Sunteți pe pagina 1din 8

STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

Date de identificare a CDL:


1. Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC “FRANCISC NEUMAN”
ARAD
2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere S.C. “ROFA
TEXTIL PRODUCT” S.R.L. ARAD
3. Titlul CDL : STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ
4.Tipul CDL-ului -Extindere
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: TEXTILE-PIELĂRIE
6. Calificarea profesională : TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ
7. Clasa:XIII-a
8. Număr ore:58 ore teorie
9. Autor: SESCU VIRONICA
Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC “FRANCISC NEUMAN” ARAD
Operatorul economic: S.C “ROFA TEXTIL PRODUCT” SRL ARAD

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Calificarea profesională: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR


Nivelul de pregătire: învăţământ liceal, nivel 4
Număr de ore alocate: 58 ore/an

Scopul modulului:
Modulul „ STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ”, este centrat pe rezultate ale învăţării
şi vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața
muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării
profesionale de nivel 4, Tehnician designer vestimentar/Tehnician în industria textilă,
din domeniul de pregătire profesională Industrie textilă și pielărie sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Dobândirea de către elevi a unor competenţe suplimentare faţă de cele propuse
prin curriculum-ul diferenţiat necesare formării abilităţilor teoretice şi practice
cu privire la moda, și ţine cont de calificarea care va fi dobândită la sfârşitul
studiilor liceale.
 Lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor propuse de
angajatori, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul
în echipă, gândirea critică, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
 Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul modulului, elevul este
solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice
1
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea


conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevului şi argumentarea


parcurgerii sale în anul de studiu, în unitatea de învăţământ respectivă, în
zona/localitatea respectivă:
 crearea de oportunităţi pentru aprofundarea/extinderea rezultatelor învăţării
prevăzute în standardul de pregătire profesională (SPP) în scopul înțelegerii
stilului vestimentar, tendințele din moda contemporană,creând schițe, colaje și
un dialog între creațiile vestimentare și accesorii.
 crearea situaţiilor de învăţare necesare pentru dobândirea rezultatelor învăţării
corespunzătoare domeniului Design vestimentar (realizarea de crochiuri, schițe
colecții vestimentare, tehnici de accesorizare, adaptate stilului vestimentare.

Situaţiile de învăţare care răspund nevoilor de formare identificate


împreună cu operatorul economic/instituţia publică parteneră a unităţii de
învăţământ

 Identificarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare utilizate în industria


confecţiilor;
 Exerciții de documentare din surse diverse asupra istoriei imbrăcămintei
 Îmbinarea si alternarea sistematică a activitătilor bazate pe eforul individual al
elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie,
exercitiul personal) cu activitatile ce solicita efortul colectiv ( de echipa, de
grup) de genul discutiilor, asaltul de idei, jocul de rol, învățare reciprocă etc.;
 Utilizarea calculatorului ca metodă de instruire în dezvoltarea creativității;
 Realizarea de schițe vestimentare și crochiuri;

Scurtă descriere a nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul şi a


rezultatelor învăţării suplimentare şi/sau aprofundate/extinse propuse a fi
dobândite, precum şi lista unităţii/unităţilor de rezultate ale învăţării din SPP*1)
vizate căreia/cărora le sunt integrate rezultate ale învăţării propuse spre
aprofundare.

Curriculum-ul pentru modulul CDL „ STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ”,


se adresează elevilor din clasa a XIII-a, învăţământ liceal, , domeniul Industrie textilă
și pielărie, având alocate 58 de ore/an teorie.
2
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) constituie oferta curriculară specifică


