Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor

________________________________________________________________________________________________

INTRODUCERE

Cursul Bazele Proceselor din Filatură este structurat în 3 mari părţi:

 I - procesele de filare;
 fluxuri tehnologice pentru transformarea materiei prime în fire;
 principalele proprietăţi mecanice ale înşiruirilor de fibre: semifabricate şi fire;
 II - neuniformitatea înşiruirilor de fibre;
 III - operaţiile tehnologice ale procesului de filare.
Procesul de filare reprezintă ansamblul operaţiilor organizatorice şi tehnologice prin
care materia primă este transformată în fir. Materia primă de bază poate fi formată din fibre
naturale sau fibre chimice pe bază de polimeri naturali sau polimeri sintetici.
Firul textil este un corp solid care se bucură de câteva proprietăţi geometrice,
mecanice şi speciale:
- proprietăţi geometrice: -anumită lungime;
-dimensiunea transversală ( secţiune circulară );
- proprietăţi mecanice: firul se încarcă cu tensiuni longitudinale (condiţia de existenţă
a firului); are capacitate mică de a se încărca cu momente de încovoiere deci este foarte
flexibil; are capacitate mică de a se încărca cu momente de torsiune; nu rezistă la
compresiune;
- proprietăţi speciale: firul este alcătuit dintr-un ansamblu de fibre sau filamente
consolidate în structura firului prin torsionare.
Proprietăţile fibrelor şi a filamentelor sunt determinante pentru proprietăţile firului.
În procesul de filare masa fibroasă suferă o serie întreagă de modificări în ceea ce priveşte
conţinutul şi poziţia relativă a fibrelor unele faţă de altele, dar şi modificări mecanice
(micşorarea rezistenţei la tracţiune, uneori chiar ruperi de fibre).
Funcţie de natura materiei prime există următoarele procese de filare:
- filatura de bumbac;
- filatura de lână;
- filatura de liberiene.
Funcţie de proprietăţile fibrelor folosite precum şi de proprietăţile firelor care se
realizează în cadrul fiecărei filaturi, există diferite procese tehnologice de filare.
Componenţa unui proces de filare depinde de:
 natura materiei prime;
 proprietăţile fibrelor prelucrate;
 caracteristicile si destinaţia firelor obţinute;
 gradul de mecanizare şi automatizare a utilajului.

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 1 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu

Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________

CAP.I. TEHNOLOGII DE OBŢINERE A FIRELOR

1.1.Tehnologia de obţinere a firelor tip bumbac

Funcţie de proprietăţile fibrelor (lungime, fineţe, conţinut de impurităţi) şi

proprietăţile firelor ce se vor realiza, în filatura tip bumbac se întâlnesc două principale
procese de filare:
 procesul cardat;
 procesul pieptănat.
În filatura de bumbac materiile prime folosite sunt bumbacul şi fibrele chimice tip
bumbac. Fibrele chimice tip bumbac (celofibra, vâscoza, fibrele polinozice, fibrele
poliesterice, poliamidice, polipropilenice, poliacrilnitrilice) sunt fibre cu fineţea şi lungimea
de tăiere apropiate de fibra de bumbac.
Firele, din punct de vedere al compoziţiei, pot fi din:
 bumbac 100%;
 bumbac în amestec cu fibre chimice;
 fibre chimice 100% (dintr-un singur tip de fibre);
 amestec de fibre chimice.

1.1.1.Obţinerea firelor cardate tip bumbac

Gama de fineţe a firelor cardate Nm 20-60 (m/g).

Fluxul tehnologic:
ADC
p b b b s
B C LI L II FM MFI

D - 1 6-8 6-8 1 1
L - 80-150 6-8 6-8 6-10 15-40
Fig.1.1. Linia tehnologică de realizare a firelor cardate tip bumbac
Dublajul reprezintă numărul de înşiruiri alimentate la o maşină corespunzător unei
singure înşiruiri debitate. Pentru fluxul tehnologic prezentat:
n
DT =∏ Di=6 x 6÷8 x 8
Dublajul total va fi: i=1
n
LT =∏ Li=80 x 6 x 6 x 6 x 15÷150 x 8 x 8 x 10 x 40
Laminajul total va fi: i=1

