Prelucrarea acoperămintelor de cap pentru femei şi

copii
 Prelucrarea iniţială a reperelor acoperămintelor de cap
 Prelucrarea acoperămintelor din clinuri
 Prelucrarea acoperămintelor cu calotă

Dublarea detaliilor acoperămintelor de cap din piele

Pentru dublarea detaliilor se utilizează pe larg materiale termoadezive subţiri (dublerin) pe
baza de tricot. Prioritatea lor este aceea că ele stabilizeaza forma produsului fară a acţiona asupra
plasticităţii lui. Adezivele ţesute sunt utilizate mai puţin deoarece stofa redă acoperămîntului
rigiditatea nedorită. Materialele specifice pentru dublarea la rece – polieterul subţire, penopoliuretanul
şi alte materiale se utitlizează la prelucrarea acoperămintelor de cap complexe şi pentru decorarea
lor. Pentru redarea unui volum moale se utilizează sintepon termoadeziv cu grosimea 2-5 mm
(analogii: filţ) precum şi porolonul cu grosimea 1,5-5mm - atît termoadeziv precum şi cel cu strat
adeziv. Flizelina se utilizează mai rar la confecţionarea acoperămintelor din piele.
Cea mai populara şi cea mai economă metodă de dublare în procesul de prelucrare este –
termocolarea. Pentru ca aderenţa materialelor sa fie trainică trebuie de luat in consideratie
particularitaţile stratului cu clei, precum şi particularitaţile materialelor de bază. Dacă reperele din
piele se prelucrează la temperatură ridicată – suprafaţa lor devine neregulată.
Pentru dublarea reperelor din piele se recomandă utilizarea materialelor termoadezive cu
temperatură scazută de termocolare. E convenabil de utilizat dubluri, la care suprafaţa cleioasă are
volum, care se aseamănă cu nişte picături.
In cazuri rare şi cu precauţie se utilizează termoadezive cu suparafaţa cleioasă sub formă de
puncte mari si rare.
La producerea industrială pentru dublarea materialelor se utilizeaza presa, care asigură
temperatură şi presare suficientă, iar ca rezultat aderenţa calitativa a straturilor materialelor. La un
regim adecvat al termocalarii se poate de economisit, utilizînd în locul materialelor adezive cu
temperaturi joase de termocolare dubluri relative mai ieftine. Temperatura ridicată de dublare poate
provoca contracţia şi midificarea formei reperelor croite. Pentru a preveni apariţia efectelor nedorite
suprafaţa pielii în întregime sau parţial se dublează pîna la croire.
 Dublarea “la rece”
Pe lînga termocolare în industria textilă se utilizează metoda dublării “la rece”. Fixarea
materialelor în acest caz are loc datorită stratului cleios aplicat pe dublură. Cel mai des se utilizează
porolonul cu grosimea 2-3mm pentru acoperămintele pentru femei şi 3-5mm pentru acoperămintele
pentru barbaţi. În acest caz dublarea reperelor se efectuează după croirea lor. Neajunsul acestei
metode este volumul relativ mare de muncă, dar poate fi evitata fixarea dublurii în cusatura, ce ne
permite să obţinem tighele calitative; pot fi prelucrate materiale sensibile la temperaturi ridicate.

Termocolarea dublă
Cel mai frecvent termocolarea dublă se utilizează în acoperămintele de cap pentru iarnă.
Această metodă ne permite să stabilizăm forma produsului cu ajutorul materialelor subţiri, iar volumul
se redă cu ajutorul materialelor poroase. Dublarea se efectuează în două etape. Iniţial dublerinul din
tricot se uneşte cu pielea prin termocolare. Etapa a doua poate fi realizată prin 2 metode:
1. Deasupra dublerinului prin termocolare se aplica sinteponul sau cel mai subţire porolon.
După care reperele se vor croi.
2. Suprafaţa dublată a pielii se croieste, după care reperele croite sunt dublate cu prolon.
La necesitate dublurile aplicate prin termocolare pot fi relativ uşor îndepartate de pe piele, fară
a afecta aspectul ei exterior.

