Asamblarea Produselor Din Tesaturi Si Tricoturi (XI)

Modulul: Asamblarea produselor din ţesături şi tricoturi
Clasa: a XI-a an de completare
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI-a – an de completare
DOMENIUL: Industrie textilă şi pielărie

CALIFICAREA: Confecţioner produse textile
NIVELUL: 2
Martie 2009
Domeniul: Textile – Pielărie 1

Calificarea: Confecţioner produse textile
AUTOR:
Ing. FLORENTINA CRĂCIUN

Prof. Grad did. I, Colegiul Tehnic „ Mihai Băcescu” Fălticeni

CUPRINS
Pag.
1. Introducere 4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se 6
efectuează practica
3. Modalităţi de organizare a practicii 9
4 .Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi 10
securitatea muncii
5.Instrumente de lucru: 13
 Jurnal de practică 13
 Fişe de observaţie 15
 Fişe de lucru 18
 Fişe tehnologice 21
 Studii de caz 24
 Proiect / miniproiect 27
29
 Portofoliu
6. Organizarea evaluării 30
 Teste de evaluare 33
7. Anexe 42
 Echipamentul de lucru şi protecţie 42
 Instruirea elevilor în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii 43
 Procesul tehnologic de confecţionare 44
 Clasificarea produselor de îmbrăcăminte 46
 Maşina simplă de cusut 49
 Maşina triploc 51
53
 Maşina Uberdec
55
 Locuri de muncă periculoase
59
 Asamblarea produselor din tricot cu sprijin pe umeri 63
 Asamblarea produselor din tricot cu sprijin pe talie 67
 Asamblarea produselor din ţesături cu sprijin pe talie 74
 Asamblarea produselor din ţesături cu sprijin pe umeri 80
 Convenţia cadru 81
 Carnet individual de instructaj de protecţia muncii
8. Glosar de termeni 86
9 . Bibliografie 87

INTRODUCERE
Auxiliarul curricular pentru modulul „Asamblarea produselor din ţesături şi

tricoturi” este destinat elevilor clasei a XI-a, an de completare, calificarea „Confecţioner
produse textile”, nivelul 2 de calificare, precum şi maiştrilor instructori implicaţi în
pregătirea acestora. Modulul face parte din stagiul de pregătire practică care se
studiază pe parcursul a 4 săptămâni(30 ore/ săptămână x 4 săptămâni=120 ore).
Acest material auxiliar este un ghid de practică la agentul economic care vine în
ajutorul elevilor şi maiştrilor instructori, stimulând creativitatea şi originalitatea acestuia.
Răsfoind acest ghid veţi descoperi:

 informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează practica
 recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii
 instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii (jurnal/ caiet de
practică al elevului, fişe de observaţie, fişe tehnologice, studii de caz,
proiect/miniproiect, portofoliul de practică)
 fişe de documentare
 procese tehnologice de confecţionare pentru produse din ţesături
 procese tehnologice de confecţionare pentru produse din tricoturi
 teste de evaluare
Fişele de documentare pot fi utilizate de către maiştrii instructori ca fişe conspect,

atunci când activitatea elevilor se organizează pe grupe.
Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice,
mult mai atractiv pentru elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare-învăţare.
Ghidul ajută cadrele didactice să implementeze curriculum-ul şcolar, având în
vedere că scopul activităţii de predare – învăţare este acela de formare a competenţelor
în vederea evaluării acestora, din unităţile de competenţă prin probele de evaluare
prevăzute.
Unitatea specifică de competenţă a modului este:

14. Asamblarea produselor din ţesături şi tricoturi

După parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili :
 Să descrie procese de asamblare a produselor din ţesături
 Să descrie procese de asamblare a produselor din tricoturi
 Să execute operaţii de asamblare pe maşini specifice procesului
 Să realizeze procese de asamblare în funcţie de produs
Activităţile şi exerciţiile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criterilor de

performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire
Profesională şi în Curriculum.
Ghidul are la bază curriculum-ul pentru S.A.M., nivel 2 de calificare, clasa a -XI-a, an
de completare, domeniul textile – pielărie.
Auxiliarul nu acoperă în întregime cerinţele din Standardele de pregătire
profesională, fiind doar un material orientativ, ce are drept scop prezentarea orientării
conform strategiei TVET, a învăţării centrate pe elev şi a corelării competenţelor din
SPP şi curriculum cu activităţile desfăşurate de elevi. Obţinerea certificatului de
competenţe presupune validarea integrală a competenţelor, conform probelor de
evaluare din SPP.

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL

AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE
EFECTUEAZĂ PRACTICA
Orele de instruire practică se realizează la agentul economic de profil unde elevul
sub îndrumarea maistrului instructor sau tutorelui consolidează şi pune în practică
cunoştinţele teoretice. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor conform tabelului de
corelare a conţinuturilor cu competenţele.
RELAŢIA UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT – AGENT ECONOMIC
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ
trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare (vezi anexa) care să
stabilească:
 statutul elevului care urmează formarea în întreprindere;
 responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ;
 modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă;
 obiectivele şi modalităţile de instruire (durată, calendar, conţinut, activităţi);
 modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor;
 modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare;
 un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze
permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică;
Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:

 să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale
întreprinderii
 să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
 să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale
unor strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
 să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul
angajat

 să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi

Profesorul/maistrul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator
implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca
independentă, simularea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica,
învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
 sunt centrate pe elev şi pe activitate;
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
 încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
 determină un parteneriat profesor – elev;
 au un puternic accent formativ, nu informativ;
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
agentul economic de profil unde elevii desfăşoară stagiile de pregătire practică.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de
ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Activităţile la lecţii
desfăşurate la agentul economic cu maistrul instructor,vor fi variate, cu aplicabilitate
practică, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare, toţi elevii să dobândească
competenţele necesare.
Agentul economic asigură practicanţilor spaţii de desfăşurare a orelor de instruire
practică.Acesta primeşte practicanţii numai după încheierea formalităţilor necesare
( adresă, convenţie, instructaj la locul de muncă ) şi desemnează un reprezentat al
unităţii cu rol de tutore pentru elevi, care va colabora permanent cu cadrul didactic
coordonator al activităţii de instruire practică, cu scopul dobândirii aptitudinilor
corespunzătoare unei instruiri practice în conformitate cu competenţele profesionale
stabilite în curriculum şcolar şi S.P.P.
Maistrul instructor va efectua instructajul la locul de muncă pentru fiecare elev în
parte, conform cerinţei secţiei unde lucrează. ( vezi anexele). Elevii vor fi supravegheaţi
în permanenţă de conducătorul locului de muncă sau de către şeful de echipă la care au
fost daţi în primire. Conducătorul locului de muncă va ţine legătura în permanenţă cu
unitatea şcolară, prin cadrul didactic sau maistrul instructor, pentru a semnala
eventualele abateri ale elevilor şi luarea măsurilor care se impun. Elevii practicanţi nu

