PROIECTAREA UNUI SISTEM DE FABRICATIE PENTRU

CONFECTIONAREA PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE

ROCHIE SI SACOU PENTRU FEMEI
Memoriu justificativ

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru apararea corpului de intemperii
precum si in scop estetic. Ambele functii au determinat o varietate de produse si modele care sa satisfaca cerintele
omului in functie de necesitati. Aceasta reprezinta totalitatea obiectelor care imbraca corpul omenesc (exceptand
incaltamintea); vesminte, haine, straie.

Daca privim in trecut, chiar de la inceputuri, in toate civilizatiile mari (asteci, maya, sumerieni, egipteni,
babilonieni, romani, greci,.) sunt amintite importanta imbracamintei, a confectionarii acestora. Conform teoriei
creationiste prima imbracaminte a fost creata primei perechi de pe pamant Adam si Eva, dupa caderea in pacat, de
insusi Dumnezeu, din piei de animale.

Moda si industria de confectii textile sunt dintre cele mai dinamice domenii in industria moderna ce trebuie sa
tina pasul cu "lumea schimbatoare" a cerintelor consumatorului. Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a
obtinerii unor materiale noi, cu aspect placut, frumoase la vedere dar rezistente la diferite solicitari mecanice si eficiente
la prelucrare si purtare.

Omul desfasoara o activitate spirituala de gandire si creatie, totodata realizeaza obiecte de arta si cultura,
precum si creatii de imbracaminte.

Obiectele create si realizate in mediul industrial, ca urmare a descoperirilor tehnico - stiintifice fiind o expresie
a artei si culturii societatii umane, au ca principal obiectiv frumusetea estetica si utilitatea practica.

Obiectul de activitate a industriei textile este industria firului a tesatoriei, confectiilor textile, confectiei din
piele si inlocuitori.

Indusrtia tehnica reprezinta o ramura a economiei nationale cu o contributie insemnata la dezvoltarea productiei
bunurilor materiale, ea fiind menita sa asigure aprovizionarea populatiei cu produse de larg consum, intr-o gama de
sortimente cat mai variata si de calitate superioara, potrivit niveluli si structurii veniturilor acesteia.

Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de particularitatile pietei de

desfacere actuale, caracterizata printr - un nivel inalt al cerintelor clientilor. Acestia pentru pretul pe care sunt dispusi
sa il plateasca, produsul care corespunde cel mai bine aspiratiilor din punct de vedere estetic si functional.

Tema de fata are ca scop imbinarea si armonizarea cunostintelor la obiectele de pregatire in specialitate
(materii prime, proiectarea imbracamintei, tehnologia confectionarii imbracamintei, etc.), constituindu-le intru-un
ansamblu unitar care sa formeze cunostintele si mai ales, deprinderile cu lucrarile de specialitate.

In acest sens, la realizarea si parcurgerea acestei teme, se folosesc date concrete asupra productiei insotite
de tehnologii si ilustratii grafice.
 Aceste tehnologii se pot aplica pentru ateliere destinate productiei in serie, utilizate in cadrul societatilor
comerciale, sau pentru productie de unicate, cum este cazul atelierelor de comanda. In ambele cazuri, insa, o astfel
de tehnologie se stabileste pe baza unui unui subiect in care sunt precizate produsul de realizat, indicatorii volumului
de productie, conditiile tehnice de realizare si alte eventuale cerinte impuse de beneficiar.

CAPITOLUL 1

Alegerea produselor. Precizarea regimurilor de lucru

si planificarea productiei

Sistemul de fabricatie este o componenta a sistemului de productie care este definit ca element de baza al
complexului economic national, constituit din totalitatea elementelor fizice, conceptelor si experientei astfel organizate
incat sa rezulte capacitatea de realizare a unor scopuri prestabilite, derivate din obiectivele economico-sociale.

Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa se tina cont de particularitatile pietei de

desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor clientilor. Acestia, pentru pretul pe care sunt dispusi
sa-l plateasca, selecteaza produsul care corespunde cel mai bine aspiratiilor din punct de vedere estetic si functional.

Firmele de confectii trebuie sa raspunda prompt cerintelor pietei, sens in care ele trebuie sa-si proiecteze
sisteme de fabricatie flexibile si eficiente, in care sa-si poata programa si realiza actiunile pentru obtinerea produselor.

Obiectivul capitolului consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor desfasurate in sistemele de fabricatie
ale firmelor de confectii textile, prin abordarea unor aspecte referitoare la:

- particularitatile industriei de confectii textile in perioada actuala;

- perspectivele de dezvoltare.

La nivel microeconomic, in capitol se fac referiri la:

# planificarea productiei;

# justificarea alegerii modelului, a materiilor prime de baza si auxiliare necesare confectionarii, a fluxului
tehnologic, a tehnologiilor de fabricatie, a tipurilor de utilaje, a modului de organizare si amplasarea a locurilor de
munca etc.

Pentru lucrarea de fata alegerea produselor s-a realizat in functie de anotimp si sexul purtatorului. Astfel s-au ales
2 produse destinate femeilor: sacou si rochie, destinate anotimpului primavara - vara.

La baza acestor produse stau modelele clasice care au fost modificate in functie de cerintele modei actuale.

Se considera ca o intreprindere de confectii realizeaza aceste produse la scara industriala la un regim de lucru
ales: 2 schimburi a cate 8 ore pentru sectiile productive (croit, confectionat, finisat) si un schimb pentru receptie,
magazii, depozite si birouri.
 Proiectarea se realizeaza in ipoteza ca productia se poate obtine doar in 230 de zile din numarul total de zile dintr-
un an, acestea se calculeaza scazand din numarul total de zile:

zilele de sambata si duminica - 106 zile;

sarbatorile legale - 8 zile;

concediu legal - 21 zile.

Stabilirea regimului de lucru se face astfel incat sa asigure utilizarea rationala a capacitatilor de productie, timpul
necesar se stabileste prin cercetare analitica, constand in masuratori directe asupra activitatii muncitorilor.

Productia planificata se realizeaza in functie de modelele care se executa, capacitatea unei linii tehnologice in 8
ore si numarul de linii tehnologice. Productia planificata se obtine intr-un interval de timp stabilit, in decursul caruia se
desfasoara procesul de prelucrare si transformare a materiilor prime in produse finite.

Pentru planificare productiei se considera ca o luna are 21 de zile lucratoare.

Planificarea productiei:

Denumire Cantitate Capacitatea Numar de Cantitate Durata

linii realizata comenzii
sortiment planificata unei linii tehnologice buc/8h buc/zi
(zile)
(buc) tehnologice

Q (buc/8h)
Sacou 6000 300 2 600 1200 5

pentru
femei
Rochie 6000 600 1 600 1200 5
pentru
femei

CAPITOLUL 2

Analiza modelelor, stabilirea categoriilor de purtatori si a gamei

dimensionale pentru care se recomanda confectionarea modelului.

Procesul de productie industriala, intreprinderile de confectii, impun folosirea unei documentatii tehnice care
sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite conditii si cu anume caracteristici tehnice. Documentatia tehnica
cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se desfasoara productia industriala. Documentatia tehnica in
industria de confectii are ca scop orientarea muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor asupra modului de confectionare a
imbracamintei si a caracteristicilor tehnice pe faze de fabricatie. Pentru acesta, este necesar ca documentatia tehnica
sa cuprinda toate elementele care stabilesc indicii tehnico - economici ai procesului de productie.
 Imbracamintea a devenit un mijloc de creatie artistica, avand nu numai functii de aparare a corpului, de
reglare a functiilor fiziologice ale sale ca si de infrumusetare.

Imbracamintea este diferita atat ca forma cat si ca materiale folosite la confectionat. Produsele de
imbracaminte sunt influentate de pozitia geografica a unei tari, care determina criteriile de clasificare.

Acestea se clasifica dupa varsta purtatorului, materia prima folosita, functie de sex, de anotimpul in care se
poarta, in functie de punctele de sprijin pe corpul omenesc; functie de destinatia acesteia.

Destinatia produsului determina functia sa principala, iar conditiile exploatarii determina functilile auxiliare.

Descrierea sacoului pentru femei:

Sacoul este un produs de imbracaminte potrivit pentru aproape orice anotimp, acesta putand fi purtata peste
rochie, la fusta sau la pantalon, in functie de model si de dorinta fiecaruia.

Stilul sacoului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar pozitia cusaturii umarului este normala.

Lungimea la terminatie a produsului este la nivelul liniei taliei.

Fata produsului:

Fata produsului este alcatuita din 2 repere, deschisa pana jos, prelucrata cu nasturi si butoniere; pe partea
dreapta sunt realizate butoniere cu lungime de 1,5 cm; prezinta 2 linii decorativ-constructive de modelare pe bust si
pe talie, linii care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la linia de terminatie a produsului.

Spatele produsului:

Spatele sacoului este alcatuit din doua repere simetrice, care prezinta o cusatura pe linia de mijloc a spatelui
si cate un clin lateral.

Maneca produsului:

Maneca este clasica si de aceea este formata din doua bucati.

Gulerul sacoului: este tip clasic croit separat si montat in rascroiala gatului. Fiind vorba de un produs cu
revere gulerul are o forma mai aplatizata, fata acestuia fiind alcatuita din stei si pelerina ce se croiesc separat.

