TRICOTURI DIN BTTUR LEGTURA PATENT 2:2

Cap. I Elemente iniiale.

1.1.Caracterizarea domeniului de utilizare. Proprieti potrivit

destinatiei

n domeniul producerii tricoturilor, pe plan mondial se remarc realizri deosebite

privind concepia mainilor de tricotat dotate cu echipamente de programare i
automatizare, ceea ce a permis, pe lng o cretere important a performanelor utilajelor
i o diversitate nebnuit a structurilor, cu depirea domeniilor clasice de utilizare,
realizndu-se o gama foarte larg de articole tricotate pentru domenii greu de imaginat n
trecut.
Structurile tricotate pe direcii transversale au cunoscut o transformare deosebit
i s-au impus, comparativ cu celelalte materiale textile, datorit avantajelor oferite.
Diversificarea tricoturilor este realizat prin alegerea materiei prime, a structurii a
parametrilor de structur, precum i prin procesul de finisare.

Tricoturile proiectate si realizate pentru anumite destinaii pot fi caracterizate n

legtur cu : materia prim, forma (obinut prin tricotare), structura i parametrii de
structur, precum i n legatur cu proprietile conferite de acestea la un loc.
Deoarece produsul este realizat dintr-un tricot n structur patent 2:2 cu ochiuri
duble de indice mic, i = 1, acesta este destinat anotimpului primvar toamn. Produsul
de imbracaminte este o bluza cu fermoar la baza gatului pentru femei.
Produsul realizat dintr-un tricot obinut obinut pe maina rectilinie de tricotat cu
doua fonturi (VKTM), cu fineea KE = 5.
Produsul este destinat adolescenilor i prezint o construcie obinuit. Este
alctuit din reperele fa i spate fiind prevzut cu mneci lungi i guler nalt.

Proprieti domeniului destinaiei

Rezistena la traciune este influenat de caracterul distribuiei i indicele
ochiurilor duble. Astfel, tricoturile cu toate ochiurile duble te doua siruri de i = 1, au
rezistene mai mari att n lungime ct i n lime. Tricoturile cu ochiuri duble de indice
1,2 sau mai mare cu distribuie uniform prezint rezistene la traciune mai mici
deoarece elementele structurii particip inegal la preluarea forelor aplicate.
Deirabilitatea este redus datorit numrului mai mare de puncte de legare i, de
asemenea, unghiurilor de nfurare mai mari. La tricoturile n structur patent simple
deirabilitatea este foarte mare, ea fiind o caracteristic negativ a tricoturilor .
Permeabilitatea la aer i ap este nbuntit datorit ochiurilor duble, formate
dintr-un ochi reinut i bucl.

Efctul pilling apare n urma frecrii produsului cu alte corpuri, este mai redus
deoarece produsul este realizat din fire care au n structur fibre sintetice (100% PNA).

Caracteristici de structura
Legatura patent face parte din categoria legaturilor de baza.Se numesc legaturi de
baza acele legaturi formate din ochiuri normale la care evolutia firului (firelor)
delimiteaza un raport invizibil si in cuprinsul caruia se identifica numarul necesar de
elemente caracteristice de apartenenta.
Legaturile patent au raportul minim 2.In structura se intilnesc siruri de ochiuri cu
aspect fata si siruri de ochiuri cu aspect spate, intr-o alternanta ce determina raportul
legaturii.
Legatura patent este de diferite rapoarte:
-

raport regulat: 1:1; 2:2; 3:3;

raport neregulat (amestecat): 2:1; 3:2;7:3;

In figura 1.1 este reprezentata structura patent 2 :2

Patent 2 :2 cu ochiuri duble - caracteristici de structura

Legaturile cu ochiuri duble sunt acele legaturi de baza sau derivate, in cuprinsul
carora se identifica ochiuri retinute, linga a caror bucle de ac evolueaza bucle sau fire
netransformate in ochiuri.
Tricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa :
- structura;
- indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate
in ochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut;
- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in
ochiuri;
- caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.
Introducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina:
-cresterea grosimii tricotului;
-reducerea deformatiilor in lungime;
-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin
eliminarea aruncarii;
-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este
uniforma (de ex:fang);
-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementele
structurii participa in mod inegal la efort;

-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de

imfasurare

Bucla netransformat n ochi se dispune n general in paralel cu bucla de ac a unui

ochi sau a dou ochiuri de unde rezult ochi dublu de un ir respectiv doua.
Indicele OD este dat de numrul de bucle depuse. n general ntlnim tricoturi la
care buclele se dispun pe unul sau dou iruri mai rar ntlnim pe trei iruri, deoarece cu
ct crete numrul de iruri pe care se dispune bucla cu att deformabilitatea tricotului
crete.
Uniformitatea tricoturilor patent cu ochiuri retinute este o caracteristic ce
depinde de indicele de reinere, cu ct indicele este mai mare cu att uniformitatea
tricotului scade.

