1.

Capitolul I
Introducere in Hidrologie si Hidrometrie

Hidrologia (din greac "studiul apei") este ramura geografiei fizice care se
ocup de studiul proprietilor generale ale apelor de la suprafaa scoarei terestre,
ale micrii i distribuiei apei pe pmnt, n timp i spaiu, cu proprietile
biologice, fizice i chimice i interaciune apei cu mediul nconjurtor, inclusiv
lumea vie, legile generale care dirijeaz procesele
din hidrosfer, atmosfer, litosfer i biosfer, precum i prognoza evoluiei
elementelor hidrologice, n vederea folosirii raionale a acestora n economie.

Hidrologia studiaz i procesele ce guverneaz fluctuaiile

resurselor de ap ale uscatului i se ocup de diferitele faze ale ciclului
hidrologic, are ca obiect circuitul apei i resursele de ap.
O ramur a hidrologiei este hidrometria.
Hidrometria este o ramur a hidrologiei care se ocup cu
determinarea cantitativ a debitului unui curs de ap subteran sau a apei
dintr-o conduct, n vederea realizrii proiectelor de construcie
hidrometric i a planului de gospodrire a apelor.

Reprezentarea grafic a variaiei nivelurilor sau debitului unui curs

de ap n funcie de timp se numete hidrograf. Acest grafic de
frecven, ca i cel de durat a nivelurilor, se realizeaz pe baza datelor
msurate i se folosete pentru o caracterizare mai corect a evoluiei
regimului de curgere al apelor.
Locul unde se fac, n mod regulat, pe un curs de ap, msurtori
ale nivelului i debitului apei se numete staie hidrometric.[2] O
asemenea staie este echipat n general cu aparate nregistratoare.
La o staie hidrometric se efectueaz ridicrile asupra unuia sau
mai multora dintre urmtoarele elemente ale
apelor rurilor, lacurilor ilacurilor de acumulare:

nivelul apei,
debitul,
transportul i depunerea de aluviuni,
temperatura i alte proprieti fizice ale apei,
caracteristici ale nveliului de ghea,
proprieti chimice ale apei.

Staiile hidrometrice automate furnizeaz n sistem online date

despre nivelurile rurilor, temperatura apei i a aerului, precum i
cantitatea de precipitaii nregistrat n 24 de ore. Aceste date odat
furnizate sunt folosite de ctre specialitii de la Biroul de Hidrologie,
Hidrogeologie i Prognoze Bazinale la elaborarea studiilor hidrologice
annuale, a prognozelor hidrologice, precum i pentru alertarea
autoritilor locale i naionale n cazul producerii viiturilor.

1. Asezarea geografica a bazinului.

Rul Ciuhur

Rul Ciuhur este un afluent de stnga al

rului Prut. n cursul de mijloc valea rului se

Date geografice

deosebete printr-o asimetrie de stnga. n aval de

s. Chiurt i pn la Lacul Costeti-Stnca valea se
ngusteaz, ntretind clacare rifogene. n cursul
inferior albia formeaz meandre, cu defilee adnci
i nguste.

Riul incepe dintr-un izvorul de la periferia de

vest a or. Ocnita, de la terasamentul caii ferate.
Debuseaza in lacul de acumulare costesti
stinca(r.Prut), de la malul sting in amonte de
s.Varatic.

Zon de izvorre

Ocnia, Ocnia

Emisar

Prut

Punct de vrsare

Costeti, Rcani

Date hidrologice
Bazin de recepie

724 km

Lungimea cursului
de ap

90 km

Date generale

Bazinul este situate pe podisul Moldovei de

Nord .bazinul de receptie are o intindere de la
nord la Sud mai ingust in partea superioara.
Scurgerea riului este foarte regularizata. In bazin
actualmente sunt construite: un lac mare de
acumulare Ciupcini, avind o suprafata de 82ha si
un volum de 1.27 mil
, 109 acumulari cu apa
cu o suprafata de 879ha si un vol total de
17.3
.