Descrierea rochiei pentru femei:

Rochia pentru femei este un produs vestimentar cu sprijin pe umeri ce reprezinta al doilea strat al ansamblului
vestimentar. Rochia este un produs de imbracaminte ce se poate purta in toate anotimpurile, insa produsul ales pentru
aceasta lucrate este destinat in special anotimpurilor primavara, vara si toamna, datorita faptului ca aceasta nu prezinta
maneci.
 Produsul proiectat este destinat adolescentelor si tot odata femeilor datorita croielii si a materialului din care
este confectionat. Stilul produsului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar pozitia cusaturii umarului
este normala.

Lungimea la terminatie a produsului este deasupra nivelului liniei punctului rotulian.

Fata produsului:

Fata produsului este formata din 2 repere si prezinta 2 linii decorativ - constructive de modelare pe bust si pe
talie, linii care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la nivelul soldului.

Spatele produsului:

Spatele produsului este format din 2 repere simetrice, legatura dintre acestea facandu-se prin intermediul
unui fermoar ascuns, aplicat prin surfilare impreuna cu materialul de baza si fixat prin cusatura ascunsa. Cele doua
repere prezinta cate o pensa de ajustare pe linia taliei, pense ce pornesc de la linia bustului pana la linia taliei.

Terminatia produsului se realizeaza prin surfilare si indoire in interior prin cusatura ascunsa.

Imbracamintea trebuie sa fie in stransa concordanta si armonie cu caracterul purtatorului. Culoarea, croiala,
marimea, concordanta cu moda, toate sunt aspecte de care trebuie sa se tina cont la alegerea vestimentatiei. O
persoana imbracata corespunzator pentru o ocazie poate sa se simta bine deoarece confortul psihic este asigurat. In
mod asemanator confortul estetic este foarte important in viata omului, atat in camin, cat si la locul de munca. Asa
cum o pisa dintr-un mobilier care se deosebeste prin culoare sau stil de celelalte poate provoca unei persoane o senzatie
de disconfort tot asa din cauza efectului antagonist ce se produce in cazul unor produse de imbracaminte, poate apare
aceeasi senzatie.

Produsele sunt destinate femeilor. Ele se pot realiza pentru toate gamele dimensionale, insa, datorita
decolteului in forma de V, care are un efect de estompare a rotunjimilor, de alungire a gatului si de scurtare a ovalului
fetei, sunt recomandate pentru persoanele ce prezinta forme mai pline si cu forma fetei ovala.

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA TEHNICA A MODELULUI PROIECTAT

Definirea modelului este realizata prin multimea informatiilor grupate in urmatoarele descrieri:

fisa modelului;

descrierea tehnica a modelului;

modul de etichetare si de ambalare a produselor;

structura ierarhica a produsului.

 In prezenta lucrare se proiecteaza sistemul de fabricatie pentru produsul sacou pentru barbati. Acest produs
este potrivit aproape pentru orice sezon, este captusit

Fisa modelului include: schita modelului din vedere din fata, din spate si interioara, date referitoare la produsul
proiectat, materialele textile si structura comenzii (Fig. 1si Fig.2).

Descrierea tehnica a modelului se realizeaza prin intocmirea unei harti tehnologice care cuprinde modul de
realizare si de imbinare a elementelor de produs (Fig. 3 si Fig.4).

Modul de etichetare si de ambalare a produsului este stabilit in fisa de etichetare si de ambalare. Eticheta ofera
o serie de informatii asupra produsului:

marca;

denumirea importatorului, daca este cazul;

principalele caracteristici tehnice: model, culoare, compozitie fibroasa, tratamente de finisare aplicate;

modul de intretinere a produsului (Fig. 5 si Fig.6).

Structura ierarhica sintetizeaza informatiile referitoare la particularitatile constructive ale modelului, prin
structurarea reperelor pe mai multe niveluri:

nivelul 1: multimea reperelor corespunzatoare produsului;

nivelul 2: prelucrarile elementelor de produs;

nivelul 3: asamblarea elementelor in subansambluri;

nivelul 4, 5: asamblarea subansamblurilor in produs finit (Fig.7 si Fig. 8).

FISA MODELULUI
SACOU PENTRU FEMEI
SCHITA MODELULUI

ASPECT FATA ASPECT SPATE

 Material de baza Captuseala Intaritura
Co 33% BBC + 67% PES 100% Vascoza Intaritura
mp
ozi
tia
fib
roa
sa:
Lat 140 cm 100 cm 100 % BBC
im
e:
Ma
sa
spe
cifi
ca:

107
250
14
Cs 2,4 m 2,4 m 0,8 m
m:
Iu 92 % 85%
(%
)
Ga 44 46 48 50 52 54
ma
di
me
nsi
on
ala
Re 700 900 1400 1400 900 700
par
titi
e
can
tita
tiv
a/
ma
rim
i:

Fig. 1 - Fisa modelului sacou pentru femei

FISA MODELULUI
ROCHIE PENTRU FEMEI
 SCHITA MODELULUI

ASPECT FATA ASPECT SPATE

Material de baza Intaritura

Co 33% BBC + 67% PES 100 % BBC
mp
ozit
ia
fibr
oas
a:
Lat 140 cm 0,65 cm
ime
:
Ma
sa
spe
cifi
ca:

14
250
 Csm 2 m 0,66 m
:
IU ( 92 %
%)
Ga 44 46 48 50 52 54
ma
dim
ens
ion
ala
Re 700 900 1400 1400 900 700
part
itie
can
titat
iva
/
mar
imi
:

Fig. 2 - Fisa modelului rochie pentru femei

Fig. 3 - Harta tehnologica a sacoului pentru femei
Fig. 4 - Harta tehnologica pentru rochia femei
FISA DE ETICHETARE

SACOU PENTRU FEMEI

TIP CONTINUT PLASARE PE PRODUS
eticheta 1. de marca denumire firma Fixate pe maneca prin
2. de prezentare Sacou pentru femei impuscare
33% BBC - 67% PES
52 III C, pret.
emblema 3. de marime 52 III C Fixate in cusatura laterala
4. de compozitie 33 % BBC, 67 %PES,
semne de intretinere
5. de marca Sigla firmei
Mod de pozitionare a etichetelor si emblemelor
Mod de ambalare:

pe umerase
introdus in punga de politilena
 asezate pe stender.

Fig. 5 Fisa de etichetare pentru sacou femei

FISA DE ETICHETARE

ROCHIE PENTRU FEMEI

TIP CONTINUT PLASARE PE
PRODUS
eticheta 1. de marca denumire firma fixata printr-un fir de
2. de Sacou pentru femei ata pe lacatul
prezentare 33% BBC - 67% PES fermoarului
52 III C, pret.
emblema 3. de marime 52 III C Fixate in cusatura
4. de 33 % BBC, 67 %PES, laterala a rochiei
compozitie semne de intretinere
5. de marca Sigla firmei
Mod de pozitionare a etichetelor si emblemelor

Mod de ambalare:
 pe umeras;
introdusa in punga de polietilena;
asezate pe stender.

Fig. 6. - Fisa de etichetare

CAPITOLUL 4

Stabilirea necesarului de materiale

4.1. Stabilirea necesarului de materii prime

Stabilirea necesarului de material este foarte importanta cu influenta mare in procesul de productie si de
proiectare.

Pentru determinarea necesarului de materii prime principale, necesare Nm (de baza si auxiliare) se foloseste
urmatoarea relatie:
 Nm
Unde:

Csm - consumul specific mediu (m, m2, kg)

n - numarul de produse planificate a se realiza intr-o anumita perioada (8 ore, o zi, durata comenzii)

Necesarul de materii prime principale pentru productia planificata se

centralizeaza in tabelul urmator:

Tip de Csm Nm(m) Nm (m) Nm(kg)
material m m kg 8h 1 zi Durata 8h 1 zi Durata 8h 1 zi Durata
comenz comenz comenz
ii ii ii
Sacou pentru femei
Material 1,7 2, 0,9 102 205 10260 144 288 14400 56 112 5640
de baza 1 4 4 6 2 0 0 4 8
Catusea 2,6 2, 0,2 159 319 15960 144 288 14400 13 264 1320
la 6 4 2 6 2 0 0 2
Rochie pentru femei
Material 1,4 2, 0,5 858 171 8580 120 240 12000 30 600 3000
de baza 3 0 6 0 0 0
Total 348 696 34800 408 816 40800 99 199 9960
0 0 0 0 6 2

Pierderile de material textil, P, rezultate ca urmare a desfasurarii operatiilor de croire se calculeaza cu relatia:
 PD
Unde:

D - suprafata pierderilor (deseurilor) corespunzatoare unui produs

D C
Unde:

Csm - consum specific mediu (m2)

Ip - indicele de pierderi (%)

ms - masa specifica a materiilor prime (kg / m2)

n - numarul de produse corespunzatoare perioadei de calcul (buc / 8 ore, buc / zi, buc /comanda)

Necesarul de materii prime textile principale se centralizeaza in tabelul urmator:

Tip de Consum IP(%) Suprafata Masa P (kg)

material specific pierderilor specifica
mediu D (m) ms(kg/m) 8h 1 zi durata
Csm(m) comenzii
Sacou pentru femei
Material 2,4 8 0,192 0,25 28,8 57,6 288
de baza
Captuseala 2,4 15 0,36 0,107 23,11 46,22 231,1
Rochie pentru femei
Material 2 8 0,16 0,25 24 48 240
de baza
Total pierderi 75,91 151,82 759,1

4.2. Stabilirea necesarului de materiale secundare si auxiliare

Materialele secundare se pot identifica fizic pe produsul finit si indeplinesc roluri diferite. In categoria
materialelor secundare se includ: ata de cusut, intarituri, garnituri, furnituri, etichete, materiale pentru ambalare etc.