La tricotul cu OD apar diferene ntre dispunerea teoretic i cea real, n cazul

OD de indici mici.
Tricoturile cu ochiuri duble conin n masa lor bucle netransformate ce evolueaz
alturi de bucla sau buclele de ac ale unor ochiuri reinute. Ochiurile duble se
caracterizeaza prin :
-

indice i- reprezint numrul de bucle netransformate ;

N- numrul de iruri pe care evolueaz bucla sau buclele netransformate.

Pentru executarea tricotului cu ochiuri duble cu o singur bucl netransformat n

ochi, sunt necesare doua ochiuri de lucru i pot fi folosite dou metode :
-

prin eliminarea fazei nchiderii, i acele imprim traiectoria

S-I-B (primul ciclu n care se formeaz ON)

S-In-B (al doilea ciclu n care se parcurge bucla)
-

prin eliminarea fazei aruncare :

- S-I-B => ON
- S-I-Eo => O
- Eo-I-B => ON

Pentru executarea OD cu mai multe bucle netransformate n ochi se folosete de

obicei metoda prin eliminarea fazei nchiderii n mod repetat.
numarului mai mare de imfasurare. Tricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa :
- structura;
-indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate in
ochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut;
- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in ochiuri;
-caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.
Introducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina:
-cresterea grosimii tricotului;
-reducerea deformatiilor in lungime;
-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin eliminarea
aruncarii;
-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este uniforma (de
ex:fang);
-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementele
structurii participa in mod inegal la efort;
-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de imfasurare

1.2.Studiul privind corelatia finete fir, finete utilaj.Determinarea

papametrilor de structura initiali.

Pentru a stabili parametrii iniiali pentru mostr, am apelat la tricotarea pe 2

maini cu finei diferite (5 englez, respectiv 10 englez) a cate 4 traifuri modificnd
adncimea de buclare i fineea firului echivalent prin folosirea pe conductor a mai
multe fire alimentate simultan. Msurnd dimensiunile de gabarit pentru cele 8 mostre
imediat dup tricotare i dup un timp de relaxare de 24 ore, datele obinute s-au introdus
n tabelul 1. S-a constatat de asemenea ca o condiionare mai ndelungat (72 ore) nu este
necesar cci traifurile nu i-au mai schimbat
dimensiunile.
Tabel I.1. Variatiile dimensionale si valorile parametrilor de structura pentru variantele
considerate

Vi

Variabile
x1[tex]

x2

x3

Lungimea L
[mm]
Li
Lf
%

li

Latimea l
[mm]
lf
%

Ttex

Do
[s/5cm]
Do(F) Do(S)

Dv
[r/5cm]
Do(F) Do(s)

195
179
255
200

189
176
240
188

-3,07
-1,67
-5,88
-6

122
130
131
130

12,5
132
140
135

+2,45
+1,53
+687
+3,84

130,4
189,4
130,4
185,02

20
19
18
18

20
19
18
18

27
29
21
26

27
29
21
26

[mm]
9,7
11,4
9,8
9,9

184
161
185
169

180
169
173
165

-2,17
+4,96
-6,48
-2,36

96
107
90
91

99
104
96
98

+3,12
-2,8
+6,66
+7,69

64,9
125,8
59,2
125

24
24
25
25

24
24
25
25

27
32
31
30

27
32
31
30

7,05
7,6
8,7
7,65

real

V1
V2
V3
V4

2x2x32
3x2x32
2x2x32
3x2x32

X2
X2
X3
X3

V5 2x32 X2
V6 2x2x32 X2
V7
2x32 X3
V8 2x2x32 X3

5E

10E

li

Tueul este una dintre caracteristicile principale ale tricotului analizat din punct de vedere al
aspectului comercial. Parametrii tehnologici trebuie corelai ntre ei astfel nct tricotul sa confere
gradul de confort dorit. Pe lng acetia se mai altur i caracteristicile materii prime avnd in
consideraie faptul ca pe acelai conductor se pot alimenta simultan mai multe fire, fineea i
numrul firelor alimentate simultan influennd fineea aparent a firului din ochi. Din acest punct

