UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE
INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

Temă de casă
la
Ecologie și protecția
mediului
Ploile acide

2
 Cuprins

1. Definiția ploii acide ………………………………………………………………………...…..4

2. Istoria ploii acide……………………………………………………….………………….……4
3. Formarea ploii acide……………………………………………………………………..……..4
4. Efectele ploii acide……………………………………………………………………………...5
5. Transformarea NOx și SO2 în acizi…………………………………………………………….8
6. Metode de prevenție și de limitare a efectelor ploilor acide…………………………..………..9
7. Știați că………………………………………………………………………………………...10
8. Concluzii……………………………………………………………………………………....11
9. Bibliografie……………………………………………………………………………………12

3
 Ploile acide

1. Definiția ploii acide.

Ploaia acidă este o ploaie sau orice altă formă de precipitații, care este neobisnuit de
acidă, ceea ce înseamnă că acesta posedă niveluri ridicate de ioni de hidrogen (pH scăzut). Poate
avea multe efecte nocive asupra plantelor, animalelor acvatice și asupra infrastructurii. Ploaia
acidă este cauzată de emisiile de dioxid de sulf și de oxizii de azot, care reacționează cu
moleculele de apa din atmosfera producând acizi.[1]
Ploaia acidă este un termen popular care se referă la depuneri umede (ploaie, ninsoare,
lapoviță, ceață și rouă) și uscate (acidifianți particule și gaze) de componente acide. Apă distilată,
o dată ce dioxidul de carbon este eliminat, are un pH neutru de 7. Lichide cu un pH mai mic de 7
sunt acide, iar cele cu un pH mai mare de 7 sunt alcaline. Ploaie "curată" sau nepoluată are un pH
acid, dar de obicei, nu mai mic de 5,7, deoarece dioxidul de carbon si apa din aer reacționează
pentru a forma acid carbonic, un acid slab. Cu toate acestea, ploaia nepoluată poate conține, de
asemenea, alte substanțe chimice care afectează pH-ul său. Un exemplu comun este acidul azotic
produs de descărcare electrică în atmosferă, cum ar fi fulger.[2]

2. Istoria ploii acide.

Termenul de ploaie acidă a fost introdus de englezul Robert Angus Smith în secolul 19
văzând cum sunt degradate parcurile şi cum e atacată şi corodata structura construcţiilor Londrei
datorită poluării excesive. Energia utilizată în industrie precum şi încălzirea casnică se obţineau
prin arderea cărbunilor. În secolul 19 în Anglia se făceau studii de climatologie chimică.
Termenii au revenit în actualitate odată cu degradarea masivă ,datorată ploilor acide, a
pădurilor în anii 70 în Germania Federală (atacul asupra pădurilor). Poluarea aerului generează
poluarea precipitaţiilor. Ploile acide sunt fenomene locale ce au loc în special în zonele puternic
industrializate.[3]

3. Formarea ploii acide.

Ploile acide pot fi cauzate atât natural (prin vulcani şi alte cataclisme) cât şi prin
activitatea umană ponderea cea mai mare deţinând-o cea din urmă.

4
 Una dintre principalele cauze ale ploii acide este dioxidul de sulf. Sursele naturale care
emit acest gaz sunt vulcanii, picăturile fine din apa mărilor şi a oceanelor, descompunerea
resturilor vegetale. În orice caz, arderea combustibililor fosili, precum cărbunele şi petrolul este
cauza a aproximativ jumătate dintre emisiile acestui gaz (SO2) în lume.

Fig.1. Formarea ploii acide.