Tipul materialelor secundare se stabileste in functie de model, norme de tehnoprezentare, etichetare, ambalare
etc. si acestea sunt diferite de la sortiment la sortiment.

Necesarul de materiale secundare Nm, se stabileste folosind relatia:

 Nm
Unde:

Csm - consumul specific mediu al materialului secundar (m, m2, kg, buc),

n - numarul de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/8 h, buc/zi, buc/comanda)

Consumul de ata de cusut poate fi calculat cu rigurozitate dupa stabilirea fazelor de coasere centralizate in
procesul tehnologic de confectionare.

Produs Denumirea Csm u.m. Necesarul de materiale

mateialului secundar secundare
 8h 1zi Durata

comanda
2
Sacou Intaritura 0,8 m 480 960 4800
pentru Nasturi 3 buc 1800 3600 18000
femei Pernite 2 buc 1200 24000 12000
Ata de cusut 67,5 m 40500 91000 405000
Punga de polietilena 1 buc 600 1200 6000
Umeras 1 buc 600 1200 6000
Etichete 2 buc 12000 24000 24000
Rochie Intaritura 0,66 m2 396 792 3960
pentru Ata de cusut 54 m 32400 64800 226800
femei Fermoare 1 buc 600 1200 4200
Seturi de etichete 1 buc 600 1200 4200
Punga de polietilena 1 buc 600 1200 6000
Umeras 1 buc 600 1200 6000

La realizarea produselor vestimentare, pe langa materiile prime de baza si cele secundare auxiliare se
utilizeaza materiale auxiliare care se regasesc in costul produselor datorita consumarii lor in procesul de fabricatie
(hartie si cartoane pentru tipare si sabloane, creta sau creioane pentru incadrare etc.)

Materialele auxiliare sunt in general aceleasi, indiferent de sortimentul realizat iar pentru determinarea
necesarului se efectueaza un calcul global, pe baza indicilor de consum.

CAPITOLUL 5

STABILIREA FLUXULUI PENTRU SISTEMUL DE FABRICATIE

Un sistem de productie este definit ca un ansamblu de elemente dependente intre ele, formand un intreg
organizat, avand ca scop transformarea materiilor prime in produse finite cu o valoare mai mare de intrebuintare, in
conditii de eficienta economica.

Sistemele de fabricatie au ca scop realizarea unor produse sau crearea de noi valori.

Modul de functionare a unui sistem industrial se manifesta prin procesul de productie. Functia scop a sistemului
de productie o reprezinta transformarea materiilor prime in produse cu valoare de intrebuintare mai mare, in conditii
de eficienta economica.

Sistemul de productie are urmatoarele subsisteme:

subsistemul de aprovizionare-desfacere;

subsistemul de proiectare;

subsistemul de fabricatie;
 subsistemul de resurse umane;

subsistemul financiar-contabil;

subsistemul de intretinere.

Principala componenta a sistemului de productie, cu rol efector, o constituie subsistemul de fabricatie, acesta
are caracteristici proprii domeniului tehnologic si este materializat intr-un traseu tehnologic specific.

Structurarea sistemului de fabricatie pentru confectii textile presupune:

# identificarea elementelor componente ale traseului tehnologic;

# definirea relatiilor care se stabilesc intre acestea, prin intermediul fluxului de fabricatie.

Sistemul de fabricatie pentru confectii are la baza fluxul tehnologic, care este definit prin relatiile stabilite intre
traseele componente ale acestuia:

fluxul tehnologic, acesta indica etapele procesului de fabricatie necesare transformarii materiilor prime in
produs marfa;

fluxul material, care este caracteristic activitatilor de logistica si de depozitare, identificand stadiile de
prelucrare ale materiilor prime si auxiliare (baloturi, spanuri, repere croite, subansambluri). Acestuia ii sunt
caracteristice activitatile logistice de transport si depozitare;

fluxul energetic, care asigura transformarea suprafetelor textile plane in produse tridimensionale (energie
electrica, energie termica, aer comprimat, etc.);

fluxul informational, care este alcatuit din date de intrare (modelul omologat, informatii despre comanda),
date tehnice (descrierea procesului de fabricatie) si date economice (necesare pentru conducerea eficienta a procesului
de fabricatie). O importanta deosebita prezinta calitatea datelor si viteza de transmitere a acestora. Prin prelucrarea
automata a datelor se imbunatateste calitatea fluxului informational si creste eficienta muncii.

Procesul tehnologic stabileste etapele de transformare cantitativa si calitativa a obiectului muncii din materii
prime in produs marfa, de catre executant, cu ajutorul mijloacelor de munca.

Procesul tehnologic se divizeaza in operatii, iar acestea la randul lor in faze tehnologice.

Operatia este realizata de unul sau mai multi executanti, la un anumit tip de loc de munca, obiectul muncii
suferind una sau mai multe transformari tehnologice.

Faza tehnologica se caracterizeaza prin utilizarea aceluiasi mijloc de munca si regim tehnologic, obiectul muncii
suferind o singura transformare tehnologica.

La proiectarea sistemului de fabricatie este necesara parcurgerea urmatorilor pasi:

- stabilirea traseului tehnologic specific;

 - adoptarea tehnologiei de realizare a produsului;

- dimensionarea etapelor de proces.

Acest mod de proiectare se gaseste la nivelul fiecarei etape de proces.

Optimizarea si rentabilizarea sistemelor de fabricatie necesita adoptarea unor masuri tehnice inca din etapa
de proiectare:

alegerea corespunzatoare a mijloacelor de productie si utilizarea lor la intreaga capacitate;

stabilirea corecta a parametrilor tehnologici la operatiile de prelucrare a materialelor textile;

dotarea utilajelor cu dispozitive;

alegerea variantei tehnologice optime din punct de vedere a calitatii si productivitatii muncii.

CAPITOLUL 6

RECEPTIA MATERIILOR PRIME

Receptia materiilor prime este etapa de proces aflata la interfata intre tesatori si include:

- inspectia calitatii materiei prime,

- testarea caracteristicilor fizico-mecanice si reologice ale materiilor prime.

Operatia de control, din punct de vedere calitativ si cantitativ, conform documentelor insotitoare, a
materialelor sosite in fabricile de confectii, reprezinta receptia acestora care este de fapt prima faza a procesului de
fabricatie.

Referitor la receptia materiilor prime textile, standardele sau normativele pot contine:

- conditi tehnice pentru o grupa de materiale cu aceeasi destinatie si compozitie fibroasa

- conditii tehnice pentru fiecare tip (articol) de material textil

- criterii de incadrare a unui material textil intr-o anumita clasa de calitate

- conditii tehnice pentru un indicator de calitate corespunzator unei grupe de material cu o anumita compozitie
fibroasa

Inspectia calitatii materiilor prime are drept scop stabilirea nivelului calitativ al loturilor de materiale textile
principale si auxiliare si se realizeaza pe rampe de control.

Dimensionarea etapei de inspectie a calitatii materiilor prime necesita calculul necesarului de utilaj si a
numarului de muncitori.
 Pentru realizarea inspectiei se va folosi rampa de control SETEC C - Tex, aceasta este destinata controlului
tesaturilor si tricoturilor, sistemul de derulare este pozitiv, viteza de derulare este cuprinsa intre 0 si 70 m/min si are
monitorizare automata.

Productia teoretica, Pt, a rampelor de control se calculeaza cu relatia:

Pt
(m/8h)
 Pt 1
Unde:

v - viteza de deplasare a materialului verificat pe rampe de control, care variaza intre 0 si 70 m/minut. Am ales viteza
de 10 m / minut.

T - durata unui schimb (480 minute)

Productia practica, Pp, se calculeaza tinand cont de opririle necesare necesare pe durata unui schimb:
PP
Unde:
PP480 ,83840(m/8h)
K - coeficient al opririlor cu valori intre 0.7 - 0.8

Cantitatea de material ce se receptioneaza se stabileste in functie de mai multi factori. Procentul verificat, p,
se stabileste stabileste statistic si variaza intre 10% si 100% din totalul necesarului de material.

Stiind ca la receptie se lucreaza intr-un schimb, necesarul de material care se receptioneaza, Nmr, se stabileste
cu relatia:
N mr
 Nmr6902%1392(m)
Unde:

P = procentul de material verificat

Nm = nesarul de materii prime principale pentru o zi (m)

Numarul utilajelor (rampe de control), N, se stabileste cu relatia:

N
 Numarul de muncitori, M, pentru efectuarea receptiei este calculat cu relatia:

M
In acest caz nu este necesara cumpararea unei rampe de control, controlul se face manual pe o masa de
catre doi muncitori.

Testarea caracteristicilor fizico-mecanice si reologice ale materiilor prime se realizeaza in laboratorul de

incercari fizico-mecanice.

O serie de incercari sunt obligatorii de efectuat pe materialul livrat de furnizori, in scopul derularii fara probleme
a etapelor proceselor de fabricatie.

Cele mai utilizate analize de laborator sunt:

- determinarea modificarii dimensionale a reperelor dupa calcare si spalare,

- determinarea adezivitatii dupa termolipire,

- determinarea schimbarii nuantei si eventual a culorii dupa termolipire si tratamente umidotermice.

Valorile experimentale obtinute se inregistreaza in fisele tehnice ale materialelor, fiind usor accesibile pentru
producatorul de imbracaminte.

Dimensionarea activitatilor de evaluare a caracteristicilor materialelor textile in laboratorul de incercari fizico-

mecanice necesita stabilirea numarului de laboranti.

Numarul de laboranti este dependent de factori cum sunt:

- preocuparile in domeniul calitatii existente in firma

- marimea societatii comerciale

- marca furnizorilor

- sortimentul de produse executate.