M/m2
[g]
548,99
841,51
446,42
791,56
292,41
596,26
303,18
621,52

de vedere, traiful tricotat pe 5E cu desime mic i puine fire este prea rar, prea moale, iar cel
tricotat pe 10E cu desime mare i multe fire este prea des, avnd un drapaj necorespunztor.
Cele mai potrivite variante pentru aceti parametri de lucru le considerm traifurile realizate pe
5E cu desime mare i multe fire, pe 10E cu desime mic i puine fire i pe 10E cu desime mare
i multe fire. Datorit faptului c produsul nostru se adreseaz sezonului rece, am respins
varianta realizat pe 10E pentru ca e prea subtire i am optat pentru cea realizat pe 5E cu
desime mica i din doua fire dublate 2x2x32.
Ne intereseaz modul de comportare a tricotului i stabilitatea dimensional a acestuia in timp
pentru a putea proiecta corect produsul. Analiznd cele 8 traifuri tricotate iniial am constatat c
stabilitatea dimensional se modific variind parametrii tehnologici sau fineea firului folosit. n
tabel am inclus i contracia relativ la o dimensiune ct i contracia total calculate cu relaiile:
Contracia relativ:

(li-lf)/li 100
(Li-Lf)/Li 100

Contracia total:

(li Li-lf Lf)/(li Lf) 100

(%)

(1)

(%)

(2)

(%)

(3)

unde:
li limea iniial a traifului;
lf limea final a traifului;
Li lungimea iniial a traifului;
Lf lungimea final a traifului;
Se constat c un tricot mai rar i cu un fir de finee mai mare are tendina de a i schimba
dimensiunile mult mai mult dect unul cu o desime mai mare sau finee mai mica.

Explicaia acestui mod de comportare rezid n faptul c un tricot mai rar permite mai uor
deplasarea firului ctre o poziie cu fore interne minime fa de un tricot des unde elementele
deja sunt alturate, crendu-se forte de frecare ntre ele mult mai puternice capabile de a
contracara forele interne acumulate prin tricotare. Se observ ca indiferent de fineea mainii de
tricotat sau de fineea firului folosit, o desime mai mic are ca rezultat o capacitate de contracie
a tricotului prin relaxare mai mare. Fineea firului modific raportul dintre cantitatea de fir din
flancuri i cea din bucle. Astfel, pentru o aceiai adncime de buclare un tricot cu mai multe fire o
sa fie mai lat i mai scurt dect un tricot cu mai puine fire, adic se modific desimile pe
orizontal ct i pe vertical prin schimbarea fineii firului. De asemenea n acest caz se constat
c tricotul cu mai multe fire are o grosime mai mare i deci, prin urmare, aria total este mai mic
datorit unei cantiti mai mari de fir necesar strbaterii grosimii tricotului. Fineea mainii
influeneaz caracteristicile tricotului. Dei se poate atinge o aceiai desime pe direcia irurilor,
folosindu-se acelai fir, desimea pe direcia rndurilor este influenat de distana ntre ace.
Astfel, un tricot obinut pe 5E este mai lat dect unul obinut pe 10E dei pentru toate traifurile sau folosit acelai numr de ace.
La comportarea la relaxare un rol important l are i materia prim i modul de obinere a firului.
Astfel se constat o mai mare contracie a tricotului pentru fire din bumbac dect pentru fire PNA.
Firele din lna au o comportare specific. Pe lng relaxarea crud, i modica structura sa prin
tratamentul umidotermic, ceea ce se reflecta i asupra parametrilor de gabarit. In timpul
tratamentului, proteinele i schimba modul de dispunere, schimbare ireversibil, cunoscuta sub
denumirea de mpslire. Are loc o contracie puternic. La firele din mohair, contracia final

poate sa ajung pn la valori de 40-50%. n cazul proiectrii unui produs pe baz de ln

trebuie inut cont de aceste modificri att prin relaxare ct i prin termofixare i splare.
Influena desimii i a parametrilor tehnologici poate fi extins asupra mai multor caracteristici ale
tricotului i a produsului n sine, ca de exemplu: permeabilitatea la vapori sau la aer, izolaia
termic a produsului, porozitatea materialului, drapaj, grad de acoperire i altele.