Numărul de întreruperi I=5

Notaţiile folosite sunt:
B- batajul - reprezintă ansamblul de maşini, între care transportul se face fie
pneumatic fie cu benzi transportoare, care au rol de amestecare, destrămare şi curăţare
(ADC) a materiei prime;
p- pătura- primul semifabricat din filatura tip bumbac - se caracterizează printr-o
anumită lungime (30¸50 m) şi o anumită densitate de lungime (350¸500 ktex);
C-carda la care se obţine o bandă, b, cu o fineţe Nm 0,18¸0,35(m/g)
Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 2 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
L-laminorul,
F - flaierul la care se obţine semitortul, s, caracterizat printr-o anumită torsiune
T=10¸70 răs/m şi o anumită fineţe Nm 0,8¸2 ( m / g );
MFI-maşina de filat cu inele.
Procesul de filare este format din următoarele operaţii tehnologice: destrămare,
amestecare, curăţare, cardare, laminare, dublare, pieptănare, torsionare, înfăşurare, iar
pentru firele răsucite se foloseşte şi răsucirea.
După operaţiile de amestecare , destrămare, curăţare, înşiruirea de fibre este subţiată
treptat până la atingerea grosimii sau fineţii firului. Această subţiere se numeşte laminare.
Laminajul şi dublajul sunt parametri tehnologici care caracterizează un anumit proces de
filare. Operaţiile tehnologice pentru fiecare fază tehnologică sunt:
 bataj - destrămarea materialului fibros, eliminarea impurităţilor şi fibrelor scurte,
amestecarea, îndreptarea şi paralelizarea fibrelor, laminarea, depunerea benzilor în căni;
 laminor - dublarea (uniformizarea grosimii produsului), laminarea - subţierea
produsului obţinut prin dublare, îndreptarea şi paralelizarea fibrelor, amestecarea
componenţilor;
 flaier - laminarea, torsionarea ( formarea semitortului ), înfăşurarea semitortului;
 maşina de filat cu inele - laminarea (semitortul se transformă în fir), torsionarea şi
înfăşurarea firului pe ţevi.
Acest flux tehnologic este alcătuit dintr-o serie de operaţii organizatorice şi
tehnologice:
 operaţiile organizatorice - coincid cu un anumit utilaj şi în fluxul tehnologic au
o anumită succesiune;
 operaţiile tehnologice - se pot repeta, se pot suprapune în cadrul unei operaţii
organizatorice: de exemplu înfăşurarea ( la flaier, la maşina de filat cu inele ), amestecarea
(la bataj, la cardă, la laminor).
O aceeaşi operaţie tehnologică diferă de la o maşină la alta prin:
 semifabricatul pe care-l produce maşina respectivă;
 structura semifabricatului obţinut.
De exemplu la cardă, laminor pasaj I şi laminor pasaj II - se obţine o bandă, dar
acestea diferă între ele ca structură. Se presupune un tren de laminat simplu tip 2/2:

Fig.1.2. Structura înşiruirii după laminări succesive

Dacă acet tren de laminat se alimentează cu o bandă obţinută la cardă, această bandă
va fi constituită din fibre cu un grad redus de îndreptare şi paralelizare a fibrelor, acestea
având atât cârlige purtate cât şi directoare. După primul pasaj de laminor se vor îndrepta o
mare parte din fibrele cu cârlige purtate, deci banda obţinută la laminorul pasaj I va fi
diferită de cea obţinută la cardă. După al doilea pasaj de laminor se vor îndrepta şi celelalte
Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 3 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
fibre deoarece fibrele care erau cu cârlige directoare, după primul pasaj de laminor, au
devenit cu cârlige purtate, prin alimentarea la laminorul pasaj II.
Alte fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor cardate sunt prezentate în fig.1.3.
B C LI L II FM MFI

MFCL
RingCan Suessen
MFI
Fig.1.3. Fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor cardate
MFCL - reprezintă maşina de filat cu capăt liber care se alimentează cu bandă
obţinută la ultimul pasaj de laminor.
Pentru reducerea numărului de întreruperi marile firme constructoare au investit
foarte mult capital şi unele dintre acestea au reuşit chiar o agregatizare completă ( Marzoli ).
În prima etapă marea majoritate a constructorilor au agregatizat batajul cu cardele apoi
carda cu primul pasaj de laminor şi aşa mai departe.

B C LI L II FM MFI

B C LI L II FM MFI

B C L MFCL

Fig.1.4. Agregate în fluxurile tehnologice

Pentru realizarea firelor din bumbac cu fibre chimice, se vor prelucra separat cei doi
componenţi în cadrul liniilor de bataj şi pe carde, iar amestecarea se va realiza pe primul
pasaj de laminor. În figura 1.5. sunt surprinse fluxurile pentru realizarea firelor clasice, pe
maşini de filat cu inele, a firelor cardate neconvenţionale, pe maşini de filat cu capăt liber
cât şi fluxul clasic, scurtat prin folosirea maşinilor de filat cu inele RingCan Suessen, care se
alimentează direct din bandă
În cazul unui amestec de bumbac cu fibre chimice necelulozice se recomandă
folosirea şi a celui de-al treilea pasaj de laminor pentru realizarea unui amestec cât mai
omogen.

1.1.2.Obţinerea firelor pieptănate tip bumbac

Bbc MateriaB1prima esteC1aceeaşi, dar aici se folosesc sorturi superioare de bumbac ( fibre
mai lungi, mai fine şi cu conţinut redus de impurităţi ). Se obţin fire fine în gama de fineţe
Nm 60¸200.
Fluxul tehnologic este mai lungL Ideci mai L
costisitor,
II fig.1.6:
LIII FM MFI
fb.ch
Prof.dr.ing. Ionel B2 C2
Barbu __________________________ 4 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
MFCL

MFI
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________

Fig.1.5. Fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor cardate din amestecuri