Metode de prelucrare
Clinii din care se prelucrează acoperămintele de cap pot avea diverse configuraţii. La
prelucrarea acoperămintelor din piele sau materiale subţiri, rezervele laterale ale clinilor vor fi 7-8
mm; la materiale mai dense (drap, bucle) -10 mm, dacă grosimea stofelor e considerabilă atunci
rezervele pot fi de 12 mm. Rezerva tăieturii inferioare a clinului este determinată de designul
modelului şi proprietăţile materialelor. Mărimea rezervei depinde de metoda de prelucrare.
O particularitate importantă în acoperămintele cu calotă şi boruri o are unghiul dintre aceste
detalii. Pentru ca trecerea dintre detalii să fie calitativă şi fără încreţituri la marginea calotei, pe
conturul borurilor trebuie să fie incluse adaosuri pentru contracţie. Mărimea adaosului variaza de la 7
pîna la 20 mm pe toată lungimea borului. Acest adaos depinde de proprietaţile materialelor, diametrul
şi forma calotei, fantezia designerului. Cu cît este mai mare valoarea adaosului pentru contracţie cu
atît zona de asamblare a calotei cu borurile va fi mai lina. Cu cît adaosul este mai mic - cu atît mai
accentuată va fi curbura formei.
 La prelucrarea produselor din clini este recomandată asamblarea clinilor pentru partea stingă şi
dreaptă (sau anterioară şi posterioară a produsului) a acoperămîntului. Rezervele se vor aplatiza cu
tighele decorative aplicate la 2 mm de la tighelul precedent. Apoi ambele părti ale produsului se
asamblează. Poate fi observat ca tighelul de asamblare a reperelor iese puţin în evidenţă, dar acest
efect dispare după tratament umidotermic .
La asamblarea clinilor este foarte important de respectat marimea rezervelor. La asamblarea
acoperămintului din 8 clini (16 tăieturi laterale), daca se vor admite abateri a tighelului de minim 1
mm - vom obţine modificări a tăieturii inferioare a produsului de 16 mm. Tighelele de aplatizare pe
lingă faptul că garnisesc acoperămîntul, totodată stabilizează şi forma produsului.
Tighelele decorative de obicei se aplică cu aţa de nuanţa produsului dar la acoperămintele de
tip sport tighelele pot fi executate cu aţa de culoare contrastă.

Tehnologia prelucrarii cozorocului

O metodă relativ simpla, dar destul de eficientă este prelucrarea marginii cozorocului cu o
bentiţă din piele. Prioritatea acestei metode constă în faptul că se reduce timpul de prelucrare,
deoarece există posibilitatea prelucrării marginii cozorocului şi a tăieturii inferioare a
acoperămîntului prin bordesire. La prelucrarea cozorocului prin bordesire reperul superior şi inferior
se croiesc dupa un sablon şi se lipesc la inserţia din plastic. Lipirea se realizează manual cu clei de
cauciuc sau special. Utilizarea plasticului cu suprafaţă termoadeziva (o metoda relative noua) permite
reducerea cheltuielilor de timp la confecţionare. La lipirea semifabricatelor, taieturile exterioare ale
reperelor din piele şi inserţia se uniformizează, iar la tăieturile interioare a cozorocului superior şi
inferior vor rămîne rezerve pentru asamblarea la boruri(fig.01). Mărimea rezervei depinde de
opereaţiile tehnologice ulterioare.
 Fig.02- schema de prelucrare a cozorocului cu bentiţă.

Prelucrarea cozorocului prin metoda de tragere

Tighelul de asamblare a cozorocului se deplasează spre cozorocul inferior(fig.03)
Cozorocul poate fi prelucrat prin metoda de tragere prin lipire sau fară adeziv. Tighelul de
innădire a cozorocului se deplasează de obicei spre cozorocul inferior (fig.03).
 Rezervele pentru această metoda de prelucrare constituie (de obicei 4mm) pentru deplasarea
tighelului spre cozorocul inferior(0-3mm) şi pentru îndoire (2-3mm-în dependenţă de grosimea
inserţiei din plastic. Şablonul insertiei cozorocului se realizează făra adaosuri; colţurile inserţiei pot
fi rotungite pentru a înlesni prelucrarea elementului (fig.04).

Succesiunea de prelucrare a cozorocului

Metoda de prelucrare prin lipire este voluminoasă dar foarte calitativa, şi este de neînlocuit la
prelucrarea materialelor groase şi neelastice.
1. Se croiesc reperele cozorocului şi se înclee inserţia la cozorocul superior.
2. Reperele cozorocului se aplică faţa la faţa şi se înnădesc la tăietura exterioara, tighelul se aplică la 4
mm de la tăietură şi la 2-6 mm de la inserţie - în dependenţă de grosimea plasticului şi mărimea
deplasării tighelului. Retezarea surplusului rezervelor pîna la 1-2 mm de la tighel.
3. Rezervele prelucrate ale cozorocului se prelucrează cu clei şi se bat cu ciocănaşul la inserţia de
plastic.
4. Cozorocul se întoarce pe faţă şi se prelucrează cu clei, cealaltă suprafaţă a plasticului. Cozorocul
inferior se va lipi la insertie.

Metoda fără adeziv este o metodă mai modernă de prelucrare a cozorocului şi necesită o
durată mai redusă de timp pentru prelucrare. Această metodă înaintează cerinţe sporite la calitatea
croielei, calitatea (elasticitatea) materialelor utilizate. Orice eroare poate duce la apariţia cutelor la
cozorocul inferior.
1. Reperele cozorocului se aplică faţă la faţă şi se asamblează la tăietura exterioară. CT -4 mm de la
tăieturi.
2. Aplicarea tighelului tehnic la marginea cozorocului.
3. Întroducerea inserţiei în cozoroc, întinderea şi formarea cozorocului.
4. Aplicarea tighelului de fixare la tăietura interioară a cozorocului lîngă inserţia din plastic.
5. Rezerva suplimentară se va reteza.