Cap. II Proiectarea functionala a structurilor

2.1 Alegerea variantelor de structura

Varianta 1
Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

Varianta 2

Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

Varian3
Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semne conventionale

Reprezentare in sectiune a randului de ochiuri

2.2 Alegerea materiei prime Calculul diametrului firului.

Obinerea ochiurilor prin tricotare presupune buclarea firului de ctre organele
productoare de ochiuri i trecerea acestor bucle prin buclele create ntr-un ciclu anterior
meninute pe ace la nivelul de aruncare a fonturii. Aceste transformri asupra firului aduc
modificri a energiei interioare nmagazinat n fir datorit rezistenei la ncovoiere a acestuia i
datorit forelor de frecare exercitate n timpul tricotrii. Materia prim condiioneaz prin
caracteristicile sale caracteristicile de structur a tricotului obinut. Astfel un fir cu un modul de
elasticitate mai sczut va nmagazina fore mai mari n el i va avea ca efect diminuarea
dimensiunilor tricotului prin relaxare mai pronunate dect fa de un tricot obinut dintr-un fir cu
elasticitate mai mare. Modificrile de structur apar ca urmare a tendinei elementelor structurii
de a se dispune sub forme caracterizate de energii de deformare minime. Valorile modificrilor
sunt determinate de proprietile fizico-mecanice ale firelor, parametri de structur, nivelele
solicitrii firului n procesul de tricotare i finisare.

Figura 2.3:
termofixare

Tricot

vanisat

dup

De asemenea s-a remarcat aciunea modului

de filare a firului asupra tricotului. Se constat ca un
fir neechilibrat torsional produce n timpul buclrii
acestuia o rsucire mai puternic a unui flanc care
tinde sa ia o poziie cat mai verticala i o rsucire
mai slab a celuilalt flanc care va prelua o
dispunere uor curbat. Acest efect se datoreaz
frecrii firului cu elementele ochiului vechi ce
determina torsionarea sau detorsionarea firului
funcie de poziia relativa a acestora i a sensului
de micare. Poate fi contracarat prin asocierea a
dou fire cu torsiune n sens diferit dar de aceiai
mrime, prin folosirea firelor echilibrate torsional sau
prin termofixarea acestora, fie prin dublarea lor.

Fire elastice, fire cu capaciti contractile, fire

bicomponente cu unul din componente cu capaciti contractile (fire cu lycra ncorporat) sau
alimentarea simultana a 2 fire cu comportri diferite la temperatura au ca efect modificarea
structurii tricotului dup termofixare fa de momentul imediat tricotrii. Are loc o modificare a
dimensiunilor de gabarit ce trage asupra sa modificarea nlimii i limii ochiului sau a

desimilor. Are loc de asemenea o cretere a masei specifice, o mrire a voluminozitii i a

grosimii tricotului.

Avnd n vedere faptul c se dorete crearea unui produs pentru var, s-a optat
pentru un fir 50% bumbac i 50% PNA. Totodat firul de bumbac pune n
eviden mai bine structura fa de PNA care prin aburire la temperatur se
nmoaie pierznd capacitatea de ai mai reveni. Numrul mic de fibre de
suprafa fac ca structura tricotat din acest fir sa fie mult mai clar, ochiurile
sunt evideniate mult mai bine.

Diametrul firului in stare liber este diametrul seciunii firului considerat ca un

corp cilindric, neuniform, omogen de densitate , [g/cm3].
Valorile diametrelor firului sunt determinate de un complex de factori ce privesc
natura i proprietile fibrelor, procedeele de filare i finisare n filatur precum i
de prelucrabilitate a firului in tricotaje. Acesta din urm factor impune anumite
condiii firelor pentru tricotaje (rigiditatea la flexiune, modul de elasticitate,
porozitate, etc.) cu influene directe asupra diametrelor.
n cazul alimentrii simultane a sistemelor mainii de tricotat cu un fir sau mai multe fire
alimentate n paralel ,de aceiai natur i finee:

F=

[mm]

F - diametrul firului (grosimea firului) [mm]

Ttex - fineea firului ( densitate de lungime) [g/km]
C1 - coeficientul determinat n funcie de natura materiei prime, de masa specific a
firului i de densitatea de volum a substanei fibroase.
C1=1,3 (pentru PAN).

