hidrometric.

11

fig3

Vmed- Viteza medie a sectiunii se calculeaza cu ajutorul formulei: Vmed= (1.6)

-5Calculul de apa in lac (Limnologie) W=S*( Unde: =119685 *1.82m=217826.7

S-suprafta h-adincimea medie

In lipsa barciloe de la statia de barci informatia batimetrica a fost propusa de catre professor, fiindca nu am avut posibilitatea de a efecctua calculul batimetric direct. Calculul adincimii lacului folosind izobatele din schema. Analizind schema izobatelor putem diferentia 3 regiuni cu adincimi diferite , astfel 1 regiune avem adincimile 6-5-4m; 2 regiune -43-2m; 3regiune -2-1-0.5m.

h1=0.5m
12

h2= h3 = h4 = h5 = h6 = h7 = h8 = h9 = hmed =

=0.5m =0.75m =1,62m = 1.62m = 2.58m = 3.07m =3.07m =3.07m = =1.82m

Suprafata bazinului: S=158 Aceste caracteristici depind de forma lacurilor: circulare(ca regula-glaciare ,cratere,etc Larga,Pscov) semicirculare(eoliene) subrectangulare alungite ori tectonice formate in prabusiri tectonice(in grabine Baical,Tagangca) dentritica ori tentaculara(in Africa izvorul Muntelui,Kiogo) Belciug(in lunca Vailor) Forma neregulata (regiunii efectate de glaciatia continentala)

Forma inlfluenteza asupra cuvetei lacustrei care dupa cercetarile hidrologului J.Neumana diferentiaza trei categorii de forme lacustre:Conica,Sinusoidala Elipsoida. Fiecare forma are valori diferite a coeficientului in raport dintre adincimea medie si maximal: Conica-0.333 Sinusoidala-0.467 Elipsoida-0.666

13

K=

unde:hmed-adincimea medie(m) Hmax-adincimea maximala

Calculul suprafetei lacului folosind coeficientul de forma a lacului. Lacul are o forma sinusoidala deaceea il calculam dupa coeficientul calculate k = 0.303. S= 395000*0.303=119685 =11.96ha. -7Schema lacului

Perimetrul lacului a fost masurata de catre echipa I, utilizind pasul pietonic si marcajul din 3 in 3 metri a gardului c are desparate malul din oglinda apei. P= 2356 m
14

Apele subterane Apele din litosfera (endogene , exogene) care circula sau stagneaza in pori si fisuri se numesc subterane. Dupa proprietati fizice si chimice se deosebesc de cele superficiale. Trei feluri (categorii)de apa dupa geneza: 1) Din infiltratie (vodoase )- ploaie ,zapada. Ele constituie rezervele principale ale apelor subterane. 2) Magmatice (juvenile). De in condensarea vaporilor la degazificarea magmei.Temperaturi mari la suprafata- ape minerale si apele de infiltratie tot pot sa se mineralizeze , circulind prin roci. 3) Fosile(vetrice, de zacamint) . Legate de zacamintele petroliere, in strate acvifere de presiune .Ele formeaza namolurile in bazine maritime la discompunerea suprafetelor organice. Coeficient de porozitate: sol- 30-50% ; argile -10-50% ; creta -10-40% ;nisipi, petris-18-47%; calcare -2.5-20%; gresii -5-15%; roci eruptive -1.0; cuartite -0.5%.

Izvoarele Izvorul Tamara

n inima oraului Chiinu este un loc minunat unde am place sa cunosc oameni foarte diferite i nc unificate ntr-o, unite unic n dragostea lor pentru natur i un stil de via sntos.