vor fi învoiţi de la orele de instruire practică în timpul programului, decât dacă apar
situaţii extreme.
Stilul de muncă reflectă măsura în care fiecare elev s-a format pentru executarea
unei activităţi. Nu este lipsit de semnificaţie faptul că un elev lucrează independent sau
altul cere mereu sprijinul maistrului instructor sau colegilor. În cadrul stilului de muncă
îndemânarea constituie un aspect care oglindeşte randamentul elevului. Ea este
capacitatea de a respecta întocmai o metodă de muncă stabilită, de valorificare rapidă şi
eficientă a cunoştinţelor de specialitate, a priceperilor şi a deprinderilor de muncă
formate.
Folosind metoda observării curente în etapa lucrului efectiv, etapă în care elevii
îşi formează deprinderile corecte în vederea exercitării unei operaţii tehnologice,
maistrul instructor se poate informa dacă elevii şi-au organizat bine locul de muncă,
dacă se respectă succesiunea logică a operaţiilor, dacă folosesc corect instrumentele şi
dacă folosesc raţional timpul destinat execuţiei lucrării.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeste în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totusi, acorda practicantului o indemnizaţie,
gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate
Analiza produselor se referă la calitatea lucrărilor executate de elevi. În cazul în
care toţi elevii sunt repartizaţi la aceeaşi lucrare compararea rezultatelor se face mai
uşor. Dacă s-au repartizat lucrări diferite, rezultatele nu mai pot fi comparate şi în acest
caz produsele se vor compara cu modele etalon.

MODALITATEA DE ORGANIZARE
A PRACTICII
Practica este activitatea desfăşurată de elevi, în atelierul şcolii sau la agentul

economic, în conformitate cu planul de învăţământ, şi are drept scop verificarea
aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia.
Practicantul este elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu
specializarea pentru care se instruieşte.
Practica curentă se desfăşoară fie în atelierele şcoală, fie la agenţii economici

de profil ,în timpul săptămânilor de curs, este de 6 ore şi se efectuează o zi pe
săptămână. În scopul consolidării cunostinţelor teoretice din cadrul modulului, practica
oferă posibilităţi pentru a dezvolta gândirea elevilor şi deprinderile lor de muncă
independentă. Practica curentă face parte din cultura de specialitate.
Practica comasată face parte din stagiile de pregătire practică, se desfăşoară în

reprize de câte o săptămână a câte 6 ore pe zi, repartizate pe parcursul anului şcolar
sau grupate spre sfârşitul semestrelor.
Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii
economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi
integrarea elevilor la terminarea şcolii.
Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări
formarea/consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.
Modulul: „Asamblarea produselor din ţesături şi tricoturi” face parte din stagiul
de pregătire practică care se studiază pe parcursul a 4 săptămâni(30 ore/ săptămână x
4 săptămâni=120 ore).

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA

NORMELOR DE SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA
MUNCII
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională,care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor
activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de
răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror măsuri de protecţie a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:
 Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii şi de igienă a muncii, cu aplicabilitate generală pentru orice activitate;
 Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi , detaliind prin aceasta
prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
PREVEDERI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DIN INDUSTRIA

CONFECŢIILOR DIN TEXTILE ( CONFECŢIONAREA )
ÎMBINAREA PE MAŞINI DE CUSUT
 Prezentele prevederi se vor aplica tuturor tipurilor de maşini de cusut;
 Înainte de începerea lucrului, operatorul are obligaţia de a verifica starea tehnică
a acesteia ;
 Este interzis angajaţilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a maşinii
în timpul introducerii firului de aţă pri mecanismul suveicii, prin mecanismul de
tensionare şi prin ac;
 În timpul fixării materialului de prelucrat sub picioruşul acului , este interzis să se
acţioneze cu piciorul pedala de punere în funcţiune a maşinii de cusut;
 În timpul lucrului , distanţa de la capul operatorului la maşina de cusut va fi de

minimum 30 cm. Femeile vor avea părul protejat împotriva antrenării de către
organele în mişcare ale maşinii;
 Este interzis a se lucra cu maşina de cusut atunci când acele sunt stâmbe sau
fără vârf;
 Pentru a se preveni ruperea ruperea acului în timpul lucrului, materialul va fi lăsat
să înainteze acţionat de transportor , fără a fi reţinut sau tensionat de către
operator;
 Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu aţă şi curăţirea
maşinii de cusut se vor efectua numai după ce electromotorul maşinii a fost scos
de sub tensiune;
 Este interzis a se lucra cu maşina de cusut fără iluminat local;
 Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică a maşinilor de cusut se va
face numai prin prize fixe, fiind interzise legăturile provizorii sau folosirea de
cabluri electrice înnădite;
 Este interzis operatorilor să pună mâna pe volant în timpul funcţionării maşinii de
cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei;
 Răsturnarea capului de maşină de cusut în vederea curăţirii, ungerii sau în alte
scopuri , cât şi reducerea şi fixarea acestuia în masa de susţinere prin bolţurile
prevăzute în acest scop , se vor face simultan cu ambele mâini;
 Uneltele de mână ( foarfece, cuţite, etc.) vor fi aşezate în sertar cu partea ascuţită
spre înainte, astfel încât la scoaterea lor mâna operatorului să nu fie expusă la
înţepături sau tăieri;
 Deplasarea maşinilor de cusut se va face numai după ce ştecherul a fost scos
din priză;
 În timpul lucrului sunt interzise discuţiile, iar privirea angajatului trebuie să fie
îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o execută;
 Cu maşinile de cusut simple este interzis a se lucra fără apărători la tija acului.

CĂLCAREA
FIERUL DE CĂLCAT ELECTRIC
 Este interzis lucrul cu fierul de călcat electric al cărui conductor de alimentare cu

energie electrică este făcut din mai multe segmente sau al cărui strat izolator este
deteriorat;
 Este interzis elevilor să lucreze cu fierul de călcat atunci când acesta are efectuate
modificări la instalaţia electrică sau alte improvizaţii;
 Se interzice utilizarea mesei de călcat fără ca partea metalică a acesteia să nu fie
legată la centura de împământare;
 Este interzis să se lucreze cu fierul de călcat electric fără a avea un grătar de lemn
sau un covor electroizolant;
 Elevii vor urmări ca talpa cu carcasa şi mânerul fierului de călcat să fie bine
asamblate;
 Este interzis să se lucreze cu fierul de călat electric care are mânerul de manevrare
deteriorat;
 Fierul de călcat va fi aşezat numai pe un suport destinat acestui scop;
 Deplasarea fierului de călcat electric la un loc la altul se poate face numai după ce
acesta a fost scos de sub tensiune.
FIERUL DE CĂLCAT CU ABUR
 Este interzis să se ţină degetul pe pârghia de declanşare a aburului de la fierul de

călcat, în timp ce se priveşte sub talpa acestuia;
 Conductele de alimentare cu abur a fierului de călcat vor fi etanşe şi bine izolate.

