Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Tem de cas la chimia mediului

Ploaia acid

Autor: Murea Elena-Cristina

Cadru didactic ndrumtor:Diminescu Mihaela;Dancila Madelene

Universitatea POLITEHNICA din

Bucuresti FACULTATEA DE
ENERGETIC

Cuprins

I.Introducere...........................................................................pagina 2
II.Formarea ploii acide si cauzele acesteia.........................pagina 3
III.Efectele acestui fenomen si principalele zone afectate.pagina 5
IV.Articol-Efectele nocive ale ploii acide.pagina 8
V.Concluzie.pagina 10
VI.Bibliografie....pagina 11

1
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

I.Introducere
Ploaia acid reprezint o form deosebit de grav de poluare,att a
aerului,ct i a apei,caracterizat prin cderea pe Pmnt a diveri acizi
poluani sub form de ploaie,zpad sau cea.
Ploaia acid este,de fapt,rezultatul polurii aerului i apei,prin care
acizii din aer,produi de uzinele electrice i alte surse,cad pe Pmnt n
diferite regiuni.De exemplu prin arderea combustibililor
fosili(crbuni,benzin sau petrol etc),se emit oxizi de sulf,carbon i azot n
atmosfer.Aceti oxizi,n urma contactului cu umezeala din aer,formeaz
acid sulfuric (H2SO4),acid carbonic(H2CO3) i acid azotic (HNO3).Cnd
plou sau ninge,acizii rezultai ajung pe pmnt sub forma a ceea ce numim
"ploaie acid" (forma umed).Pe de alt parte acizii rezultai n urma reaciei
din atmosfer mai pot cdea i n form uscat (cum ar fi gazele
acidifiante, particulele etc).

Aciditatea ploilor se masoar n pH, iar o ploaie obinuit are un pH

de aproximativ 5,6. Daca nivelul de pH scade sub 5,3 este considerat a fi

ploaie acid. Din acest motiv, ploaia acid poate fi definit ca orice ploaie
care are nivelul aciditii sub cel al ploii nepoluate.
2

Universitatea POLITEHNICA din

Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

Emisiile de sulf i azot n atmosfer au nceput s creasc simitor n

perioada Revoluiei Industriale. n 1852, Robert Angus Smith a fost unul
dintre cei care a sesizat legtura dintre ploile acide i poluarea atmosferic.
Totui, abia la sfaritul anilor '60 s-a nceput studierea atent a acestui
fenomen, iar n 1972 i s-a dat denumirea de "ploaie acid".
n secolul XX, aciditatea aerului i ploaia acid au ajuns s fie
recunoscute ca o ameninare capital la adresa calitii mediului. Cea mai
mare parte a acestei aciditi este produs n rile industrializate din
emisfera nordic: SUA, Canada, Japonia i majoritatea rilor din Europa de
Est i de Vest.
Vntul transport ns substanele poluante pe tot globul, iar efectele
distructive ale ploii acide nu se limiteaz la mediul natural. Structuri de
piatr, metal sau ciment au fost i ele afectate sau chiar distruse. Unele
dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colosseum-ul
din Roma, prezint semne de deteriorare datorate ploii acide.

II.Formarea ploii acide si cauzele acesteia

Ploile acide pot fi cauzate att natural (prin vulcani i alte cataclisme)
ct i prin activitatea uman ponderea cea mai mare deinnd-o cea din
urm.
Una dintre principalele cauze ale ploii acide este dioxidul de sulf.
Sursele naturale care emit acest gaz sunt vulcanii, picturile fine din apa
mrilor i a oceanelor, descompunerea resturilor vegetale. n orice caz,

arderea combustibililor fosili, precum crbunele i petrolul este cauza a

aproximativ jumtate dintre emisiile acestui gaz (SO2) n lume.
Cnd dioxidul de sulf ajunge n atmosfer, oxideaz la prima form a
ionului sulfura. Apoi devine acid sulfuric, n timp ce reacioneaz cu atomii
de hidrogen din aer i cade napoi pe pmnt. Oxidarea se produce n mare
parte n nori i n special n aerul foarte poluat,