B C Lo R MP LI LII FM MFI

FF MFI

MFI

Fig.1.6. Fluxul tehnologic pentru realizarea firelor pieptănate din bumbac 100%

bbc B1 C1 Lo R MP

1
fb.ch. B2 C2 Lo

1 LI LII FM MFI

FF MFI

MFI

Fig.1.7. Fluxuri tehnologice pentru realizarea firelor pieptănate din amestecuri

R - reunitor de benzi - reuneşte un ansamblu de 16¸24 benzi, reunitoarele moderne
până la 48, realizând o pătură care se alimentează la maşina de pieptănat. Laminajul este
cuprins în gama 1¸2;
MP - maşina de pieptănat - realizează eliminarea unui anumit procent de fibre scurte
(10¸25%), ce determină creşterea lungimii medii a fibrelor şi scăderea neuniformităţii la

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 5 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu

Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
lungime a acestora, creşte filabilitatea materiei prime (deci Nmmax filabil ), dublajul folosit
este de 4 sau 8 şi se obţin benzi care se depun în căni;
L0 - laminor pasaj 0 care are rolul de a pregăti benzile pentru o pieptănare eficientă;
L1 ,L11 - laminoare pasaj I şi pasaj II au rolul de a îmbunătăţi calitatea benzilor
obţinute la maşina de pieptănat, unde se obţin înşiruiri cu o neuniformitate mărită ( aceasta
fiind una dintre deficienţele maşinii de pieptănat);
FM - flaierul mediu;
FF - flaierul fin care este folosit în cadrul liniilor tehnologice de realizare a firelor
pieptănate cu fineţea peste Nm 85¸100. La acesta se realizează tot un semitort, dar cu
fineţea mai mare decât în cazul flaierului mediu.
Realizarea amestecurilor: în cazul amestecurilor de bumbac cu fibre chimice,
pentru realizarea firelor pieptănate, amestecul se va realiza pe primul pasaj de laminor după
maşina de pieptănat, fig.1.7.

1.1.3.Tehnologii de prelucrare a deşeurilor din filatura de bumbac

Deşeurile sau materialele textile refolosibile din filatura de bumbac împreună cu

fibrele regenerate ( fibrele obţinute prin destrămarea intensă a deşeurilor din fabricile de
confecţii deci ţesături sau tricoturi) în amestec cu fibrele chimice sunt prelucrate în unităţi
specializate ( unităţi pentru realizarea materialelor neţesute şi filaturile de vigonie).
Firele de vigonie:
- sunt fire tip bumbac;
- gama de fineţe Nm 5-24 (Tt = 66 - 200 tex);
- prezintă o pilozitate accentuată datorită procentului mare de fibre scurte din
secţiunea firului;
- volumul aparent este mare deci produsele care se vor realiza vor prezenta o
izolaţie termică bună;
- sunt destinate pentru ţesături scămoşate pentru îmbrăcăminte, articole pentru
uz casnic (prosoape, pături ) precum şi alte articole tehnice;
- se realizează pe utilaje specifice filaturilor de lână cardată sau bumbac
cardat.
Procesul tehnologic pentru obţinerea firelor de vigonie cuprinde următoarele etape:
- pregătirea componenţilor;
- amestecarea componenţilor;
- cardarea, care se poate face cu carda cu cilindri sau grupuri cardatoare specifică
filaturii de lână, caz în care se obţine pretortul, sau cu carda cu capace sau lineale specifică
filaturii de bumbac, caz în care se obţine o bandă.
Pretortul este o înşiruire fibroasă cu torsiune falsă pentru a-i conferi rezistenţă, care
este transformată ulterior în fir, pe maşini de filat clasice cu inele. Banda obţinută la carda
cu lineale se prelucrează, în continuare, pe maşini de filat neconvenţionale cu capăt liber.
Pentru curăţarea şi pregătirea deşeurilor din filatură se folosesc maşini de scuturat şi
maşini de destrămat, iar pentru resturile de ţesături şi tricoturi se folosesc destrămătoare cu
3-6 tambure pentru a realiza o destrămare intensă.

1.2.Tehnologii pentru obţinerea firelor tip lână

Clasificarea firelor obţinute în filaturile de lână:

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 6 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 după natura materiei prime:
 fire din lână 100%;
 fire din amestec de lână cu fibre chimice;
 fire din fibre chimice tip lână 100%.
Prin fibre tip lână se înţelege fibre chimice care au lungimea de tăiere sau de rupere
şi densitatea de lungime, apropiate de cele ale fibrelor de lână.
 după fineţea firelor:
 fire fine;
 fire cu fineţe medie;
 fire groase.
 după sistemul de prelucrare:
 fire cardate;
 fire pieptănate;
 fire semipieptănate.
 după destinaţia firelor:
 fire pentru ţesături ( urzeală şi bătătură );
 fire pentru tricotaje;
 fire pentru articole tehnice.
 după structura şi finisarea firelor:
 fire simple;
 fire dublate şi răsucite - obişnuite
- de efect
 fire vopsite;
 fire nevopsite
Filatura de lână cardată foloseşte ca materii prime fibre fine şi scurte de lână ( cu
lungimea 30-60 mm) şi alţi componenţi corespunzători, în timp ce în filatura de lână
pieptănată se prelucrează lână fină cu lungimea de peste 60-65 mm. Pe lângă lâna fină
ambele sisteme de filare utilizează şi celelalte lânuri ( semifină, semigroasă şi groasă ).

