Probleme ale poluării mediului

înconjurător în oraşul Piteşti

 CUPRINS

Capitolul 1
Cadrul natural în oraşul Piteşti

Capitolul 2
Calitatea şi protecţia mediului
în oraşul Piteşti
 Ca şi întreaga ţară, oraşul Piteşti se încadrează
în climatul temperat-continental, caracteristic zonei
de câmpie, etajului colinar. Acesta se caracterizează
printr-o repartiţie relativ uniformă, în suprafaţă, a
elementelor climatice. Acest climat este determinat de
advecţia aerului maritim continental din vest şi a
celui continental din nord şi est.
Repartiţia şi regimul temperaturii aerului
poartă amprenta influenţei poziţiei
geografice, reliefului şi a factorilor
specifici zonei urbane.
Temperatura medie anuală variază între 9-
10C. Temperatura maximă a atins 39,2C
la 14 august 1946 şi de 60C la nivelul
solului.
 Principalii poluatori ai oraşului Piteşti
• Fabrica de motoare electrice Ana Imep, service auto ;
• Societatea Termoelectrica SA Sucursala Electrocentrale Piteşti
CET Nord si Sud, prin cele doua CET-uri Găvana Nord şi Sud
elimină cantitatea cea mai mare de CO2 şi pulberi de asemenea,
emisiile de SO2 provin cu precădere tot de aici ;
• S.C. Publitrans 2000 SA ;
• S. C. Foraje Sonde Bascov S.A. ;
• Depoul C.F.R. ;
• La toate acestea se adauga nelipsitul trafic auto.
 Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz cu miros
neplăcut de ouă stricate şi este întâlnit în industria
chimică, petrochimică şi de rafinare a petrolului din
oraşul Piteşti.
Maxime zilnice admise - 0.06 mg/m3

În oraşul Piteşti, concentraţiile de oxid de

carbon se situează sub normele sanitare atât
pentru media anuală cât şi pentru media pe 30
minute. Cele mai mari valori se întâlnesc în zona
Sud, în vecinătatea Combinatului Chimic (în
prezent SC ARPECHIM SA)
• În aerul oraşului Piteşti sunt întâlnite frecvent
pulberile de provenienţă naturală sau artificială,
capabile să se menţină un timp îndelungat în
atmosferă. Cele de natură artificială provin din
cadrul industriei uşoare din Piteşti - de la
instalaţiile de producere a hârtiei, de la fabrica
de pielărie şi încălţăminte, de la fabricile de
textile şi din industria chimică.
• De asemenea, fumul care este format din
particule mici de cărbune nears, funingine,
cenuşă, vapori de apă - este disipat în gazele de
ardere evacuate.
 Cantităţi anuale de poluanţi emişi în oraşul Piteşti (t/an)

Dioxid de carbon Particule SO2 Hidrocarburi Aldehide

NOX CO Organice Acrilonitril Acetonitril
NH3 HCN SO3 NO2
• Principalele surse care produc vibraţii şi
zgomote din oraşul Piteşti pot fi clasificate
după cum urmează:
• -maşini şi procese tehnologice;
• -subansamble şi organe de maşini;
• -instalaţii sanitare şi de condiţionare
a aerului;
• -mijloace de transport.
Apa este un factor indispensabil
vieţii
Calitatea apei este supravegheată pentru
Municipiul Piteşti prin intermediul
Administraţiei Naţionale Apele Române
Argeş - Vedea şi prin Agenţia de Protecţie
a Mediului Argeş instituţii ce încearcă
aplicarea unor soluţii eficiente, deoarece
apa poate fi şi dăunătoare atunci când
transportă poluanţi.
• Alimentarea cu apă a oraşului Piteşti
s-a bazat iniţial pe sursele subterane
atât pentru populaţie cât şi pentru
industrie.
• În urma dezvoltării oraşului şi a
creşterii cerinţelor de apă potabilă şi
industrială, s-a trecut la alimentarea
cu apă şi din Argeş, prin prizele din
lacul Budeasa şi lacul Bascov (de
rezervă),
In aria Piteştilor solurile fac parte din categoria celor
silvestre montane, aflându-se într-o zonă de tranzit de la
cele ale etajului deluros, la solurile dealurilor joase şi
câmpiilor înalte cu soluri pseudogleice.
La Piteşti predomină solul de tip podzolic care este
în general profund si relativ fertil.

• Reţeaua de supraveghere a calităţii solurilor aparţinând

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş s-a realizat prin
prelevarea si analizarea probelor de sol din următoarele
zone contaminate:
• --Automobile Dacia SA
• -Depoul CFR
• -Rampa de depozitare a deşeurilor mixte
 Calitatea aerului, se înscrie în limite
normale, impuse în vigoare cu excepţia zonei
de nord unde sunt concentrate centrele
industriale ale oraşului printre care mai
importante sunt: Societatea Termoelectrica
SA Sucursala Electrocentrale Piteşti CET
Nord, S.C. Alprom SA - prelucrare lemn,
producţie mobilier, Fabrica de motoare
electrice Ana Imep, service auto. Se
înregistrează poluări cu dioxid de sulf şi oxizi
de azot cum am spus, temporar şi nu
permanent.
• De spaţiile verzi am putea spune că încă din anii
1900, continuă înfrumuseţarea oraşului Piteşti, s-
a extins suprafaţa parcurilor şi a zonelor verzi, au
fost plantaţi numeroşi arbori şi arbuşti
ornamentali.
• În ceea ce priveşte suprafaţa zonei verzi din
intravilan , aceasta este de cca. 332 ha din care
62 ha pădure existentă în lunca Argeşului 270 ha
pădure din masivul Trivale.
• Dacă ţinem seama de indicii globali privind
necesarul de spaţii verzi pentru oraşe, oraşul
depăşeşte aceşti indici, astfel revin
28,6mp./locuitor şi face din Piteşti un oraş
favorizat din acest punct de vedere.
 BIBLIOGRAFIE
•
Ardelean I. şi colaboratorii (1962)-Igiena generală şi comunală, Editura
medicală, Bucureşti
• Arghiriade C. (1977) -Rolul hidrologic al pădurii, Editura Ceres, Bucureşti
• Barcu A. (1974) –Judeţul Argeş, Editura Academiei RSR, Bucureşti
• Barnea M, Papadopol C.(1975)-Poluarea şi protecţia mediului, Editura
Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti
• Gâştescu P.(1998)-Ecologia aşezărilor umane, Editura Universităţii ,
Bucureşti
Gâştescu P.(1974)-Indicatorul localităţilor din România, Editura RSR,
Bucureşti
• Mănescu S.,Cucu M.(1978)-Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală,
Bucureşti
• Năstăsoiu I.(1971)-Localităţile judeţului Argeş,Editura Poligrafică Argeş-Piteşti
• Negulescu M(1995)-Protecţia mediului înconjurător,Editura tehnică, Bucureşti
• Popa P.(1988)-Istoria municipiului Piteşti,Editura Academiei RSR, Bucureşti
• Posea Gr,Pişota I(1972)-Poluarea apelor şi atmosferei,Buletinul Soc. Şt.de
Geografie,vol.II, Bucureşti