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE

ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII
JURNALUL DE PRACTICĂ
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi
înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă
de situaţii.
 Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi comportamentale

 Dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor
 Încurajează automotivarea
 Pot fi aplicate ca bloguri
 Inspectarea periodică a jurnalelor oferă oportunităţi de orientare
 Furnizează informaţii utile pentru evaluarea cursului
Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de muncă procedurile
de sănătate şi securitate în muncă, sistemele de calitate, principiile muncii în echipă şi
abilităţile de a învăţa să învăţaţi. Comentaţi în legătură cu orice probleme întâmpinate.

JURNAL DE PRACTICĂ - exemplu
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul : Asamblarea poroduselor din ţesături şi tricoturi
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care
le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

FIŞE DE OBSERVAŢIE
1. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Observaţi cu atenţie felul în care sunt montate organele de lucru de la maşina

triploc, după care completaţi tabelul de mai jos:
Criterii de observare DA NU
1. Acul este montat
corect
2. Cuţitele sunt montate
corect
3. Apucătorul superior
este montat corect
4. Apucătorul inferior
este montat corect
5. Piciorusul de presare
este montat corect
Observaţii ale maistrului instructor: ________________________________________

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Observaţi cu atenţie modul în care sunt înfilate firele de aţă de la maşina simplă
de cusut, apoi realizaţi o cusătură de probă. După încheierea activităţii de observare,
completaţi tabelul de mai jos:
Criterii de observare DA NU
1. Firul de la ac este
înfilat corect
2. Firul de la suveică
este înfilat corect
3. Cusătura obţinută
este tighel simplu
4. Cusătura obţinută
este înşirată pe faţă
5.Cusătura obţinută
este înşirată pe dos
Observaţii ale maistrului instructor:______________________________________

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Supuneţi atenţiei un produs de îmbrăcăminte din tricot, realizat la agentul economic unde vă
desfăşuraţi practica. Observaţi cu atenţie fazele de lucru şi completaţi tabelul de mai jos.
Defecte ce pot
apărea la această Modul lor de
Faza de lucru Utilajul folosit
fază remediere

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Domeniul: Textile – Pielărie

FIŞE DE17LUCRU
1. FIŞĂ DE LUCRU
Analizaţi figura alăturată şi completaţi tabelul de mai jos:
Denumirea Clasificarea Maşini de

produsului după punctul Detalii Detalii Cusături cusut
de sprijin principale secundare utilizate utilizate
2. FIŞĂ DE LUCRU
Ordonaţi fazele de lucru a procesului tehnologic de confecţionare pentru produsul:

„fustă clasică pentru femei”.
 Descalcă pensele de la spate.
 Coase pensele la faţă.
 Surfilează detaliile.
 Descalcă pensele la faţă.
 Încheie spatele pe mijloc.
 Coase pensele la spate.
 Descalcă cusătura.
 Întoarce şi calcă betelia.
 Coase capetele beteliei şi rihtuieşte colţurile.
 Aplică fermoarul la faţă.
 Fixează betelia cu al doilea tighel
 Execută butoniera.
 Coase nasturele.
 Descalcă cusătura
 Fixează betelia cu primul tighel
 Încheie faţa cu spatele pe linia laterală.
 Curăţă de aţe.
 Călcare finală.
 Coase tivul.

3. FIŞĂ DE LUCRU
Realizaţi procesul tehnologic de confecţionare pentru

următorul produs de îmbrăcăminte.Treceţi fazele de lucru şi
utilajele folosite în ordinea în care se succed.
Nr.
Crt. Denumirea fazei de lucru Utilajul folosit
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
FIŞE TEHNOLOGICE
1. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Sarcini de lucru:
1. Completaţi fişa tehnologică pentru un produs realizat din ţesătură , urmărind
criteriile din grila de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au fişe
identice.aveţi diferenţe?
MATERII MATERII
DETALIILE PRIME PRIME UTILAJE CUSĂTURI CALITATEA
PRODUSULUI DE BAZĂ AUXILIARE FOLOSITE UTILIZATE CUSĂTURILOR

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Sarcini de lucru:
1. Completaţi fişa tehnologică pentru un produs realizat din tricot, urmărind criteriile
din grila de mai jos.
MATERII MATERII
DETALIILE PRIME PRIME UTILAJE CUSĂTURI CALITATEA
PRODUSULUI DE BAZĂ AUXILIARE FOLOSITE UTILIZATE CUSĂTURILOR

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Sarcini de lucru:
1. Completaţi fişa tehnologică pentru produsul din imagine, urmărind criteriile din
grila de mai jos.
FAŢĂ SPATE
Denumirea Domeniul Cusături Materiale Materiale Utilaje şi Operaţii

unelte de
produsului de utilizare utilizate de bază auxiliare
folosite prelucrare:
STUDII DE CAZ
1. STUDIU DE CAZ
Sunteţi la la maşina simplă de cusut şi aţi obţinut o cusătură necorespunzătoare, de

tipul celei din imagine. Precizaţi cauzele apariţiei acestei cusături şi modul de remediere,
completând tabelul următor:
ASPECT FAŢĂ ASPECT SPATE
DENUMIREA CAUZELE CE LE MODUL DE REMEDIERE

DEFECTULUI PRODUC

2. STUDIU DE CAZ
Alegeţi un produs de îmbrăcăminte care se poate confecţiona şi din ţesătură şi din

tricot. Urmăriţi cu atenţie procesele tehnologice de confecţionare pentru ambele
produse şi încercaţi să faceţi o paralelă între ele. Completaţi răspunsurile în tabelul de
mai jos.
PRODUSUL DIN ŢESĂTURĂ PRODUSUL DIN TRICOT
DETALII
MATERIALE
FOLOSITE
CUSĂTURI
UTILAJE
ASEMĂNĂRI
DEOSEBIRI

3. STUDIU DE CAZ
Folosind imaginile de mai jos, realizaţi procesul tehnologic de confecţionare

pentru produsul:” pantalon de pijama din tricot”
Precizaţi:
1. Ordinea fazelor de lucru
2. Denumirea lor
3. Utilajul folosit

PROIECT / MINIPROIECT
1. MINIPROIECT
TEMA MINIPROIECTULUI:
„ Asamblarea unui produs de îmbrăcăminte cu sprijin pe umeri”
PLANUL LUCRĂRII:
1. Realizarea schiţei produsului
2. Descrierea produsului
3. Alegerea materialelor de bază şi auxiliare
4. Croirea produsului
5. Realizarea procesului tehnologic de confecţionare
6. Obţinerea produsului finit.
BIBLIOGRAFIE
1. Manuale
2. Reviste de specialitate
3. Internetul
Proiectul se realizează individual, alegând produse şi modele diferite,

Iar la sfârşitul perioadei de o săptămână, fiecare elev va prezenta în faţa clasei
produsul realizat.
2. PROIECT
TEMA PROIECTULUI:
„ Realizarea unei colecţii ce cuprinde patru produse de îmbrăcăminte
din ţesături şi tricoturi”
PLANUL LUCRĂRII:
1. Realizarea schiţelor produselor
2. Descrierea produselor
3. Alegerea materialelor de bază şi auxiliare
4. Croirea produselor
5. Realizarea proceselor tehnologice de confecţionare
6. Obţinerea produselor finite.
BIBLIOGRAFIE
1. Manuale
2. Reviste de specialitate
3. Internetul
Proiectul se realizează pe grupe, alegând produse şi modele diferite,Iar la sfârşitul

perioadei de două săptămâni, fiecare grupă va prezenta în faţa clasei colecţia
realizată.
F
PORTOFOLIUL

Portofoliul reprezintă „ cartea de vizită „ a elevului.