Sortimentul materialelor pentru inserţii este foarte variat - există variante de silicon sau cu
memorie termica. Astfel pentru fiecare model poate fi ales materialul corespunzator. O alternativă
pentru inserţiile tăiate cu laser o constituie plasticul de rulou.
Pentru confecţionarea cozoroacelor lungi se va potrivi plasticul moale dar elastic, capabil să
preia forma capului; pentru cozoroacele late a acoperămintelor tip sport, inserţia trebuie să fie mai
rigidă.

Prelucrarea calotei.
În majoritatea cazurilor la confecţionarea acoperămintelor din stofe sau din piele este
necesară fasonarea adică aburirea şi călcarea pe calopod.
Aburirea se realizează cu ajutorul fierului electric cu aburi. Aburirea calotei din piele sau
piele de antilopă se recomandă de realizat printr-un strat de sintepon, calcarea –printr-o foaie de
hîrtie. Utilizarea stofelor nu este recomandată. În dependenţă de model şi tehnologia de prelucrare
tratamentul umidotermic se execută sau la semifabricatul acoperămîntului sau în produsul finit.
 Aburirea chipiurilor se realizează pe calup cu bolta sferică. După prelucrare produsul trebuie
să se răceasca pe calup. Pentru realizarea TUT se recomandă de utilizat calopodul pentru călcare.
La realizarea tratamentului este necesar de a proteja tăietura inferioară a produsului de întindere şi
deformare.
Pensele se tighelesc cu adîncimea de 10-15 cm şi tighelul începe de la margine spre centru.
Pensele pot fi : tăiate, netăiate, călcate într-o parte, aplicate prin suprapunere şi fixate printr-un tighel
de desfacere.
 Borul, cozorocul pot fi sau nu dublate cu pînză sau materiale neţesute, cu sau fără clei.
Dublajul se croieşte fără rezerve pentru cusătură. Detaliile cozorocul şi borurile se unesc prin cu sătură
marginală de înădire. Cozorocul se întoarce pe faţă, se introduce un suport de masă plastică. Din partea
detaliului supăerior se face susţinere de 1-2 mm şi marginea inferioară se fixează printr-un tighel plasat
lîngă marginea inferioră a suportului din masă plastcă

Calota poate avea diverse forme:

 Cu disc şi fîşie drepunghiulară
 Din clini
 Din detalii centrale şi laterale.
Fîşia se prelucrează cu cusătură de desfacere sau de asamblare fixată cu un tighel . Discul se
prelucreză la fel. Fîşia şi discul se unesc între ele cu cusătură de unire 0,5-0,6 cm suprapunînd cu
săturile efectuate anticipat. Cusătura de unire se calcă într-o parte şi se fixează cu un tighel (la
acperemintele de cap fără căptuşelă- la maşina de asamblare- surfilare).
Clinii se unesc prin cusătură de asamblare , de aplicare. Dacă calota este confecţionată din
şase clini, atunci se unesc trei şi trei , cu săturile se descalcă si apoi părţile se asambleză între ele. Dacă
după model sunt prevăzute embleme şi panglici , ele trebuie aplicate pînă la asamblarea clinurilor cu
cusătură de aplicare pri suprapunere. Poate fi folosit dispozitivul special pentru îndoirea marginii la
0,5-0,7 cm şi efectuează un tighel pe faţă la 0.1-0.2 cm de la îndoitură .
Acoperemintele de cap cu calotă compusă din detaliul central şi lateral se unesc cu cusătură
de asamblare descălcată şi se fixează cu un tighel de desfacere, sau se calcă într-o parte. La unele
modele cusătura de asamblare poate fi închisă cu o fîşie de material croită sub un unghi de 45˚ .
Detaliile căptuşelii se unesc prin cusătură de asamblare călcată într-o parte.
Unirea căptuşelii cu articolul se execută introducînd căptuşeala în interiorul calotei cu faţa
înăuntru, suprapunînd cu săturile şi crestăturile şi înădind la 0.5-0.7 cm. Tighelul se aplică din partea
căptuşelii lăsînd un sector neprelucrat de 10-12 cm pentru întoarcerea pe faţă. Sectorul neprelucrat se
tigheleşte la 0.1-0.2 cm de la marginea îndoită a rezervelor introduse înauntru. Întoarcerea pe faţă a
acoperemintelor de cap se poate executa şi printr-o gaură lăsată la asamblarea căptuşelii. Cusătura de
unire a căptuşelii se fixează cu un tighel decorativ executat pe faţa articolului. Unirea căptuşelii cu
articolul se poate executa şi prin cusătură de aplicare cu tăieturile închise.
Borurile pot fi unite cu calota prin cusătură de asamblare, suprapunînd detaliile faţă la faţă.
Borurile cu cozoroc în acopetămintele de cap fără căptuşeală, se unesc cu calota cu ajutorul
unei bentiţe sau a unui bieu, sau prin cusătură de aplicare.