1.2.1. Tehnologii de obţinere a firelor cardate tip lână

Firele cardate tip lână se folosesc pentru ţesături destinate îmbrăcămintei ( paltoane,
costume, pardesie ), pentru pături, covoare, postavuri şi într-o măsură mai mică în industria
tricotajelor. Gama de materii prime folosite:
 lâna obţinută prin tundere - este materia primă care predomină. Se foloseşte întreaga
gamă de fineţe. Lungimea fibrelor folosite este:
 sub 60 mm pentru fibrele fine;
 sub 70-80 mm pentru fibrele semifine;
 toate lungimile pentru fibrele semigroase şi groase.
 lâna regenerată - se obţine prin destrămarea zdrenţelor. Principalele caracteristici ale
acestor fibre, lungimea si fineţea, vor depinde de provenienţa şi proprietăţile zdrenţelor,
 deşeuri de fabricaţie - provenite atât din filaturile cardate cât şi din filaturile
pieptănate, dar şi din ţesătorii sub formă de fire şi resturi de ţesături;
 lâna tăbăcărească;
 părul diverselor animale ( cămilă, capră, iepure )

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 7 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu

Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 fibrele chimice tip lână cu densitatea de lungime de 3-15 den şi lungimea 60-150 mm.
Se folosesc fibrele PNA în amestec cu lână pentru fabricarea stofelor, când acestea participă
cu 20-30% până la 70-75%. Se mai folosesc fibrele de celofibră şi poliamidice tip lână.
Folosirea acestei game foarte largi de materii prime permite scăderea preţului firelor
şi diversificarea gamei sortimentale a produselor realizate. Principalele etape ale fluxului
tehnologic sunt:
 pregătirea componenţilor pentru amestecare;
 amestecarea componenţilor;
 cardarea materialului fibros;
 filarea.
a)Pregătirea componenţilor pentru amestecare. În această etapă se realizează o
destrămare puternică, îndepărtarea impurităţilor şi uniformizarea culorii prin sortare,
decolorare, albire şi vopsire.
1)Pregătirea lânii obţinute prin tundere:
- sortarea lânii nespălate - datorită neuniformităţii proprietăţilor fibrelor din
cadrul unui cojoc, acesta se împarte în sorturi şi subsorturi funcţie de fineţea, lungimea şi
culoarea fibrelor. Sorturile de lână fină şi semifină cu lungimea peste 60-80 mm se
prelucrează în filatura pieptănată, iar cele sub 60 mm în filatura cardată. Sorturile de lână
semigroasă şi groasă se folosesc în ambele filaturi. Subsorturile sunt alcătuite din lâna care
conţine un procent însemnat de impurităţi , lîna îngălbenită, lîna împâslită, degradată sau
marcată. Sortarea se face pe mese prevăzute cu plase din sârmă pentru eliminarea
impurităţilor.
- desfacerea şi scuturarea lânii - are ca scop îndepărtarea impurităţilor
minerale pentru a face mai eficientă spălarea. Prin desfacerea cojocului în şuviţe şi
eliminarea unui procent însemnat de impurităţi vegetale şi minerale, se reduce şi consumul
de substanţe chimice la spălare. Această operaţie se realizează cu maşini prevăzute cu
organe de lovire sub care sunt montate grătare pentru scuturarea impurităţilor.
- spălarea lânii - are drept scop îndepărtarea de pe fibre a impurităţiilor
minerale, a usucului (grăsimii) şi într-o măsură mai mică a impurităţilor vegetale. Lâna se
spală pe maşini numite leviatane la care se adaugă diferite substanţe alcaline: sodă calcinată
(carbonat de sodiu), săpun şi alte produse detergente. Leviatanul este compus din:
 o ladă de alimentare;
 un lup scuturător cu dublă acţiune;
 o baterie de 5 bazine succesive;
 o altă ladă de alimentare;
 o maşină de uscat cu tambure perforate.
Înainte de operaţia de uscare are loc o stoarcere a lânii cu ajutorul a doi cilindrii,
superiorul acţionând asupra inferiorului printr-o acţiune pneumatică. După operaţia de
stoarcere au loc:
 centrifugarea şi uscarea propriu-zisă;
 carbonizarea - are drept scop îndepărtarea impurităţilor vegetale.
Carbonizarea cuprinde următoarele etape:
 înmuierea într-o soluţie de acid sulfuric;
 centrifugarea;
Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 8 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 uscarea –pentru uscarea impurităţilor vegetale ( uscarea are loc în trepte de
temperatură pentru a deshidrata impurotăţile vegetale care devin casante şi pot fi zdrobite);
 zdrobirea şi scuturarea impurităţiilor;
 neutralizarea –pentru îndepărtarea acidului;
 clătirea;
 centrifugarea;
 uscarea;
2. Pregătirea lânii regenerate - felul şi succesiunea operaţiilor sunt în funcţie de
felul zdrenţelor. Acestea se clasifică astfel:
 după starea lor – noi şi vechi;