„Piesele” componente ale unui portofoliu sunt:
 Teste de evaluare
 Fişe de lucru
 Fişe tehnologice
 Mostre de cusături
 Produse realizate în miniatură
 Proiecte
 Fişe de observare
 Referate
 Studii de caz
 Albume cu fotografii
 Schiţe
 Referate
 Eseuri
ORGANIZAREA EVALUĂRII
În cadrul procesului de învăţământ,activităţile de predare,învăţare şi evaluare

constituie elemente importante care se află într-o stânsă legătură.De aceea predarea-
învăţarea-evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp.
Evaluarea ca activitate în sine, cuprinde trei etape principale:
 Măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând procedee
adecvate scopului urmărit ( probe scrise / orale / practice, proiecte, portofolii ) ;
 Aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare ( bareme de corectare şi
notare, descriptori de performanţă )
 Formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obţinute în
vederea adoptării deciziei educaţionale adecvate.
Deci evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin care se colectează,
organizează şi interpretează datele obţinute în urma aplicării unor instrumente de
măsurare în scopul emiterii unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită
decizie în plan educaţional.
După modul în care se integrează în desfăţurarea procesului didactic, evaluarea
poate fi de trei tipuri:
a). Evaluare iniţială, care se realizează la începutul unui nou ciclu de învăţare sau
program de instruire în scopul stabilirii nivelului de pregătire al elevilor.
b).Evaluare formativă însoţeşte întregul parcurs didactic , realizându-se
verificându-se prin verificări sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii.În
cazul evaluării formative, feed-back-ul obţinut este mult mai util şi eficient, ajutând atât
elevul cât şi profesorul să îşi adapteze activitatea viitoare la specificul situaţiei.
c). Evaluarea sumativă se realizează de obicei , la sfârşitul unei perioade mai lungi
de instruire ( de exemplu: capitol, semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ ) , oferind
informaţii asupranivelului de performanţă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire
propuse.
Metodele tradiţionale de evaluare, concepute ca realizând un echilibru între probele
orale, scrise şi cele practice, constituie la momentul actual elementele principale şi
dominante în desfăşurarea actului evaluativ. Stategiile moderne de evaluare caută să

accentueze acea dimensiune a acţiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente şi

variate posibilităţi de a demonsta ceea ce ştie ( ca ansamblu de cunoştinţe) dar mai
ales , ceea ce pot să facă ( priceperi, deprinderi, abilităţi).
Pe lângă metodele tradiţionale,se pot utiliza şi metode complementare de evaluare
al căror potenţial formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul
acordat elevului .Principalele metode complementare sunt:
 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
 Investigaţia;
 Proiectul;
 Portofoliul;
 Autoevaluarea.
Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în timpul
activităţii didactice este o tehnică de evaluare ce furnizează profesorului o serie de
informaţii utile . Pentru a înregistra aceste informaţii , profesorul are la dispoziţie în mod
practic trei posibilităţi:
a). Fişa de observare
b). Scara de clasificare
c).Lista de control / verificare
Investigaţia presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucţiuni
precise,înţelegerea acesteia de către elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisă
prin care elevul demonstrează şi exersează o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi în
contexte variate.
Proiectul este o metodă de evaluare complexă care se desfăşoară pe parcursul a
câtorva zile sau săptămâni. Metida proiectului este deosebit de utilă atunci când
profesorul urmăreşte accentuarea caracterului aplicativ/ practic al învăţării . Realizarea
unui proiect presupune parcurgerea a patru paşi:
1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect.
2. Culegerea , organizarea,prelucrarea şi
evaluarea informaţiilor legate de problemă/
tema aleasă.
3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale
problemei.
4. Evaluarea soluţiilor şi efectuarea unei
opţiuni privind „cea mai bună soluţie
Un proiect este realizat de către un grup de elevi , dar nu exclude şi realizarea

proiectelor individuale. Profesorul trebuie să să asiste elevul / grupul de elevi pe toată
perioada desfăşurării proiectului de la alegerea temei până la prezentarea rezultatelor
finale şi susţinerea lor în faţa clasei.
Portofoliul reprezintă un instrument complex de evaluare prin care profesorul
urmăreşte progresul realizat de elev la o anumită disciplină de-a lungul unui semestru
sau an şcolar. El include rezultatele obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare
( probe orale, scrise, practice, observare sistematică a activităţii ,proiect, autoevaluare.)
precum şi prin sarcini specifice fiecărei discipline.
Autoevaluarea se realizează în paralel cu evaluarea. Profesorul trebuie să îşi
propună formarea la elevi a deprinderilor de autoevaluare. Le trebuie să creeze situaţii
în careelevii să exerseze autocontrolul şi autoaprecierea propriului comportament
cognitiv şi atitudinal , în diverse contexte.
1. TEST DE EVALUARE

1. Se dau următoarele detalii principale şi secundare: spate, cordon, mâneci,

piepţi, manşete, platcă, buzunare, guler, faţă, betelie, găici, epoleţi, şliţ. Selectaţi
detaliile necesare unui produs cu sprijin pe umeri, apoi pentru un produs cu sprijin pe
talie. Speciuficaţi care sunt principale şi care sunt secundare.
Completaţi răspunsurile în tabelul de mai jos:
DETALII
DETALII DETALII
NECESARE
PRINCIPALE SECUNDARE
PRODUSULUI
PRODUS CU
SPRIJIN PE UMERI
PRODUS CU
SPRIJIN PE TALIE

2.Completaţi careul de mai jos. Pe verticală veţi obţine denumirea etapei în care
detaliile principale prelucrate separat , se asamblează pentru constituirea produsului.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1-Detaliu principal format dintr-o singură piesa care se aplică la îmbrăcăminte şi se

îmbracă prin tragere pe cap.
2- Detaliu principal al îmbrăcămintei care poate avea forme şi dimensiuni diferite.
3- Detaliu secundar care se aplică la teminaţia mânecii de la cămaşă.
4- Detaliu principal care se aplică la produse cu spijin pe umeri.
5- Detaliu secundar care se aplică la diferite confecţii şi poate fi cu refileţi sau cu leist.
6- Detaliu principal care se montează la terminaţia superioară a produselor.
7- Partea superioară a spatelui de cămaşă.
8- Detaliu secundar cu rol ornamental şi de ajustare a îmbrăcămintei.
9- Bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor militare
2. TEST DE EVALUARE
I . Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Instructajul la locul de muncă este efectuat de :

a. conducătorul locului de muncă
b.conducătorul unităţii
c. persoana delegată
2. Durata instructajului general este de:

a. 2 ore
b. 6 ore
c. 8 ore
3. Primul instructaj din fişa individuală este:

a. instructaj periodic
b. instructaj la locul de muncă
c. instructaj introductiv-general
4.Echipamentul de lucru are rol de protecţie a :

a. hainelor
b. lucrătorului
c. îmbrăcămintei şi încălţămintei
5. Enumeraţi 3 articole de îmbrăcăminte care pot asigura protecţia unei

lucrătoare.

