FIȘĂ DE DOCUMENTARE

1. Fibrele naturale vegetale sunt:

Bumbacul, iuta, inul, cânepa.
2. Fibrele naturale animale sunt:
Lâna, mătase.
3. Corpurile proporționate sunt considerate acelea la care perimetrul taliei (P T) este mai
mic decât perimetrul bustului (PB) cu 16-18 cm pe total, iar perimetrul șoldului este
mai mare decât perimetrul bustului cu 10-12 cm.
4. Dimensiunile principale ale corpului sunt:
perimetrul bustului și înălțimea corpului.
5. Măsurile luate direct pe corp pentru construirea tiparului de pantalon sunt:
- lungimea până la genunchi;
- lungimea cusăturii exterioare;
- grosimea taliei;
- grosimea șoldului;
- lărgimea jos;
- adâncimea șlițului.
6. Măsurile necesare pentru construirea tiparului de fustă clasică sunt:
- lungimea fustei;
- grosimea taliei;
- grosimea șoldului;
- lungimea până la șold.
7. Tiparul de model este un tipar clasic care a fost transformat în funcție de cerințele
modelului.
8. Șablonul se realizează pe baza tiparului la care se adaugă rezervele de cusături și
tivuri.
Pe șabloane se marchează următoarele indicații:
- denumirea produsului;
- mărimea (exprimată prin talie și grosime);
- denumirea detaliului;
- de câte ori se încadrează pe material;
- direcția firului drept.
9. Detaliile principale pentru bluză sunt:
Fața, spate, mâneci și guler.
Gulerul și mânecile, deși sunt detalii principale, pot lipsi din componența produsului.
10. Detaliile principale pentru pantalon sunt: față, spate, betelie.
11. Detaliile secudare ale produselor de îmbrăcăminte sunt:
Buzunare, găici, refileți, manșete clape, epoleți, bizeți, cordon, șliț etc.
12. Cusăturile manuale în funcție de operațiile la care se aplică se clasifică astfel:
- cusături punctate;
- cusături festonate;
- cusături ascunse;
- cusături ornamentale;
- cusături de montat nasturi sau acesorii.
13. Tipurile de cusături mecanice sunt:
- cusătura de suveică (tighel simplu);
- cusătura lanț;
- cusătura de surfilat;
- cusătura de acoperire;
- cusături combinate;
- cusături speciale.
14. Proporționalitatea corpului este dată de raportul dintre măsurile de perimetru.
Anomalii ale corpului omenesc:
a) – corpuri asimetrice: un umăr mai sus; un șold mai mare; un omoplat mai
dezvoltat.
b) – corpuri cu defecțiuni fizice: cu cocoașă la spate sau față; cu un picior mai scurt;
cu un braț mai lung; cu deformări ale coloanei vertebrale.
c) – corpuri foarte dezvoltate – obez – cu perimetrul taliei mai mare decât al
bustului.
d) – corpuri mai puțin dezvoltate – slab – cu toate dimensiunile mai reduse decât ale
unui corp normal de aceeași vârstă și sex.
e) – corpuri foarte înalte;
f) – corpuri foarte scunde;
g) – corpuri cu șolduri prea dezvoltate;
h) – corpuri cu șolduri puțin dezvoltate;
i) – corpuri cu gâtul prea lung sau prea scurt;
j) – corpuri cu anomalii ale picioarelor;
k) – animalii ale umerilor: umăr prea ridicat sau prea coborât; umeri prea lați sau
prea înguști.
15. În literatura de specialitate, pentru România, încadrarea înâlțimii corpurilor (I C) se
face după criteriul numit talie. Talia I corespunde unei persoane înalte, talia a II-a –
unei persoane de înălțime medie iar talia a III-a celei scunde.
16. În domeniul textile-pielărie se folosesc ca materii prime: fibrele textile, pielea și
înlocuitorii de piele.