Când dioxidul de sulf ajunge în atmosferă, oxidează la prima formă a ionului sulfura.
Apoi devine acid sulfuric, în timp ce reacţionează cu atomii de hidrogen din aer şi cade înapoi pe
pământ. Oxidarea se produce în mare parte în nori şi în special în aerul foarte poluat, unde alţi
componenţi, precum amoniacul (NH3) şi ozonul (O3) ajută la catalizarea reacţiei, transformând
mai mult dioxid de sulf în acid sulfuric. Oricum, nu tot dioxidul de sulf este transformat în acid
sulfuric. De fapt, o cantitate substanţială poate pluti în atmosferă, mutându-se pe altă suprafaţă şi
întorcându-se pe pământ netransformată.
Monoxidul de azot (NO) şi dioxidul de azot (NO2) sunt de asemenea componenţi ai ploii
acide. Sursele lor sunt centralele electrice şi fumul scos de ţevile de eşapament. La fel ca
dioxidul de sulf, aceşti oxizi ai azotului se ridică în atmosferă şi sunt oxidaţi în nori, pentru a
forma acidul azotic. Aceste reacţii sunt deasemenea catalizate în norii foarte poluaţi, unde fierul
(Fe), manganul (Mn), amoniacul şi peroxidul de oxigen (apa oxigenată) sunt prezenţi.[4]

4. Efectele ploii acide.

Acizii din ploaia acidă reacţionează chimic cu orice obiect cu care intră în contact. Acizii
sunt substanţe chimice corozive ce reacţionează prin punerea în comun de atomi de hidrogen.
Aciditatea unei substanţe provine din abundenţa de atomi de hidrogen liberi în momentul în care
substanţa este dizolvată în apă. Aciditatea este măsurată pe scara pH cu valori de la 0 la 14.

5
Substanţele acidice au numere pH de la 1 la 6 – cu cât este mai mic numărul cu atât substanţa
este mai puternică şi mai corozivă.
Cu toții conștientizăm că ploaia acidă este o problemă ecologica gravă , însă nu
cunoaștem în totalitate consecințele acestui fenomen. Cele mai importante dintre ele sunt:
 Probleme în rândul sănătății oamenilor cauzate de ploaia acidă prin emisiile de dioxid de
azot și dioxid de sulf, caracterizate prin dureri de cap, iritații ale ochilor, nasului sau gâtului, tuse
sau chiar astm.

 Ceața acidă care afectează în mod

special vizibilitatea, opunându-se cursului
luminii de la soare către pământ și înapoi,
făcând deplasarea dificilă, atât în plan
terestru, dar mai ales în planul aerian (un
grad de vizibilitate scăzut în rândul
piloților).
Fig.2. Ceață acidă asupra Londrei.

 Coroziunea diverselor clădiri,

statui, soșele cauzată de particulele acide ,
care pun în pericol viața cetățenilor. Un
bun exemplu este reprezentat de prăbușirea
podului de peste Râul Ohio, din anul 1967,
ca urmare a coroziunii ploii acide, lucru
care a dus la moartea a 46 de persoane.

Fig.3. Prăbușirea podului din Ohio

 Asupra copacilor.
Prin îndepărtarea substanţelor nutritive din sol, ploaia acidă încetineşte creşterea
plantelor, dar mai ales a copacilor.
De asemenea, atacă copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor găuri în
depozitele de amidon ale frunzelor, rezultând pete moarte, maronii. Dacă se formează mai multe
astfel de pete, un copac îşi pierde abilitatea de a produce hrană prin fotosinteză. De asemenea,
6
organismele pot infecta copacul prin frunzele rănite. Odată slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili la
alţi posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi scăzute sau secetă.

Fig.4. Copaci și legume distruse de ploile acide.

 Asupra suprafețelor de apă
Ploaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, lacuri si mlaştini. Acolo unde este zăpadă
iarna, apele locale cresc dintr-o dată mai acide în momentul în care zăpada se topeşte primăvara.
Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acide, nici alcaline: pH-ul
lor este undeva între 6 şi 8. Un exemple ar fi ca în Munţii Adirondack din SUA, o pătrime din
lacuri şi iazuri sunt acidice, şi multe dintre ele şi-au pierdut deja peştii, iar râurile majore ale
Norvegiei au fost scuturate de ploaia acidă, reducând drastic populaţia de somon şi păstrăv.[3]

Fig.5. Pești omorâți de ploaia acidă.