6.Completaţi spaţiile libere:
TIPUL INSTRUCTAJULUI SCOPUL
Instructajul introductiv
Instructajul la locul de muncă
Reânprospătează şi actualizează
cunoştinţele în domeniul sănătăţii şi
securităţii muncii.
7. Completează traseul tău de deplasare de la /la agentul economic , astfel încât

acesta să poată oferi toate datele ( de acasă: strada, mijloc de transport, staţia de
urcare şi de coborâre, şi agent economic: strada, mijloc de transport, staţia de urcare
şi de coborâre).

3. TEST DE EVALUARE
1. Organele de lucru de la maşina simplă de cusut sunt :

a. acul, apucătorul, transportorul, picioruşul de presare
b. acele, apucătorul, transportorul, picioruşul de presare, conducătorul de fir
c. acul, suveica, apucătorul, transportorul, picioruşul de presare ,
conducătorul de fir
2. Maşina simplă de cusut funcţionează cu:

a. 3fire de aţă ( 2la ace şi 1 la apucător)
b. 2fire de aţă ( 1 la ac şi 1 la suveică )
c. 3fire de aţă ( 1la ac şi 2 la apucătoare)
3. Faceţi asocierea între defecţiuni şi cauzele ce le produc.
DEFECŢIUNI CAUZE
a .apucătorul are vârful uzat
1 .Înşirarea cusăturii pe faţă
b acul are vârful uzat
2. Înşirarea cusăturii pe dos
c. noduri blocate sub peniţă
3. Perforarea materialului de către ac
d. cursa acului este prea sus sau prea
4. Scăpări de coasere jos

4 .Completaţi careul de mai jos .Pe verticală veţi obţine denumirea cusăturii realizată
cu maşina simplă de cusut.
1- Organul
de lucru care are rolul de a transporta materialul în timpul coaserii.
2- Organul de lucru care are rolul de a presa materialul pe transportor.
3- Cusătură care nu este elastică.
4- Operaţie de verificarea şi corectare a contururilor şi dimensiunilor detaliilor.
5- Organul de lucru care are rolul de a purta firul inferior şi de a-l tensiona pentru
formarea cusăturii.
6- Maşina care reprezintă utilajul principal din întreprinderile de confecţii.
4.TEST DE EVALUARE

1. Organele de lucru de la maşina triploc sunt :
a. acul, apucătorul, transportorul, picioruşul de presare, cuţitele
b. acele, apucătorul, transportorul, picioruşul de presare, conducătorul de fir
c. acul, apucătoarele, transportorul, picioruşul de presare , cuţitele, placa
acului
2. Maşina triploc funcţionează cu:

a. 3fire de aţă ( 2la ace şi 1 la apucător)
b. 2fire de aţă ( 1 la ac şi 1 la suveică )
c. 3fire de aţă ( 1la ac şi 2 la apucătoare)
3. Faceţi asocierea între defecţiuni şi cauzele ce le produc.
DEFECŢIUNI CAUZE
1. Înşirarea cusăturii a. înlocuirea firului de aţă
2 .Materialul nu se taie uniform b recondiţionarea transportorului
3 .Ruperea firelor c. reglarea poziţiei cuţitelor
4. Materialul alunecă pe transportor d. reînfilarea firelor
4.Completaţi careul de mai jos .Pe verticală veţi obţine denumirea cusăturii realizată
cu maşina triploc.

1
2
3
4
5
6
7
8
1- Apucătorul care este poziţionat vertical, montat în partea dreaptă sub placa acului.
2- Cele două organe care au rolul de a tăia marginea materialului înaintea coaserii.
3- Din câte fire se realizează cusătura triploc cel mai frecvent.
4- Apucătorul care este poziţionat vertical, montat în partea stângă sub placa acului.
5- Organul de lucru care are rolul de a presa materialul pe transportor
6- Organul de lucru pe care se fixează materialul pentru cusut( 2 cuvinte).
7- Organul de lucru care are rolul de a transporta firul prin material şi de a forma
bucla pentru împletire .
8- Organul de lucru care are rolul de a transporta materialul în timpul coaserii

ANEXE
ECHIPAMENTUL DE LUCRU ŞI DE PROTECŢIA
ECHIPAMENTUL ECHIPAMENTUL
INDIVIDUAL DE PROTECŢIE INDIVIDUAL DE LUCRU
reprezintă mijloacele cu care este reprezintă totalitatea mijloacele
dotat fiecare participant în procesul individuale pe carepersoanele care
de muncă pentru a fi protejat participă la procesul de muncă le
împotriva factorilor de risc. folosesc pentru protejarea
Halat, salopetă îmbrăcămintei şi încălţămintei
Basma împotriva uzurii şi murdăririi
Încălţăminte comodă excesive.
1. Costum salopetã standard

Caracteristici: 2.Costum salopetã cu pieptar
3. Halat de protectie
• bluzon cu 2 buzunare mari aplicate Caracteristici:
Caracteristici:
• bluzon cu 2 buzunare mari aplicate
• halat cu 3 buzunare mari aplicate
• pantalon cu 2 buzunare mari si • pantalon ajustabil cu bretele
buzunar pentru metru • buzunar suplimentar pentru metru
Material: doc samforizat din bumbac Material: doc samforizat din bumbac Material: doc samforizat din bumbac
100%, de regulă de culoare 100%, de regulă de culoare bleumarin 100%, de regulă de culoare
bleumarin bleumarin
Încălţăminte de lucru comodă, care să nu permită alunecarea ,confortabilă, fără toc,

cu talpa de cauciuc, cu un design diversificat atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

INSTRUIREA ELEVILOR IN DOMENIUL SECURITĂŢII

ŞI SĂNĂTĂŢII IN MUNCĂ
Scopul instruirii este de a-şi însuşi cunoştinţele şi formarea deprinderilor de

securitate şi sănătate în muncă necesare pentru sine însuşi şi pentru persoanele din jur.
Perioada în care se desfăşoară instruirea elevilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
este considerată timp de muncă. Fiecare elev care desfăşoară instruirea practică la un agent
economic va avea un Carnet individual de instructaj pentru protecţia muncii şi P.S.I. (vezi
anexele 2 şi 3).
Instruirea (art. 77, legea 319/2006) în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3
faze:
instruirea introductiv-generală;
instruirea la locul de muncă
instruirea periodică.
Angajatorul trebuie să asigure condiţiile materiale şi resurse umane specializate
în domeniu, care să permită instruirea elevilor la parametri calitativi ridicaţi. Derularea
procesului de instruire se va asigura prin utilizarea unor mijloace, metode şi tehnici de
instruire moderne, atractive care să menţină interesul celui instruit pe tot parcursul
programului;
Dovada instruirii:
Competenţele dobândite prin programul de instruire, vor fi evaluate de către cel
care instruieşte, prin intermediul testelor puse la dispoziţie de către angajator.
Materialul pentru instruire precum şi rezultatele instruirii vor fi consemnate de
formator în fişele de instruire.
Fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către
persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.