17. Fibrele textile sunt materii prime de bază folosite la obținerea firelor, țesăturilor și
tricoturilor, iar țesăturile și tricoturile sunt materiale de bază pentru confecțiile textile.
18. Rolul principal în componența unui obiect vestimentar în îndeplinește materialul de
bază. Acesta îndeplinește funcția principală la produs și este întrebuințat la
confecționarea feței produsului.
19. Materialele textile auxiliare sunt:
Ața de cusut, nasturii/capsele, întăriturile și căptușelile.
20. Ața de cusut reprezintă cel mai important material auxiliar. Caracteristicile pe care
trebuie să le îndeplinească sunt: să corespundă d.p.d.v. al rezistenței cu cea a
materialelor folosite la confecționarea produsului, să aibă o finețe corespunzătoare cu
destinația și grosimea materialului, culoarea se stabilește în funcție de culoarea
materialelor (o nuanță mai închisă).
21. Căptușelile dublează detaliile produselor, mărindu-le rezistența la purtare, șifonare,
ajutându-le să-și păstreze forma în timp, determinând creșterea valorii de prezentare și
a parametrilor de confort.
22. În atelierele mici (CROITORIA LA COMANDĂ), unde producția este solicitată
individual, datele dimensionale se obțin odată cu lansarea comenzii și măsurarea
datelor/dimensiunilor clientului.
23. La construirea unui tipar clasic se disting 3 etape de lucru:
1. Calculul dimensiunilor de bază.
2. Trasarea liniilor de bază.
3. Trasarea liniilor de contur.
24. Șabloanele sunt tiparele de model la care se adaugă rezerve de cusături și rezerve de
tivuri.
25. Raza cercului necesară pentru calculul fustei cloș de 360 o cu susținere pe talie se
obține prin împărțirea grosimii taliei la 2π.
26. Croirea este faza în care din materialul destinat producției se decupează în
componentele produselor pentru confecționat. În cadrul acestei faze de producție se
folosesc tipare și șabloane cu ajutorul cărora se obțin detaliile produsului.
La efectuarea operației de șablonare trebuie ținut seama de următoarele condiții
tehnice:
- așezarea șabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeală din
material cu firul drept indicat pe șablon sau șirul de ochiuri din tricot;
- așezarea șabloanelor pe material se va face conform indicațiilor marcate pe
șabloane;
- respectarea flaușului și a desenului din material la toate piesele componente;
- așezarea și combinarea șabloanelor pe material se va face avându-se în vedere că
suprafața materialului să fie folosită cât mai rațional (pierderi minime de
material).
27. Diferența dintre croitoria pe comandă față de cea de serie este dată de prețul mult mai
mare cerut de designer, acesta fiind justificat de altfel de modul total diferit de
execuție al schiței, în funcție neapărat de tipul de siluetă al clientului, al tiparului și nu
în ultimul rând prin crearea unor elemente unice ca:
- adăugarea unui model diferit de buzunar;
- un guler cu o linie mai sofisticată realizat cu tehnici de tip haute couture;
- o broderie personalizată;
- o aplicație hand-made ce aduce respectiva haină într-o categorie foarte mică de
produs unicat.
28. Tiparul de mânecă pentru taior este format din fața de mânecă și dosul de mânecă.
29. Tipuri de transformări pe care le puteți aplica la un tipar clasic pentru a deveni un
tipar de model: ajustare, evazare, introducere pense, secționări, transfer de pense.
30. În confecții îmbrăcăminte utilajul de bază este MAȘINA SIMPLĂ DE CUSUT.
Mașina lucrează cu două fire de ață, unul la ac și unul la suveică și realizează o
cusătură tighel care este o cusătură rigidă având acelaș aspect și pe față și pe dos.
31. MAȘINA TRIPLOK lucrează cu trei fire, unul la ac și două la apucătoare. Este
prevăzută și cu un cuțit. Datorită acestora mașina execută o cusătură de curățat și
surfilat. (cusătura împiedică destrămarea marginilor).