Raioane traversate

Ocnia, Edine,Rcani

Localizare

Republica Moldova

Principalele
Ruseni, Cupcini,Stolniceni
localiti traversate
modific

2. Caracteristica fizico-geografica:
Un interes sporit pentru turiti reprezint valea rului Ciuhur de la gura acestuia (lacul de
acumulare Costeti) i pn la or. Cupcini pe o ntindere de 50 km, n aria cruia snt situate mai
multe monumente geologice unicale. Cele mai impresionantee snt defileele i stncile de lng
comunele Ciurt, Stolniceni, Pociumbeni, Vratec, Duruitoarea, Costeti (bazinul rului Ciuhur),
Gordineti, Buzdugeni, Brnzeni (valea rului Racov), Trinca, Feteti, Burlneti (valea rului
Draghite, afluent al rului Racov). Defileul de lng Buzdugeni (100 ha) este cel mai adnc din
republic. Snt impresionante recifele de la Gordineti, Brnzeni, Proscureni i Buteti, stncile
recifale de la Corjeui, Caracuenii Vechi (Atolul Mare i Atolul Mic), Tecani (iglu),
schiba de la Costeti, grotele de la Brnzeni i Sofrncani (cu urme de locuire a omului primitiv),
Duruitoarea Veche, rpa de la Volodeni, meandrul de la Pererta. Dintre aceste monumente un rol
deosebit l ocup complexul geologic i palenotologic dintre satele Caracuenii Vechi i Corjeui,
de-a lungul rului Lopatnic, care include 6 defilee (pantele abrupte ale celui mai nalt dintre ele
ating 96 de metri), dou peteri (dintre care se evideniaz petera Ciuntu), do grote,
monumente paleontologice i arheologice (o mare aezare tripolian), situate pe o suprafa de
452 ha luate sub protecie.

Fii gata ntotdeauna s nfruni neprevzutul, pornind n urmtoarea cltorie pe drumurile

Moldovei. Aceast regul trebuie urmat ntocmai i practic nu cunoate excepii. Adesea aceste
lucruri neprevzute au un caracter plcut. Aa ni s-a ntmplat i de data aceasta, cnd am pornit
spre nordul republicii, n raionul Rcani, partea din preajma Prutului, pentru a merge de-a
lungul rului Ciuhur ca s admirm frumuseile ascunse ale naturii de aici.
Prin urmare, conform traseului ne ndreptam spre satul Vratic, situat n apropierea gurii rului
Ciuhur, locul unde apele lacului de acumulare Costeti strng rul, formnd braul pitoresc al
acestui bazin acvatic, care se ntinde pe albia fostului ru. Cltoria noastr a nceput, ns, cu
mult nainte de Vratic atunci cnd, n timpul uneia dintre opriri ne-am pomenit pe marginea
unui cmp de floarea-soarelui i am vzut n deprtare un sat nu foarte mare i cupolele tipice ale
recifelor de toltre. Astfel am schimbat traseul planificat i am intrat n satul Drua mic i
pitoresc, care se ntinde printre irurile de recife de pe malul rului Ciuhur. Vom recunoate
sincer, c nici nu am bnuit de existena acestui sat i mai cu seam de configuraiile geografice,
descoperite de ctre noi prin prile locului.
Ruleul Ciuhur, ca i majoritatea rurilor din nordul Republicii Moldova, are un curs foarte
sinuos i capricios, schimbndu-i direcia n modul cel mai imprevizibil. Acest lucru este legat
att de diferenele mici de nlime, ct i de multitudinea de obstacole, n form de recife
pietrificate de corali, pe care ruleul le ntlete n drumul su. Ca rezultat, n milioane de ani
rul a fcut n aceste recife numeroase treceri, formnd defileuri pitoreti.