3
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

unde ali componeni, precum amoniacul (NH3) i ozonul (O3) ajut la

catalizarea reaciei, transformnd mai mult dioxid de sulf n acid sulfuric.
Oricum, nu tot dioxidul de sulf este transformat n acid sulfuric. De fapt, o
cantitate substanial poate pluti n atmosfer, mutndu-se pe alt
suprafa i ntorcndu-se pe pmnt netransformat.
Acestea sunt ecuaiile stoechiometrice pentru formarea acidului
sulfuric:
S(n crbuni) + O2 = SO2 (dioxid de sulf)
2SO2 + O2 = 2SO3 ( trioxid de sulf)
SO3 + H2O = H2SO4 (acid sulfuric)
Monoxidul de azot (NO) i dioxidul de azot (NO2) sunt de asemenea
componeni ai ploii acide. Sursele lor sunt centralele electrice i fumul scos
de evile de eapament. La fel ca dioxidul de sulf, aceti oxizi ai azotului se
ridic n atmosfer i sunt oxidai n nori, pentru a forma acidul azotic.
Aceste reacii sunt deasemenea catalizate n norii foarte poluai, unde fierul
(Fe), manganul (Mn), amoniacul i peroxidul de oxigen (apa oxigenat) sunt
prezeni.

4
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

tim cu toii c ploaia acid este o problem ecologic grav, ns nu

cunoatem n totalitate efectele acestui fenomen. Cele mai importante dintre
ele sunt:
1. Probleme n rndul sntii oamenilor, cauzate de ploaia acid
prin emisiile de dioxid de azot i dioxid de sulf, caracterizate prin dureri de
cap, iritaii ale ochilor, nasului sau gtului, tuse sau chiar astm.
2. Cea acid care afecteaz n mod special vizibilitatea, opunnduse cursului luminii de la soare ctre pmnt i napoi, fcnd deplasarea
dificil, att n plan terestru, dar mai ales n planul aerian (un grad de
vizibilitate sczut n randul piloilor).
3. Coroziunea diverselor cldiri, statui, osele, cauzat de particulele
acide, care pun n pericol i viaa cetenilor. Un bun exemplu este
reprezentat de prbuirea podului de peste Rul Ohio, din anul 1967, ca
urmare a coroziunii ploii acide, lucru care a dus la moartea a 46 de
persoane.

III.

Efectele acestui fenomen i principalele zone

afectate

Acizii din ploaia acid reacioneaz chimic cu orice obiect cu care

intr n contact. Acizii sunt substane chimice corozive ce reacioneaz prin
punere n comun de atomi de hidrogen. Aciditatea unei substane provine
din abundena de atomi de hidrogen liberi n momentul n care substana
este dizolvat n ap. Aciditatea este msurat pe scara pH cu valori de la 0
la 14. Substanele acidice au numere pH de la 1 la 6 cu ct este mai mic
numrul cu att substana este mai puternic i mai coroziv.

a) Asupra copacilor
Prin ndeprtarea substanelor nutritive din sol, ploaia acid
ncetinete creterea plantelor, dar mai ales a copacilor.

5
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

De asemenea, atac copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor
guri n depozitele de amidon ale frunzelor, rezultnd pete moarte, maronii.
Dac se formeaz mai multe astfel de pete, un copac i pierde abilitatea de
a produce hran prin fotosintez. De asemenea, organismele pot infecta
copacul prin frunzele rnite. Odat slbii, copacii sunt mai vulnerabili la
ali posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi sczute sau
secet.

b)Asupra suprafeelor de ap
Ploaia acid cade, de asemenea, i n ruri, lacuri si mlatini. Acolo
unde este zpad iarna, apele locale cresc dintr-o dat mai acidice n
momentul n care zpada se topete primvara.. Marea majoritate a apelor
naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul
lor este undeva ntre 6 i 8. n Munii Adirondack din SUA, o ptrime din
lacuri i iazuri sunt acidice, i multe dintre ele i-au pierdut deja petii.
Toate rurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acid,
reducnd drastic populaia de somon i pstrv.

6
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

b) Asupra structurilor construite de om

Ploaia acid i depoziia de acid uscat stric cldiri, statui,
automobile i alte structuri obinute din piatr, metal sau orice alt material
expus pentru o perioad ndelungat de timp la capriciile vremii. Paguba
coroziv poate fi foarte scump, iar n oraele cu cldiri istorice, tragic. Att
Parthenon-ul din Atena, Grecia, ct i Taj Mahal-ul din Agra, India se
deterioreaz datorit ploii acide.