7
 5. Transformarea NOx și SO2 în acizi.
Aciditatea precipitațiilor acide depinde nu numai de nivelul emisiilor, ci și de
amestecurile de chimicale cu care interacționează SO2 și NOx în atmosferă. Formarea acidului
sulfuric și azotic este un proces complex, constând în câteva reacții chimice. Este important să
considerăm ambele faze: soluție și gaz în procesul de conversiune.
SO2 :
Faza de gaz
Sunt cateva posibile reacții care pot contribui la oxidarea dioxidului de sulf din
atmosferă, fiecare cu un succes variat. O posibilitate este fotooxidarea dioxidului de sulf cu
lumină ultravioletă. Lumina din aceasta regiune a spectrului electromagnetic are potențialul de a
excita moleculele și de a conduce la oxidarea ulterioară cu O2. Aceasta reacție are o contribuție
nesemnificativă la formarea acidului sulfuric. O a doua posibilitate este reacția dioxidului de sulf
cu oxigenul din atmosferă, prin reacțiile următoare:
1) 2SO2+ O2=2SO3
2) SO3+H2O=H2SO4
A doua reacție se produce rapid, de aceea formarea trioxidului de sulf în atmosfera
umedă conduce la formarea acidului sulfuric. Oricum, prima reacție este foarte înceată în absența
unui catalizator, deși acesta nu are o contribuție semnificativă. Mai sunt și alte câteva potențiale
reacții, dar care se dovedesc nesemnificative din diferite motive.[]
Deși fiecare dintre aceste reacții pot aduce o contribuție minoră la oxidarea dioxidului de
sulf, există o singură reacție considerată semnificativă. Reacția se produce astfel:
HO+SO2(+M)=HOSO2(+M)
Aceasta reacție se produce la o rată apreciabilă și se crede că este singura care contribuie
la oxidarea O2 din atmosfera. Radicalul hidroxil este produs de fotodescompunerea ozonului și
este considerat ca fiind foarte reactiv cu multe specii.
Faza de soluție
În faza de soluție, dioxidul de sulf există ca trei specii:
[S(IV)]=[SO2(sol)]+[HSO3 ]+[SO3]
Aceasta disociere apare prin două procese:
1) SO2(sol)=H +HSO3
2) HSO3 (sol)=H +SO3

8
 Stabilirea echilibrului depinde de factori precum pH-ul, marimea picăturii, etc.
Oxidarea soluției de dioxid de sulf cu oxigen molecular se bazează pe un metal
catalizator precum Fe sau Mn sau o combinație a acestora. Oxidarea prin ozon este un proces
mai apreciabil, deoarece nu necesită un catalizator și este cu 10 – 10 mai abundent în atmosfera
decât oxigenul molecular. Procesul de oxidare dominant este cel cu peroxid de hidrogen (format
în faza de gaz din radicali liberi). Reacția implică formarea unui intermediar (A ), posibil un ion
acid peroximonosulfuros și se petrece astfel:
1) HSO3 +H2O2=A +H2O
2) A +H =H2SO4
Ca și la dioxidul de sulf, cel mai mult contribuie la formarea acidului azotic reacția cu
radicalii hidroxil. Acesti radicali sunt foarte reactivi și abundenți în atmosferă. Reacția se
produce în felul următor:
HO+NO2(+M)=HONO2(+M)
Mai există alte câteva posibilități, precum oxidarea cu oxigen atmosferic, oricum nici una
nu se produce într-o rată substanțială în atmosfera, pentru a contribui semnificativ la formarea
acidului azotic.
Faza de soluție
Există trei ecuații considerate în oxidarea soluției de NOx:
1)2NO2(g)+H2O(l)=2H +NO3 +NO2
2)NO(g)+NO(g)+H2O(l)=2H +2NO2
3)3NO2(g)+H2O(l)=2H +2NO3 +NO(g)
Aceste reacții sunt limitate de dependența lor de presiunea parțială a NOx, prezent în
atmosferă și de legea solubilității NOx.[5]

6. Metode de prevenție și de limitare a efectelor ploilor acide.

Conştienţi de pericolul reprezentat de aceste ploi, oamenii şi-au intensificat cercetările în
domeniu şi se studiază încă unele măsuri menite să limiteze atât cauzele, cât şi efectele.
Problema cea mai mare rămâne poluarea atmosferică, iar pentru limitarea acesteia,
omenirea duce o luptă în care au început să se întrevadă unele succese.
Tot mai multe termocentrale pe cărbuni folosesc tehnologii de desulfurizare, pentru a
"curăţa" gazele emise de sulf. O astfel de staţie de desulfurizare poate elimina circa 95% din

