ECOSISTEMUL ACVATIC TROTUS

CUPRINS

ARGUMENT.4
I.

CARACTERIZARE GEOGRAFICA.5

II.

POLUAREA RAULUI TROTUS7

III.

ORASE STRABATUTE DE RAUL TROTUS.10

IV.

POTENTIALUL TURISTIC AL VAII TROTUSULUI..13

CONCLUZII.20
BIBLIOGRAFIE...21
ANEXE...22

ARGUMENT

n zilele noastre, din ce n ce mai multi oameni percep o serie de fenomene care arat c ceva
deosebit se ntmpl cu clima, resursele de ap i mediul nconjurtor. Apar modificri sesizabile cu
caracter local i chiar regional i acestea sunt de natur diferit. Iat de ce comunitatea tiintific este din
ce n ce mai mult interesat n mai buna cunoatere i predictia acestor fenomene cu care se confrunt
umanitatea. Pn n prezent, numeroase studii i cercetri arat c tendinta general a resurselor de ap,
att din punctul de vedere cantitativ, ct i calitativ, nu este deloc optimist. Evaluarea ct mai corect a
resurselor de ap de pe un anumit teritoriu i a distributiei sale n timp i spatiu prezint o mare
important pentru activitatea de gospodrire a apelor. O strategie de gospodrire a resurselor de ap nu
este posibil fr o cunoatere ct mai exact a acestora. Din acest motiv, s-a ales ca studiu de caz bazinul
hidrografic al rului Trotu, care, dei s-a aflat n atentia a numeroi oameni de tiint (istorici, geologi,
geografi) nu a constituit pn n prezent subiectul unui studiu hidrologic complex.Bazinul hidrografic al
rului Trotu nsumeaz o suprafat de 4456 Km2 , ceea ce reprezint 9,9% din suprafata bazinului
hidrografic Siret, n care se integreaz i circa 1,87% din suprafata Trii.
Dintotdeauna, cea mai mare parte a activitilor umane, economice, sociale i culturale, este
condiionat de existena i posibilitatea utilizrii resurselor de ap, care reprezint partea cea mai intim
legat de materia vie i constituie vectorul principal al schimbrilor cu mediul extern. Apa modeleaz
cadrul geografic i condiiile de via i reprezint, mpreun cu solul i atmosfera, factorul determinant n
asigurarea vieii i dezvoltrii. Situaia actual i experiena trecut configureaz o repartiie inegal a
resurselor de ap, n spaiu i n timp, ceea ce implic realizarea, cu mari eforturi i cheltuieli, a unor
sisteme hidrotehnice complexe pentru satisfacerea condiiilor de dezvoltare a societii. Resurs vital,
apa superficial i subteran trebuie s fac obiectul unei gestiuni globale, cantitativ i calitativ, ca o
component a amenajrii teritoriului n perspectiv pe termen lung, ce caracterizeaz dezvoltarea
durabil. n aceti termeni trebuie asigurat o eficien corespunztoare pentru fiecare folosire a resurselor
de ap i, totodat, un echilibru consistent ntre diversele cerine i utilizr ale apei. Pentru aceasta e
necesar concilierea unui mare numr de factori interesai, publici i privai, cu interese sectoriale
deosebite i diverse, adesea contradictorii, dar totdeauna, interdependente.

I.

CARACTERIZARE GEOGRAFICA

POZITIA GEOGRAFICA A BAZINULUI HIDROGRAFIC TROTUS

Bazinul hidrografic al raului Trotu (anexa 1) este situat in partea de Sud-Est a Carpailor
Orientali, n apropierea curburii acestora, ocupnd culmile sale exterioare, mpreun cu subcarpaii
Tazlului. Poziia geografic a bazinului hidrografic Trotu prezint o importan deosebit, pentru c de
aceasta depinde evoluia general a majoritii fenomenelor i zonalitatea acestora. Rul Trotu cu o
suprafaa a bazinului de recepie de 4456 kmp i o altitudine medie de 708 m., situat n partea centralestic a Carpailor Orientali n apropierea curburii acestora, este ca marime al patrulea afluent al Siretului,
ceea ce implic o mare varietate a tuturor factorilor genetici Aceasta poziie il plaseaz n plin zon
temperata Variaia temperaturii aerului din bazinul hidrografic Trotu se nscrie n contextul condiiilor de
climat alpin pe culmile cele mai inalte, foehnizare pe versani, adpostire sau inversiuni termice n
depresiuni i vi.
2

RETEAUA HIDROGRAFICA

Reeaua hidrografic a bazinului hidrografic Trotu cuprinde 119 cursuri de ap codificate i 234
de aflueni necodificai din care 31 sunt direci. Cei mai importani aflueni ai Trotuului sunt: ulta, Uz,
Slnic, Cain, Oituz, Tazlu. Aceast reea hidrografic este relativ dens (0,6-0,7 km/kmp), cu deosebire
n depresiunea Tazlu-Cain i n aval de Borzeti unde sunt prezente i fenomene de secare, att datorit
lipsei precipitaiilor (nuane climatice de silvostepa ), ct i din cauza infiltraiilor n patul albiilor. Pantele
rurilor se datoreaz neomogenitii rocilor sau tectonicii.
Structura petrografica a permis largirea de bazine si modelarea unor adevarate campulunguri,
pantele variind de la 6.1 m/km in defileul de la Targul Ocna si pana la 7.2 m/km pe valea Uzului,
respectiv 7.4 m/km pe valea Oituzului in sectiunea Lupchianului unde traverseaza gresia de Tarcau.
Bazinul hidrografic Trotu reprezinta arealul de pe care acest rau impreuna cu toti afluentii sai se
alimenteaza din surse pluviale, nivale si subterane.La varsarea in Siret, debutul mediu al raului Trotus este
de 37.0 mc/m. Activitatea de monitorizare hidrometrica este asigurata de cele 21 de statii hidrometrice,
din care 4 sunt automate iar 10 au program de aluviuni.
3

GEOLOGIA

Geologia zonei, prezint importan prin structura i alctuirea litologic a teritoriului, care
condiioneaza altitudinea i masivitatea reliefului precum si posibilitatile de infiltatie si coeficientul de
scurgere.
Principalele zone geologice desfurate de la Vest la Est sunt :
a) Zona cristalino-mezozoic de la extremitatea de N-V a bazinului, la obria subbazinelor
ulta,Ciobnu, Uz i este alctuit din isturi cristaline dure, practic impermeabile.
b) Zona fliului ocup cea mai mare parte a unitii muntoase din bazin. Structura este puternic
cutata in pnze de ariaj care se ncalec succesiv de la V-E, iar in litologie predomina gresiile i marnele,
deasemeni puin permeabile. Local cuvertura de alterare cu grosimi mai mari, poate absorbi cantiti mari
de apa infiltrate.
c) Zona de molas. Rocile mai moi din alctuire (marne, argile, nisipuri i mai rar gresii i
conglomerate) au favorizat o fragmentare accentuat a reliefului i o erodare a acestuia. n afara Culmii
Pietricica, de la E, subcarpaii sunt reprezentai printr-o depresiune extins, cu relief domol i lunci largi
unde infiltraiile sunt mai mari. Coeficienii de scurgere se pstreaz totui ridicai din cauza lipsei
vegetaiei forestiere.