a) Instruirea introductiv- generală
Are scopul de a informa despre activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii

respective, despre riscurile care pot apărea şi măsurile şi activităţile de prevenire şi
protecţie la nivelul nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.(vezi anexa 4)
Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de
persoane. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii şi durata instruirii introductiv-
generale. Durata instruirii generale nu va fi mai mică de 8 ore.
b) Instruirea la locul de muncă
Are scopul de prezentare a riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă,

precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.( vezi anexa 5)
Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin
instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă..
Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la
nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
c) Instruirea periodică
Are ca scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă şi normelor PSI.( vezi anexa 6)
Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie
de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi
de cel mult 12 luni.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE
Cuprinde totalitatea operaţiilor de transformare a semifabricatelor în produse

finite şi are ca scop stabilirea operaţiilor, ordinea în care acestea se execută şi indicatorii
tehnico-economici de fabricaţie.
OPERAŢIA
FAZA DE MUNCĂ
MÂNUIREA
MIŞCAREA

STRUCTURA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Este partea din procesul tehnologic în care obiectul muncii se

OPERAŢIA transformă cantitativ şi calitativ.
Este partea din operaţie care se efectuează cu aceleaşi unelte
FAZA DE MUNCĂ de muncă şi acelaşi regim tehnologic.
Este o parte din faza de muncă alcătuită dintr-un grup de mişcări.

MÂNUIREA
Este o parte din mânuire care reprezintă cel mai simplu element
MIŞCAREA al procesului de muncă.
ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Are ca scop stabilirea succesiunii lucrărilor şi a operaţiilor tehnologice necesare la

confecţionarea unui produs.
STABILIREA CALCULUL
PREGĂTIREA DATELOR OPERAŢIILOR INDICATORILOR
TEHNICE PROCESULUI
 Conţinutul operaţiei
 analiza produsului
TEHNOLOGIC
 Felul operaţiei
 alegerea sistemului de  Centralizatorul procesului
 Timpul de execuţie
confecţionare
 Calculul mediei de încadrare
 Categoria operaţiei
 calcule preliminarii
 Calculul indicelui de
 Costurile manoperei mecanizare
 defalcarea procesului tehnologic
 Numărul de personal  Calculul productivităţii
 stabilirea timpului e execuţie
muncii
 Norma de producţie

CLASIFICAREA PRODUSELOR DE
ÎMBRĂCĂMINTE
PRODUSE CU SPIJIN
PRODUSE CU PE TALIE
SPRIJIN PE UMERI (din ţesături şi tricoturi)
(din ţesături şi tricoturi)

PRODUSELE DE ÎMBRĂCĂMINTE
SUNT ALCĂTUITE DIN:
DETALII PRINCIPALE
DETALII
(sunt părţi componente ale
îmbrăcămintei care nu pot SECUNDARE
lipsi din structura fizică a (sunt acele componente
unui produs). ale îmbrăcămintei care pot
lipsi din structura fizică a
unui produs)


MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT
debitor de fir
acul
apucator
Caracteristici
suveica tehnice:
- Maşina de cusut tighel simplu piciorus
transportor
este acţionată de un motor
( un fir la ac şi un fir la suveică ) Cusătura tighel simplu
Realizând cusătura tighel simplu Se formează din două fire de aţă care se
electric cu P=0,4kw depun pe ambele feţe ale materialelor
cusute. Cele două fire se montează astfel:
- Maşina funcţionează cu 2 fire - firul 1 este înfilat la ac
- firul 2 este înfilat la suveică
Firele se împletesc prin puncte de legătură
care se formează pe mijlocul grosimii
straturilor ce se prelucrează. Între
punctele de legătură a celor două fire , se
formează pasul p, care are o lungime
variabilă de la 0 la 5 mm.
Tighelul simplu este caracterizat
prin elasticitatea redusă ,de aceea se
utilizează la coaserea îmbrăcămintei din
ţesături.
DEREGLĂRI ŞI REMEDIERI LA
CUSĂTURA TIGHEL

Dereglări
şi defecţiuni Cauze care le produc Modul de remediere
- cureaua de transmisie e prea - întinderea sau slăbirea curelei

lungă sau prea strânsă pe roţi pe roţi
Maşina are - maşina nu este lubrefiată - lubrefierea maşinii
mers greoi
- între apucător şi carcasă au - demontarea apucătorului şi
pătruns scame sau capete de aţă curăţarea de scame
- acul este montat greşit - corectarea poziţiei acului
Ruperea - acul este stâmb sau uzat - înlocuirea acului
acului la
maşină - acul este prea subţire faţă de - se pune un ac mai gros
material
- materialul este prea gros şi dur - se trage moderat de material
- firul prezintă neregularităţi în - se pune un fir bine torsionat
Ruperea tensionare
firului - firul este prea gros faţă de ac - se înlocuieşte firul superior
superior
- firul este blocat în maşină - dedlocarea maşinii de fir
- firul nu corespunde ca fineţe - se schimbă firul superior
- orificiul plăcuţei are asperităţi - recondiţionarea plăcuţei
Ruperea - firul inferior este supratensionat - detensionarea firului inferior
firului - peniţa suveicii are asperităţi - şlefuirea sau înlocuirea peniţei
inferior - bobina este supraîncărcată - se descarcă bobina de fir
- firul de la suveică este - se srânge peniţa la suveică
Înşirarea subtensionat
cusăturii pe - firul superior este prea tensionat - slăbirea firului de la ac
faţă
- noduri blocate sub peniţă - curăţirea suveicii sub peniţă
de noduri
Înşirarea - firul de la ac este subtensionat - tensionarea firului de la ac
cusăturii pe - firul suveicii este supratensionat - slăbirea firului de la suveică
dos
- firul acului este blocat - deblocarea firului de la ac
Perforarea - acul are vârful uzat - ascuţirea sau înlocuirea acului
materialului - acul este prea gros - înlocuirea acului
de către ac - pasul cusăturii este prea des - reglarea pasului de cusătură
- acul nu formează bucla corectă - verificarea poziţiei acului
Scăpări de - apucătorul are cursă scurtă - reglarea cursei apucătorului
coasere
- cursa acului este prea sus sau - reglarea cursei acului
prea jos
- apucătorul are vârful uzat - recondiţionarea apucătorului
Încreţirea - firele sunt supratensionate - detensionarea firelor de aţă
materialului - transportorul este uzat - recondiţionarea transportorului
- pasul tighelului este prea mare - reglarea pasului de tighel