2.3 Calculul parametrilor de structura

Se calculeaza parametri de structura pentru varianta 1.

Date initiale :
Finetea de fir : Ttex = 2x2x32

1) Calculul diametrului firului, F

F=

(mm)

C1=1.3

F=

(mm)

Doc=30
Ac=1.66
KAc=3.6
KB=B/F

B=50/F=1.85

KB=3

2 ) Pasul ochiului dublu,Ad,se calculeaza cu relatia:

=1.65+2.1.0.5.0.46=2.11

unde i -indicele ochiului dublu;

z-factor de corectie determinat de pozitia spatiala a buclelor
netransformate in ochiuri
i=1;
z=0.5 (compactitate medie)
kA=3.6

3) Pasul mediu,Am,se calculeaza cu relatia:

n-nr.de siruri cu ochiuri normale din raport;

m-nr. de siruri cu ochiuri duble din raport.
n=1
m=1

4) Inaltimea ochiului dublu

Bd4F
Pentru semifang Bd min=4F=1.84
C=1.12
Bn=C.An=1.12 . 1.65=1.85

Br=(i+1)+Bn=2 + 1.85=3.85

5) Coeficientul desimilor

Do= Do=Do
desimea pe orizontala-Do , desimea pe verticala-Dv

6) Lungimea firului dintr-un ochi

lop=1.57A . 2B + 3.39F=1.57. 1.65 + 2 . 1.85 +3.39 . 0.46=7.84
lod=lb +2 lOR=8.5 +23.62=31.12

lb=2F + 2
lOR=1.57A + 2Br + F = 1.57 . 1.65 + 2. 3.85+ 3.14 . 0.46=11.81

7) Calculul masei
Mg/rap=(np.lp+nd.ld).Ttex.10-6=(2.7.38+1.16.48).112.10-6=5990.4.10-6 g/rap
np=2
nd=1

Ttex = 2.2.32=128
Mg/m2=0.4(Do+ Do).Dv.lmed.Ttex.10-3=862.61 g/m2

Cap. III Realizarea si reproiectarea variantei alese

Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

Principii de structur

Calculul diametrului firului F[mm]

F = 0.46 [ mm]
Calculul desimilor

D on = 13.07[s/50 mm]
D vn = 20.12[r/50 mm]
D om = 11.22 [s/50 mm]
D vm = 16,51[r/50 mm]

Calculul lungimii de fir din ochi

l on = 8.14 [mm]
l or = 10.8 [mm]
l bn = 29.71 [mm]
l od = 51.71[mm]

Calculul masei unitii de suprafa

M (g/m2 ) = 561.79

Cap. IV Concluzii

Pe baza experimentului fcut am constatat :

cu ct indicele ochiului dublu este mai mare, cu att

crete masa tricotului i lungimea de fir din ochiul dublu;
n timp ce numrul de iruri pe care se dispune bucla
netransformat n ochi crete, se constat i o cretere a lungimii de
fir din ochiul dublu i a masei tricotului;
datorit creterii coeficienilor pasului i nlimii
ochiului se observ o scdere a desimii pe orizontal i a desimii
pe vertical a tricotului;

Introducerea n structur a modificrilor de evoluie de tip ochi dublu determin :

-

creterea grosimii tricotului;

reducerea deformaiilor n lungime;

creterea deformaiilor n lime, dac ochiurile duble nu sunt obinute

prin eliminarea aruncrii;

creterea rezistenelor att n lungime ct i in laime, dac distribuia este

uniform (de ex. fang);

-

diminuarea rezistenelor n cazul unei distribuii neuniforme, deoarece

elementele structurii particip n mod inegal la efort;

Deirabilitatea accidental mai redus, ca urmare a numrului mai mare de puncte
de legare i a unghiurilor mai mari de nfurare.
n legtur cu calculele teoretice aplicate variantei de structur realizat pe main
se poate spune ca acestea ofer o valoare informativa aproximativ cu cea real, fiind de
folos pentru proiectarea produsului i aprecierea cantitii de fir necesar sau a masei
structurii.

MOSTRA PATENT 2:2 CU OCHIURI DUBLU