PRINCIPALELE FORME DE RELIEF

Principalele forme de relief aparin unitilor montane i subcarpatice i numai o mic suprafa
din sectorul de confluen cu Siretul se suprapune peste Cmpia Siretului inferior. Se pot totui delimita
trei forme de refief, respectiv:
Unitatea montan cuprinde culmi i masive muntoase situate de o parte i de alta a rului Trotu,
ncepind cu obria acestuia i pn la Trgu Ocna-Oneti. Rul Trotu i afluenii si dreneaz prile
sudice ale munilor Ciucului, Tarcului i Gomanului, prtile de est ale munilor Nemirei, Oituzului i
Cainului, munii Berzuni.
Subcarpaii sunt reprezentai prin subcarpaii Tazlului i se situeaz la est de Carpai pn la
Siret. Depresiunea Tazlu Cain, lung de 78 km i larg de 25 km, este reprezentat prin dealuri joase,
terase i lunci largi i Culmea Pietricica care o nchide la est.
Valea Trotuului prin dimensiunile sale poate fi considerat o unitate deosebit de relief. Este o
vale specific versantului de est a Carpatilor Orientali care taie piezi i succesiv mai multe aliniamente
de culmi aparinnd zonei fliului.
5

APELE SUBTERANE

Resursele de ape subterane din bazinul Trotu sunt relativ limitate datorit slabei dezvoltri a
aluvionarului i prezentei miocenului salifer care ocup o arie destul de extins i influenteaz negativ
calitatea apei. Apele subterane freatice prezint valori ale modulului de exploatare cuprinse ntre 0,01
l/s/Km2 i 3 l/s/km2 . Resursa de ap subteran freatic (conform studiilor realizate de INMH, 1995) a
fost estimat la 1337 l/s, iar cea de adncime la 580,8 l/s. O actualizare recent a resurselor de ape
subterane elaborat n cadrul Laboratorului de Hidrogeologie a I.N.H.G.A. (n anul 2008), se bazeaz pe
delimitarea corpurilor de ape subterane freatice n conformitate cu principiile Directivei Cadru a Apei
2000/60/EEC (DCA) i a Directivei Apelor Subterane 2006/118/CE (DAS). Conform acestor Directive,
resursa este diminuat fat de abordarea initial estimndu-se pentru bazinul Trotu o resurs de ap
subteran de 949,9 l/s.
6

LACURILE

Lacurile detin n prezent o pondere redus pentru resursa de ap din bazinul hidrografic Trotu.
Mai importante sunt lacurile antropice, n timp ce lacurile naturale sunt nesemnificative. Din categoria
lacurilor antropice se remarc lacul de acumulare Poiana Uzului (anexa 2) situat pe rul Uz. Acumularea
Poiana Uzului a fost pus n functiune n anul 1972, are o suprafat de 334 ha, o lungime de 500 m,
adncimea maxim de 64,7 m, nltimea de 80 m i un volum de ap de 90 mil. m3 . Folosinta principal
a lacului este de alimentare cu ap a oraelor Oneti, Comneti, Trgu Ocna, Drmneti, Bacu, iar
folosinta secundar este producerea de energie electric.

II.

POLUAREA RAULUI TROTUS

CALITATEA APELOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC TROTUS

n ceea ce privete calitatea organismelor fluviatile, aceasta este variabil de la un sector la altul
i este influentat att de factorii naturali, ct i de cei antropici. Rul Trotu, n sectorul superior,
corespunde categoriei I-a de calitate la toate grupele de 6 indicatori, iar pe msur ce colecteaz apele
uzate de la diferite societti comerciale i apele menajere insuficient epurate, apa rului se degradeaz i
se ncadreaz n categoria a II-a de calitate la majoritatea grupelor de indicatori. Aproape de vrsarea n
Siret (n sectiunea aval Adjud), apa rului se ncadreaz n categoria a III-a de calitate la grupa ionilor
generali. Afluentii din sectorul superior ai Trotuului (Asu, Ciobnu), precum i rul Uz cu afuentii si
(Plop, Izvorul Alb, Groza), se ncadreaz n categoria I de calitate la toate grupele de indicatori.
Rul Urmeni este cel mai poluat ru din cadrul bazinului. Aceast situatie se datoreaz apelor
uzate menajere receptate de ctre acesta, de la un cartier de blocuri din municipiul Moineti care nu este
racordat la reteaua de canalizare. n anul 2007, apa rului Urmeni a fost ncadrat n categoria a IV-a de
calitate pentru grupa regimul oxigenului i a nutrientilor, n categoria a III-a pentru grupa ionilor
generali i n grupa a II-a din punct de vedere a micropoluantilor organici i anorganici. Valorile medii
globale ale consumului biochimic de oxigen (CBO5), ale amoniului (NH4+ ) i a unor micropoluanti
oganici au depit pe acest ru limitele clasei a V-a de calitate.
Rul Slnic prezint n sectiunea captare Slnic o calitate bun a apei, iar n sectiunea amplasat
aval de oraul Slnic Moldova apa rului prezint un grad mai ridicat de cloruri, sodiu i reziduu filtrabil,
motiv pentru care a fost ncadrat n clasa a III-a de calitate la grupa ionilor generali i n clasa a II-a de
calitate din punct de vedere a grupei metalelor.
Rul Oituz prezint ape putin poluate, dar cu un grad ridicat de salinitate. Rul Cain se
ncadreaz n clasa a II-a de calitate la aprope toate grupele. Rul Tazlul Srat, ca urmare a trecerii prin
zone cu roci solubile (zcminte de sare), prezint concentratii mari de sodiu i cloruri, fiind ncadrat n
clasa a III-a de calitate la grupa ionilor generali.
Rul Tazlu, n sectiunea Helegiu, corespunde clasei I-a de calitate, ca urmare a indicatorilor ce
fac parte din grupa nutrientilor i metalelor, n categoria a II-a pentru grupa oxigenului, iar n a III-a clas
de calitate au fost ncadrati parametrii ce fac parte din grupa ionilor generali i grupa micropoluantilor
organici i anorganici.
n ceea ce privete calitatea apei Lacului Poiana Uzului aceasta s-a ncadrat n clasa I-a de calitate
la toate grupele de indicatori. Valorile pH-ului au imprimat apei un caracter neutru slab alcalin. Biomasa
fitoplanctonic a ncadrat apa lacului n categoria mezotrof. n perioada analizat, calitatea apelor
subterane a corespuns, n general, din punct de vedere al potabilittii. Totui, au fost nregistrate
impurificri ale pnzei freatice n zona platformelor industriale. Poluarea freaticului este, cel mai adesea,
un fenomen aproape ireversibil i are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterne la 7 alimentarea
cu ap potabil.
Depoluarea surselor de ap din pnza freatic este extrem de anevoioas, dac nu chiar
imposibil. Caracteristicile hidrologice ale cursurilor de ap influenteaz utilizarea lor n diferite scopuri
i domenii de activitate. Rurile din bazinul hidrografic Trotu reprezint principala resurs de ap, iar
aceasta este utilizat n diverse domenii. Principala utilizare a apei provenit din ruri este de alimentare a
populatiei (consumului casnic) i a industriei, iar ntr-o proportie mai mic pentru irigatii, pescuit i
turism. Deoarece apa rurilor este vulnerabil la sursele de poluare (n special, colectarea apelor uzate
menajere i industriale din localitti), n bazinul hidrografic al rului Trotu au fost delimitate patru zone
de protectie aferente captrilor de ap de suprafat. Acestea sunt amplasate pe rurile Ciobnu, Cain,
Uz i Tazlul Srat.

