Sunteți pe pagina 1din 13

CUPRINS

INTRODUCERE.........................................................................................................................................3

Capitolul 1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ÎCS „London Group” SRL....................................4

Capitolul 2. FAMILIARIZAREA CU ACTIVITĂŢILE SECŢIEI EXPERIMENTALE……………….6

Capitolul 3. FAMILIARIZAREA CU ACTIVITĂŢILE SECŢIEI DE PREGĂTIRE-CROIRE………..7

Capitolul 4. FAMILIARIZAREA CU ACTIVITĂŢILE SECŢIEI DE CUSUT……………..………….8

Capitolul 5. FAMILIARIZAREA CU ACTIVITĂŢILE DEPOZITULUI PRODUCŢIEI GATA….…10

Capitolul 6. STRUCTURA ŞI STAREA FUNCŢIONALĂ A MIJLOACELOR FIXE UTILIZATE ÎN


SECŢIA DE PRODUCŢIE. ASIGURAREA CU MIJLOACE FIXE……………………………….... . 11

ANEXE

2
Introducere

ÎCS „London Group” SRL a fost înfiinţată la 2 august 2005 de către compania D-nul Cicek Ibrahim.
Situată în centrul oraşelului Cimişlia, Republica Moldova întreprinderea s-a dezvoltat cu succes pe
parcursul celor patru ani, începîndu-şi activitatea de la o singură linie de producere ca în prezent să
înregistreze un volum lunar mai mare de 60000 bucăţi. Iniţial, ÎCS „London Group” SRL a fost doar un
proiect ambiţios, avînd ca scop crearea unei întreprinderi cu o capacitate mare de producere bazîndu-se
pe etică şi eficacitate maximală de lucru.
Toată activitatea de muncă este organizată în aşa mod, încît fiecare etapă să fie un proces continuu.
Compania confecţionează un sortiment vestimentar variat pentru dame şi bărbaţi: bluze, fuste, rochii,
pantaloni, sacouri, veste, cămăşi etc. Secţia de cusut asigură coaserea vestimentelor în fluxurile de
producţie, utilată cu maşini speciale de cusut care au rezolvat diferite probleme, astfel încît operaţiile
manuale mai dificile au putut fi executate mecanic. Operaţiile ce se pot executa la aceste maşini sunt :
festonul butonierelor, executarea cheiţelor, cusutul nasturilor, însăilarea unor piese, surfilatul cusăturilor,
precum şi o serie de operaţii de fixare sau montare a detaliilor produse.
În secţia de finisare a întreprinderii are loc tratamentul higrotermic, în rezultatul căreia vestimentele
capătă aspect de marfă. Este un proces foarte greu, căruia i se acordă o atenţie sporită.
Controlul calităţii este executat de un personal bine instruit şi corespunde cerinţelor partenerilor de
afaceri.Ei au o experienţă mare de lucru în a depista cele mai mici defecte care ar influenţa calitatea
produsului finit.
Întreprinderea îndeplineşte comenzi speciale şi încheie contracte cu partenerii lor de afaceri: George,
New Look, River Island, Dorothy Perkins, Evans, Topshop. Materia primă este importată din Marea
Britanie care este şi unica piaţă de desfacere a întreprinderii.
Compania pune accent pe munca în echipă care conduce la creşterea productivităţii şi calităţii.
Munca în echipă este rezultatul necesităţii combinării factorilor de producţie care permite o mai bună
diviziune a muncii şi astfel fiecare individ se specializează în activităţi pentru care el este cel mai
competent şi participă în grup la obţinerea unor articole vestimentare de calitate.

3
1. Structura organizatorică a ÎCS „London Group” SRL
Activitatea ÎCS „London Group” SRL se desfăşoară pe baza procesului de producţie, vestimentele
fiind confecţionate în flux tehnologic. Acesta cuprinde toate procesele tehnologice care se desfăşoară în
întreprindere. Ca urmare, procesul de producţie este totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul
întreprinderii pe bază de procese tehnologice. În cadrul întreprinderilor de confecţii sunt organizate
procese tehnologice de bază, procese tehnologice auxiliare, procese tehnologice de deservire şi procese
tehnologice anexe.