 după provenienţă – din ţesături, din tricoturi sau din articole speciale;
 după compoziţie – din lână 100% sau din amestec;
 după culoare;
 după tipul firelor – cardate sau pieptănate;
Etapele de prelucrare a zdrenţelor:
 dezinfectare –pentru zdrenţele vechi colectate de la populaţie sau fabrici de
confecţii, cu ajutorul unor substanţe antiseptice (2-5% acid formic) sau cu abur
supraîncălzit;
 desprăfuirea;
 spălarea;
 centrifugarea;
 uscarea.
Aceste ultime trei operaţii se aplică doar la zdrenţe vechi şi murdare. Urmează apoi:
 sortarea şi tăierea cu ajutorul unei ghilotine;
 decolorarea – pentru zdrenţele la care nu s-a fixat bine colorantul pe fibră sau
atunci când produsele se vopsesc în culori deschise;
 carbonizare – neutralizare – centrifugare – uscare;
 vopsire – clătire – centrifugare – uscare;
 uleiere şi odihnă.
Uleierea se face cu o soluţie de ulei şi apă cu scopul de a uşura operaţia de
destrămare. Prin uleiere scade rezistenţa la frecare, creşte alungirea la rupere a fibrelor şi
flexibilitatea, deci numărul de ruperi al fibrelor în timpul destrămării se reduce foarte mult.
După o odihnă de 24 de ore urmează destrămarea până la fir, atunci când au
destinaţia fire groase sau până la fibre, pentru fire fine.
Pentru destrămarea până la defibrare a firelor sau a deşeurilor, după destrămarea
preliminară se foloseşte garneta sau druseta care sunt echipate cu organe de lucru îmbrăcate
cu garnitură rigidă tip dinţi de fierăstrău.
3.Pregătirea fibrelor chimice. Deoarece fibrele sunt curate, în cazul în care rămân
albe, vor fi supuse numai unei operaţii de desfoiere pe un lup amestecător, iar dacă se vor
vopsi, vor fi supuse următoarelor etape:
 desfoiere;
 vopsire şi clătire;
Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 9 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 desfoiere;
 uscare;
 antistatizare;
Prin vopsire şi clătire dispare efectul substanţelor antistatice şi este necesară o nouă
antistatizare pentru a evita încărcările cu sarcini electrostatice care apar în urma solicitărilor
la care se supun fibrele.
4.Pregătirea deşeurilor de fabricaţie. Deşeurile de fabricaţie sunt deşeurile din
finisaj, din ţesătorie, resturi de benzi, semitort, pieptănătura de la maşina de pieptănat,
resturi de fibre din preparaţia ţesătoriei ş.a. Operaţiile de bază sunt:
 colectare;
 sortare;
 curăţare prin scuturare, cu maşina de scuturat Willow sau lupul scuturător, prin
spălare, centrifugare, uscare sau prin carbonizare- neutralizare-spălare- centrifugare- uscare,
în cazul pieptănăturii care conţine un procent ridicat de impurităţi vegetale sau IV-uri;
 desfibrare – garnetă, drusetă.
b. Amestecarea componenţilor. După pregătirea tuturor componenţilor urmează
amestecarea acestora cu scopul de a realiza reţeta de amestec. Amestecarea se face în
straturi suprapuse sub forma unui "pat de amestec" realizându-se o amestecare în volume
mari, importantă deoarece între faza de amestecare şi filare există doar operaţia de cardare
unde are loc amestecarea intensă, propriu-zisă, ce se efectuează în volume mici.
Amestecarea se face în partide de 1¸5 tone manual sau mecanizat.
c.Cardarea. Pentru cardare se utilizează un agregat de cardare format din:
 lada de alimentare cu cântar automat care are rolul de a alimenta agregatul cu
cantităţi constante, în unitatea de timp, în vederea prelucrării materialului fibros cu
intensităţi constante;
 avantrenul – dispozitiv pentru destrămarea preliminară;
 carda preliminară;
 dispozitivul pentru zdrobirea impurităţilor vegetale;
 dispozitivul pentru transportul materialului la carda următoare, pentru lâna fină şi
semifină sunt două carde, iar pentru lâna groasă şi semigroasă, o cardă;
 aparatul divizor - vălul obţinut la ultima cardă, este alimentat la aparatul divizor
care va tăia vălul într-un număr exact de fâşii longitudinale, care sunt transformate în
pretorturi, cu ajutorul unor manşoane de frecare din piele, după care aceste pretorturi sunt
înfăşurate sub formă de bobine cilindrice printr-o înfăşurare în cruce.
d.Filarea. Are drept scop transformarea pretortului, care este o înşiruire fibroasă cu
torsiune falsă, în fir. Filarea se poate realiza:
 cu maşina de filat cu inele – realizând o filare continuă prin laminare, torsionare şi
înfăşurare pe ţevi;
 cu maşina numită selfactor - realizând o filare discontinuă în cicluri.
1.2.2.Tehnologia de obţinere a firelor pieptănate tip lână

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 10 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu

Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
Firele pieptănate, destinate ţesăturilor, trebuie să prezinte o pilozitate minimă,
rezistenţă şi elasticitate maxime, iar firele destinate tricoturilor trebuie să fie flexibile şi
voluminoase. Se realizează fire în gama de fineţe Nm 20-72, dar predomină cele până la Nm
40. Materiile prime folosite sunt:
 lâna obţinută prin tundere;
 celofibra tip lână;
 fibrele sintetice tip lână – PES şi PNA ( comercial se denumesc Terom şi Melana
fabricate la combinatele de fibre sintetice din Iaşi respectiv Săvineşti).
Principalele etape ale procesului tehnologic sunt:
a)pregătirea lânii pentru cardare – aici se realizează aceleaşi operaţii ca în filatura
cardată, cu excepţia carbonizarii. Deci sortare, desfoiere şi scuturare, spălare, centrifugare şi
uscare. În timpul spălării se va evita împâslirea care ar determina ruperi de fibre la cardă,
deci procent mare de pieptănătură la operaţia de pieptănare.
b)obţinerea benzii albe pieptănate – deci cardarea şi pieptănarea. Aici prima operaţie este
cardarea care se poate realiza şi pe două carde, dar de obicei se foloseşte o singură cardă cu
grupuri cardatoare, întorcător-lucrător. O cardă se compune din :
 ladă de alimentare cu cântar automat;
 dispozitivul de destrămare preliminar (avantrenul);
 dispozitivul pentru eliminarea impurităţilor Morell;
 carda propriu-zisă (simplă sau dublă, iar în cazul în care este dublă, între ele, deci
între perietorul primei carde şi tamburul cardei a doua este montat un alt dispozitiv de
strivire şi eliminare a IV-urilor, Harmel);
 dispozitiv pentru formarea şi înfăşurarea benzii.
Benzile obţinute la cardă sunt supuse unor operaţii de pregătire în vederea pieptănării.
Aceste operaţii urmăresc uniformizarea grosimii benzilor prin dublări repetate şi
îndreptarea şi paralelizarea fibrelor prin laminări repetate. Maşinile folosite în acest scop
sunt laminoarele cu câmp dublu de ace numite intersectinguri. Pentru lâna mai fină, care
este mai încreţită, se folosesc trei treceri, iar pentru celelalte sorturi de lână şi fibrele
chimice, doar două treceri. Urmează pieptănarea prin care se realizează:
 îndepărtarea unui procent însemnat de fibre scurte sub 20-30 mm, a nopeurilor şi
a impurităţilor existente care onstituie pieptănătura, care se foloseşte în filatura cardată;
 îndreptarea şi paralelizarea fibrelor;
 obţinerea benzii pieptănate.
Deoarece maşinile de pieptănat realizează o pieptănare discontinuă, ciclică, benzile
obţinute prezintă o uniformitate mare pe porţiuni scurte motiv pentru care sunt necesare
două sau trei treceri pe laminor, pentru micşorarea neuniformităţii. De obicei ultimul pasaj
de laminor se realizează pe maşini cu autoreglare.
c)obţinerea benzii vopsite şi repieptănate. Prima operaţie este calibrarea care constă în
trecerea benzilor pe calibre sau cilindri perforaţi, realizându-se bobine cu masa de
aproximativ 6 kg după care aceste bobine sunt introduse în aparatul de vopsire.După vopsire
urmează spălarea pentru îndepărtarea emulsiei aplicate înainte de cardare şi a excesului de
colorant, dar se realizează şi o antistatizare. Urmează călcarea benzilor pentru descreţirea
fibrelor, operaţie ce se bazează pe proprietatea de termoplasticitate a fibrelor de lână.

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 11 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu

Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
Pentru despâslirea fibrelor acestea sunt supuse unui pasaj de laminor după care
urmează alte două pasaje pentru îndreptarea şi paralelizarea fibrelor şi uniformizarea
densităţii de lungime. Urmează repieptănarea şi alte două pasaje de laminor, din aceleaşi
considerente ca la pieptănare.
d.Pregătirea pentru filare şi filarea. Prima operaţie este amestecarea. Amestecarea se
face sub formă de benzi care pot fi de lână, de celofibră, de fibre sintetice, benzi albe sau
vopsite pentru asigurarea reţetei de amestec precum şi a nuanţei de culoare, în conformitate
cu mostra stabilită. Amestecarea se realizează pe laminoare amestecătoare la care se obţin
benzi depuse pe bobine, printr-o înfăşurare în cruce.
După amestecare urmează preparaţia filaturii care are drept scop transformarea
benzilor de 15-25 ktex într-un pretort sau semitort cu o densitate de lungime de 0,2 –1 ktex,
cu o neregularitate cât mai mică şi cât mai omogen ca structură. Această operatie este greu
de realizat pe o singură maşină deoarece ar necesita practicarea unor laminaje mari, cu
implicaţii negative asupra unifomităţii. De aceea se folosesc trei pasaje de laminor cu
câmpuri cu ace după care se foloseşte un laminor de mare întindere, unde se realizează
pretortul, sau un flaier, unde se realizează semitortul. În primul caz avem un sistem de
pregătire prin torsiune falsă, iar în cel de-al doilea caz un sistem de pregătire prin torsiune
reală.
Ultima operaţie din cadrul acestei etape este filarea care se realizează pe maşini de
filat cu inele alcătuite din:
 dispozitivul de alimentare;
 trenul de laminat;
 dispozitivul de torsionare – înfăşurare constituit din ansamblu fus – inel – cursor.
e)operaţiile finale. Firele simple au tendinţa de a se detorsiona sau de a forma cârcei, dacă
torsiunea aplicată a fost prea mare. De aceea firele se supun operaţiei de aburire pentru
fixarea răsuciturilor sau stabilizare. Firele destinate ţesăturilor sunt bobinate, pentru a fi
îndepărtate porţiunile îngroşate accentuat sau subţiate. După bobinare urmează dublarea şi
răsucirea. Pentru firele destinate tricoturilor, după răsucire, se realizează depănarea în
sculuri, vopsirea, spălarea, centrifugarea şi uscarea. Firele se livrează fie în sculuri fie în
bobine.
Prelucrarea fibrelor sintetice scurte în filatura de lână pieptănată. În
combinatele de fibre chimice, cu ajutorul filierelor se obţin filamentele de fibre, care vor fi
transformate direct în benzi constituite din fibre scurte, cu ajutorul unei maşini numită
converter, care produce o rupere necontrolată a filamentelor. Dacă fibrele sintetice vin în
filatură sub formă de puf sau fibră, acestea se vor supune tuturor operaţiilor de la cardare
până la operaţiile finale. Dacă vin sub formă de benzi, cele de poliester se supun operaţiilor
de la vopsire, repieptănare până la operaţiile de filare, iar cele de Melana sunt supuse doar
operaţiilor de la pregătirea pentru filare, filarea şi operaţiile finale.