Un rol important n alimentarea cu ap a populatiei, n producerea de energie electric i n

industrie l detine i apa Lacului Poiana Uzului. Apele subterane din bazinul hidrografic al rului Trotu
sunt utilizate ntr-o proportie destul de redus att n alimentarea cu ap a populatiei, ct i n industrie
sau agricultur. Principalii utilizatori de ap subteran sunt din diferite domenii, cel mai important, din
punct de vedere al consumului fiind populatia cu peste 15 l/s consumul mediu anual, urmat de
zootehnie (0,7 l/s) i de industrie, cu doar 0,3 l/s. n bazinul hidrografic al rului Trotu o important
deosebit prezint apele minerale, att pentru locuitorii zonei ct i pentru turiti. nsemnate rezerve de
ap mineral se gsesc la Slnic Moldova, Trgu Ocna i Moineti.
2

POLUAREA ACCIDENTALA

Raul Trotus continua sa fie poluat

Dupa ce luni intregi apele menajere din Tg Ocna au fost deversate direct in raul Trotus, fara sa fie
tratate, acum epurarea apelor se face doar partial.
Si asta pentru ca in urma inundatiilor care au avut loc anul trecut, statia de epurare a orasului
Targu Ocna a fost scoasa din functiune, apele fecaloid menajere din colectorul final al circuitelor de
canalizare oraseneasca fiind dirijate direct in rau.
Practic statia a fost colmatata in intregime, volumul de aluviuni ce trebuia indepartat fiind de
circa 30.000 de metri cubi. intre timp statia de epurare a fost partial decolmatata, insa colectorul final nu
mai poate fi utilizat.
Dupa indelungi discutii, autoritatile locale impreuna cu specialistii de la Directia Apelor Siret au
reusit sa gaseasca o masura provizorie pentru ca apele sa treaca prin treapta mecanica. Pentru ca apele sa
ajunga in treptele statiei de epurare, acestea trebuiau conduse printr-o conducta.
Dat fiind faptul ca achizitionarea unei noi statii de epurare costa enorm de mult, am adoptat o
masura provizorie pentru ca apele sa nu mai fie deversate direct in Trotus. S-a instalat o conducta care
ocoleste practic colectorul final, si care directioneaza apele in treptele statiei de apurare.
Pana cand vor fi aprobate fonduri pentru modernizarea statiei de epurare, apele uzate ale orasului
Targu Ocna vor fi partial epurate.
Georgiana Draghinda, purtator de cuvant la Directia Apelor Siret a afirmat ca prin restabilirea
treptei mecanice, apele uzate orasenesti sunt colectate in statie si sunt epurate intr-un procent satisfacator.
Poluarea cu aluviuni a raului Trotus a fost diminuata, insa aceasta este o masura de provizorat care va
trebui rezolvata in timp. Pana atunci insa, raul Trotus continua sa fie poluat.
Poluatorul Plateste RAFO Onesti sanctionata pentru poluarea raului Trotus
In data de 27 iulie 2010 a fost semnalata o poluare cu produs petrolier pe raul Trotus.
Reprezentantii Administatiei Bazinale de Apa (ABA) Siret, impreuna cu Sistemul de Gospodarire a
Apelor Bacau, Garda de Mediu Bacau si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Judetului Bacau s-au
deplasat in zona, constatand faptul ca statia de epurare mecano-chimica din incinta rafinariei apartinand
SC RAFO SA Onesti (anexa 3) a fost inundata in urma precipitatiilor abundente.
La verificarile efectuate in seara zilei de 27.07.2010, din cauza intunericului, a turbulentei si
debitului mare al raului Trotus, nu s-a putut constata impactul asupra cursului de apa. Reprezentantii ABA
Siret au prelevat probe din raul Trotus. Nu s-a inregistrat mortalitate piscicola.
La verificarea efectuata a doua zi in jurul orei 6, s-a constatat ca pe malul drept, pe o lungime
de 3 kilometri aval de gura de deversare a canalului de avarie, pe o latime cuprinsa intre 5 si 20 metri,
7

vegetatia existenta si solul prezentau urme vizibile de produs petrolier, ramase in urma scaderii nivelului
raului Trotus.
Masurile imediate dispuse in vederea stoparii scurgerii de produs petrolier in rau au constat in
montarea de pompe, amenajarea de baraje de retinere a produsului petrolier pe malul Trotusului, folosirea
de produs absorbant tip spill-sorb pe sol si in apa, colectarea manuala cu lopeti a produsului ramas pe mal
si curatarea vegetatiei infestate.
Concluzia finala a verificarilor a fost ca SC RAFO SA Onesti nu a luat masurile operative
pentru evitarea poluarii raului Trotus, motiv pentru care Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau a aplicat
agentului economic o amenda in valoare de 40.000 lei, conform articolului 87, punct 27 din Legea Apelor
107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
Produsele petroliere afecteaza solul
In Onesti, prezenta platformei petrochimice Borzesti face ca riscul poluarii aerului sa fie
foarte ridicat.Nici in ce priveste poluarea apelor de suprafata lucrurile nu sunt mai bune. In raul Siret
sunt deversate apele uzate cu specific menajer de la RAGC Bacau, Letea Bacau sau Sofert Bacau, dar
si dejectiile de porci ale fermei Agricola International.
In zona Onesti, raul Trotus poate fi poluat din deversarile de la Carom Onesti, RAFO Onesti,
Chimcomplex Onesti si Apa Canal.
O alta sursa ce ar putea fi considerata zona critica, dar care se intinde pe o arie mai mare de
raspandire, o constituie activitatea de extractie si transport produse petroliere, activitate care este
desfasurata de catre Petrom SA, sucursala Moinesti, a precizat Ana Maria Turbatu, consilier superior
in cadrul Agentiei Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) Bacau.
Lista potentialelor riscuri nu se opreste insa aici si, de departe, cele mai mari probleme se
inregistreaza la capitolul poluarii apelor subterane. Raportul realizat de specialistii ARPM Bacau
arata ca principalele surse care conduc la aparitia unor zone critice sunt RAFO Onesti, Chimcomplex
Onesti, Carom Onesti, Sofert si Petrom Onesti.
In plus, la acest capitol trebuie luate in calcul dejectiile de animale de la complexele de
crestere a animalelor, care din cauza lipsei amenajarilor pot conduce la afectarea surselor de
alimentare cu apa a gospodariilor individuale din mediul rural, mai spune consilierul Ana Maria
Turbatu.
Specialistii in domeniu au cazut de acord ca planul regional de actiune in domeniul mediului
trebuie sa cuprinda toate punctele critice in ce priveste poluarea mediului. Toate investitiile care se
fac pentru rezolvarea problemelor de mediu trebuie cuprinse in planul regional de actiune pentru
mediu. Toate obiectivele de mediu care trebuie rezolvate trebuie sa fie transparente, pentru ca ulterior
finantarea postaderare se va face pe baza necesitatilor din planul regional, a precizat Iulian Movila,
directorul ARPM Bacau.