Mai departe traseul nostru a trecut n cea mai mare parte pe crestele acestor recife pn la satul
Horodite, iar apoi i pn la s. Vratic. La sfritul cltoriei noastre am mers de-a lungul
malului drept al lacului de acumulare pn la satul Duruitoarea Nou.
Dar cele mai impresionante s-au dovedit a fi anume configuraiile geografice de lng satul
Drua. Nivelul apei rului Ciuhur a sczut considerabil n acest an din cauza secetei, dar i
nivelul lacului de acumulare Costeti s-a diminuat cu nu mai puin de 3 metri. ns ceea ce
nconjoar rul i lacul de acumulare a pstrat din pitorescul su i chiar ntr-o oarecare msur
i slbticia. Vegetaia de pe pantele toltrelor a devenit mai pal, totul n jur s-a colorat n culori
de ocru i doar pe alocuri s-au pstrat pete de verdea, n special pe cmpiile semnate cu
floarea-soarelui, porumb i alte culturi.
Ne-a ntristat ru cariera din apropierea satului Drua i extraciile neautorizate din toltrele de
lng sat. Dei aici, ce-i drept, nu se ard toltrele pentru obinerea varului ca la Trinca sau Feteti,
ci se dobndesc unele dintre cele mai frumoase pietre pentru construcii, cu o gam foarte variat
de nuane, ns aceste extracii distrug i sluesc, fr mil masivele de stnci.
Chiar deasupra unui defileu mic, dar foarte frumos n apropiere de satul Vratic la fel se
ntinde cariera, care treptat va distruge i acest peisaj impresionant. Urme ale activitii
distructive a omului, am vzut i n preajma satului Horodite, la marginea cruia se ntinde un
ir de toltre cu o form neobinuit, n una dintre pantele creia se afl o peter imens,
probabil datnd din neolitic. La jumtatea distanei dintre Horodite i Vratic, rul Ciuhur
practic nceteaz s fie ru i devine bra al lacului de acumulare.

O impresie absolut uimitoare las stncile de toltre aflate deasupra braului r. Ciuhur al lacului
de acumulare, ndeosebi vizavi de satul Duruitoarea Nou. Una dintre stnci amintete o broasc
estoas uria din piatr.
Acest masiv de toltre se sfrete n preajma satului Duruitoarea Veche, lng Costeti,
unde un pria nu foarte mare a format o vale foarte pitoreasc i unde este situat una dintre
peterile strvechi din neolitic de pe teritoriul Republicii Moldova. Dar despre aceasta am
menionat deja ntr-una din publicaiile noastre.
n ncheiere trebuie s v spunem, c acas ne-am ntors plini de impresii, dei foarte
obosii. i n plus am nimerit sub o ploaie torenial, care literalmente inunda oseaua i aveam
impresia, c navigm pe marea furtunoas.
Iar acum v lsm singuri n faa naturii surprinztoare a acestor locuri i v propunem s vedei
un album foto nu foarte mare. Sperm sa ne rentlnim ct mai curnd.

3. Regimul Hidrologic

Observatiile asupra regimului regimului hidrologic se efectuiaza la postul hidrometric din

anul 1954 si pina in present. Materialele observatiilor sunt publicate in compartimentele
respective ale editiilor CSA.

Valoarea medie multianuala a scurgerii apei este de 1,35

(25.2mil.
). Valorile scurgerii
anuale oscileaza in limite mari: de la 0.43
(13.6 mil.
) pina la 3.27
(103 mil
),
coeficientul de variatie fiind 0.46. Densitatea retelei hidrografice alcatuieste 0.0.12km/
perioada etajului cu albia curata, debitul minim de 30 zile are urmatoarele valori:medie-0.65
, maxima-1.65
, minima-0.25
.
Debitul maxim al apelor mari de primavara s-a observant in anul 1969-82.7
.scurgerea totala a apelor mari de primavara alcatuieste 20% din cea anuala.