Procesul de producţie

Controlul calitativ
Înmagazinarea şi Controlul cantitativ
recepţia materialelor Păstrarea şi conservarea materialelor

Controlul materialelor
Pregătirea materialelor Sortarea materialelor
pentru croit Şablonarea
Calculul loturilor

Decuparea detaliilor
Croirea materialelor Controlul şi formarea pachetelor

Pregătirea semifabricatelor
Confecţionarea Prelucrarea detaliilor principale
semifabricatelor Asamblarea detaliilor principale

Curăţirea de aţe şi scame


Finisarea produselor Călcarea finală
Controlul tehnic de calitate

Înmagazinarea Ambalarea şi transportul


produselor finite Înmagazinarea produsului

Figura 1. Schema procesului de producţie în ÎCS „London Group” SRL


Procesul de producţie este constituit din procesele tehnologice organizate pe secţii, în care se
transformă materiile prime în produse finite, sau se execută lucrări ajutătoare procesului tehnologic de
bază. Iniţial, materia primă (incluzînd furnitura şi stofa) este recepţionată din Marea Britanie. După ce
este supusă controlului calitativ şi cantitativ de către personal, are loc pregătirea materialelor pentru croit
şi croirea acestora. În secţia de cusut se asamblează detaliile în elemente de produs. La confecţionarea
rochiilor, bluzelor, fustelor pentru femei, procesul tehnologic începe cu operaţiile de garnisire iniţială a
detaliilor (aplicaţii, alveole,pliuri etc.) care se realizează preventiv. Procesul de lucru în acest sector este
divizat pe linii şi dirijat de către un conducător care este responsabil ca fiecare muncitor să fie antrenat

4
în muncă. Semifabricatul obţinut ajunge în secţia de finisare unde este supus controlului minuţios. În
ultima etapă, se efectuează ambalarea şi pregătirea produselor finite pentru export.
Procesele tehnologice de bază sunt organizate în secţiile de bază ale întreprinderii unde se transformă
materiile prime în semifabricate sau în produse finite. Astfel de procese se întîlnesc la secţiile de
pregătire şi croire a materialelor, la confecţionarea semifabricatelor şi la finisarea produselor.
Procesele tehnologice auxiliare sunt organizate în secţiile de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor,
unde personalul muncitor participă indirect la realizarea producţiei materiale. În secţia auxiliară se
desfăşoară lucrările de reparaţii, întreţinere şi modernizare a utilajelor.
Procesele tehnologice de deservire sunt organizate la secţia de recepţie şi depozitare a materialelor.
Operaţiile tehnologice nu se realizează haotic ci într-o ordine, care depinde de tipul produsului,
materialului, utilajului.
1.1. Planul general al întreprinderii

1 ADMINISTRATOR

DIRECTOR
întrebări economice

4 Contabilitate 1 Secţia cadre 1 Vama

5 Croit

45 Cusut

7 Finisat

5 Călcat

3 Control

2 Ambalat

Figura 2. Planul general al ÎCS „London Group” SRL


În întreprindere sunt 75 angajaţi, funcţiile fiind repartizate în dependenţă de calificarea profesională.
O mare parte din muncitori nu au studii de specialitate, dar procesul tehnologic nu este întrerupt.

5
2. Familiarizarea cu activităţile secţiei experimentale
Secţia experimentală a întreprinderii reproduce modelele vestimentare după tiparele primite din
Marea Britanie. Aici se pregătesc modelele pentru lansarea în producţie. Funcţiile secţiei experimentale
constau în primirea mostrelor, tiparelor confecţiilor şi a documentaţiei tehnice; controlul, pregătirea şi
multiplicarea tiparelor; îmbinarea mărimilor şi lungimilor la aranjarea combinată a tiparelor, pregătirea
aranjării experimentale a tiparelor şi stabilirea normelor de consum de stofă.
Varietatea sortimentelor de confecţii, cu marea lor diversitate de caracteristici estetice şi tehnici,
impune pregătirea tehnică a producţiei fiecărui model, înainte de intrarea lui în fabricaţie. Pregătirea
tehnică a produsului care însumează totalitatea lucrărilor de creaţie şi a documentaţiei rehnice este
realizată de către ingineri şi tehnicieni cu o pregătire profesională specializată în secţia dată.
Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice şi tehnologia care
caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lui în toate fazele procesului de
fabricaţie.
Elementele care formează documentaţia tehnică sunt:
• modelul nou creat (etalon);
• şabloanele (prin construcţia tiparului de bază, multiplicarea tiparelor şi reproducerea lor);
• normele interne şi standardele;
• consumul specific (prin normarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare);
• procesul tehnologic de confecţionare.
Documentaţia tehnică de lucru a unui model este prezentată ca anexă.
Pentru a preciza modelul în secţia experimentală se pregătesc cîteva modele de diferite mărimi cu
scopul controlului multiplicării tiparelor (după mărime şi lungime). Lotul experimental de mărfuri este
verificat de tehnolog, apoi de secţia de cusut pentru a definitiva construcţia şi repartiţia muncii.
Pregătirea confecţiilor pentru lansarea în producere se începe în secţia experimentală şi se termină cu
cea de croire. În secţia experimentală se soluţionează problemele de normare a consumului stofei.