MAŞINA DE CUSUT TRIPLOC
ac
transportor
placa
acului picioruş
de
presare
apucător apucator
inferior superior cuţite
Cusătura triploc
Este alcătuită din trei fire de aţă care se

montează astfel:
 firul 1 este înfilat la ac şi împreună cu
acesta străpunge straturile de material şi
Caracteristici tehnice: îmbină detaliile cusute;
Masina triploc se  al diolea fir este condus de apucătorul
foloseşte ca utilaj de bază inferior, avînd rolul de festonare a
pentru confecţionarea marginilor cusute;
îmbrăcămintei din tricot  al treilea fir se montează la apucătorul
Poate realiza cusături superior cu rol de legătură ;
de surfilare( 3 fire ) sau Cusătura este destinată operaţiilor de
cusături de încheiere- surfilare
surfilare ( 5 fire ) sau încheiat –surfilat.
Acţionarea maşinii se
face de la un motor
electric cu puteri şi turaţii
din ce în ce mai
performante

DEFECŢIUNI DE COASERE ŞI REGLAREA LOR LA MAŞINA TRIPLOC

Dereglări
şi Cauze care le produc Modul de remediere
defecţiuni
- acul nu corespunde ca fineţe - se înlocuieşte acul
- acul este stâmb sau uzat - se înlocuieşte acul
Ruperea - acul cade din clemă - se stânge acul din clemă
acului
- materialul este prea gros sau - se trage moderat de material
dur
- aţă de calitate inferioară - înlocuirea firului de aţă
Ruperea - aţă necorespunzătoare ca fineţe - folosirea unui fir corespunzător
firelor fineţei materialului
- înfilare necorespunzătoare - reînfilarea firelor
- fir supratensionat - reglarea tensiunii firelor
- cuţitele sunt fixate - montarea corectă a cuţitelor
Materialul necorespunzător
nu se taie - cuţitele sunt uzate - înlocuirea cuţitelor
uniform
- cuţitele sunt dereglate - reglarea poziţiei cuţitelor
- picioruşul presează insuficient - reglarea presiunii picioruşului
Materialul - transportorul este montat prea - se ridică transportorul
alunecă pe jos
transportor
- dinţii transportorului sunt uzaţi - recondiţionarea transportorului
- picioruşul are asperităţi pe talpă - şlefuirea tălpii picioruşului
- firele sunt supratensionate - reducerea tensiunii firelor
Cusătura - unele fire sunt subtensionate - reglarea tensiunii firelor
este
înşirată - înfilare defectuoasă a firelor - reînfilarea firelor
- apucătoarele sunt dereglate - reglarea apucătoarelor
- apucătoartele sunt dereglate - corelarea apucătoarelor cu acul
Scăpări de faţă de ac
coasere - acul este incorect poziţionat - corectarea poziţiei acului
- cursa între apucătoare este - reglarea cursei apucătoarelor
dereglată
Ruperea - acul are vârful uzat sau rupt - se înlocuieşte acul
materialului - acul este prea gros - se montează un ac subţire
cusut
- cusătura este prea deasă - se reglează pasul cusăturii
- cureaua de transmisiee prea - reglarea tensiunii curelei
Mersul stânsă pe roţi

greoi al - maşina nu este lubrefiată - reglarea sistemului de ungere

maşinii - maşina este încărcată cu scamă - curăţarea maşinii
- lipseşte ulei din rezervor - se pune ulei în rezervor
Maşina nu - nu funcţionează pompa de - se recondiţionează pompa de
are ungere ungere ungere
normală
- filtrul de ulei este înfundat - se curăţă filtrul de ulei
MAŞINA UBERDECK
apucător
ace
transportor picioruşul
de
presare
Cusătura Uberdec
Este o cusătură de acoperire a marginilor ce

se destramă uşor.Funcţionează cu trei fire de
Caracteristici tehnice: aţă, care se montează astfel:
Masina Uberdec se  firul 1 şi firul 2 sunt înfilate la cele 2 ace
foloseşte la confecţionarea care sunt montate pe aceeaşi tijă dar la
îmbrăcămintei din tricot niveluri diferite;
Funcţionează în general , cu  firul 3 se montează la apucător care prinde
3 fire. Ele pot fi prevăzute cu cele două bucle formate de ace, la
depunătoare de fir în faţa acului, momente diferite ;
funcţionând , în acest caz , cu 3 Cusătura este destinată operaţiilor de finisare a
ace şi 6 fire de aţă, din care 3 terminaţiilor produselor, asamblarea detaliilor
fire la ace , 1 fir la apucător şi 2 cu margini alǎturate , aplicarea benzilor
fire apucătoare. elastice,articole de corsetǎrie.
e la un motor electric cu
puteri şi turaţii din ce în ce mai

DEFECŢIUNI ŞI DEREGLĂRI DE COASERE ŞI REGLAREA LOR LA

MAŞINA UBERDECK
Defecţiuni
şi dereglări Cauze care le produc Modul de remediere
- dispozitivul de tensionare a - se reglează tensiunea firului

firului este prea strâns
- conducătoarele de fir sunt uzate - se şlefuiesc conducătoarele de

şi au rizuri pe suprafaţă fir sau se înlocuiesc
Ruperea -
aţei de la ac
- firul de aţă este - se înlocuieşte firul de aţă
necorespunzător
-
- fineţea firului de aţă nu - se înlocuieşte firul de aţă
corespunde cu fineţea acelor
Ruperea - firul este necorespunzător - se înlocuieşte firul cu unul
firului de la corespunzător
apucător - excentricul de tensionare este - se şlefuieşte excentricul
uzat
- excentricul poate fi dereglat - se reglează poziţia excentricului
- conducătorul de fir are rizuri - se îndepărtează uzura prin
şlefuire
Ruperea - acele sunt montate în poziţie - se corectează poziţia acelor
acelor necorespunzătoare
- fineţea acului nu corespunde cu - se montează un ac
materialului cusut corespunzător fineţei
materialului
- acele sunt uzate - se înlocuiesc acele
- materialul este reţinut sau tras - se lasă materialul să meargă
de către operator mai liber
- firul de laac este supratensionat - se reglează tensiunea firelor
Ruperea - apucătorul nu este montat - se montează apucătorul în
apucătorului corect poziţie corespunzătoare
- apucătorul loveşte în transportor - se montează apucătorul în
poziţie corespunzătoare
- apucătorul loveşte în plasa - se montează apucătorul în

maşinii poziţie corespunzătoare

Scăpări de - acul este montat greşit - montarea corectă a acului
ochiuri la - acul este stâmb sau uzat - înlocuirea acului
coasere
- acul nu este potrivit la apucător - poziţionarea corectă a acului
- acul este prea subţire - montarea de ace
corespunzătoare
- firul este prea răsucit - înlocuirea firului de aţă
- apucătorul este montat greşit - corectarea poziţiei apucătorului
LOCURI DE MUNCĂ PERICULOASE
Orice loc de muncă din domeniul textile-pielărie prezintă zone/locuri periculoase.

