Valul de caldura, frig si valul rece

Elevi: Burciulescu George

Cretu Alexandru
Gherghiceanu Bogdan
Profesor: Nasturas Diana
Clasa: a XI-a B
 Date generale

Climatologii au determinat mecanismul fenomenelor

meteorologice extreme, cum ar fi seceta i valurile de cldur sau
de frig, ce rezult n urma perturbrii curenilor atmosferici din cauza
nclzirii globale. Statele Unite ale Americii au cunoscut un val de
cldur canicular n 2011, dup Rusia n 2010, n timp ce
Pakistanul a fost, n acelai an, victima unor inundaii fr
precedent.
 O parte important a fluxului de aer la latitudinile medii ale
Pmntului iau de obicei forma unor valuri ce se deplaseaz n jurul
globului, oscilnd ntre regiunile tropicale i arctice. Atunci cnd
aceste valuri oscileaz la altitudini nalte ele aspir aerul tropical i-l
duc spre Europa i Rusia sau SUA, iar atunci cnd oscileaz la
altitudini joase produc aceleai fenomene, dar cu mase de aer rece
arctic.
 n plus, continentele se nclzesc i se rcesc mult mai repede
dect oceanele, contribuind, de asemenea, la staionarea aerului. Aceti
doi factori sunt eseniali pentru mecanismul pe care l-am detectat i care
provoac perioade prelungite de cldur sau de frig. Dou sau trei zile
cu o temperatur de 30 de grade Celsius nu constituie o problem, dar
20 de zile sau mai mult creeaz un stres important pentru numeroase
ecosisteme i aglomerri urbane, ce nu sunt adaptate pentru astfel de
valuri de cldur prelungite. Aceste fenomene, cu care tot mai multe
zone ale globului s-au confruntat n ultimii ani, provoac creterea
mortalitii, incendii forestiere i pierderi masive n agricultur.
 Valurile de caldura
Durata valurilor de caldura in Europa de Vest
s-a dublat din 1880 si pana astazi.
Valurile de caldura dureaza, in ultima perioada,
in medie 3 zile, iar cele mai lungi perioade se
extind pana spre 13 zile, in comparatie cu o medie
de aproximativ o zi si jumatate in 1880.
Deoarece in trecut termometrele nu erau tinute
in adaposturile meteorologice folosite astazi, care
le fereste de radiatia solara directa, precum si de
radiatia indirecta venita dinspre sol, valoarea
masurata a temperaturii era mai mare decat cea
reala.
 Valul de caldura care a lovit Europa in 2003 a avut efecte
dezastruoase, socio-economice si asupra mediului. Sute de persoane
in varsta au murit, padurile au fost devastate de incendii, iar masa
ghetarilor din Alpi s-a redus cu zece procente. Autorii concluzioneaza
ca asemenea evenimente extreme pot aparea in viitor, cu o frecventa
crescuta.

Harta Europei cu valurile de caldura din 2003

 Climatologul Jay Lawrimore a declarat ca primele sase luni ale
acestui an au fost mai calde decat prima jumatate a lui 1998, care
reprezenta recordul anterior.
La nivel global, evolutia oscilatiei sudice El Nino (ENSO) este
considerata a fi responsabila pentru tendinta temperaturii. "A fost
un episod El Nino in prima parte a anului, care acum este in slabire,
dar care a contribuit nu numai la incalzirea zonei ecuatoriale a
Pacificului, dar si la aparitia unor perioade anormal de calde in alte
zone ale globului" a spus Lawrimore. Astfel, valuri de caldura s-au
produs in mare parte a Canadei, in Africa, oceanele tropicale si in
Orientul Mijlociu. Nordul Thailandei indura cea mai puternica
seceta din ultimii 20 de ani, iar Israelul traverseaza cea mai
secetoasa perioada din 1920 si pana astazi. In Marea Britanie, este
cel mai secetos an din 1929. In luna iunie, stratul de gheata arctica
a atins cea mai mica grosime cunoscuta.
 Frigul

Frigul se refer la percepia subiectiv prin care se resimte temperatura joas,

fiind opusul cldurii.
Se tie c urcnd n altitudine, scad presiunea atmosferic i densitatea
aerului. n consecin aerul are o capacitate tot mai mic de a reine cldura. De
aceea la munte este mai frig dect la cmpie.
Zonele polare au un bilan caloric negativ, uscatul pierde cldura mai uor
dect apa.
 Valurile reci- Viscolul

Definete spulberarea puternic a zpezii de ctre vnt, care

determin o scdere accentuat a vizibilitii. Atunci cnd viscolul
este nsoit de cderea zpezii este denumit viscol cu ninsoare. n
zonele climatice temperate si reci, viscolul poate fi un fenomen
impresionant i cu consecine grave. Vntul din timpul viscolului
acioneaz prin fora mecanic (rupnd conductorii aerieni,
crengile arborilor sau distrugnd o serie de obiecte) i prin
spulberarea zpezii sau acumularea ei n locuri adpostite, unde
poate atinge grosimi de civa metri, perturbnd transporturile
rutiere si feroviare. Prin spulberarea zpezii de pe suprafeele
agricole sunt periclitate culturile de toamn prin lipsa nveliului
protector fa de nghe i prin reducerea umezelii, necesar
periodei vegetative de primavar.
Viscolele pot produce pagube semnificative rilor din zona
climatic temperat i de la latitudinile mari.
 Viscolele din Romnia

Viscolele cele mai numeroase (n medie, 3-10 zile pe an) se produc n regiunile situate la
exteriorul lanului carpatic, expuse invaziilor de aer rece din est i nord-est cu frecvena maxim n
Brgan, urmat de Podiul Central Moldovenesc, Cmpia Moldovei, Delta Dunrii etc. O repartiie
asemanatoare a viscolelor se observ pe nalimile carpatice situate peste altitudinea de 1800 m.
Cele mai puine viscole (n medie, 1-2 zile anual) se produc n regiunile adpostite fa de
adveciile de aer rece, cum sunt: Depresiunea Transilvaniei i Cmpia Banato-Crian. Viscolele
sunt dominante n perioada rece a anului (XI-III), ns, ntmplator, pot fi ntlnite i n lunile
octombrie i aprilie.
Viscolele se grupeaza n 3 categorii, n raport de viteza vntului:
1. Viscole violente, cu viteza vntului >17 m/s
2. Viscole puternice, cu viteza vntului de 11-17 m/s
3. Viscole moderate, cu viteza vntului de 6-10 m/s
Viscolele violente sunt mai numeroase n Moldova de sud-est i n Brgan, iar la nivelul
rii, cele mai frecvente sunt viscolele puternice.