Liceului Tehnologic ”Francisc.Neuman” şi este realizat în parteneriat S.C. SRL Arad.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii
profesionale a elevilor la cerinţele pieţei muncii locale.
   Avantaje/Beneficii ale curriculumului în dezvoltare locală
  a) contribuie la creşterea flexibilităţii, adaptabilităţii şi în perspectivă a
angajabilităţii absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic şi astfel:
  - facilitează tranziţia elevilor de la şcoală la viaţa activă prin adaptarea pregătirii
profesionale a elevilor la nevoile pieţei muncii la nivel local;
  – contribuie la creşterea ratei de inserţie socio-profesională;
  b) extinde oportunităţile ocupaţionale ale elevilor;
  c) permite aprofundarea competenţelor-cheie, alături de unităţile de rezultate ale
învăţării tehnice generale şi specializate, în contexte reale de muncă;
  d) contribuie la creşterea flexibilităţii ofertei educaţionale a unităţilor de
învăţământ;
  e) oferă oportunităţi de dezvoltare durabilă la nivelul comunităţii locale prin
contribuţia activă a partenerilor sociali la dezvoltarea resursei umane la nivel local;
  f) contribuie la o mai mare receptivitate a şcolilor cu privire la nevoile
comunităţii locale;
  g) oferă condiţii pentru furnizarea de formare profesională la nivel local,
valorificând standardele formulate la nivel naţional;
h) creează oportunităţi pentru dezvoltarea relaţiilor dintre şcoală şi piaţa muncii
locală
   Curriculumul în dezvoltare locală este parte a planurilor de învăţământ şi a
programelor şcolare atât ale învăţământului liceal tehnologic, cât şi ale învăţământului
profesional, conform reglementărilor în vigoare. Rezultatele învăţării propuse sunt în
concordanţă cu specificul profilului de formare, respectiv al calificăriilor profesionale
Tehnician ȋn industria textilă, conform ofertei unităţii de învăţământ, cu nivelul anului
de studii şi corelate cu curriculumul diferenţiat.
Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) a fost elaborat identificându-se nevoile
locale ale calificării profesionale, pe baza investigațiilor realizate cu sprijinul a S.C.
“ROFA TEXTIL PRODUCT” SRL Arad, pe baza analizei documentelor de
planificare educaţională pe termen scurt şi mediu (PLAI, PAS, agenda locală, alte
planuri de dezvoltare socio-economică locale şi zonale) și a rezultatele studiilor de
piaţa muncii.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au
reprezentat motivele esenţiale pentru includerea acestui curriculum. Tinerilor trebuie
să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante
pe piaţa muncii.

3
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării


Rezultate ale învățării Cunoștințe Conținuturile învățării Situații de învățare
3.1. Costume din epoci 3.1.1. Descrie informații 1. Idealul de frumusete - exerciții de documentare din surse
istorice de pe internet feminin si masculin – diverse asupra costumului, din
3.1.2. Caracterizează si silueta perspectivă istorică
prelucrează informația 1.1.Costumul in preistorie - aplicații de recunoaștere a costumelor
3.2.1. Descrie materiile 1.2.Costumul in feminine si masculine pe epoci istorice.
3.2.Materii prime și prime și materialele Antichitate - dezbatere asupra aspectelor estetice si
materiale auxiliare auxiliare 1.3.Costumul in Evul practice, utilizând metode și tehnici de
utilizate în industria 3.2.2. Descrie accesoriile Mediu dezvoltare a gândirii critice precum
textilă-pielărie și tipurile de 1.4.Costumul in Renastere „Frisco”, „Pălăriile gânditoare” etc.
încălțăminte 1.5.Costumul in secolul - rezolvarea de probleme prin aplicații
3.2.3. Analizează XXI practice
rezultatele obtinute 2. Materiale folosite la - aplicații practice de identificare a
confectionarea materialelor textile si din piele folosite la
imbracamintei incepând fabricarea imbrăcămintei si incăltămintei
cu epoca de piatra până - identificarea accesoriilor și elementelor
în prezent decorative
2.1Materiale de baza si
auxiliare
2.2Accesorii si
încăltăminte
3.3.1.Descrie stilurile 3. Stiluri vestimentare - studii ale stilurilor vestimentare
vestimentare contemporane și - exerciții de identificare a noutăților
4
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

contemporane principalele tendințe în (forme și culori) în moda actuală


moda actuală - aplicații practice de realizare a schițelor
3.3 Creații 3.1Caracteristici ale și crochiurilor
vestimentare 3.3.2 Descrie procesul de stilurilor vestimentare
contemporane creație a produselor contemporane.
vestimentare 3.2 Elemente de noutate în
moda actuală
3.3Metode de tehnică
grafică aplicate în
scopul creșterii
creativității
4. Procesul ce creație a - aplicatii practice de realizare a
produselor vestimentare crochiurilor dupa modele sau din
3.3.3 Analizează schițe și accesoriilor imaginatie
3.3 Creații ale produselor 4.1. Forme de bază ale - studii de caz – realizarea unor desene
vestimentare vestimentare și a creației imbrăcămintei complexe
contemporane accesoriilor 4.2. Forme de bază ale
creației încălțămintei
4.3. Forme de bază ale
creației articolelor de
marochinărie
4.4. Aplicații-Studii de caz