/s

Debitul mediu multiannual al aluviunilor in suspensie echivaleaza echivaleaza cu

0.86kg/s.debitul maxim constituie 1.6kg/s, minim-0.064kg/s.
Turbiditatea medie a apei este de 400
. Valorile medii anuale ale turbiditatii variaza intre
100-870
. Turbiditatea maxima instantanee de 59000
a fost inregistrata in 1987

Relieful:
Vegetatie abundenta de stuf si rogoz, patul albiei este neted, milos si nisipos. Malurile
sunt abrupte cu inaltime de 0.3-1.3m, acoperite cu iarba, izolat se intilnesc arbusti si pilcuri de
arbori.
Constituiti din argile nisipoase, brazdati de ravene si vilcele, cu inaltimea de 30-100m
uneori 185m, in buna parte valorificati (terenuri arabile), in cursul s-au pastrat cringuri. La 3km
in amonte si la 3.2 km in aval, pe versantul drept, au loc alunecari de teren. Uneori la talpa
versantilor ies la suprafata apele freatice sub forma de izvoare.
Relieful bazinului este deluros,cu multe ravene si vilcele,cumpenele de apa dintre vilcele
sunt relative netede. Cotele absolute ale cumpenei de apa dintre vilcele variaza in limitele a 150200m, panta medie constitue90%0,panta medie-1.8%0,coeficientul de meandrare-1,20.In cursul
inferior al riului se observa un relief mai linistit de stepa
Cea mai mare parte este acoperita cu vegetatie de pajiste, uscata, pe alocuri se observa
terenuri umede, acoperite de stuf. Este intersectata de nenumarate brate cu lungimea de150300m si consta din argile nisipoase.
Suprafata este plana, puternic dezmembrata de vilcele si ravene. La temelia bazinului se
afla roci cretacice si tertiale(calcare, marna si nisipuri) acoperite de argile nisipoase si luturi de
virsta cuaternara, pe care s-au format cernoziomuri.
Suprafata bazinului este predominat valorificata (terenuri arabile), in partea superioara se
intilnesc paduri mature de foioare (stejar, frasin, artar, etc.), care ocupa aproximativ 1.6% din
suprafata totala. Lacurile si mlastinile ocupa mai putin de 0.1% din suprafata totala. Regiunea
riului este acoperita de paduri seminaturale de salcim.
Bazinul riului Ciuhur este, caracterizata prin prezenta solurilor cernozomice tipice slab
humifiere si carbonifice. Dea lungul riului, pe ambele maluri se intilnesc soluri aluviale si
deluviale tipice, stratificate, hidrice, vertrice si turbice. In bazin se mai intilnesc si soluri
levigabile. Lunca riului este constituita din argile nisipoase.

Faun
Ciuhurul pe cursul su formeaz multe lacuri de albie unde se practic piscicultura. De aceea
ihtiofauna acestui ru este puternic influenat de speciile de cultur (snger, crap, novac, cosa).
Cele mai rspndite specii sunt: alul, boara, carasulargintiu, murgoiul blat, porcuorul se
ntlnete la adncime.

Ciuhurul pe cursul su formeaz multe lacuri de albie unde se practic piscicultura. De aceea ihtiofauna
acestui ru este puternic influenat de speciile de cultur (snger, crap, novac, cosa). Abundena
relativ a alului ( 3,95%) este semnificativ datorit ptrunderii sale din cresctorii (Tab.2). Din cauza
regularizrii intensive se observ i o eutrofizare a lui mai activ n comparaie cu alte ruri din nordul
rii (vegetaia acvatic abundent, colmatare pronunat). Boara, carasul argintiu i murgoiul
blatsnt specii eudominante (indicatori a proceselor active de eutrofizare). Porcuorii se ntlnete n
albie, la adncime. A fost semnalat o abunden nalt a carasului argintiucu ritm lent de cretere (deasemenea ptruns din cresctorii).

4.

