DINAMICA ECOSISTEMULUI

Intr-un ecosistem ,actiunea factorilor de mediu nu este constanta in timp si spatiu.Cu cat
bioceniza este mai saraca in numar de specii, cu atat factorii abiotici prezinta variatii mai
mari.

Variatiile din cuprinsul biocenozei sunt de doua tipuri:

a)SCHIMBARILE ARITMICE: sunt determinate de variatia unor factori abiotici si nu au

character de periodicitate. Organismele se adapteaz, deci schimbrilor brute ,imprevizibile
ale factorilor mediului, fapt ce contribuie la supravieuirea lor.

b)SCHIMBARI RITMICE:sunt schimbari aparute in biocenoza si prezinta character de

periodicitate (circadiene) ,fiind determinate de oscilatiile periodice ale factorilor de abiotici
din ecosistem: scaderea temperature si reducerii perioadei de iluminat a zilei.

Variatiile diurnesunt modificari ritmice produse de alternanta zilei cu noaptea. In functie de

perioada cand isi desfasoara activitatea ,animalele se clasifica in: nocturne ( bufnita,
cucuveaua), diurne (albinele ,furnicile),crepusculare(fluturii).

VARIATIA SEZONIERA:a biocenozei este determinate de modificarea conditiilor de mediu

care devin nefavorabile pentru unele specii.

In zona temperate a Europei se succed 6 sezoane:

-PREVERNAL( 1 martie -30 aprilie),se caracterizeaza printr-o biomasa redusa si printr-un

ritm ascendant de incepere a activitatii si a intensitatii metabolismului organismelor.

-VERNAL(1 mai -15 iunie),se caracterizeaza prin cresterea temperaturii si a duratei zilei
,cresterea in sol a umiditatii , plantele inverzesc iar unele infloresc si fructifica,animalele ies
de la iernat si se reproduce.

-ESTIVAL(15 iunie-15 august),activitatea este maxima datorita duratei mai mari a zilei
,creste lungimea si numarul lanturilor trofice.

-SEROTINAL (15 august-15 septembrie),se realizeaza o incetinire a fluxului deenergie si a

vitezei de crestere a biomasei, incepe migratia pasarilor.

-AUTUMNAL(15 septembrie-1 noiembrie);fotosinteza scade in intensitate ,se reduce

biomasa,animalele isi cauta locuripentru iernat.

-HIEMAL(1 noiembrie-1 martie),majoritatea speciilor de plante perene isi pierd frunzele

,unele animale migreaza catre zonele calde ale globului, altele isi reduc metabolismul si
ierneaza in pesteri ,vizuini.

Sezonul Hiemal
 In timpul migratiei lor, anumite pasari trebuie sa strabata fara oprire distante enorme in
trecerea lor peste ocean sau peste munti. Astfel, pasarile care traverseaza Marea Nordului sau
Mediterana parcurg fara intrerupere 600-700 km, iar cele care trec Golful Mexic, aproape
1.000 km. Dar recordul zborului "fara escala" apartine culicului si ploierului, care strabat
3.300 km traversand marea pentru a ajunge din continentul nord-american in insulele Hawai.

Observatiile atente au permis stabilirea faptului ca in timpul migratiei putine pasari se ridica
la 1000 m inaltime, majoritatea mentinandu-se la 400 m. Numeroase pasarele nu depasesc 50-
100 m si se lasa aproape de suprafata valurilor in timp ce traverseaza in zbor oceanul.

Dar, si in afara migratiilor, pasarile pot atinge inaltimi considerabile, ratele urcand pana
la 800 m, berzele la 900 m, cocorii si randunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, in timp ce
in regiunile muntoase condorii si vulturii plesuvi zboara la o inaltime de 7.000 m deasupra
nivelului marii.

Specii de psri cltoare

Se presupune c rndunica este cea mai cunoscut pasre cltoare.De regul este
privit ca vestitorul primverii, cnd revine din regiunile sudice ale Africii n Europa
Central. Pn la venirea toamnei,cnd pleac din nou spre Sud, rndunelele cresc dou
generaii de pui. Asemeni rudei sale, lstunul de cas, rndunica este capabil s zboare pe
distane mari datorit corpului aerodinamic,suplu i aripilor nguste i arcuite. Psrile mai
grele, cum ar fi berzele, trebuie s depun un efort mai mare pentru acest zbor.