III.

ORASE STRABATUTE DE RAUL TROTUS

1. COMANESTI (anexa 4)

Comneti (n maghiar Komnfalva) este un ora din judeul Bacu, Moldova, Romnia. Are o
populaie de 19.568 locuitori. n afara localitii urbane de re edin , ora ul mai cuprinde i
localitile Podei i Vermeti.
Geografie
Oraul este amplasat pe ambele maluri ale rului Trotu, n Depresiunea Comneti din Carpaii
Orientali, ntre Munii Gomanu, Munii Berzuni, Munii Nemira i Munii Ciucului. Este strbtut de
oseaua naional DN12A, care leag Onetiulde Miercurea-Ciuc. La Comneti, din acest drum se
ramific oseaua naional DN2G, care duce la Moineti i Bacu.[4] Prin ora trece i calea ferat Adjud
ComnetiSiculeni, pe care este deservit de staia Comneti.
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Comneti se ridic la 19.568
de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 23.679 de locuitori.
Istorie
Zona oraului Comneti a fost locuit nc din perioada neolitic. Rmie din aceast perioad
au fost gsite n satul aparintor Vermeti. Numele oraului vine de la antroponimul Coman, cu sufixul eti. Acest tip de derivare indic faptul c locul era ocina (mo tenirea) urma ilor unui Coman. Rela ia cu
neamul cumanilor este improbabil, cumanii ocupnd alte regiuni ale rii. Prima atestare documentar a
oraului Comneti este din anul 1409, n perioada domniei lui Alexandru cel Bun. n urma unor cercetri
arhivistice, cel mai vechi document referitor la localitatea Comne ti ar fi o scrisoare din 23 iunie 1606, a
cpitanului Ioan Matire ctre cpitanul Ion Pettky, n care se precizeaz c traseul dinspre Dunre spre
Transilvania este cel mai sigur prin Comneti. Localitatea a fost o zon de prim destina ie a refugia ilor
sau emigranilor din Transilvania ca urmare a persecu iilor stpnirii austro-ungare. Cile pe care le
urmau refugiaii nu erau cele obinuite de comunicaie, ci veneau peste plaiuri i locuri dosite, care astzi
sunt vestite pentru practicarea turismului montan.
n anul 1864 prin Legea Administraiei Locale s-a nfiinat Comuna Comne ti format din 7
ctune cu 3486 locuitori. Conform Dicionarului geografic din anul 1895 n Comne ti func ionau 5
biserici ortodoxe, 1 biseric catolic, 2 coli mixte, o fabric de cherestea cu aburi, mai multe fierstraie
de ap, 4 izvoare cu ap mineral, crbuni i ozocherit.
ncepnd cu sfritul secolului XVIII, oraul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care i-au
meninut prezena n zon pn la jumtatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din fa a muzeului i gara
sunt cteva din mrturiile lsate n urm de familia Ghica.
Construirea cii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legtura dintre Moldova i
Transilvania, a condus la o cretere semnificativ a economiei, prin deschiderea exploatrii industriale a
resurselor lemnoase din munii nvecinai (peste 15 gatere nainte de 1900), dar i a minelor Galion, Asu,
Lloaia.
La sfritul secolului al XIX-lea, Comne ti era o comun rural n plasa Muntelui a judeului
Bacu i era format din satele Comneti, Lunca-Asu, Asu, Podina, upanu, Leloaia i Gura
Ciobnuului, avnd n total 3486 de locuitori ce triau n 915 case. n comun func ionau dou coli
mixte cu 51 de elevi (dintre care 7 fete) una deschis la Comneti n 1866 i una deschis n 1890 la
Asu i cinci biserici (la Comneti, upanu, Leloaia, Asu i Lunca Asu), iar principalii proprietari
de pmnt erau D. Ghica i G. Ghica, pri de moii fiind de inute i de principele Al. tirbei, N. Ghica,
Eug. Ghica i G. eptilici. Anuarul Socec din 1925 o consemneaz drept re edin a pl ii Comne ti,
avnd 3920 de locuitori n satele Comneti, Lloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele i upanu, dup ce
9

satele Asu i Lunca-Asu s-au separat pentru a forma comuna Asu.[7] n 1931, comunei Comneti i sau alipit i satele Gloduri, Leorda, ipoteni i Verme ti ale fostei comune Vse ti, desfiin at.
n 1950, comuna a trecut la raionul Moineti din regiunea Bacu, iar n 1952 a fost declarat ora
raional n cadrul acestui raion. n 1968, oraul Comne ti a revenit la judeul Bacu, renfiinat; tot atunci
s-au desfiinat i satele Gloduri (comasat cu Verme ti), Podina (comasat cu Podei), Lloaia, Leorda,
Lunca, upan, ipoteni i Zvoi (comasate cu Comne ti), n vreme ce satul Sub Lloaia din comuna
Asu a fost transferat oraului Comneti, apoi desfiinat i comasat cu localitatea Comne ti. [
2. ONESTI (anexa 4)
Oneti (maghiar: nfalva sau Onyest)
este
un municipiu de
rangul
2
din judeul
Bacu, Moldova, Romnia. Larecensmntul populaiei din 2011 avea o populaie de 39.172 de locuitori,
ntr-o scdere mare fa de recensmntul anterior, cnd, cu 51.416 locuitori era al 45-lea ora din ar
dup numrul de locuitori (clasndu-se ntre oraele Slobozia iAlexandria).
Istorie
Numele su se trage de la Selitea lui Oan la Trotu . Satul Oneti a fost atestat documentar
pe 14 decembrie1458. Aezarea de pe Trotu apare, aadar, consemnat ntr-un act de danie emis la 14
decembrie 1458 de cancelaria voievodului tefan cel Mare i Sfnt din Suceava. Documentul se afl
expus la Muzeul de Istorie al municipiului One ti alturi de obiecte i arme datnd din acea vreme,
descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. n dulcele grai moldovenesc, tefan cel Mare i Sfnt
poroncea cancelarului s scrie urmtoarele rnduri: Malurile, inutu Bacu , Cu mila lui dumnezeu, noi
tefan Voievod, domn arei Moldaviei. Facem ntiinare cu aceast carte domniei mele, tuturor cine o va
vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind nainte noastr i nainte boerilor no tri, mari i mici, Maru ca,
fata lui Andrie Slujscul, giupneasa lui Negril, de a sa buna voie iau dat satele i moara, parte a ei, ci
iau mprit, nainte noastr i nainte boierilor notri, cu fraii sei i cu surorile sale i au dat mnstirei
Bistriii, unde este hramul Adormirea preasfintei nsctoarii de dumnezeu; numele satelor: giumtate de
Slujeti, unde au fost curtea tatlui ei, i giumtate de moar i din tot venitul, giumtate, i la Maluri
amndou coturi Onetii i Labetii, i fntna Horgi, unde au fost mnstirea ttnesau ca s fie
sfintei mnstiri Bistriii cu tot venitul, Iar hotarul numitelor sate s le fie pe unde din vechi sau stpnit.
Pre care este credina a domniei mele, noi tefan Voievod i credin a mitropolitului nostru Teoctist, i
credina tuturor boerilor notri, mari i mici.
Oraul modern a luat natere pe vatra vechiului sat n 1952, atunci cnd, prin decizia Consiliului
de Minitri, a fost dispus construirea Grupului Industrial Borze ti i a ora ului muncitoresc aferent
Oneti.[3] Ca urmare a acestei decizii, s-au nfiinat primele colonii i a nceput construc ia primelor
blocuri.
ntre 1952-1960 se construiesc cartierele Cain i Tineretului. n 1956 comuna Oneti primete
statutul de ora. Din martie1965 oraul se numete Gheorghe Gheorghiu-Dej (dup liderul comunist
al Romniei), iar din 1990, dup revoluia anticomunist, revine la vechea denumire (prin lege adoptat
n 1996).
n vara anului 2005, dup 2 sptmni de ploi puternice, rurile Trotu i Cain au ie it din matc,
inundnd oraul i blocnd canalizarea. Astfel, nivelul apei a atins i 40 cm n unele zone din One ti, iar
mai multe construcii au fost luate de ap (magazii, poduri pietonale etc.). Aproape acela i scenariu s-a
ntmplat n 2010, fr pagube ns.
10