1.2..3.Tehnologii de obţinere a firelor semipieptănate tip lână

Firele semipieptănate tip lână au fineţea Nm 1-36 şi prezintă structură şi caractristici

asemănătoare firelor pieptănate. Ca materii prime se folosesc:
 lânuri groase, semigroase şi semifine;
 celofibra;
 fibre sintetice PA, PP, PNA;
Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 12 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 păruri animale.
Destinaţia firelor:
 covoare - Nm 3-15;
 tricotaje - pentru tricotare manuală Nm 3-10 şi mecanică Nm 12-18;
 ţesături pentru stofe de mobilă.
Fluxul tehnologic:
 pregătirea pentru cardare;
 cardarea;
 pregătirea pentru filare constituită din 2-4 pasaje de laminor, ultimul pasaj poate fi
un laminor de mare întindere unde se obţine pretortul, sau după laminoare urmează un flaier,
unde se obţine semitortul;
 filarea;
 operaţiile finale – bobinarea, dublarea, răsucirea, etc.
1.3. Tehnologii pentru obţinerea firelor tip liberine

Firele tip liberiene pot fi: pieptănate, cardate, semipieptănate. Materia primă folosită în
filaturile de liberiene se poate clasifica astfel:
 grupa fibrelor lungi şi cu fineţe mare – fuiorul;
 grupa fibrelor scurte şi aspre - câlţii.
1.3.1.Tehnologii pentru obţinerea firelor pieptănate

A. Inul
- materia primă – fuiorul de in;
- gama de fineţe a firelor Nm 10 ,25 ,40 şi chiar mai mult.
Etapele fluxului tehnologic:
 -sortarea fuioarelor - se face funcţie de lungimea fibrelor, gradul de individualizare
a fibrelor şi după culoarea fuioarelor;
 -pieptănarea, prin care se realizează:
 omogenizarea lungimii fibrelor prin eliminarea fibrelor scurte;
 paralelizarea şi individualizarea fibrelor;
 eliminarea impurităţilor (praf, puzderii).
Pieptănarea are loc în trei etape:
 pieptănare manuală a mănunchiului, cu un pieptăne fix, care este însoţită de
formarea unor mănunchiuri de fibre cu masa de 100-120g, pentru in, şi 150-200g pentru
cânepă;
 pieptănarea mecanică – cu ajutorul maşinii de pieptănat verticală – unde fuiorul
este supus unei pieptănări progresive, la început cu piepteni cu ace mai groase şi rare şi
apoi mai fine şi dese;
 pieptănarea manuală – tot cu un pieptene fix.
Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 13 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu
Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 formarea benzii - după o odihnă prealabilă urmează formarea benzilor cu ajutorul
unui laminor cu câmp simplu de ace cu viteza de lucru foarte mică de ordinul 30 m/min;
 amestecarea şi uniformizarea benzilor - se realizează pe maşini de dublat, unde în
funcţie de dublajul şi laminajul folosite fineţea benzilor obţinute să crească sau să rămână
aceeaşi cu a benzilor alimentate;
 preparaţia filaturii - 3 treceri de laminor pentru fire sub Nm 12 sau 4-5 treceri
pentru fire peste Nm 12. Concomitent cu laminarea şi dublarea se realizează :
 paralelizarea fibrelor;
 mărirea cu aproximativ 10% a fineţii fibrelor prin desfibrare;
 creşterea cu aproximativ 20% a lungimii medii;
 îndepărtarea fibrelor scurte şi a puzderiilor.
 filarea - banda obţinută la ultimul pasaj de laminor se poate alimenta la maşina de
filat sau la un flaier, când se obţine un semitort cu titlul 0,88-1,1 şi chiar 2g/m. Filarea poate
fi: uscată, pentru fire sub Nm 10 sau udă, pentru fire peste Nm 10 şi sub Nm 80.
La filarea udă semitortul trece printr-o baie de apă fierbinte pentru înmuierea
substanţelor pectice şi apoi pătrunde într-un tren de laminat, care de obicei este de tipul 2/2.
Ecartamentul din tren va fi mai mic decât lungimea fibrelor pentru a favoriza defibrarea.
Trenurile moderne sunt prevăzute cu cureluşe pentru a mări controlul asupra laminării deci
se măreşte uniformitatea produsului obţinut.
După realizarea firelor urmează bobinarea moale pe pâlnii perforate, fierberea, albirea,
uscarea şi rebobinarea.
B. Cânepa - materia primă folosită - fuiorul de cânepă, gama de fineţe a firelor Nm 5-9.
Fluxul tehnologic cuprinde :
 sortarea fuioarelor;
 zdrobirea şi emulsionarea - se realizează pe maşini de zdrobit cu care sunt distruşi
însoţitorii lemnoşi ai celulozei din cânepă, realizându-se o individualizare avansată a
fibrelor. Emulsionarea determină creşterea capacităţii de filare;
 scurtarea fuioarelor - cu scopul de a obţine lungimea cerută de ecartamentele din
trenurile de laminat. Se îndepărtează vârfurile şi zonele de la bază;
 pieptănarea manuală şi mecanică;
 formarea benzilor pe maşina numită puitoare;
 amestecarea şi uniformizarea benzilor;
 obţinerea semitortului;
 filarea din bandă sau semitort;
 bobinarea şi ambalarea.
Filarea se poate face după 2-5 treceri de laminor, din bandă, uscat, pe maşina de filat cu
câmp de ace sau după 2-4 treceri de laminor, filarea preliminară cu obţinerea semitortului şi
maşina de filat cu inele, prin sistemul ud.