Hidrometria bazinului

Calcularea elementelor morfometrice

Lungimea riului Ciuhur:

Pentru a calcula lungimea riului am folosit scara bazinului care constituie 1:350000 si am
exprimato in metri, adica 1cm=2500m apoi am masurat lungimea riului pe harta si am raportato la scara hartii:

25cm*3500 =87.5km
In urma efectuarii calculelor dupa rezultatele din alte surse am observant ca lungimea riului a
scazut, motive fiind probabil secetele ce au fost pe teritoriul R. Moldova.

Suprafata bazinului:
La calcularea suprafetei bazinului am folosit foaia milimetrica pe care am reprezentat harta
bazinului,am calculat suprafata unei patratele milimetrice de 1cmx1cm,astfel am obtinut
conform scarii 12.25, aceasta fiind suprafata unei patratele pe hirtie milimetrica. Apoi am
numarat numarul de patratele pe harta milimetricasi le-am inmultit la suprafata unei patratele:

58

*12.25 =710.5

In urma efectuarii calculelor am observant o marire a bazinului, motiv fiind topirea zapezilor,
ploile abindente care au adul la largirea bazinului.

Lungimea bazinului:
Pentru a afla lungimea bazinului am luat extremitatile de nord si de sud a bazinului si am
masurat cu rigla distanta intre ele, dupa care le-am raportat la scara:

26cm*3500=91000m=91km

Latimea medie a bazinului:

Latimea medie se calculeaza prin urmatoarea formula:
B= =

=7.80 km

unde F-suprafata bazinului,

L-lungimea bazinului.

 Coeficientul de dezvoltare:
La calcularea acestei caracteristici am folosit formula:
S=

S=

= 0.013

unde: l- lungimea bazinului

F-suprafata bazinului

Coeficientul de asimetrie:
Este coeficientul de dezvoltare a cumpenei apelor.Pentru a afla coeficientul de asimetrie am
calculat malul drept si sting(Fdr-Fst) a riului Cciuhur, folosind foaia milimetrica.

Fd=25

*12.25= 306.25

Fs= F-fd= 710.5-306,25=404.25

Dup ace am aflat malul drept si malul sting aflam coeficientul de asimetrie:
a=

=0.276

unde: fs= malul sting a riului;

fd-malul drept a riului;
F-suprafata bazinului

Densitatea retelei hiddrografice

Densitatea retelei hidrografice se calculeaza din formula:
D= =

=0.12

unde: L=lungimea bazinului

F=suprafata bazinului

D=

Coeficientul de sinozitate:
Am calculat acesc coeficient pentru a afla lungimea corecta a riului unde: Ks>1

Ks=
Ks=

=1.1>1

unde: L= lungimea riului

Ba= lungimea bazinului

Coeficientul de sinozitate trebue sa fie mai mare ca 1, in urma calculelor efectuate rezultatul
obtinut este mai mare ca 1, ceea ce demonstreaza ca calculele sunt effectuate carect.

Coeficientul de ramificare:
Calculam acest coeficient pentrua afla cit de ramificat este riul. Pentru a calcula coeficientul
de ramificare am calculat lungimea fiecarui afluent din bazin.

Kd =
L1=1cm
L2= 0.95cm
L3=0.5cm
L4=0.5cm
L5=0.25 cm
L6=0.6cm
L7=0.7 cm
L8= 1.2 cm
L9=2.7cm
L10=1cm
L11=0.7cm
L12=0.85cm
L13=2.8cm
L14=0.5cm
L15=1.9cm

16.47cm*3500=57.654km

Kd=

=0.63

Unde: L1,2,3,10- lungimea afluentilor riului.