 Geografie
Onetiul este situat n Depresiunea Tazlu-Cain, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos
punct al oraului este la 180 m pe valea Trotuului. Cel mai nalt este la 240 m pe dealul Cuciur.
Poziia geografic este 46 13'N (latitudine) i 26 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de
municipiul reedin Bacu.
Oraul Oneti este poziionat n zona de confluen a rurilor Oituz, Tazlu i Cain cu
rul Trotu.
Clima este temperat-continental, temperaturile fiind cuprinse ntre -25 grade Celsius, pe
timpul iernii, i +35 grade Celsius, pe timpul verii. Vegetaia este specific zonei temperat-continentale:
conifere, foioase, plante urctoare dar i plante rare care se afl n rezerva ia "Perchiu", arie natural
protejat inclus n situl de importan comunitar - Dealul Perchiu.
3. ADJUD (anexa 4)
Adjud (n trecut, Adjudu Nou) este un municipiu din judeul Vrancea, Moldova, Romnia. Are o
populaie de 16.045 de locuitori (2011), aflat la nord de punctul n care se ntlnesc rurile Siret i Trotu.
n afara localitii principale, municipiul cuprinde i localitatea component Burcioaia i satele Adjudu
Vechi i icani.
Geografie
Adjudul se afl n nordul judeului, la vrsarea Trotuului n Siret. Terenul pe care se afl oraul
Adjud este, n general, plan, fiind mrginit de colinele subcarpatice cu nl imi pn la 400 m. Altitudinea
general medie a municipiului este de circa 100 m fa de nivelul mrii. Terenul este favorabil culturilor
agricole, corespunde condiiilor de construit i are pnza de ap potabil sub 10 m adncime.
Din cercetrile geologice rezult c subsolul municipiului prezint straturi de pietri uri i nisipuri
levantine i cuaternare, formnd, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere nsemnate alimentate
de rurile Trotu, Siret i de precipitaiile atmosferice directe.
Climatul temperat corespunde aezrii sale i se caracterizeaz prin vnturi predominante
din nord cu alternan n sezonul cald dinspre sud i sud-est, cu temperatur medie anual de 8-10 C,
media precipitaiilor fiind de 500 mm/m ntr-un an.
Cunoscut din vechime pentru aezarea sa la intersec ia dintre provinciile
romneti Moldova, ara Romneasc i Transilvania, este i astzi un important nod feroviar i rutier.
Suprafaa municipiului era n anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupat de cldiri i curi - 105 ha.
Oraul este traversat de oseaua naional DN2, care leag Focaniul de Bacu. La Adjud, acest
drum se intersecteaz cu oseaua naional DN11A, care duce spre nord-vest la Oneti i spre est
la Brlad.

IV.

POTENTIALUL TURISTIC AL VAII TROTUSULUI

1. REZERVATIA NATURALA NEMIRA (anexa 5)

Constituire
11

Rezervatia Naturala Nemira s-a constituit ca arie naturala protejata prin H.G.2151/2004 incadrata
prin OUD nr.57/2007 in categoria IV IUCN-rezervatie naturala cu caracter floristic si forestier. Sit
NATURA 2000.
Geologie
Din punct de vedere geologic, este situata la intrepatrunderea panzelor de Tarcau si Vrancea cu
maxima dezvoltare in zona gresiei de Kliwa. Prezenta gresiei de Kliwa in contactul cu Subcarpatii face ca
local sa se dezvolte podzoluri humicoferiiluviale la altitudini absolute si de 800m. Aceasta litologie ofera
masivitatea sectoarelor de culme si o declivitate ridicata a versantilor. Evolutia geomorfologica se
realizeaza in special prin eroziunea de suprafata.
Rezervatia prezinta importanta pentru peisajul oferit de culmile Nemirei si Sandrului.
Rezervatia Naturala Nemira, din punct de vedere geomorfologic este situata in zona flisului
extern al Carpatilor Orientali si reprezinta o insumare a unor suprafete a ariilor naturale protejate intre
raurile OITUZ SI UZ, cuprinzand mai multi proprietari.

Relief
Rezervaia Natural Nemira se ntinde pe 3.491,20 ha, la o altitudine ntre 400 i 1.639 de metri,
cuprinznd Depresiunea Drmnetilor, extremitatea sudic a Carpailor Moldovei i partea estic a
Munilor Nemirei, cu vrfurile Farcu Mic, Nemira Mare, Nemira, iganca, andru Mare. Datorit
diferenei mari de altitudine, cuprinde o vegetaie variat, cuprinznd etajul montan de molid, pduri de
conifere, montan de amestecturi i premontan de fgete. Speciile de plante, mamifere, psri, reptile,
amfibieni i nevertebrate fac din rezervaie un loc interesant. Aici putem gsi minunatele Floare de Col i
Floarea Reginei, specii ocrotite prin lege, particulariti ale rezervaiei Nemira. i ciupercile au o gam
divers de reprezentare.
Fauna este divers, aici locuind ursul brun, lupul, cerbul, cprioara, vulpea, jderul de copac etc.
Dintre speciile psrilor, poi ntlni raa slbatic, mierla, cocoul de munte, orecarul, corbul, buha,
huhurezul mic sau piigoiul moat. Nici reptilele nu sunt de neglijat: oprlele de munte, viperele i
salamandrele de munte.
Potrivit Conveniei de la Berna, n cadrul Rezervaiei Naturale Nemira se afl sub protecie
aproximativ 103 specii de psri, 19 specii de mamifere, 9 specii de reptile, 5 specii de nevertebrate, 12
specii de amfibieni i 4 specii de plante. Aici exist 18 specii endemice de faun i 19 specii endemice de
flor, dintre care crucea voinicului, piciorul-cocoului, spinul.
Aceast diversitate a fost posibil datorit cadrului fizico-geografic specific, Munii Nemira
situndu-se la contactiul pnzelor Tarcu i Vrancea, de aici dezvoltndu-se podzoluri, dar i soluri fertile.
Evoluia geologic, realizat prin eroziunea de suprafa, a dat natere astzi peisajului minunat: culmile
Nemirei i andrului.
Regimul hidrografic este bogat, nu numai datorit izvoarelor, ci i precipitailor nsemnate.
Datorit straturilor de roci dure traversate de pruri s-au format mici cascade.
Suprafaa extins a Rezervaiei Naturale Nemira a fcut posibil diviziunea sa n mai multe
rezervaii, astfel:
Plaiurile i stncriile Nemirei, cu pduri de molid, pajiti subalpine i stnci, situat pe culmea
principal a Munilor Nemirei, se ntinde pe o suprafa de 671 ha;
Arboretul de tisa de la Izvorul Alb, situat pe prul cu acelai nume, are o suprafa de 46,5 ha;