6
3. Familiarizarea cu activităţile secţiei de pregătire-croire
Recepţia materialelor textile este faza din procesul de producţie în care materialele sunt controlate
pentru a stabili dacă corespund cu normele interne, standardele în vigoare şi cu documentele de livrare.
Recepţia cantitativă are ca scop verificarea materialelor intrate în întreprindere din punct de vedere
cantitativ dacă acestea corespund documentelor de livrarea ca număr de baloturi, lungime, lăţime.
Recepţia calitativă este controlul complex sub aspect calitativ care se face la materialele textile
intrate în întreprindere. Ea urmăreşte verificarea materialelor primite de la partenerii de afaceri din
Marea Britanie.
În cadrul întreprinderii, controlul calitativ şi cantitatv se efectuează manual, de către un controlor
pentru a depista defectele existente şi neadmisibile la obiectele de îmbrăcăminte. Defectele care pot fi
constatate la ţesături sunt de diferite provenienţe cum ar fi:
• defecte provenenite din ţesut şi tricotat: găuri, rărituri, fire neuniforme, margini neuniforme;
• defecte de finisare: vopsire neuniformă, pete de la vopsit;
• defecte de ambalare şi transport: rupturi, rosături etc.
Defectele constatate se marchează pentru a fi sesizate la operaţiile următoare în scopul evitării lor
din componenţa detaliilor ce vor fi croite.
După controlul calitativ şi cantitativ are loc operaţia de sortare a baloţilor de material pe lăţimi.
Şablonarea este operaţia de încadrare a şabloanelor pe suprafaţa materialului şi conturarea formei lor pe
ţesătură.
Croirea propriu-zisă cuprinde operaţiile de şpănuire, secţionare şi decupare.
Şpănuirea este operaţia prin care ţesătura se aşează în straturi suprapuse pe lungimi şi lăţimi egale.
Numărul foilor din şpan este în funcţie de grosimea ţesăturii. În cadrul întreprinderii şpănuirea se
realizează manual, pe mese speciale cu dimensiunile 15 X 1,5 m. Derularea materialului se face cu
ajutorul unui derulator.
După şpănuirea ţesăturii urmează secţionarea şpanului cu ajutorul unei maşini mobile de secţionat cu
cuţit vertical, apoi urmează decuparea detaliilor propriu-zise.

7
4. Familiarizarea cu activităţile secţiei de cusut
În secţia de cusut fiecare muncitor îşi are locul său de muncă, un spaţiu înzestrat cu mijloace de
muncă şi organizat pentru realizarea unei operaţii sau lucrări. Procesul de lucru în acest sector este
divizat pe linii şi dirijat de către un conducător care este responsabil ca fiecare muncitor să fie antrenat
în muncă.
Organizarea raţională a locului de muncă este determinată de elementele care participă la
desfăşurarea procesului de producţie:
• mijloacele de muncă (utilaje, unelte, dispozitive, mobiliere etc.);
• obiectele muncii (materii prime, materiale semifabricate etc.);
• forţa de muncă.
Pentru organizarea raţională a locului de muncă, executanţilor le sînt asigurate condiţii necesare
pentru o înaltă productivitate, cu cele mai reduse consumuri, fără mişcări inutile sau obositoare, cu
minimum de cheltuieli.
Pentru a se obţine o calitate sporită a produselor la nivelul cerinţelor actuale, sunt asigurate
următoarele condiţii:
• înzestrarea locului de muncă cu utilaje, scule, dispozitive;
• menţinerea utilajelor în stare de funcţionare;
• aprovizionarea locului de muncă cu materii prime şi materiale;
• organizarea ergonomică a locului de muncă.
Locurile de muncă sunt înzestrate cu utilaje, scule, dispozitive, la un nivel tehnic care permit
eliberarea executanţilor de sarcina efectuării directe a modificărilor tehnologice ale obiectului muncii.În
acest scop este necesar ca utilajele să aibă un nivel din ce în ce mai mare de mecanizare şi automatizare.
Amplasarea utilajelor trebuie să asigure economisirea muncii şi folosirea eficientă a suprafeţelor de
producţie, comoditate în servirea locurilor de muncă şi respectarea normelor de protecţie şi tehnica
securităţii muncii.
Funcţionarea permanentă a utilajelor, întreţinerea şi repararea acestora în mod corespunzător este
efectuată de către personalul specializat din întreprindere.
Pentru a asigura continuitatea desfăşurării normale a producţiei la locurile de muncă muncitorii sunt
aprovizionaţi din timp de către maestrul de secţie cu materii prime şi materiale, în cantităţi şi calităţi
corespunzătoare.
Aprovizionarea locului de muncă se face la începutul executării sarcinilor de producţie.
În vederea creşterii productivităţii muncii, administraţia întreprinderii oferă mijloace optime de
aparărea şi de menţinere a capacităţii de muncă.
• economia de mişcări în timpul lucrului;
• poziţia corectă de lucru;