Uzual, laboratoarele sunt deservite de minimum 2 laboranti.

CAPITOLUL 7

PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE

In sectia de croire are loc transformarea materiilor prime textile in

repere pentru confectionat, in aceasta etapa a procesului de fabricatie fiind
determinat atat calitatea, cat si costul produsului.

Proiectarea sectiei de croire necesita parcurgerea urmatoarelor

etape:

- selectarea si reprezentarea fluxului tehnologic corespunzator sectiei

de croire in functie de: marimea comenzii, tipul produselor de imbracaminte
si specificatiile de calitate impus acestora;

- stabilirea modalitatilor de realizare a operatiilor din sectia de croire;

- calculul necesarului de executanti si de echipament tehnologic.

La amplasarea utilajelor tinem cont in primul rand de succesiunea

fluxului tehnologic, in special de modul de deplasare si de depozitare
interoperationala a obiectului muncii si de marimea comenzilor. Astfel, sectia
de croire va avea forma reprezentata in figura urmatoare:
Incadrare automta
Spanuire mecanica
Decupare cu instalatie automata

Fig. 10 Flux tehnologic pentru sectia de croire

7.1. Stabilirea numarului de spanuri

In vederea dimensionarii operatiilor desfasurate in cadrul sectiei de croit se exprima capacitatea acesteia in
numaar de spanuri pentru realizarea productiei dintr-un schimb.

Informatiile initiale necesare sunt:

- gama de marimi in care se realizeaza produsul;

- numarul de produse din fiecare marime (stabilit prin comanda).

In functie de aceste date se stabilesc:

tipul incadrarilor (simple sau combinate);

gama de marimi cu care se realizeaza incadrarile combinate;

numarul incadrarilor.

Pentru calculul acesteia trebuiesc cunoscute urmatoarele date:

npi- numarul produselor de pe incadrare, care in cazul nostru este 2;

nsi- numarul de straturi dintr-un span realizat cu o incadrare "i", stabilit in functie de grosimea unui strat si
comportarea materialelor la stratificare;

Nsi - numarul de spanuri corespunzatoare incadrarii "i";

Ns - numarul total de spanuri.

Ns = Nsi

Stabilirea numarului de spanuri este reprezentata in tabelele urmatoare:

 Gama de 44 46 48 50 52 54 Total Nr. Nr.total Nr. Nr. de
marimi prod/incadrare de straturi spanuri
nPI straturi intr-un Nsi
de span span
nsi
Sacou pentru femei
Repartitia 11,7 15 23,3 23,3 15 11,7 100%
procentuala
Repartitia 700 900 1400 1400 900 700 6000
numerica
Incadrarea I 700 700 1400 2 700 100 7
Incadrarea II 900 900 1800 2 900 100 9
IncadrareaIII 1400 1400 2 1400 100 14
Total spanuri din material de baza 30
Repartitia 11,7 15 23,3 23,3 15 11,7 100%
procentuala
Repartitia 700 900 1400 1400 900 700 6000
numerica
Incadrarea I 700 700 1400 2 700 100 7
Incadrarea II 900 900 1800 2 900 100 9
IncadrareaIII 1400 1400 2 1400 100 14
Total spanuri din intaritura 30
Rochie pentru femei
Repartitia 11,7 15 23,3 23,3 15 11,7 100%
procentuala
Repartitia 700 900 1400 1400 900 700 6000
numerica
Incadrarea I 700 700 1400 2 700 100 7
Incadrarea II 900 900 1800 2 900 100 9
IncadrareaIII 1400 1400 2 1400 100 14
Total spanuri din material de baza 30
Total spanuri 90

7.2. Realizarea incadrarilor

In cadrul sectiei de croire incadrarea se realizeaza automat, adica folosind suport de hartie adeziva, care se
ataseaza spanului prin calcare. Astfel, prin folosirea acestei modalitati dimensionarea acestei operatii nu se face in
cadrul sectiei de croire, ci a departamentului tehnic.

In industria de confectii croirea materialelor este una din operatiile cheie privind utilizarea eficienta a acestora
deoarece in cazul executarii manuale a gradarii si incadrarii tiparelor atat precizia cat si operativitatea si gradul de
utilizare al materiei prime sunt determinate subiectiv de indemanarea si experienta muncitorului.
 Prin automatizarea gradarii si incadrarii tiparelor se urmareste inlaturarea acestor inconveniente, imbinand
experienta specialistului cu viteza de prelucrare a datelor.

In vederea prelucrarii tiparelor pe mini calculator, in memoria sistemului trebuie introduse date tehnice si
tehnologice necesare, biblioteci de reguli de gradare, fisiere de modificare a tiparelor, continutul notarilor de pe tipare
si restrictiile de incadrare conform modelelor, caracteristicile materiei prime si metodei de croire. Incadrarile memorate
pot fi desenate on - line la scara1:1 pe ploter.

Proiectarea/digitizarea incadrarii tiparelor in sistem automat de calcul presupune o dotare adecvata cu software si
hardware.

Operatorul poate controla si modifica pozitionarea sabloanelor astfel incat sa fie asigurat nivelul de eficienta al
incadrarii si indicele de utilizare al materialului.

Incadrarea aleasa este cea automata, pe suport de hartie (in general adeziva) care se ataseaza spanului. In acest
caz incadrarile se obtin in cadrul departamentului tehnic.

7.3. Realizarea spanurilor

Operatia de spanuire consta in depunerea in straturi suprapuse, de lungime corespunzatoare incadrarii, a

materiei prime destinate croirii.

Pentru realizarea spanurilor folosim masina automata de spanuit, dotat cu mecanism de comanda automata,
cu senzori de depistare a defectelor, cu mecanism de oprire automata si cu mecanism de taiere automata.

La panoul de comanda digitala a mecanismului de comanda automata se este necesara stabilirea

urmatoarelor:

modalitatea de spanuire;

viteza de deplasare a masinii de spanuit atat la depunerea stratului de tesatura, cat si la deplasarea in
gol a acesteia, in cazul spanuirii continue cu taierea extremitatilor, pe care o vom adopta;

lungimea spanului, care va fi egala cu lungimea incadrarii corespunzatoare;

numarul de straturi din span.

Datorita faptului ca acest utilaj are in dotare senzori de detectare defecte, acesta automat asigura conditiile
de spanuire:

una dintre marginile straturilor sa coincida perfect;

eliminarea defectelor de tesatura critice, ce influenteaza calitatea produselor;

mentinerea constanta a tensionarii straturilor.

 Adoptand modalitatea de spanuire continua cu taierea marginilor, acesta consta intr-o cursa cu depunerea de
material textil, urmat de taierea automata a marginii la capatul spanului si reintoarecerea masinii de spanuit la inceputul
de span printr-o cursa in gol. Viteza de deplasare a masinii la cursa in gol se poate stabili la viteza maxima a masinii,
in vederea evitarii pierderii de timp inutil.

Timpul necesar operatiei de spanuire se calculeaza cu ajutorul u elementelor necesarului de timp, Nt,
care este alcatuit din:

timpul pentru realizarea spanurilor,tsp;

timpul pentru sectionarea spanurilor,tsc;

timpul pentru depozitarea sectiunilor de span,tdp.

Necesarul de timp se poate calcula cu relatia:

Nt= k tb Ns (min)

unde:

k - coeficient al opririlor, k = 1,15;

tb- timp de baza, ce se calculeaza cu relatia:

tb= tsp+tsc+tdp (min )

Ns - numarul de spanuri.

Pentru realizarea calculelor trebuie sa cunoastem urmatorele:

lungimea spanului, L, care se poate calcula cu relatia:

L = Csm np (m)

unde:

Csm- consumul specific mediu in m;

np - numarul de produse incadrate.

latimea spanului, l, care este egala cu latimea materialului textil.

numarul mediu de straturi din span nsp, care se calculeaza cu relatia:

 n sm
=
 n
 numarul de linii de sectionare pe span nsc. Se preia de pe incadrare sau se aproximeaza, avand in
vedere ca lungimea maxima a unei sectiuni de span sa nu depaseasca 1,2m. La croirea automata, operatia
de sectionare nu este necesara.

numarul de baloturi b, care se poate calcula cu relatia:

b
=
Ln
L
 (m),

unde:

Lb- lungimea materialului dintr-un balot, se adopta ca o valoare cuprinsa intre 30 si 60 m.

Deoarece lungimea spanului este dependenta de numarul de produse incadrate, calculele se vor efectua pe
tipuri de incadrari.