9
conţinutul de sulf al gazelor emise în atmosferă. În unele zone, sulfaţii obţinuţi în cadrul acestui
proces sunt vânduţi companiilor chimice sub formă de gips de înaltă puritate, alcătuit din sulfat
de calciu.
Cu toate acestea, din nefericire, efectele ploilor acide vor afecta şi generaţiile viitoare.
Totuşi, se întrevăd şi veşti bune. Dezvoltarea pe scară largă a vehiculelor ecologice, care nu vor
mai consuma combustibili fosili, se va constitui probabil în cea mai mare "lovitură" dată ploilor
acide.În schimb, tratarea apelor afectate de scăderea pH-ului în urma ploilor acide este o soluţie
aplicabilă doar la scară mică.[6]

7. Știați că:
În august 1987, peste 100 de persoane au fost tratate pentru iritații ale ochilor, gâtului și
gurii, când 2 tone de dioxid de sulf gaz, foarte toxic, s-a scurs de la o fabrică de lângă Sudbury,
Ontario. Chiar fără accidente, dioxidul de sulf, emis regulat de aceasta fabrică, a fost legat de
bronșitele cronice ale angajaților fabricii.
În doar 10 ani, din 1961 până în 1971, Lacul Lumsden din frumoasa regiune Killamey
din Ontario, Canada, a trecut de la un pH de 6,8 la unul de 4,4. Aceasta este o mărire a acidității
de aproape 200 de ori.
Ploaia acidă rezultă din interacțiunea dioxidului de sulf și a oxidului de azot din
atmosferă, acestea sunt supuse unor transformări chimice și sunt absorbite de picăturile de apă în
nori. Picăturile care rezultă cad pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau lapoviță.
Sursa ploilor acide sunt centralele care folosesc cărbuni, combinate siderurgice, gazele de
eșapament. 40% din dioxidul de azot provine de la mijloacele de transport (mașini, autobuze,
trenuri etc.), iar 25% de la centrale termo-electrice.[7]

10
 8. Concluzii.
În concluzie, ploaia acidă este o formă de poluare atât a aerului cât și a apei definită ca
fiind orice tip de precipitație ce are un nivel al acidității mai ridicat decât cel al unei precipitații
nepoluate. În general, pH-ul de 5,6 a fost folosit drept bază de referință în identificarea ploii
acide, desi această valoare nu a fost acceptată de mulți cu ușurință. Interesant este faptul că 5,6
este valoarea pH-ului dioxidului de carbon în raport cu apa distilată. Deci, orice precipitație care
are o valoare a pH-ului mai mică decât 5,6 este considerată precipitație acidă.
Cea mai bună metodă împotriva ploii acide este prin reducerea cantităţii de dioxid de sulf
şi a oxizilor de azot emanaţi de centrale, de autovehiculele motorizate şi de fabrici. Cea mai
simplă metodă de a reduce din aceste emanaţii este folosirea în cantităţi mai mici a energiei
provenită din combustibilii fosili. Fiecare, personal, poate ajuta. De fiecare dată când un
consumator cumpără un dispozitiv de micşorare a energiei, adaugă izolare la casă sau ia
autobuzul până la serviciu, automat el/ea conservă energie şi ca urmare luptă împotriva ploii
acide.

11
 9. Bibiografie.
1. https://www.high-health.info/aer/poluarea/ploaia-acida.htm accesat la data de
20.11.2019.
2. http://referat.clopotel.ro/Ploaia_acida-9321.html accesat la data de 20.11.2019
3. https://www.scribd.com/doc/252964028/Ploaia-acida-chimie accesat la data de 20.11.2019
4. http://ecology.md/md/page/ploile-acide accesat la data de 25.11. 2019
5.https://mail.uaic.ro/~marius.mihasan/teaching/pdfs/environmental_chemistry_courses/CURS
%207.pdf accest la data de 02.12.2019
6. https://www.scribd.com/doc/115664365/81114364-ploi-acide accesat la data de
03.12.2019
7. http://gandeste-verde.blogspot.com/2009/01/stiati-ca-ploaia-acida.html accesat la data de
03.12.2019.

12