12

Parcul dendrologic Haghiac, cu exemplare vegetale aparte, este pe valea Dofteanei, pe un platou
la 370 de metri altitudine.;
Lacul Baltu, un lac de baraj natural, monument al naturii, a aprut n urma alunecrilor de teren
de pe versantul drept al prului Izvorul Negru. Are o lungime de un kilometru, 5 hectare ca suprafa i o
adncime maxim de 3 metri. l gsim la altitudinea de 530 de metri. Acesta a luat natere n 1883, dup
formarea Lacului Rou, n acelai mod, n 1837
Tinovul Apa Roie, o mlatin de turb cu vegetaie tipic i cu pini. Se situeaz la izvorul
prului Apa Roie, la o altitudine de 1040 de metri i are 20 de hectare.
Rezervaia Nemira are reguli stricte pentru turiti: vizitarea rezervaiei este permis doar pe potecile
special marcate; este interzis accesul cu vehicule motorizate; este interzis s aprinzi focul, acesta se face
n locurile special amenajate; este interzisa abandonarea gunoaielor pe teritoriul rezervaiei; este interzis
tierea i ruperea plantelor, n special a celor ocrotite; este interzis degradarea sau distrugerea marcajelor,
panourilor informative i indicatoarelor.
Hidrologie
Apartine in totalitate bazinului hidrografic al Trotusului, iar pluviozitatea ridicata asigura un
regim de scurgere permanent pentru toti afluientii Trotusului de rang I Si II.
Prezenta straturilor de roci dure traversate de paraie permite local formarea de mici cascade.
Climatologie
Conditiile de clima si relief au favorizat o larga dezvoltare a proceselor de pseudogleizare din
soluri si pe suprafete plane, cu aporturi de apa si de pe versanti se dezvolta frecvent solurile pseudogleice.
Daca temperature medie anuala, in axul Depresiunii Darmanesti este mai mare de 8 grade C, pe
culmea Nemira media multianuala este de 2-4gradeC. Conditiile pluviometrice prezinta o variatie
importanta, de la 600-700mm annual pe terasele Trotusului la 1000-1200mm annual pe Culmea Nemira.
Vanturile de vest, au o influienta mare asupra circulatiei generale.
Pozitia N-S a culmii principale, ca si mentinerea altitudinii acesteia in jurul valorii de 1600m,
determina precipitatii mai abundente pe versantul vestic, fata de cel estic, cu influiente in dezvoltarea
biocenozelor( prezenta tinoavelor doar la vest de culme)..
In anotimpul rece, aceeasi culme reprezinta limita de vest de manifestare a crivatului, datorita
efectului de bariera orografica pe care il are.
Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 22,7 grade C. Media temperaturii in sezonul de
vegetatie ( aprilie-septembrie)este de 14,8grade C. Media precipitatiilor pe anotimpuri este:
"
Primavara 183mm
"
Vara292mm
"
Toamna
163mm
"
Iarna
100mm
"
In sezonul de vegetatie media este de 490mm
Vanturile predominante sunt cele din N,N-V,V,cu o frecventa medie de 65-85% si viteze medii
cuprinse intre 2,3-7,4 m/s. viteza acestora atinge valori mari iarna, cu antrenare de aer rece din zona
anticiclonului Siberian. Vara , toamna si primavera, pe versantii cu orientare E-SE, deplasare maselor de
aer dinspre E si NVgenereaza o nuanta climatic de tip Fohon cu cresteri locale ale temperaturii aerului.
Descrierea mediului biologic
13

Padurea din Rezervatia Naturala Nemira este situate altitudinal intre 400-1639m, cu expozitia
predominant N-E. tipul de padure predominant este caracteristic etajului Montan de molidisuri, Montan
de amestecuri si Premontan de fagete.
In cadru rezervatiei, asociatiile vegetale representative sunt molidisurile cu Vaccinium, Oxalis si
Luzula, bradeto-fagete cu Vaccinium si amestecuri de rasinoase si fag.
Flora din rezervatie, justifica biodiversitatea zonei si cuprinde o diversitate de specii de plante,
mamifere, pasri, reptile, amfibieni, nevertebrate.
Ciupercile au o gama diversa de reprezentare, mai frecvente sunt cele din clasa Basidiomicetes si
din clasa Pyrenomycetes.
O particularitate a Rezervatiei Naturale Nemira, consta in prezenta specie Saxifraga cymbalaria,
a careii arie de dezvoltare in Romania se suprapune doar acestei rezervatii. De asemenea prezenta
specie Leontopodium alpinum(Floarea de colt) in zona de culme inalta reprezinta o particularitate demna
demna pentru care este necesara protejarea ariei respective.
Rezervatia Nemira apartine de etajele: boreal, caracterizat prin paduri de conifer unde speciile
representative sunt cu stabilitate redusa, majoritatea fiind migratoare; etajul nemoral care este cel
mai extins si se suprapune fagetelor cu specific ierunca. Mamifere: Ursus arctos, Lyns lyns, Canis lupus,
Cervus elaphus, Capreolus Capreolus, Vulpes Vulpes, Martes Martes, Scires Vulgares.
Pasari: Tetrao urogallus, Monticola saxatilis, Buteo buteo, Corvus
corax, Strix aluco, Bubo bubo, Parus ater. Reptile si batracieni:Lacerta vivipara, Vipera berus, Triturus
alpestris.
Nevertebrate: Ips Typographus, Lymantrya Monacha, Cecidomya pini. Insecte: Orchestes fagi,
Phylapsis fagi, Carpocapsa grossana. Conform Conventiei de la Berna in Rezervatia Naturala Nemira sunt
protejate: 19 specii de mamifere; 103 specii de pasari; 9specii de reptile; 12 specii de anfibieni; 5 specii
de nevertebrate si 4 specii de plante. Sunt 19 specii endemice de flora din care amintim: Achillea schiurii,
Hepatica transilvanica, Ranunculus carpaticus si Rubus subvillicaulis si 18 specii endemice de fauna.
2. CASCADA UPANU (anexa 6)
Cascada upanu este situat n apropierea oraului Comneti. Pentru a o gsi i a ne bucura de
spectacolul pe care-l ofer, trebuie s strbatem valea upanului cale de 5 km de la podul peste rul
Trotu, situat aproape de centrul oraului Comneti.
Valea upanului este strbtut de un drum forestier, accesibil auto. Dup ce trecem al patrulea
pod, peste un afluent de stnga al upanului, (din dreapta n sensul nostru de deplasare), mai mergem 150
de metri pe drum, dup care l vom prsi. Ultimii 700 de metri i vom parcurge prin albie, avnd astfel
drumului forestier, ajungem la cderea principal ce nsumeaz, din mai multe trepte, circa 10 metri.