1.3.2. Tehnologii pentru obţinerea firelor cardate şi cardat - pieptănate

Firele cardate se obţin din câlţi de in şi cânepă şi fuior de iută, pe cale uscată sau umedă.
Firele cardat-pieptănate se obţin din câlţi de in şi cânepă, dar şi din fuior de calitate medie,
care va fi tăiat înainte de prelucrare. Tinde să se generalizeze sistemul cardat-pieptănat,
deoarece se obţin fire fine şi uniforme, deci are loc o valorificare superioară a materiei
prime. Operaţiile procesului tehnologic sunt:

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 14 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu

Bazele Proceselor din Filatură *** Tehnologii de obţinere a firelor
________________________________________________________________________________________________
 înobilarea - constă în sortarea, eliminarea puzderiilor detaşabile, a prafului şi a altor
impurităţi. Aceste ultime operaţii se fac pe scuturătoare-desfăcătoare unde are loc şi
emulsionarea pentru creşterea umidităţii la 17-20% şi chiar 35%, pentru iută. Prin creşterea
umidităţii creşte flexibilitatea fibrelor, rezistenţa la solicitări, scade numărul de ruperi şi
procentul de deşeuri;
 cardarea - pentru fibrele mai aspre sunt necesare o cardare preliminară şi apoi o
cardare fină, iar pentru fibrele mai moi este suficientă o singură cardare. Diferenţele între
cele două carde se referă la numărul de grupuri cardatoare, caracteristicile garniturilor,
ecartamente şi alte diferenţe constructive. Prin cardare se realizează: eliminarea puzderiilor,
a fibrelor scurte şi a prafului; destrămarea progresivă; ruperea fibrelor lungi; îndreptarea şi
paralelizarea fibrelor; amestecarea fibrelor; obţinerea benzilor.
 cracarea - în cazul fuiorului, după cardare, se realizează ruperea fibrelor cu ajutorul
unui laminor cu trei grupuri de cilindri, cu ecartamente mai mici decât lungimea fibrelor şi
valorile laminajelor mai mari decât alungirea la rupere a fibrelor;
 laminarea înainte de pieptănare - 1 sau 2 pasaje pentru uniformizare, paralelizare şi
subţiere;
 pieptănarea - eliminarea fibrelor scurte sub 50 mm, paralelizarea fibrelor şi
eliminarea impurităţilor;
 laminarea - pentru uniformizare, 3-4 treceri de laminor;
 filarea - benzile pot fi alimentate direct la maşina de filat cu inele şi se realizează
firul, prin filare uscată, sau se alimentează la un flaier unde se obţine semitortul, care se
alimentează la maşina de filat cu inele şi se obţine firul prin filare umedă;
Pentru iută fluxul este mai scurt:
 zdrobirea şi emulsionarea;
 odihna;
 cardarea preliminară;
 cardarea finală;
 două treceri de laminor;
 flaier;
 maşina de filat cu inele.
Uzual, pentru obţinerea unor fire mai flexibile, cu alungire mai mare şi tuşeu plăcut, inul
se amestecă cu poliesterul. Amestecul se realizează în bandă, situaţie în care se poate
controla riguros reţeta de amestec.

Prof.dr.ing. Ionel Barbu __________________________ 15 ________________________ Prep.drd.ing. Cătălin Vîlcu