Locul este cu adevrat uimitor, nu o dat am vzut surpriz real a celor care s-au dovedit pentru prima oar aici. n inima capitalei, oamenii de odihn, dup ce turna apa de izvor proaspata.
15

ngrijirea atitudine n acest loc, nu ca tot ceea ce este obinuit cu peisajul urban. Totul este ptruns cu respectul pentru natura si viata, la oameni i la altceva. Toat ziua de dimineaa pn noaptea aici ultima pentru persoanele care fac, de not i mai mult asupra activitilor i care toat ziua aici tafeta n unison cu ele, cu natura i cu oamenii care doresc s respire ntr-un caracter curat curat. Zvon spune c o dat, locul a nceput s cultive un om care a numit n onoarea de iubita sa. Dar astzi este un fel de centru de eco-culturale din Chisinau. Desigur, centrul, nu cele bine-cunoscute pentru protecia mediului, care stau la birou i s vorbeasc cu voce tare despre ecologie, stiluri de via ecologic, ci mai degrab cei care doar iubete cu adevrat viaa i ntruchipeaz dragostea lui pentru ea n viaa lor. Aceast primvar situat la lac Comsomol-ului. De la staia de barca pn n pdure, urca calea, i apoi cere trectori, n cazul n care este izvorul Tamara. A doua zi de practica grupa I am facuto la izvorul Tamara, fiind impartita in 3 grupe cite 5 studenti , pe rind toti am masurat debitul curgerii izvorilui. Izvorul Tamara este un izvor ce curge din deal si se inparte in mai multi afluenti ce acumuleaza lacul Valea Morilor. Linga izvor sunt doua curgeri principale: 1) Debitul scurgerii I , Q2= q1= q2= q3= Q1= = 0.605

2) Debitul scurgerii II, Q1= q1= q2= q3= Q2= = 0.294

In urma calculelor efectuate putem spune ca cursul I are un debit mai mare cu 0.310.
16

Qizv= Q1+Q2= 0.605+0.294 = 0.899 Debitul izvorului Tamara este de 0.899

Concluzii si sugestii personale: In urma practicii didactice am efectuat analiza obectului de studiu al Valea Morilor si riului Bic . Pentru aceasta grupa I, a fost impartita in 3 grupe cite 5 persoane, care a fost coordonata de catre profesor la locul efectuarii practicii. In prima zi am facut cunostinta cu lacul si parcul din jurul lui,am calculat perimetrul lacului utilizind pasul pietonic marcind teritoriul la fiecare 200m. In urmatoarea zi am mers spre sursa de alimentare a lacului care este izvorul Tamara si am calculat debitul acestuia. Din cauza reliefului accidentat izvorul se imparte in mai multi afluenti, noi am calculat debitul a doi afluenti principali, Q1 si respective Q2, care au un debit total de 0.899 , insa lacul are si alte surse de alimentare pluviala care vine din directiile parcului si din oras si se aduna in timpul ploilor abundente, si a topirii zapezii, alimentinduse din mai multe surse el se revarsa doar intr-o directie spre rezervatia naturala Dentrariu.

17

In a 3-a zi am mers la riul bic,cel deal 2- loc de cercetare ,aici grupa noastra a cercetat riul bic pe cursul inferior la 100 metri de la postul hidrometric. Am masurat adincimea riului care constitue h=0.2m-0.6m-0.8m, si viteza medie fiind 0.2h, 0.6h,0.8h. In ultimele doua zile am facut lucru cameral atit la riul Biccit si la lacul Valea Morilor, astfel la riu cunoscind adincimea si viteza apei am putut calcula debitul riului (Q=

) si respective (Vmed =

).

Calculind debitul si viteza medie am construit pe sectiunea transversal a riului curbele vitezelor medii si a debitului elimentar. Debitul riului creste considerabil in timpul viiturilor de primavara si toamna, sectorul riului ce traverseaza capitala atinge un debit maxim in timpul ploilor abundente, apa esind din albia riului inundind strazile adiacente(str. Albisoara). Pentru a evita acest lucru este necesar de curatit albia riului de mil si stufaris.

Pentru lac am calculat suprafata acestuia folosind foaia milimetrica si scara schemei lacului(s=39.5ha), insa din cauza suprafetei sinusoidale a lacului am aflat coeficientul acesteia (K=0.3) si am raportato la suprafata lacului, utilizind liniile izobatelor am calculate adincimea
18

medie a lacului (hmed=1.82m). Avind suprafata si adincimea lacului am putut volumul de apa a acestuia (W=S*( =119685 *1.82m=217826.7 ). Fiind la fata locului in ambele locuri am observant ca situatia ecologica atit a lacului cit si a riului este catastrofala din cauza poluarii intensive antropice.