5
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

3. Lista minimă de resurse materiale (echipamente IT, unelte și instrumente de


desen, hârtie, planșe, reviste, etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării.
– computer, videoproiector, prezentări ppt și video;
– repere și ansambluri vestimentare, componente ale creațiilor vestimentare

4. Sugestii metodologice

Conținuturile programei trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă,


diferențiată, ținând cont de particularitățile elevilor cu care se lucrează și de nivelul inițial
de pregătire.
Fiind vorba de un modul care are alocate prin planul de învățământ doar ore de
pregătire teoretică, alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care însă va trebui
să imprime procesului de instruire un caracter puternic aplicativ. De asemenea,
profesorul are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la
particularitățile elevilor, de a centra procesul de învățare, pe nevoile și disponibilitățile
acestora, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizării învățării, lărgirii
orizontului și perspectivelor educaționale.
Se recomandă ca activitățile să se desfășoare în laboratoarele de specialitate sau de
la agenții economici parteneri împreună cu care a fost proiectat acest curriculum, dotate
conform recomandărilor din Lista minimă de resurse materiale.
Pentru obținerea rezultatelor învățării vizate de parcurgerea modulului, pot fi
derulate următoarele activități de învățare: elaborarea de referate interdisciplinare,
exerciții de documentare din diferite surse (reviste de specialitate, Internet, documentația
tehnică furnizată de producători,), vizionări de materiale video, realizare de desene.
Se recomandă:
 transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;
 învățarea interactiv-creativă;
 îmbinarea și o alternanță sistematică a activităților bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie,
exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica
muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de
genul discuțiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor strategii care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu mediul
de afaceri în care va putea valorifica rezultatele dobândite ale învățări și își va
construi o carieră ;
 însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă.
Recomandăm și strategiile didactice inspirate de practica industrială prin utilizarea
următoarelor metode și tehnici: „Brainstorming”, „Explozia stelară”, „Pălăriile
6
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

gânditoare”, „Caruselul” (Metoda Graffiti), Metoda „Multi-voting”, masa rotundă,


interviul de grup, „Incidentul critic”, Phillips 6-6, tehnica 6-3-5, „Controversa creativă”,
tehnica acvariului, tehnica focus – grupului, metoda Frisco, sinectica, metoda Delphi,
discuția panel etc. Aplicarea acestor metode va consolida caracterul interactiv al învățării
și va contribui la formarea elevilor ca persoane active, capabile să ia decizii și să rezolve
problemele vieții prin acțiune.

5. Sugestii privind evaluarea


Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
cadrul didactic va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea
urmărește măsura în care elevii și-au format competențele propuse în standardele de
pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învățării;
 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcție de specificul modulului și
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice;
 planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp;
 va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanță și la condițiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al
învățării;
b. finală, realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul
procesului de predare/învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de
realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 fișe de observație;
 fișe de lucru;
 fișe de autoevaluare;
 teste cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi
de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de
probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea bibliografiei,
materialelor și echipamentelor, acuratețea tehnică, modul de organizare a ideilor și
materialelor într-un raport; poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi;
7
STIL ŞI ATITUDINE ÎN MODĂ

 studiul de caz poate consta în descrierea unui costum sau a unui ansamblu
vestimentar etc.;
 portofoliul, care oferă informații despre rezultatele școlare ale elevilor, activitățile
extrașcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ și la final de tip
sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor învățării. Elevii trebuie evaluați numai în
ceea ce privește atingerea rezultatelor învățării specificate în cadrul acestui modul.

6. Bibliografie
• Adina Nanu, Arta stil costum, Editura Media Print, 2006
• Grau,Marie, Istoria costumului, Editura Meridiane, 2002

Link-uri utile:
http://www.dialogtextil.ro

S-ar putea să vă placă și