Pentru calculul normei de timp, timpile de realizare a operatiei de spanuire vom centraliza in tabelul urmator:

N D Timp (min) Timpi calculati (min)

r e
Material de baza Material de baza Captuseala sacou
. s
sacou pentru rochie pentru pentru femei
f c
femei femei
a r
z i np = 2 np = 4 np = 2
a e
. r L = 3,42 L = 2,86 L = 5,32
e Spanuire mecanica
a nsm=100 nsm=100 nsm=100
f
a
z
e
i
 8
b b b

1 A 0,79 0,79 0,79 0,79

d
u
c
e
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
 0,1
i
i
2 D 0,34 0,3 0,37
e
s
f
a
s
u
r
a
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
i
i
p
e
n
t
r
u
d
e
l
i
m
i
t
a
r
e
a
l
u
n
g
i
m
 i
i
s
p
a
n
u
l

0,1
u
i
3 I 0,34 0,3 0,37
n
d
e
p
a
r
t
a
r
e
a
I
n
c
a
d
r
a
r
i
l
o
r

4 A 0,08 0,08 0,08 0,08

d
u
c
e
r
e
a
 b
a
l
o
t
u
l
u
i
d
e
m
a
t
e
r
i
a
l
5 F 2,045 2,045 2,045 2,045
i
x
a
r
e
a
l
i
m
i
t
a
t
o
r
i
l
o
r
d
e
s
p
a
n
s
i
 p
r
o
g
r
a
m
a
r
e
a
m
a
s
i
n
i
i
6 I 10,94 9,15 12,37
n
d
e
p

1,28
a
r
t
a
r
e
a
b
a
l
o
t
u
l
u
i
,
p
l
a
s
a
r
e
a
n
o
u
l
u
i
b
a
l
o
t
p
e
s
u
p
o
r
t
7 D 4,16 3,48 4,73
e
p
l
a

0,48
s
a
r
e
a
m
a
s
i
n
i
i
s
i
i
n
t
r
o
d
u
c
e
r
e
a
m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i
p
r
i
n
t
r
e
c
i
l
i
n
d
r
i
i
c
o
n
d
u
c
a
t
o
r
i
8 S 13,48 12,57 16,51
p
a
n
u
i
r

0,08
e
a
9 R 13,48 12,57 16,51
e
a
l
i
z
a

0,08
r
e
a
c
u
r
s
e
i
i
n
a
p
o
i
c
u
r
e
a
s
e
z
a
r
e
a
m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i
d
 e
c
a
t
r
e
m
u
n
c
i
t
o
r
1 T 4 4 4
0 a
i
e
r
e
a
f
o
i
i
d
e
s
p
a
n
0,04
 0,1
1 D 0,66 0,57 0,98
1 e
s
f
a
s
u
r
a
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
i
i
d
e
a
s
u
p
r
a
s
p
a
n
u
l
u
i
1 A 2,8 2,45 0,98
2 t
a
s
a

0,63
r
e
a
i
n
c
a
d
r
a
r
i
i
s
p
a
n
u
l
u
i
p
r
i
n
c
a
l
c
a
r
e
Total timp pentru realizarea unui 53,11 48,3 59,73
span,,
 t p
Numar de 30 30 30
spanuri,
 Ns
Timpi 1593,4 1449 1792
partiali:
 tb N
Total timp de realizare a 5559,56
operatiei,
 Nt
Cunoscand valoarea Nt, putem calcula numarul de muncitori necesari:

M
=
Nt
480
=
5559
48
=

11,58
La fel putem calcula necesarul de echipament tehnologic. In cazul spanuirii mecanice numarul masinii de
spanuit este egal cu numarul de muncitori, adica in acest caz cu 12.

7.4. Decuparea reperelor

Decuparea reperelor se realizeaza cu masina automata de croit tip Gerber DCS 1500, Germania. Aceasta
masina are suprafata mesei de 2,44x4,88m, suprafata de taiere a cutitului 1,83x1,82m, viteza maxima a cutitului este
de 1,1 m/s si procesor Pentium.

Necesarul de timp se calculeaza cu relatia:

 Nt= k tb Ns ,(min)

unde:

k - coeficient al opririlor, k = 1,17;

tb- timp de baza;

Ns - numarul de spanuri.

Valoarea timpului de baza, se determina diferentiat, in functie de tipul utilajului folosit.

Timpul de baza, tb, in varianta decupari cu masina automata de croit, se stabileste insumand timpii pe faze
tbi, prelucrate in tabelul umator:

N D Timp Timpi calculati (min)

r e material de baza material de baza captuseala
. s pt sacou femei pt rochie
f c
a r
z i
a e
r
e
a

tbinnn
f
a
z
e
i

pp
(min)

1 A 1,67 1,67 1,67 1,67

l
i
m
e
n
t
a
r
e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
s
i
a
f
o
l
i
e
i
i
n
f
e
r
e
a
s
t
r
a
d
e
d
e
c
u
p
a
r
e
,
c
o
m
p
r
i
m
a
 r
e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
2 P 4,25 4,25 4,25 4,25
r
o
g
r
a
m
a
r
e
a
m
a
s
i
n
i
i
s
i
v
e
r
i
f
i
c
a
r
e
a
i
n
a
i
n
t
e
a
t
a
i
e
r
i
i
3 D 8,58 8,58 6,62
e

t d n
c
u
p

''
a
r
e
a
e
f
e
c
t
i
v
a
4 R 1,22 1,11 1,6
e
a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
a
s
p
a
n
u
l

0,54
u
i
i
n
f
e
r
e
a
s
t
r
a
d
e
d
e
c
u
p
a
r
e
5 E 1,28 1,16 1,62
v
a
c
u

0,56
a
r
e
a
s
p
a
n
u
l
u
i
d
e
c
u
p
a
t.

Timp de 17 16,77 15,76

baza:
 tb
Nr. de 30 30 30
spanuri:
 N si
Coeficient al opririlor k 1,17 1,17 1,17
Timpi 596,7 588,63 553,18
partiali
 Nt
Necesar de 1738,51
timp
 Nt
Timpul de decupare automata a unui produs, t"d, este dependent de numarul de straturi de span si de viteza
de taiere. Astfel pentru produsele sacou si rochie pentru femei avem viteza de taiere de 8 m/min si t"d = 4,29 min.

Pentru stabilirea numarului de muncitori se considera ca la realizarea operatiei participa doua persoane:

M
=
2 Nt
480
=
3477
48
=

7,24
Necesarul de echipament tehnologic (mese cu masini de croit) se determina cu relatia:
N
M
2
7
2
 7.5. Numerotarea reperelor si formarea pachetelor

Operatia de numerotare se realizeaza in scopul identificarii reperelor, in corelatie cu sistemul de urmarire a

fabricatiei utilizat.

Operatia de numerotare se efectueaza in cazul reperelor din material de baza, aflate sub forma de span
decupat.

Necesarul de timp pentru realizarea operatiei de numerotare se calculeaza cu relatia:

Nt = k tb (min);

Unde:

k - coeficient al opririlor pentru operatia de numerotare (1,20);

tb - timp de baza pentru realizarea operatiei de numerotare. Se stabileste cu ajutorul urmatoarelor notatii suplimentare:

nr - numarul de repere ale unui produs (nrm - mici, nrM - mari);

n - numarul de produse realizate in 8 ore;

Nr. Descrierea fazei Timp tbi Timpi

calculati
faza (min)
(min)
1. Aducerea si pozitionarea spanului 0,18 nr npi 201,6
cu repere croite, pentru Nsi
numerotare
2. Reglarea masinii, schimbarea 0,2 nr npi Nsi 224
benzii cu etichete
adezive,evidenta lucrului
3. Numerotarea: 0,03 nrm n 180

- reperelor mici 0,05 nrM n 900

- reperelor mari
4. Indepartarea spanului numerotat 0,16 nr npi Nsi 179,2
Timp total tb = tbi 1684,8

Pt. sacou nr = 18 Pt.rochie nr = 22

nrm = 4 nrm = 6

nrM= 14 nrM = 16
Nt = k tb = 1,2 1684,8 = 2021,8

Numarul de muncitori la numerotarea reperelor:

M
=
Nt
480
=
2021
480
 = 4,21=4

Numarul meselor de lucru N = M, deci numarul meselor este egal cu 4.

Obiectivul operatiei de formare a pachetelor este asigurarea conditiilor de transfer material intre sectia de
croire si cea de confectionare.

La operatia de formare a pachetelor, se considera ca un pachet contine 10 repede de acelasi fel, iar pachetele
cu toate reperele componente ale unui produs formeaza un lot.

Necesarul de timp pentru realizarea operatiei de numerotare se calculeaza cu relatia:

Nt = k tb (min);

Unde:

k - coeficient al opririlor, pentru operatia de formare a pachtelo (1,18);

tb - timp de baza pentru realizarea operatiei de numerotare. Se stabileste cu ajutorul urmatoarelor notatii suplimentare:

nr - numarul de repere ale unui produs ( nrm - mici, nrM - mari);

n - numarul de produse realizate in 8 ore;

Nr. Descrier Timp tbi Timpi

ea fazei calcul
faz (min) ati
a
(min)
1 Numarar 0,1 nr n 4800
ea si
verificar
ea
reperelor

si
formarea
de
pachete
de 10
bucati
2 Schimba 10 min/reper -
rea
reperelor schimbat
cu
defecte
3 Legarea 0,4 48
si
depozita
rea
pachetel
or cu
repere
pentru
10
produse;
formarea
loturilor
 n
10
Timp total tb =tbi 4848

Nt = k tb = 1,18 4848 = 5720,64

Numarul de muncitori la formarea pachetelor:

M
=
Nt
480
=.
5720
48
=

11,92
Numarul meselor de lucru/masinilor de numerotat , N, este:

N = M , N = 12

7.6. Centralizarea necesarului de personal si de echipament tehnologic pentru croire

Datele referitoare la numarul de muncitori, utilaj sau mobilier tehnologic din sectia de croit se centralizeaza in
tabelul urmator:

O N Echipament tehnologic
pe u M M Caracteristici tehnice ale masinilor
rat m e as
ia ar s
 ul e in
d d i
e e
m l
u u
n c
ci r
to u
ri
In - - - -
ca
dr
ar
ea
au
to
m
at
a
Sp 1 - M Viteza max. de spanuire=100m/min.
an 2 as
uir in Inaltimea max a spanului=23cm
e a
de Masa max balot 250kg
sp
an Control prin microprocesor
ui
t
S
zi
nc
hr
o
n
5
5
B
-
2
5
2
B
G
er
be
r
 G
er
m
an
y

1
2

Ll
D 7 4 M Suprafeta
ec as mesei
up in
ar a
e au
to
m
at
a
G
er
be
r
G
T
7
2
5
0

(m)

Inaltimea max a spanului comprimat =72mm

 0
Precizie

N 1 1 Mese de lucru
u 6 6
m
er
ot
ar
e
si
fo
rm
ar
ea
pa
ch
et
 Ll
el
or

CAPITOLUL 8

TERMOLIPIREA PRODUSELOR

In scopul conferirii stabilitatii dimensionale sau aspectului estetic se

impune, pentru unele repere, operatia de termolipire. Acesta se poate
realiza cu o serie de utilaje diferite in functie de:

- tipul reperului termolipit;

- suprafata reperului dublata cu intaritura.