3. DEALUL DRCOAIA
Grania dintre oraul Trgu Ocna i comuna Dofteana este marcat, la est de DN 12A, de o
creast ascuit ce pare, la prima vedere, inabordabil. Este rezervaia geologic Hogbackul Drcoaia,
impresionant prin aspect i sonor prin denumire. Un spate de dinozaur, presrat cu stnci, se nal
ameitor peste 350 de metri, din rul Trotu spre culmile domoale ale Munilor Berzuni. Mergnd dinspre
Trgu Ocna ctre Drmneti, dup ieirea din Poieni localitate inclus n ora ul Trgu Ocna, cu
14

aproximativ 200 de metri nainte de a intra n satul Bogata, gsim un drum n dreapta ce traverseaz calea
ferat i ne conduce la un pod peste rul Trotu, iar n continuare, pn la baza dealului.
Altitudinea vrfului Drcoaia este de 666 de metri! Urcu ul este dificil, dar peisajul ce poate fi
admirat este ncnttor, att prin stncile ce-i confer dealului aspectul de hogback, ct i prin perspectiva
pe care o avem ctre valea Trotuului.
4. CASCADA ZOGO
Parcurgnd DN 12A dinspre Comneti ctre Miercurea Ciuc, la doar 650 de metri dup intrarea
n judeul Harghita, un drum (DJ 127A) ne conduce n localitatea Valea Rece. La 6,2 km de la prsirea
drumului naional, n centrul localitii Valea Rece, un alt drum (DJ 127B) se desprinde spre stnga, pe
valea prului Iavardi. Urmnd acest drum, dup aproape trei km ajungem la Cascada Zogo. Aici, prul
se despletete n mai multe fire care- i gsesc locul prin care s dep easc blocul de piatr de 10 m
nlime, pentru ca la baza cascadei s se reuneasc. De i drumul este accesibil auto cu excep ia ultimilor
300 de metri, recomandm ca, de la intersecia din Valea Rece, traseul s fie parcurs cu piciorul, pentru a
putea admira peisajul specific munilor vulcanici.
5. LACUL TARNIA (anexa 7)
Lacul Tarnia, numit de localnici i Lacul Bltu, a dat na tere multor legende. Se spune despre
el c este un lac fr fund, c toate vietile sunt atrase n lac i sfr esc prin nec, ba chiar c n lac ar
putea fi vzut catargul unei corbii.
Trecnd de la legend la realitate, Lacul Tarnia este o destina ie turistic ce ncnt vizitatorii
prin frumuseea aparte a peisajului. Pentru a ajunge la acest lac vom prsi DN 2G, n apropierea limitei
dintre oraele Comneti i Moineti, pe strada Cire oaia, ctre Verme ti, iar apoi pe prima uli spre
stnga. Drumul forestier ptrunde n pdure, apoi se transform n potec i ne conduce la lac pe direc ia
E-NE. Din DN 2G avem de parcurs pn la lac o distan de 4,7 km, aproximativ 1 ore de mers pe jos.
6. CASCADELE DE LA CARIER
Salba de cascade se afl la doar 800 de metri de DN 12B, ce leag Trgu Ocna de Slnic Moldova
i la aproximativ 30 de minute de mers pe jos. Punctul de plecare spre cascade este situat la 850 de metri
de limita oraului Trgu Ocna. oseaua se prsete spre stnga, n locul unde aceasta face o curb de 90
de grade spre dreapta, pe un drum de crue ce coboar n albia Slnicului. Dup ce se traverseaz cariera
de piatr, se ajunge la o confluen: spre dreapta (n sensul de deplasare) se afl o cascad n dou trepte
ce nsumeaz aproximativ 13 metri, iar spre stnga o succesiune de patru cascade. Valea din stnga se
poate parcurge doar de ctre turitii experimentai i echipa i corespunztor, care vor putea descoperi, ntro zon deosebit de slbatic succesiunea de cascade, una mai frumoas ca cealalt. Lng penultima se
poate admira un cub de piatr, suspendat ntre doi perei stnco i.
7. CANIONUL DOFTEANA (anexa 8)
Punctul de reper pentru vizitarea canionului este intersec ia dintre DN 12A, ntre localit ile
Bogata i Dofteana i DJ 116, care face legtura cu satul Cucuie i. De la intersec ie ne vom deplasa 350
15

de metri ctre localitatea Dofteana, pn la ntlnirea unui pode peste un pru (secat n perioadele
secetoase). Aici prsim drumul naional spre V i ne deplasm pe lng acest pria 400 de metri pn
la intrarea n canion. Canionul, adnc de aproximativ 30 de metri i avnd o lungime de 400 de metri, este
spectaculos i trebuie parcurs cu deosebit atenie din cauza terenului nisipos. n captul din amonte vom
gsi o frumoas cascad. Recomandm ca vizitarea s se fac ntr-o perioad secetoas, mai ales din
cauza pericolului prbuirii unor pri din pereii nisipoi ai canionului.
8. APA PE PIATR
Apa pe Piatr este o succesiune de patru cascade ce nsumeaz o diferen de nivel de peste 20 de
metri, situat pe prul Cernica, pe raza localitii Poiana Srat. Din E574, la 400 de metri de la intrarea
n localitatea Poiana Srat dinspre Oneti, vom urma o uli spre dreapta care se transform, la ie irea
din sat, n drum forestier. Dup 800 de metri de la prsirea drumului european vom ntlni pe stnga un
izvor cu ap sulfuroas, iar dup nc 500 de metri drumul face o serpentin spre stnga. Din acest loc
prsim drumul mergnd tot nainte pe lng pru. Dup nici 50 de metri ajungem la prima cdere de
ap i, urcnd o pant abrupt i alunecoas pe timp ploios, la urmtoarele trepte, mai spectaculoase.
Revenirea se poate face pe drumul forestier dac, dup ultima cascad, continum urcu ul nc 100 de
metri.
9. CARPUL SI ALTARUL (ANEXA 9)
Dou interesante alctuiri de piatr nfrumuse eaz Munceii Uture, pe cumpna de ape dintre
Tazlul Srat i Tazlul Mare. Pentru a le vizita vom parcurge DJ 117 ntre Moine ti i Boltu. Traseul
propriu-zis ncepe lng biserica din Boltu. De aici vom urma drumul forestier spre dreapta, iar dup
1,2 km, din dreptul unei troie, vom merge spre dreapta pe un drum accesibil autoturismelor de teren.
Dup nc 4,2 km descoperim prima oper de art, un uria profil de dac, denumit Stogul de Piatr;
nou ni s-a prut mai potrivit denumirea Carpul. Stnca este deosebit de interesant privit din orice
unghi. Continund deplasarea pe creast nc 1,3 km, pn n cel mai nalt vrf din zona i apoi 800 de
metri spre dreapta, pe o culme secundar, vom ntlni o a doua stnc interesant care pare a fi un
strvechi altar de sacrificii.
10. CASCADELE BUCIAULUI
Prul Bucia este un afluent de stnga al rului Ca in. Pe valea acestui pru se afl dou
cascade de o frumusee rar. Pornind de la cantonul silvic Bucia spre amonte, pe valea acestui pru,
dup doar 40 de minute (2,5 km) ajungem la cea mai mare i mai frumoas cascad din jude ul Bacu,
Cascada Bucia. n aceast zon, declarat rezerva ie natural, i-au gsit adpost cteva capre negre
(singurele din jude). Din pcate majoritatea turi tilor din cei foarte pu ini care ajung n aceast zon
se opresc aici. Continund deplasarea n amonte, dup aproape 2 km ajungem la o intersec ie de la care,
dup ali 2,3 km parcuri pe drumul din stnga, ajungem la Cascada Fata Moart. n aceste locuri istoria
se mpletete cu legendele, cteva dintre acestea fiind amintite de Ioan Missir n volumul Fata Moart.
11. CHEILE CAINULUI