8
• climatul favorabil interior al secţiei;
• lumina şi culoarea la locul de muncă;
• zgomotul.
Confortul locului de muncă este asigurat şi de respectarea condiţiilor igienico-sanitare.
Sălile de lucru aste asigurată amplasarea raţională a utilajului în vederea asigurării unui spaţiu optim
de circulaţie a produselor şi a personalului respectiv.
Fiecărui loc de muncă i se asigură un spaţiu minim de servire, elementele de manipulare, oprire sau
pornire a maşinilor fiind uşor de mînuit şi aşezate în poziţii accesibile, fără a necesita efort din partea
executantului.
Poziţiile de lucru confortabile influenţează la desfăşurarea normală a funcţiilor organismului, previn
sau întîrzie apariţia oboselii, contribuie la menţinerea capacităţii de muncă. Un rol deosebit îl are forma
şi dimensiunile scaunului de lucru şi înălţimea planului de lucru. Scaunul este confortabi, asigură
libertatea în mişcare a mîinilor, uşurează executarea operaţiilor de lucru şi creeză senzaţia de stabilitate
şi comoditate.
Umiditatea, precum şi temperatura din sălile de lucru au influenţe directe asupra procesului de
producţie, cît şi asupra muncitorilor din secţie. Pe parcursul practicii, am observat faptul că în ciuda
temperaturii mari înregistrate afară, în secţii aerul era răcoros, erau create condiţii optime de muncă.
Periodic, se deschideau geamurile pentru aerisirea încăperilor.
Un alt factor important privind igiena locului de muncă îl constituie lumina şi culoare mediului de
muncă. Iluminatul local are o influenţă hotărîtoare în sectoarele de confecţie unde lucrătorii manipulează
ţesături de diferite nuanţe şi culori. Sălile de lucru erau iluminate corespunzător,culorile avînd un rol
binefăcător în atenuarea sau compensarea psihologică a anumitor efecte. Un mare accent se pune pe
folosirea pe cît posibil a luminii naturale. Iluminatul precum şi amplasarea locurilor de muncă sunt în
aşa fel concepute, încît fiecare executant primeşte lumina din parte stînga.
Zgomotul este un alt factor determinant al confortului locului de muncă. Acesta şi reprezintă
dezavantajul muncii în secţia de cusut, deoarece zgomotele produc senzaţii neplăcute şi determină o
stare de oboseală. Acţiunea lor prelungită creează discomfort şi poate avea chiar efecte negative asupra
sănătăţii muncitorilor.

9
5. Familiarizarea cu activităţile depozitului producţiei gata
Din secţia de cusut, semifabricatul obţinut ajunge în secţia de finisare unde este supus controlului
minuţios. Ultima operaţie din cadrul procesului tehnologic de confecţionare a unui produs de
îmbrăcăminte, este călcatul final. Operaţiile de călcat sunt executate cu ajutorul fierului de călcat. Aceste
operaţii cuprind: întinderea sau scăderea unor părţi ale pieselor,descălcatul cusăturilor, presarea unor
părţi mai îngroşate ale produsului.
Călcatul produsului gata este o operaţie de importanţă determinantă pentru calitatea confecţiei.
Operaţia se efectuează cu multă atenţie, folosindu-se pînza intermediară umezită, în scopul scoaterii
luciului creat în timpul lucrului şi chiar al luciului natural pe care-l are ţesătura datorită finisării în
fabricile textile.
Călcatul final al produsului de îmbrăcăminte se execută pe diverse forme de pernă, scîndură de
călcat, acestea oferind condiţii pentru efectuarea acestei operaţii.
În ultima etapă, se efectuează ambalarea şi pregătirea modelelor pentru export. Produsele finite sînt
păstrate în condiţii, ce asigură protejarea acestora de praf, de aerul prea umed sau prea uscat, de molii,
de rozătoare şi de murdărie. În perioada rece a anului, temperatura normală din depozit e de 16-20 0C şi
umiditatea relativă nu mai mare de 75%. În perioada caldă temperatura încăperii nu trebuie să
depăşească temperatura aerului exterior mai mult de 30C.
Deasemenea, încăperile destinate ca magazii sînt uscate şi fără posibilităţi de igrasie pentru a feri
materialele de degradări, iar lumina naturală să fie indirectă.