Pentru termolipirea majoritatii reperelor se adopta prese cu actionare

continuua, la care latimea benzii se alege in functie de numarul si suprafata
reperelor termolipite.

Fac exceptie :
# beteliile de pantaloni, pentruu care se adopta utilaje specializate, la care
intaritura se alimenteaza in mod continuu, de pe role ;

# reperele cu suprafete relativ mari, la care se aplica benzi de intaritura

folosind prese cu actionare discontinuua sau fierul de calcat.

Pentru dimensionarea operatiei de termolipire se parcurg urmatoarele

etape:

1. stabilirea tehnologiei de termolipire specifica, este prezentata in tabelul

urmator:

Produs Nr. Identificarea Tipul utilajului Parametrii

crt. reperelor termolipite tehnologici ai
operatiei
Sacou 1. Fata de guler Presa cu actionare
pentru continua
femei 2. Dos de guler Presa cu actionare
continua
3. Bizet stanga Fier de calcat
4. Bizet dreapta Fier de calcat
Rochie 1 Dublura rascroielii Presa cu actionare
pentru gatului la fata, continua
femei dublura rascroielii
gatului la spate
2 Dublura rascroielii Presa cu actionare
manecii la fata, continua
dublura rascroielii
manecii la spate,

2. Necesarul de timp, Nt, pentru operatia de termolipire, este calculat cu

relatia :

Nt = k tb (min)

k - coeficient al opririlor, avand valorile:

k = 1,15 pentru presele de termolipit

k = 1,18 pentru termolipirea cu fierul de calcat

tb - timpul de baza pentru realizarea termolipirii, care are valori dependente
de modul de realizare a operatiei, obtinute prin insumarea timpilor partiali.

Timpii partiali corespunzatori fazelor operatiei de termolipire se

calculeaza in tabelul urmator, cu urmatoarele notatii suplimentare:

nt - numarul reperelor pe care se aplica intaritura la un produs;

ntM - numarul reperelor de dimensiuni mari pe care se aplica intaritura la un

produs;

ntm - numarul reperelor de dimensiuni mici pe care se aplica intaritura la un

produs;

ni - numarul reperelor de intaritura pentru un produs;

si - suprafata reperelor de intaritura la un produs (cm2);

n - numarul de produse realizate in 8 ore.

C De Formula de calcul Ti
o scr Presa cu actionare continua Fier de calcat P m
d ier r pi
ti ea e cal
m faz s cul
p ei a ati
i b (m
p e in)
a t
rt e
i li
a i
li
t1 Ali 0,06 13
me ,4
nta 4+
rea 86
pa ,4
ch
ete
lor
in
zo
na
de
rea
liz
are
a

n
ter
mo
lip
irii

10
 (nt+ni)
t2 Po n(0,05ntM+0,03ntm) 44
ziti ,8
on +2
are 16
a
rep
ere
lor
din
ma
ter
ial
de
ba
za
t3 Po 0,04nni 44
ziti ,8
on +2
are 88
a
rep
ere
lor
din
int
ari
tur
a
t4 Te 0,13n 0,23n 40
rm 6+
oli 27
pir 6
ea
rep
ere
lor
 sis
300
20
 t5 Ev 0,04nnt 44
ac ,8
uar +2
ea 88
rep
ere
lor
ter
mo
lip
ite
si
ref
ac
ere
a
pa
ch
ete

Pentru stabilirea timpului de realizare a operatiei de termolipire, t4, se

raporteaza suprafata reperelor termolipite la suprafata utilajului care exercita
forta de presare (3000 cm2 la prese si 200 cm2 la fierul de calcat),
considerandu-se o viteza medie de deplasare a benzii de alimentare,
respectiv a fierului de calcat (4m/min).

Timpul de baza la termolipire, tb, se calculeaza diferentiat in functie

de tipul utilajului, dupa cum urmeaza in tabelul urmator.

In cazul preselor, timpii de alimentare si indepartare a reperelor se

suprapun cu timpii de presare, astfel ca determinant este timpul de presare.

Timpul de baza, tb (min)

Presa cu actionare continua P F
r ie
e r
s d
a e
b c
 e al
t c
e at
li
i
M - t1
o +
d t2
d +
e t3
c +

t4
al t4
c +
ul t5
N
tu

T - 2
i 4
m
4
pi
c ,
al 4
c 4
276
ul
at
i
(
m
in
)
 t1 t
M - t1
o +
d t2
d +
e t3
c +
al t4
c +
ul t5
N
tm

T - 2
i 4
m
4
pi
c ,
al 4
1154,4
c 4
ul
at
i
(
m
in
)

Necesarul de timp se calculeaza diferentiat pentru utilaj, Ntu, si pentru

muncitori, Ntm, pe baza informatiilor din tabelul de mai sus.

Necesarul de utilaj se calculeaza cu relatia:

N
=
N tu
480
 =0,581 N
=
N tu
480
 =0,511

Necesarul de personal se calculeaza cu relatia:

M
=
N tm
480
 =2,412 M
=
N tm
480
 =0,511

Calculul necesarului de timp, de utilaj si de muncitori se centralizeaza

in tabelul urmator:

Necesar de Necesar Necesar Caracteristici

timp utilaj N
Ntu Ntm muncitori M utilaj
Presa cu actionare 276 1154,4 1 2 MSC cu
continua dispozitiv
Fier de calcat 244,44 244,44 1 1

CAPITOLUL 9

PROIECTAREA SECTIEI DE CONFECTIONARE

Confectionarea este etapa cu cea mai mare pondere in procesul de fabricatie, aceasta ocupand in functie de
model pana la 60% din timpul de realizare a unui produs. Proiectarea sectiei de confectionare necesita parcurgerea
urmatoarelor etape:

- elaborarea procesului tehnologic

- structura liniei tehnologice de confectionare pentru produsul proiectat.

9.1. Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Procesul tehnologic de confectionare se structureaza din doua parti in care se realizeaza:

- prelucrarea elementelor de produs

- asamblarea elementelor in vederea constituirii subansamblurilor si produsului.

Produsele de imbracaminte se realizeaza succesiv, prin prelucrarea reperelor in vederea obtinerii elementelor
de produs, urmata de cuplarea elementelor in subansambluri a caror complexitatea si grad de prelucrare cresc pana la
obtinerea produsului finit.

Reperele sunt componente plane invizibile ale produsului de imbracaminte, obtinute prin croire. Reperele
sunt defenite prin contururi proprii, obtinute prin divizarea suprafetelor textile in procesul de croire.

Detaliile reprezinta repere pe care sa-u realizat prelucrari tehnologice (termolipire, coasere, calcare).

Elementele de produs sunt componente cu functii bine definite obiecte, terminatie a produsului) si pot avea
forma plana sau spatiala. Pot include unul sau mai multe repere sau se pot constitui prin prelucrari tehnologice
corespunzatoare ale altor elemente sau subansambluri (de exempluunele variante de inchideri, terminatii). Elementele
de produs pot fi clasificate pe criteriuel succesiunii de integrare in produs: elemente de imbracaminte (fata, spate);
elemente de produs complementare, care pot fi atasate pe structura de baza a produsului (guler, maneci, betelie),
elemente de produs integrate, care se includ in elementele de produs principale sau complementare.

Subansamblurile cupleaza cel putin doua elemente de produs. Complexitatea subansamblurilor creste prin
asamblari de noi elemente sau prin prelucrari tehnologice, pana se obtine produsul finit.

Intocmirea procesului tehnologic necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

stabilirea fazelor tehnologice grupate pe tipuri de elemente si subansambluri ;

stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori pentru fiecare faza tehnologica.

9.1.1. Stablirea fazelor tehnologice

Fazele tehnologice ale unui proces tehnologic prin care se stabileste modul in care se prelucreza si asambleaza
un produs tridimensional au urmatoarele obiective graduale:

- constituirea elementelor de produs;

- reunirea elementelor si subansamblurilor cu grad de complexitate din ce in ce mai mare ;

- finalizarea produsului finit.

Stabilirea fazelor procesului tehnologic se realizeaza in concordanta cu structura ierarhica a produsului.

Deoarece unei variante constructiv estetice de element sau subansamblu ii pot corespunde mai multe variante
tehnologice, la alegerea variantei optime se au in vedere :

timpul de realizare

posibilitatile tehnologice ale utilajelor

restrictiile impuse de materia prima si de produs.

Documentul de baza pentru stabilirea procedeelor de executie a fiecarui reper, este fisa tehnologica care
cuprinde :

- caracteristicile produsului in faza respectiva cat si caracteristicele utilajului pentru faza respectiva

- regimul de lucru al utilajului in faza respectiva

- timpul normat, materialele, dispozitivele etc.