16

Cheile Cainului sunt situate la o distan de 2 km de captul DJ 115 (asfaltat) One ti

Mnstirea Cain Scutaru. Aceast distan poate fi parcurs cu autoturismul pe drumul forestier
Scutaru Cabana Bucia. Cheile nu sunt vizibile din drumul forestier; pentru a le vizita trebuie cobort o
pant abrupt, iar pentru a le vedea n ntregime este necesar traversarea rului Ca in de mai multe ori
(din acest motiv recomandm o perioad secetoas ca fiind optim pentru vizitare).
12. STATIUNEA TARGU OCNA (anexa 10)
Localitatea Targu Ocna, asezata pe valea Trotusului la confluenta cu Slanicul, la poalele muntilor
Berzunti si Nemira este recunoscuta ca statiune balneo climaterica de mai bine de un secol datorita
izvoarelor minerale si mai ales datorita zacamintelor de sare din mina Salina care dispune in prezent de o
moderna baza de tratament pentru afectiunile respiratorii.
La poalele dealului Magura sunt 7 izvoarele de apa minerala indicate in tratarea unor afectiuni
gastrice, ginecologice cronice, reumatismale, hepato-biliare si respiratorii(aerosoli).In statiune se ajunge
pe DN12A de la Adjud, pe DN11 de la Bacau sau pe calea ferata Adjud Ciceu, halta Salina sau Targu
Ocna (Gara Mare). Statiunea dispune de numeroase monumente de cult si commemorative dintre care
amintim Biserica Sfanta Varvara din interiorul minei de sare, Manastirea Magura Ocnei de pe muntele
Magura, Biserica Raducanu de pe malul Trotusului, inconjurata de ziduri groase ce strajuiesc mormantul
lui C. Negri.
Statiunea ofera conditii excelente pentru odihna, recreere si tratament. In Parcul Magura s-a
amenajat recent un strand modern, locuri de joaca pentru copii si izvoarele cu apa minerala.
Zona este plina de verdeata cu aer curat care te relaxeaza si te reconforteaza.
Daca esti amator de drumetii poti urca circa jumatate de ora pe muntele Magura pana la Monumentul
Eroilor, marturie a luptelor pentru eliberare din primul razboi mondial. Traseul pana la monument este o
adevarata lectie de istorie.
In interiorul monumentului este gazduit un mic muzeu cu marturii ale acelor evenimente.
Monumentul are in interior scari care te vor duce pana sus unde vei avea o privire de ansamblu asupra
statiunii si a zonei in general.
In imediata apropiere este crucea caporalului Constantin Musat,dovada sacrificiului suprem al
locuitorilor acestor meleaguri in primul razboi mondial.
La circa 300m mai sus te poti reculege in incintaManastirii Magura Ocnei reconstruita dupa 1990
pe locul unde a existat in urma cu aproape trei secole o manastire de maici care a fost, ca atatea altele,
daramata de comunisti.
In chiliile acestei manastiri si-au gasit alinarea multi raniti care au luptat in primul razboi
mondial.
Iubitorii de natura trebuie sa stie ca pe muntele Magura se afla intr-o rezervatie naturala. Padurea
este impanzita cu foiase si rasinoase in special molizi care prin fitoncidele pe care le emana distrug virusii
si bacteriile din aerul din apropiere incat este o binefacere sa te odihnesti la umbra unui molid sau brad si
apoi sa cobori pe drumul ingust ce serpuieste prin padure pana in Parcul Magura.
Statiunea poate fi frecventata in tot cursul anului. Obiceiurile de iarna in special cele de Anul
Nou, sunt deosebite. In Ajunul Anului nou vin cete de uratori din comunele limitrofe in piata primariei
si ofera un spectacol cum numai in aceasta zona poti vedea.

17

In amonte pe valea Slanicului, la poalele muntelui Nemira, la 16 km distanta de Targu Ocna este
situataStatiunea Slanic Moldova. Pe parcursul drumului esti acompaniat de zgomotul tumultos al apei
Slanicului care se grabeste la intalnirea cu Trotusul.
Din Satul Cerdac pe care-l intalnesti in drum spre statiune te poti abate 6 km pe un drum pietruit
pana laManastirea lui Stefan cel Mare si Sfant ridicata dupa anul 2000 de o familie de americani plecati
de prin partea locului.
Daca te-ai incarcat spiritual poti sa-ti continui drumul in Statiunea Slanic Moldova prin parcul
central, spre izvoare, pastravarie sau la cascada.
La 12 km distanta pe DN 12A, in Municipiul Onesti, te intampina cu ospitalitatea specifica
locului statuia lui Stefan cel Mare care te priveste din orice directie ai veni si te urmareste cu privirea
oriunde te-ai duce.
Daca te duci inspre Adjud, dupa aproximativ 6 km ajungi la Complexul Muzeal si Biserica
Adormirea Maicii Domnului din Borzesti ctitorita de Stefan cel Mare in amintirea prietenului lui din
copilarie Gheorhita, ucis de tatari.
De la Targu Ocna pe DN 12 A spre Darmanesti si apoi la stanga, la aproximativ 35 km
este barajul de la Valea Uzului, un loc minunat de recreere si pescuit.
Statiunea este impanzita de lacasuri de cult , multe dintre ele monumente istorice, situate in
apropiere la mai putin de 500 m: Biserica Domneasca, Biserica Sfantul Nicolae, Biserica Armeneasca cea
care se vede pe fundal. Din curtea Casei se vede Monumentul Eroilor si Manastirea Magura Ocnei.

CONCLUZII

18

BIBLIOGRAFIE
19

Administraia Naional Apelor Romne - Cadastrul Apelor Bucureti;

Institutul de Meteorologie i Hidrologie - Rurile Romniei - Bucureti 1971;

Trasee turistice - judeul Bacu;

jvari, Iosif - Geografia apelor Romniei, Ed. tiinific, Bucureti, 1972;

Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management;

Internet.

ANEXE
ANEXA 1. RAUL TROTUS

20

ANEXA 2. LACUL POIANA UZULUI

21

ANEXA 3. RAFO ONESTI

22

ANEXA 4. ORASE STRABATUTE DE TROTUS

23

COMANESTI

ONESTI

24

ANEXA 5. REZERVATIA NATURALA NEMIRA

ANEXA 6. CASCADA SUPANU

25

ANEXA 7. LACUL TARNITA

ANEXA 8. CANIONUL DOFTEANA

26

ANEXA 9. CARPUL SI ALTARUL

ANEXA 10. STATIUNEA TARGU OCNA

27

28