L-lungimea bazinului

Altitudinea medie:
Pentru a calcula altitudinea medie avem nevoie de altitudinea riului la izvor si la gura de
varsare, apoi apoi calculam inaltimea medie, pe linga inaltime mai avem nevoie de suprafata
bazinului pina la jumate:

Hm=

unde: h1-atitudinea izvorului

h2-altitudinea gurii de varsare a riului
f1-suprafata de la izvor pina la jumatatea bazinului
f2-suprafata de la jumatatea bazinului pin la gura de varsare.

h1= 250m

h2= 100m;

hmed=

f2= 22cm*12.25=269.5
f1= F-f2= 710.5-269.5=441

Hmed=

Altitudineamedie in urma efectuarii calculelor este de 193.10 ceea ce este foarte normal
pentru riul Ciuhur.

Regimul de scurgere:
In urma analizei hartii Norma scurgerii climatice am observant ca regimul de scurgere este
foarte variat.

De la izvorul riului scurgerile sunt de 60mm, treptat coborind spre mijlocul riului scurgerea
ajunge spre 40mm, linga gura de varsare riul atinge cifra de 35mm.
Cauaza acestei scaderi bruste cantitatea de precipitatii ce cad pe teritoriul riului dar si
distanta lui cu fiecare km riul isi perde din viteza sa. Precipitatiile ce cad pe riul cainari sint de
550mm iar la gura de varsare 450mm, aceasta la fel ar fi un mic factor c ear influenta regimul de
scurgere.

Concluzie referitoare la hidrometria bazinului:

Efectuind calculele am aflat lucruri noi in domeniul hidrografic si morfometric, am facut

cunostinta cu cu in riu nou, calculindui bazinul, lungimea, altitudinea cunoscindui vegetatia,
solul, am aflat cum se calculeaza bazinul unui riu precum si suprafata lui.
Folosind diferite harti am caracterizat proprietatile fizico-geografice a bazinului Ciuhur,
precum si solul, vegetatia, informatia hidro-meteo. Am aflat ca riul cainari ca si alte riuri are o
valoare importanta pentru satele care se afla in cursul riului.
Utilizind formulele de la cursul de prelegeri am aflat lungimea riului, coeficientul de
sinuozitate, coeficientul de ramificare,latimea medie a bazinului densitatea retelei hidrografice, si
suprafata bazinului, in urma efectuarii tuturor calculelor am vazut ca riul intra in parametrii
propusi.
Bazinul riului este situate in podisul Moldoveide Nord, relieful bazinului este foarte
linistit coeficientul de alunecari este de 10-15
cu ravenarea de sub 5
ceea ce este un
factor foarte favorabil omului si vietii sale.
Analiznd harta scurgerii climatice am contatat faptul c n regiunea izvorului scurgerea
constituie 60mm, treptat ea scade la 45mm n mijlocul bazinului i 25mm constituie la gura de
vrsare, pentru un calcul mai exact am aflat media scurgerii:
60 55 50 45 40 35
M sc
47.5mm . Scurgerea variaz din cauza climei si a
6
precipitatiilor la izvor sunt de 550mm iar la gura de varsate de 450mm.
Scurgerea mai variaz din cauza anotimpurilor, astefel, scurgerea maximal se
nregistreaz toamna i primvara n urma precipitaiilor i topirii zpezii. Pe timp de var,
scurgerea scade din cauza precipaiilor sczute provocate de temperaturi nalte ce provoac
evaporaia intens a apei, lucru caracteristic zonei Moldovei de nord.
Dei nu este mare dup suprafa i lungime, rul Ciuhur reprezint un element important
pentru zona bazinului Raut. Pentru toate localitaile amplasate n preajma bazinului Ciuhurului i
pentru lumea animal i vegetal ce se ntlnesc n cadrul spaiului su, deoarece relieful
bazinului este linitit de es, fapt ce determin un factor favorabil omului. De aceea este necesar
de pstrat, reglat i de contribuit la nbunirea calitii bazinului Ciuhur spre binele nostru i al
mediului. Ca masuri de protectie este necesara reglarea si protectia acestui bazin deoarece in
regiunea Ciuhurului sunt cele mai curate izvoare cu cea mai buna apa din punct de vedere
mineralogic.