10
6. Structura şi starea funcţională a mijloacelor fixe utilizate în secţia de producţie.
Asigurarea cu mijloace fixe
Procesul de producţie al ÎCS „London Group” SRL se desfăşoară cu ajutorul utilajelor şi al
instalţiilor. Utilajele întreprinderii de confecţie sunt compuse din maşini, instalaţii şi dispozitive.
Maşina, ca utilaj industrial, este un ansamblu de mecanisme care funcţionează după un regim proiectat.
Maşinile pentru confecţionat îmbracămintea sunt compuse din: maşini de pregătire şi croirea a
materialelor, maşini de cusut, maşini pentru tratament umidotermic şi instalaţii pentru transport
interfazic.
Maşinile de pregătire şi croire sunt utilizate pentru efectuarea operaţiilor de controlat, şpănuit şi tăiat
straturile de material. Maşinile de controlat materiale au rolul de a desfăşura, transporta şi înfăşura
bucăţi de ţesături şi tricoturi în formă de baloturi. În cadrul acestui proces, muncitorul efectuează
operaţia de control calitativ. Maşinile şi agregatele de şpănuit sunt utilaje care se întrebuinţează la
suprapunerea straturilor din material pentru a fi transportate în semifabricate.
Maşinile de cusut sunt principalele utilaje ale întreprinderii şi sunt destinate operaţilor de prelucrare,
asamblare şi finisarea a îmbrăcămintei. Maşinile de cusut sunt de diferite tipuri, fiind folosite la cusături-
tighel, coaserea butonierelor, coaserea nasturilor şi a cheiţelor etc. În secţia de cusut se întîlnesc
următoarele maşini de cusut „Brother” şi „Jake”.
Maşinile pentru tratament umidotermic sunt folosite la operaţiile de călcare a semifabricatelor şi a
produselor finite. Maşinile de călcat fucţionează la temperaturi ridicate care să permită o bună
prelucrare şi fixare a materialelor textile. Pentru asigurarea temperaturii de lucru, aceste maşini sunt
alimentate cu energie electrică şi termică în funcţie de construcţia şi destinaţia lor în procesul de
producţie.
Instalaţiile pentru transport sunt utilaje care servesc în procesul de producţie pentru transportul
materialelor şi a semifabricatelor în fluxul tehnologic.
Utilajul reprezintă sistemul tehnic format din scule, dispozitive, aparate şi maşini de lucru, destinate
unui proces tehnologic. Utilajul cuprinde toate tipurile de maşini care sunt în dotarea întreprinderii. În
întreprindere, acestea efectuează lucrări proprii cum ar fi: maşinile de la croit execută lucrări de tăiere a
straturilor de materiale, maşinile de cusut execută îmbinarea şi prelucrarea componentelor
îmbrăcămintei, presele de călcat execută operaţii de finisare etc. În afara acestor utilaje, în întreprindere
se mai întîlnesc agregate şi o serie de instalaţii.
Agregatele sunt alcătuite din maşini de acelaşi fel, care execută fie aceleaşi lucrări, fie lucrări
asemănătoare. Exemple de acest fel sunt: agregate de cusut butoniere la cămăşi, agregate pentru cusut
gulere la cămăşi etc.