Credem c puini dintre chiinuieni se uit sub podurile, care se afl deasupra rului Bc i mai rar se uit ce se afl dup arbutii, care cresc pe malurile rului Bc. Este un spaiu plin cu gunoaie, fiind, respectiv, o privelite deloc atrgtoare. Arbutii de pe maluri snt practic complet acoperii cu pungi de plastic, malurile propriu-zise nu snt ngrijite, snt la fel de puternic poluate i pline de gunoaie. Dac e s ne clarificm, atunci doar pe suprafee foarte mici ale Bcului n ora malurile snt amenajate, nctuate n beton sau piatr. De aceea, citind n enciclopedie enunul: Chiinul este situat pe rul Bc", te simi ruinat i confuz. Este greu de gsit, probabil, un al doilea asemenea ora, situat pe ru, care s priveasc cu atta indiferen spre ru i care s-l fi poluat ntr-un asemenea hal. Dar astea snt de-abia floricele, dm de rodul" acestei poluri barbare abia la ieirea Bciocului" (cci anume astfel l numesc locuitorii capitalei ori din exces de dragoste, ori de ruine) din capital, mai ales, dup vecintatea cu sistemul de canalizare de la marginea oraului, n apropierea podului din strada Munceti. Apropiindu-ne de staia Revaca, care se afl la 2-3 km de Chiinu, am ieit din nou pe malul Bcului i am simit izul neplcut, iar privind apa rului, am rmas ocai. Aceea nu mai era ap, ci o substan neclar de culoarea noroiului, plumburie, care lsa pe pietre i iarb mocirl. Este pur i simplu imposibil s te afli mult timp pe malul rului, ntr-att de izbitor i neplcut este mirosul dens care vine dinspre apa rului. Un mic rezumat la cele spuse mai sus. Ne-am plimbat de-a lungul mai multe strazi din apropierea bicului. Trebuie s mrturisim, c dei pe mai multe ruri i praie din ara noastr nu e nici pe departe totul n regul, ns toate snt vii i bune pentru a fi utilizate n scopuri att gospodreti, ct i pentru agrement. Bcul n aceast ordine de idei este o excepie trist i strigtoare la cer, iar principala cauz a
19

problemelor acestuia, n opinia noastr, este faptul c curge pe teritoriul mai multor orae, i, n special, prin capitala Republicii Moldova Chiinu. Din cauza aceasta echipei noastre i-a fost greu de a efectua masurarile pe riu, de aceea este necesar amoliorarea riului la maxim, pentru a evita impactul negativ asupra mediului si populatiei. Un loc mai putin poluat este Valea Morilor, care a fost recent amenajat si unde practica noastra a decurs cu mai mult intuziasm si placere, atmosfera de aici ne-a lasat placut surprinsi de starea si locurile acestuia pitoresti,aerul curat si linistea partunzatoare. Vorbind despre calitatea apei, putem afirma in sensul acesta ca lacul are o stare favorabila datorita curatirii generale a lui cu evacuarea completa a apei timp de 2 ani, cu curatirea fundului si presurarea cu nisip a acestuia si ingramadirea apei in lac a durat 2,5 ani, asemenea operatiuni au avut loc in anii 1988 si 2005. Insa necatind la acest fapt lacul este poluat si in continuare de catre vizitatori si apele ce spala deseurile capital si patrund in el. Starea lacului este dezembrata de acest factor, fapt ce ar trebui sa-i ingrjoreze pe administratia parcului,prin luarea masurilor eficiente de ameliorare a situatiei neplacute create.

Ca masuri de protective este necesar educarea populatiei si introducerea unor amenzi majore usturatoare pentru ca populatia sa inteleaga ca trebue de pastrat locurile natural pentru urmasii nostril. Lucrarea practica in cauza ne-a oferit ocazia de a implimenta cunostintile teoretice in practica, am dezvoltat spiritul si munca in echipa , am dat dovada de curaj, seriozitate si inteligenta. Am aflat lucruri noi despre locurile care ni se pareau ca stiam totul. Am efectuat lucrarea cu multa placere, pentru aceasta ii multumim coordonatorului.

20