7
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

Articol

Efectele nocive ale ploii acide

Termenul "ploi acide" se refera in principal la depunerile umede
(ploaie, zapada, lapovita, ceata si nori de apa, roua) si la cele uscate
(particule de gaze acidifiante, componente acide). Efectele daunatoare se
resimt asupra plantelor, animalelor din mediul acvatic, si in infrastructura.
Ploile acide sunt provocate de cele mai multe ori de om. De emisiile de
sulf si de compusi ai azotului, care reactioneaza in atmosfera pentru a
produce acizi.
Aciditatea ploii este masurata cu ajutorul pH-metrului:
- Apa pura are pH-ul 7.0;
- Ploaia normala contine unele amestecuri de dioxid de carbon si are pH-ul
in jurul valorii 5.6;
- Ploile acide au pH-ul 4.3;
Efectele ploii acide sunt dramatice. Ea poate sa distruga forme de
viata, iar depunerile chimice pot afecta vegetatia naturala.
In intreaga lume, America de Nord si Europa au cele mai multe ploi
acide. Daunele provocate de acestea sunt numeroase, afectand nu numai
plantele, ci si fauna, provocand totodata chiar si oamenilor probleme de
sanatate.
Ploile acide predomina in Statele Unite si Canada, acestea fiind
provocate de arderea combustibililor fosili (carbuni, benzina) si a anumitor
factori poluanti naturali precum eruptiile vulcanice si descompunerea
vegetatiei. Chiar daca ploile acide nu sunt vizibile efectele lor sunt
devastatoare.

Universitatea POLITEHNICA din

Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

In Europa, 85 % din ploile acide sunt datorate arderii combustibililor.

Gazele degajate in urma procesului de ardere sunt dioxidul de sulf si
protoxidul de azot. Acestea se combina cu apa din aer si formeaza acidul
sulfuric si acidul azotic.
In functie de cantitatea acestor gaze in atmosfera este stabilita
intensitatea ploii acide. Cercetarile au demonstrat ca urmarile sunt
devastatoare. Sunt afectate padurile, lacurile si iazurile, plantele si solul.

Padurile din regiunile muntoase sunt expuse cantitatilor mari de acid

si astfel exista posibilitatea ca multe specii de plante si copaci sa dispara
intr-un timp relativ scurt. De asemenea modificarile pH-ului lacurilor
conduc la o scadere a varietatii pestilor, plantelor si animalelor. Ploile acide
determina de asemenea si eliberarea substantelor toxice pentru copaci si
plante, in sol.

9
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

Cu toate acestea culturile cu cereale, folosite in industria alimentara,

nu sunt grav afectate deoarece fermierii adauga solului frecvent
ingrasaminte pentru a inlocui nutrientii care s-au raspandit.
De asemenea, acestia mai adauga solului si calcar zdrobit deoarece
acesta este un material alcalin care mareste capacitatea solului de a lupta
impotriva aciditatii.

Concluzie
In concluzie,ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si
a apei definita ca fiind orice tip de precipitatie ce are un nivel al aciditatii
mai ridicat decat cel al unei precipitatii nepoluate. In general, pH-ul de 5,6 a
fost folosit drept baza de referinta in identificarea ploii acide, desi aceasta
valoare nu a fost acceptata de multi cu usurinta. Interesant este faptul cas
5,6 este valoarea pH-ului dioxidului de carbon in raport cu apa distilata.
Deci, orice precipitatie care are o valoare a pH-ului mai mica decat 5,6 este
considerata precipitatie acida.
Cea mai bun metod mpotriva ploii acide este prin reducerea
cantitii de dioxid de sulf i a oxizilor de azot emanai de centrale, de
autovehiculele motorizate i de fabrici. Cea mai simpl metod de a reduce
din aceste emanaii este folosirea n cantiti mai mici a energiei provenit
din combustibilii fosili. Fiecare, personal, poate ajuta. De fiecare dat cnd
un consumator cumpr un dispozitiv de micorare a energiei, adaug
izolare la cas sau ia autobuzul pn la serviciu, automat el/ea conserv
energie i ca urmare lupt mpotriva ploii acide.

10
Universitatea POLITEHNICA din
Bucureti FACULTATEA DE
ENERGETIC
Specializarea:INGINERIA MEDIULUI

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie_acid%C4%83
http://www.referate-lucrari.com/referat_surse-de-poluare-ploaiaacida-1327.html
http://www.referatul.ro/referate/ploaia-acida-ii.html
http://www.gradinamea.ro/Efectele_nocive_ale_ploii_acide_7111_
646_1.html

11