11
Instalaţia este un ansamblu de maşini şi mecanisme care execută un complex de lucrări necesare
procesului de producţie sau pentru deservirea acestuia. În întreprindere avem astfel de exemple:
instalaţiile de transport interfazic, instalaţii de încălzire a secţiilor etc.
În activitatea de întreţinere a utilajului pentru confecţii, un loc important îl ocupă maşinile şi în
deosebi cele de cusut. Aceste maşini reprezintă utilaje de bază avînd un gabarit redus, dar cu o
funcţionalitate şi fineţe avansată.
Avînd în vedere fazele procesului de producţie, în cadrul unei întreprinderii, utilajele se clasifică
astfel:
• Utilaje pentru recepţia ţesăturilor (mese manuale de control, mese manual-mecanice de control);
• Utilaje pentru şpănuit şi croit (mese simple pentru şpănuit, agregatul pentru şpănuire manual-
mecanică);
• Utilajul pentru şpăniure mecanică;
• Utilaje necesare procesului de confecţionare (maşini de cusut cusături rigide: simple - pentru
cusut nasturi provizoriu cu 2 fire, pentru cusături de asamblare; speciale - pentru cusături paralele,
de margine, feston, cheiţe, butoniere, de cusut nasturi, de brodat; maşini de cusut cusături elastice:
simple - pentru cusături provizorii, ascunse, de unire, de încheiat ochi la ochi; speciale - de
asamblare şi acoperire a marginilor, plane şi de acoperire, de unire cap la cap, pentru butoniere,
cheiţe, brodat);
• Utilaje necesare în tratamentul umidotermic (prese de călcat).
Maşina de executat butoniere este un utilaj semiautomat cu o funcţionare complicată. La aceasta
maşină muncitorul intervine numai la aşezarea şi scoaterea produsului din maşină, coaserea şi tăierea
butoniere, oprirea maşinii executîndu-se automat.
Maşina de executat butoniere drepte este una din maşinile foarte des folosite în producţia de serie
mare. Coaserea butonierei se face pe principiul cusăturii în zig-zag.
Maşina de cusut cheiţe efectuează cusătura din două fire de aţă, avînd ca particularitate faţă de alte
maşini un dispozitiv de fixare elastică a materialelor pe placa transportorului.
Maşina de cusut nasturi este semiautomată întrucît intervenţia muncitorului se face numai la fixarea
nasturelui, a produsului în maşină şi apoi la scoaterea produsului după coasere. La baza procesului de
coasere a nasturilor stă cusătura zig-zag.
Întreprinderea este dotată cu maşini, utilaje, dispozitive ce asigură producerea în masă a
vestimentelor de o calitate superioară. Majoritatea maşinilor de cusut au fost procurate şi importate în
ţară de către partenerii de afacere din Marea Britanie.

12
Tehnica securităţii la întreprindere
1 Instructajul pentru tehnica securităţii
Toţi muncitorii angajaţi în producere, indiferent de calificaţie şi stagiul lor de muncă,
trebuie să treacă instructajul introductiv pentru tehnica securităţii şi sanitaria de
producere. La instructajul general introductiv muncitorul face cunoştinţă cu întrebările
generale ale tehnicii de securitate. Se explică detaliat în ce constă primul ajutor în caz de
accident, se explică ajutorul care poate fi acordat de un nespecialist: oprirea temporară a
hemoragiei, pansarea rănii, arsurii, imobilizarea fracturii sau a luxaţiei, primul ajutor în
caz de leşin sau şoc termic, primul ajutor la electrocutare, transportarea victimei.
2 Regulile de comportare în secţiile întreprinderii
În încăperile de producere trebuie respectate toate regulile ordinii interne. Lucrătorii
se prezintă la lucru cu 5-15 minute înainte de începutul lucrului, să pregătească locul de
lucru şi utilajul.
În procesul muncii, locul de lucru trebuie prăstrat curat. La terminarea lucrului,
trebuie dereticat locul de muncă, decuplate toate dispozitivele.
3 Regulile tehnicii securităţii
Muncitorii ce lucrează la maşini speciale şi de ansamblare trebuie să respecte regulile
următoare:
• Să fie atenţi la executarea lucrărilor; la comportarea incorectă cu maşina de
cusut, ei îşi pot împunge degetele cu acul de maşină, mîinile pot nimeri în părţile
motoare ale maşinii.
• Nu trebuie să pună foarfecele lîngă părţile rotative ale maşinii.
• Să nu ungă ori să cureţe maşina în funcţiune.
• Să întreţină curat locul de muncă, să nu arunce instrumentele, ci să le pună într-un
anumit loc.
Cei ce lucrează cu fierele de călcat trebuie să respecte regulile următoare:
• Să fie atenţi la cuplarea fierului electric, să pună mîina doar pe mînerul de lemn al
întrerupătorului.

13
• Să ţină cont de faptul că lucrul cu fierul de călcat necesită atenţie sporită.
• Să aibă grijă ca în timpul lucrului şnurul să nu se atingă de fier, pentru că poate să
ardă izolaţia acestuia.

14