Fisa tehnologica trebuie respectata cu strictete, in care scop se elaboreaza norma de control tehnic pe faze,
pentru descoperirea la timp a oricaror abateri de la disciplina tehnologica.
Stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori

Norma de timp, Nt, reprezinta timpul necesar unui executant cu calificare corespunzatoare, pentru efectuarea
unei unitati cantitative definite prin sarcina de lucru, in conditii tehnico-organizatorice precizate ale locului de munca.

Deoarece metodele uzuale de stabilire a normei de timp folosite in industria confectiilor (cronometrare,
fotografiere etc) nu pot fi abordate in proiect, se prezinta o modalitate de stabilire prin calcul a normei de timp, pentru
fazele de coasere. Metoda poate fi aplicata la un numar restrans de faze, restul normelor de timp fiind preluate din
nomenclatoare.

Relatia de calcul a normei de timp este urmatoarea:

Nt = tb + ta + ton (min)

Unde:

tb - timp de baza , in care un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa
si calitativa a obiectelor muncii, realizand si actiuni ajutatoare necesare producerii modificarii.

ta - timp auxiliar, necesar suplimentar pentru realizarea unei unitati cantitative,

ton - timp de odihna pentru refacerea capacitatii de munca a executantului.

Timpul de baza , tb, include secvente ca :

- preluarea reperelor de pe suport pentru prelucrare;

- introducerea reperelor sub dispozitivul de fixare;

- conducerea reperelor in timpul coaserii;

- scoaterea reperelor de sub dispozitivul de fixare ;

- pornirea si oprirea masinii etc.

Timpul de baza, tb, se poate calcula cu relatia :

tb = tbp + tbs (min)

Unde:

tbp - timp de baza corespunzator activitatii principale, in cursul caruia un executant efectueaza sau supravegheaza
lucrarile pentru modificarea cantitativa si calitativa nemijlocita a obiectului muncii.

tbs - timp de baza corespunzator activitatilor secundare, in cursul caruia se executa manuirile necesare pentru realizarea
transformarii cantitative si calitative.

La fazele de coasere, in timpul de baza corespunzator activitatii principale tbp se calculeaza cu relatia:
 tbp = Lg . tc (min)

tbp =

Unde:

Lg - lungimea cusaturii (cm)

tc - timpul de coasere pentru 1 cm de cusatura (min) poate fi calculat cu relatia urmatoare sau se adopta din tabelul
urmator.
tc
Unde:

pc - pasul cusaturii, (mm)

kc - coeficientul de utilizare a turatiei arborelui principal al masinii de coasere, (%)

nAP - turatia arborelui principal al masinii (rot/min)

kc pc (mm)
5 3.3 2.5 2 1.6
0.10 0.0252 0.0114 0.0143 0.017 0.020
0.20 0.0042 0.0057 0.071 0.0086 0.010
0.30 0.0028 0.0028 0.048 0.0057 0.0067
0.40 0.0020 0.0020 0.035 0.0043 0.0050
0.50 0.0012 0.0016 0.002 0.0024 0.0028
0.60 0.0010 0.0014 0.002 0.0021 0.0025

Timpul de baza corespunzator activitatilor secundare, tbs , se obtine prin insumarea timpilor care corespund
activitatilor secundare, selectate in functie de continutul concret al muncii.

Timpul auxiliar, ta , reprezinta o suma a timpilor pentru activitati auxiliare care nu pot fi stabilite in prealabil ( de
exemplu, inlaturarea unor defectiuni tehnice sau organizatorice minore, schimbarea atei, curateniei la locul de munca
etc.).

Cel mai adesea, timpul auxiliar, ta , se stabileste ca un adaos procentual, za , la timpul de baza:
ta
 (min)

Timpul de odihna, ton , reprezinta o sum a timpilor de intrerupere pentru odihna executantului si, similar
timpului auxiliar, ta, se stabileste ca un adaos procentual zon ,la timpul de baza.
t on
 (min)

Pentru industria confectiilor, suma (za+zon) nu trebuie sa depaseasca 20% din tb.

De multe ori, influenta lui ta si ton este data sub forma unui coeficient k, supraunitar.
N t tb
 Pentru operatia de coasere, coeficientul k poate fi considerat ca fiind k = 1,15.

Pe baza informatiilor referitoare la durata unui schimb si a normei de timp pentru fiecare faza tehnologica din
tabelul 24 se calculeaza norma de productie , Np , adica numarul de produse la care se realizeaza faza respectiva pe
durata unui schimb.
Np =
T
N
 (buc/8 ore)

Pentru a stabili necesarul de muncitori, M, care asigura realizarea capacitatii tehnologice a unei linii tehnologice,
Q, pe durata unui schimb, se foloseste relatia:

M
=
Q
N
 9.2. Structura liniei tehnologice de confectionare

Pentru structurarea liniei tehnologice de confectionare se parcurg urmatoarele secvente:

- reprezentarea fazelor produsului tehnologic sub forma de graf,

- constituirea operatiilor prin cuplarea fazelor tehnologice,

- dispunerea locurilor de munca in vederea configurarii liniei tehnologice si stabilirea deplasarilor interoperationale a
semifabricatelor pe linia tehnologica.

1. Graful procesului tehnologic

Permite o vizualizare a traseului fiecarui element si a modului de integrare a acestora in produs in scopul cuplarii
obiective a fazelor in operatii.

Graful este format dintr-o multime de elemente numite noduri sau varfuri si o multime de arce (linii). Modul de
utilizare a acestuia este urmatorul:

nodurile concentreaza informatii referitoare la codul fazei, numarul de muncitori si tipul utilajelor.

arcele indica traseul principal al reperelor, elementelor de produs sau semifabricatelor.

VERIFICAREA CALITATII PRODUCTIEI

Complexitatea activitatilor de asigurare si control derulate in cadrul sistemului de fabricatie a unui produs
reclama amplasarea unor puncte de verificare la nivelul fiecarei etape de proces. Un exemplu este prezentat in figura
urmatoare.

SISTEM DE FABRICATIE CONTROL FABRICATIE PRODUS

(SEMIFABRICAT)

Receptia materiilor

prime

MP
Pregatirea pt.croire 1

Croirea 2

Pregatirea pt. confectionare 3

Confectionarea 4

Finisarea 5

Controlul produselor 6

Inmagazinare 7

In industia de confectii, serviciul de control tehnic de calitate, urmareste calitatea materiei prime si materialelor
intrate in fabrica, semifabricatele obtinute in urma procesului de croire, calitatea operatiilor procesului tehnologic,
calitatea produselor finite nefinisate, precum si calitatea produselor finite.

Toate aceste aspecte se urmaresc in baza normativelor in vigoare, norme interne pentru tesaturi si norme
interne pentru prodesele finite, care include caracteristicile principale pe care trebuie sa le indeplineasca materia prima
si produsele finite so limitele admise pentru unele defecte sau caracteristici ale acestora.

Organele de control tehnic, in raport cu analizele periodice efectuate, vor intocmi buletine de calitate, indicand
sectiile, atelierele sau liniile de productie datorita carora au aparut abateri de la calitate, producand masuri pentru
inlaturarea deficientelor.

Efectuarea controlului interfazic de catre serviciul de control tehnic de calitate, nu elimina raspunderea
executantului pentru calitatea operatiilor executate si verificarea acestora.

Documentele de baza care trebuie sa reglementeze in unitate, toate conditiile de efectuare a controlului tehnic,
in ceea ce priveste metoda, aparatura si fregventele de control sunt: planurile de operatii, fisele tehnologice,
instructiunile, normele uzinale, documentele tehnice normative(STAS, norme interne, caiete de sarcini) precum si
contractele economice.

In industria de confectii fazele controlului tehnic de calitate sunt: receptia unde se urmareste in afara de
controlul calitativ si cantitativ al materiei prime si materialelor, respectarea normativelor in vigoare, avizandu- se plata
loturilor numai in baza buletinelor de analiza ale unui laborator specializat, care confirma calitatea parametrilor din
actele insotitoare.

Personalul din compartiment participa la activitatea de elaborare si revizuire a standardelor si normelor interne
in vigoare sau alte sarcini din domeniul asigurarii calitatii produselor.

Activitatea de laborator asigura verificarea parametrilor de calitate, a materiilor prime, materialelor auxiliare,
semifabricatelor sau produselor finite, prin forte proprii din fabrica sau in colaborare cu laboratoarele specializate,
eliberand buletinul de analiza fiecarui lot prezentat la receptie.

Si personalul din cadrul laboratorului de analiza participa la activitatea de elaborare si revizuire a STAS-urilor.
 Personalul de deservire a instalatiilor si utilajelor din cadrul laboratoarelor de analiza si control, trebuie sa
cunoasca in detaliu toate etapele procesului de fabricatie, deoarece interactiunea dintre orgenele de lucru si materiale
pot crea fenomene nedorite ce pot diminua calitatea produselor.

Prin urmare trebuie sa se analizeze:

-calitatea materialelor;

-comportarea in procesul de taiere, coasere, tratament termic, umidotermic etc.

Controlul tehnic de calitate in industria de confectii se realizeaza folosind metodele statice amintite la tratarea
problemelor privind caracteristicile materiei prime si materialelor. Fluxul de control in confectii, corespunde fluxului
tehnologic din ansamblu al unei societati comerciale.

Activitatea de control in salile de croit, se asigura in general controlul interfazic, care urmareste calitatea
executiei operasiilor de: sablonat, spanuit, sectionat, debitat, termolipit, numerotat, etc. Im primul rand se verifica daca
materiile prime materialele repartizate pe comenzi suntin conformitate cu prevederiledin consumul specific, precum si
cu cartelele de monstre avizate.

Se verifica exactitatea liniilor principale ale sabloanelor, conform cu restrictiilor impuse la incadrare.

Se verifica directia firelor de urzeala pe marginea pieptului tn asa fel incat sensul fibrelor rezultate la scamosare
sa fie orientate in jos in scopul evitarii unei scamoseli la purtare precum si pentru evitarea acumularea prafului.

Se controleaza apoi pozitia punctului cel mai inalt al liniei umarului, suprapunand punctele principale cu
punctele corespunzatoare ale tiparului de control.

Se verifica linnile de contur principale conform retelei de linii stabilite anterior, corectandu- le cu
particularitatile tesaturii.

In cadrul sectiilor de confectionat, cat si unitatilor de finisaj, produsele executate vor fi verificate si sortate,
bucata cu bucata. Se aplica stampila cu numarul controlului.

In fiecare sectie de productie sau pentru anumite sectii (ateliere), in functie de topografia intreprinderii, inainte
de operatia de ambalat in cutii sau pungi se va organiza de asemenea un post important de control.

Dupa intocmirea loturilor comercialesi a documentatiei de livrare se organizeaza puncte de control unde se
verifica prin sondaj 5% din lot.La aceste puncte se intocmeste certificatul de calitate , precum si procesul verbal de
autoreceptie.

Coordonarea activitatii punctelor de control amintite, se asigura de catre controlori principali din cadrul unui
punct special de control.

Prin urmare, calitatea produselor confectionateeste conditionata de o miltitudine de factori, incepand cu

materia prima(corelarea caracteristicilor dimensionale si de suprafata ale acesteia cu cele ale tiparelor pentru care de
asemenea trebuie asigurata calitatea inca din faza de proiectare constructiva), sablonarea, spanuirea, sectionarea,
debitarea, asamblarea si tratarea umido-termica a acestora. Chiar si in cazul materialelor uni se recomanda ca tiparele
sa fie orientate in acelasi sens, mai corect in sensul de tesere sau tricotare.

Amplasarea punctelor de control trebuie realizata astfel incit sa permita desfasurarea normala a activitatilor,
utilizand conceptul de verificare activa.

Punctele de verificare sunt de obicei amplasate :

- la receptia materiilor prime primite de la furnizori

- la operatiile derulate pe fluxul de fabricatie,

la punctele de control dependente de procesul tehnologic,

la operatiile implicate in realizarea unui nivel calitativ ridicat,
la executia unor operatii foarte costisitoare,

- dupa finalizarea produsului din punct de vedere constructiv si tehnologic (controlul produselor finite).

Dimensionarea personalului implicat in activitati referitoare la calitate este dependenta de preocuparile existente
in fiecare firma.

Teoretic o linie de fabricatie trebuie sa aiba un verificator pe flux, care are ca atributie controlul prin sondaj a:

- metodelor specifice proceselor,

- parametrilor proceselor si un verificator care are ca atributie controlul integral al loturilor de produse
realizate.

Dimensionarea activitatilor referitoare la calitate necesita:

intocmirea unui model propriu de amplasare a punctelor de control, constituit dupa exemplul din figura,

centralizarea personalului implicat in activitatea de control pe fluxul de fabricatie, cu justificarea numarului de

verificatori in functie de complexitatea produsului.

Datele obtinute se inscriu in tabelul urmator:

Localizarea punctului Tipul de Nr de personal necesar

de control verificare
Receptia materialelor Control 2 (receptia se face pentru o
textile produs cantitate mare)
Pregatire pentru croire Control 1
produs
Pregatire pentru Control 2(1 pentru sacou 1 pentru rochie)
confectionare produs
 Confectioanre Control 3 (2 pentru sacou 1 pentru rochie)
prroces
3 (1 muncitor pentru fiecare linie)
Control
produs
Controlul produselor Control 3
produs
Inmagazinare - Control 2
expediere produs
Total 14 persoane

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN

Transportul este un atribut determinant al fluxului de material cu rol in deplasarea materiei prime, a
semifabricatelor si a produselor finite, in vederea atingerii functiei scop a sistemului de fabricatie.

Organizarea transportului in cadrul unei firme specializate presupune:

- stabilirea traseelor de deplasare,

- dimensionarea necesarului de mijloace de transport.

In cadrul firmelor de confectii se pot diferentia deplasari:

in interiorul sectiilor de productie,

intre sectiile de productie,

in cadrul magaziilor.

Pentru transportul in cadrul sectiilor de productie (transportul interoperational si interzonal) stabilirea

modalitatilor de transport se face in cadrul etapei de proiectare a sectiei respective.

Transportul intre sectii se coreleaza cu fluxul material si culoare de transport stabilite la amplasarea
utilajelor si a suprafetelor de productie.

La alegerea mijlocului de transport se tine seama de specificul procesului tehnologic, de caracterul greutatilor
ce urmeaza a se transporta, de dimensiunile si forma lor, de latimea culoarelor, de forma cladirii etc.

Se vor calcula mijloacele de transport necesare deplasarii:

# de la magazia de materii prime la sala de croit;

# de la sectia de croit la sectiile de confectionat;

# de la sectiile de confectionat la sectia de finisat;

# de la sectia de finisat la magazia de produse finite.

Necesarul de mijloace de transport, Nmt se calculeaza cu relatia :

 Qm
Nmt
n q
unde :

Qm - cantitatea de materiale ce se transporta intr-un schimb (kg, buc, m, m2);

q - capacitatea mijlocului de transport. Pentru transportul materiilor prime si al semifabricatelor se considera q = 80 -

150 kg, in functie de masa volumetrica a materialului.

- coeficientul de utilizare a mijlocului de transport din punct de vedere capacitiv si al timpului (randament) si se
considera = 0,8.

nCS = numarul de curse realizate intr-un schimb care se calculeaza cu relatia :

ncs
unde :

T - durata unui schimb(= 480 min)

t - timpul pentru efectuarea unui transport. In functie de distanta dintre sectii si modul de prezentare al materialelor
de transportat (baloti, semifabricate, cutii etc.) t = 10 - 30 min. In acesta sunt inclusi: timpul pentru transport efectiv,
timpul pentru incarcarea - descarcarea mijlocului de transport, eventual timpul pentru transport cu ascensorul. (= 30
min)

In cadrul magaziilor de materii prime si produse finite transportul poate fi realizat si cu electrocare si
electrostivuitoare.

Necesarul de electrocare (electrostivuitoare), Ne, se poate calcula cu relatia urmatoare, considerandu-se ca

fiecare mijloc de transport este deservit de un muncitor.
 Ne 0,19Qm 0,191,9 2
unde:

Qm - cantitatea de materiale ce se transporta pe zi (tone).

CAPITOLUL 14

INDICATORI TEHNICI DE APRECIERE A

SISTEMULUI DE FABRICATIE DE PROIECTAT

 Eficienta traseului tehnologic al obiectelor muncii in cadrul sistemului de fabricatie este dependenta de
continuitatea, simultaneitatea si modul de sincronizare a operatiilor de la locurile de munca rezultate din proiectare.

Astfel, indicatorii tehnici, alaturi de cei economici, reflecta efortul necesar realizarii produselor in varianta
tehnologica proiectata.

Principalii indicatorii tehnici sunt:

1. Tactul de baza (r): se refera la ritmicitatea obtinerii unui produs in sistemul de fabricatie proiectat, se
calculeaza cu relatia:
r
C
unde:

T - durata unui schimb

Cp - cantitatea de produse planificate

Pentru sectia de
r 0,4min/ buc
T 480
C 120
Pentru sectia de
r 0,4min/ buc
T 480
C 120
Pentru sectia de
r 0,4min/ buc
T 480
C 120
2. Productivitatea muncii programata (W) se poate calcula cu relatia:
W
unde:

T - durata unui schimb

Cp - cantitatea de produse planificate

Pentru sectia de
croit :
W
 Pentru sectia de
confectionat:
W
 Pentru secta de
finisare:
W
3. Productivitatea fizica a muncii pentru un schimb se calculeaza cu relatia:
Wf
Unde:

M - numarul de muncitori implicati in realizarea cantitatii de produse planificate

Pentru sectia de
croit:
 Cp 120
Wf 34,2
Pentru sectia de
 Cp 120
Wf 1 (buc/om)
Pentru sectia de
finisare:
 Cp 120
Wf 109,1(b
4. Norma de timp necesara realizarii unui produs se calculeaza cu relatia:

Ntp
Unde:

ti - timpul aferent executiei fiecarei faze sau operatii.

 In vederea evaluarii eficientei proectarii, productivitatea fizica a muncii, Wf, norma de timp necesara realizarii
unui produs, Ntp, se vor calcula diferentiat pentru sectiile de croire, de confectionare si de finisare si apoi rezultatele
vor fi cumulate.

Sacou: Ntp= 98,66min

Rochie: Ntp= 49,23min

Concluzii

Potentialul creat de imbinarea celor doua domenii de utilitate cum sunt tehnologia textilelor si cea a
informatiei, confera noi valente atat imbracamintei de zi cu zi, cat si celei profesionale. Avand aplicatii concrete in toate
domeniile de activitate, e-textilele reprezinta implementarea tehnologiei de maine in imbracamintea de azi. Toate
acestea ne permit in concluzie, sa afirmam ca:

. imbracamintea constituie interfata ideala dintre oameni si mediul inconjurator, cat si un foarte bun suport pentru
integrarea dispozitivelor moderne.

. integrarea tehnologiei in produsele vestimentare poate insemna inceputul unei noi ere pentru industria textila. Aceasta
noua generatie de haine inteligente necesita inovatie din partea industriei confectiilor si ofera totodata un imens
potential pentru noi domenii de afaceri si de cercetare.