Zona periculoasă este o zonă din interiorul sau exteriorul maşinii, în care o persoană
este expusă riscului de leziune.
ACCIDENTE
ACCIDENTE ACCIDENTE ACCIDENTE

MECANICE ELECTRICE TERMICE
(înţepături, (ectrocutării ( arsuri)

striviri, datorate
smulgeri defectării
datorate carcasei
curelelor de întrerupătorului
transmisie,tăi sau a cablului
erea se alimentare,
degetelor ) precum şi
nereglării
instalaţiei
electrice la
pământ sau
supraîncălzirii
motorului)
MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT
Zone periculoase Risc de accidentare Măsuri de protecţie
Acul de cusut Prinderea scalpului. Este interzis să se acţioneze pedala de

Înţeparea degetelor. punere în funcţiune a maşinii, în timpul
introducerii firului de aţă prin mecanismul
de tensionare şi prin ac.
Schimbarea acului se va efectua numai
cu maşina oprită.
Băsmăluţă pe cap.
Volantul maşinii Prinderea scalpului. Ne trebuie să se pună mâna pe volant
Arsuri în palmă. în timpul funcţionării maşinii de cusut,
oprirea acestuia se va face numai cu
ajutorul pedalei.
Băsmăluţă pe cap
Picioruşul de fixare Strivirea degetelor În timpul fixării materialului de prelucrat
sub picioruşul de presare este interzis să
se acţioneze cu piciorul pedala de punere
în funcţiune a maşinii simple de cusut.
Mecanismul suveicii Înţeparea degetelor Este interzis să se acţioneze pedala de
punere în funcţiune a maşinii, în timpul
introducerii firului de aţă prin mecanismul
suveicii.
Înţeparea degetelor este accidentul de muncă cel mai des întâlnit la maşină.
MAŞINA TRIPLOC
Zone periculoase Risc de accidentare Măsuri de protecţie
Acul de cusut Înţeparea degetelor. Este interzis să se acţioneze pedala de

punere în funcţiune a maşinii, în timpul
introducerii firului prin ac.
Schimbarea acului se va efectua numai
cu maşina oprită.
Volantul maşinii Prinderea scalpului. Ne trebuie să se pună mâna pe volant
Arsuri în palmă. în timpul funcţionării maşinii, oprirea
acestuia se va face numai cu ajutorul
pedalei.
Băsmăluţă pe cap
Picioruşul de fixare Strivirea degetelor În timpul fixării materialului de prelucrat
sub picioruşul de presare este interzis să
se acţioneze cu piciorul pedala de punere
în funcţiune a maşinii.
Cuţitele Tăierea degetelor Apărători de protecţie, Sisteme de
siguranţă.
Instalaţia electrică Instalaţia electrică să fie izolată,
Existenţa legăturii la pământ,
Maşina dotată cu dispozitive de protecţie.

Înţeparea degetelor este accidentul de muncă cel mai des întâlnit la maşina triploc.
FIERUL DE CĂLCAT
Zone Risc de accidentare Măsuri de protecţie

periculoase
Instalaţia Electrocutarea Conductorul de alimentarecu energie
electrică electrică a fierului trebuie să fie întreg, iar
stratul izolator să nu fie deteriorat.
Este interzis să se lucreze cu fierul de
călcat electric atunci când acesta are
efectuate modificări la instalaţia electrică
sau alte improvizaţii.
Sub picioare va exista un grătar de lemn
sau un covor elecrtoizolant.
Fierul de călcat electric va fi aşezat numai
pe un suport destinat acestui scop.
Talpa fierului de Arderea mâinilor, Se va urmări ca talpa cu carcasa şi
călcat Lovirea mâinilor mănerul fierului de călcat electric să fie
bine asamblate.
Mânerul fierului Arderea mâinilor, Mânerul nu trebuie să fie deteriorat.
de călcat Lovirea mâinilor

Arderea mâinii este accidentul de muncă cel mai frecvent întâlnit.
ASAMBLAREA PRODUSELOR DIN TRICOTURI CU

SPRIJIN PE UMERI
BLUZA DE PIJAMA PENTRU COPII

RIN
DETALII PRINCIPALE ( faţă, spate, mâneci)
ASAMBLARE
PRODUSUL FINIT
DETALII SECUNDARE ( buzunare, garnitură gât,
garnitură mâneci, garnitură talie)
Procesul tehnologic de confecţionare

Nr.
Crt. Faza de lucru Imaginea fazei de lucru Utilajul folosit

1. Coase tivul la partea Maşina Uberdec

superioară a
buzunarelor.
2. Surfilează buzunarele. Maşina

triploc
3. Surfilează garniturile
de la gât, din talie de la Maşina triploc
mâneci si de la
pantaloni.
4. Aplică buzunarele la Maşina

faţa bluzei. simplă

5. Încheie faţa cu spatele Maşina triploc

pe linia umerilor.
6. Coase mâneca pe linia Maşina triploc

umerilor.
7. Încheie mânecile în Maşina triploc

interior şi părţile
laterale
8. Întoarce şi aplică Maşina triploc

garnitura la gât.


garnitura la mâneci.

garnitura în talie.
11. Curăţă de aţe. Foarfece
12. Călcare finală. Fierul de călcat

ASAMBLAREA PRODUSELOR DIN TRICOTURI

CU SPRIJIN PE TALIE
PANTALONUL DE PIJAMA PENTRU COPII
DETALII PRINCIPALE ( spate, faţă)
ASAMBLARE
PRODUSUL FINIT
DATALII SECUNDARE ( garnituri)

Nr.
crt. Faza de lucru Imaginea fazei de lucru Utilajul folosit
1. Încheie faţa pe linia Maşina

turului. triploc
2. Încheie spatele pe linia Maşina

turului. triploc
3. Încheie cusătura Maşina

laterală. triploc
4. Încheie linia interioară Maşina

a pantalonului. triploc

5. Încheie garniturile. Maşina

triploc
6. Întoarce garniturile Manual
7. Aplică garniturile la Maşina

terminaţia pantalonului triploc
8. Încheie elasticul. Maşina

triploc

9. Introducerea Maşina
elasticului şi Triploc
executarea tivului.
10. Curăţă produsul de Foarfece

aţe.
11. Călcare finală. Fierul de

călcat

ASAMBLAREA PRODUSELOR DIN ŢESĂTURI

CU SPRIJIN PE TALIE ŢESĂTURI
ASAMBLAREA FUSTEI PENTRU ADOLESCENTE
Detalii principale (faţă, spate, betelie)
ASAMBLARE
PRODUSUL FINIT
Detalii secundare ( buzunare)

Nr.

crt. Faza de lucru Imaginea Utilajul folosit
Maşina simplă
1. Coase pensele la faţă. de cusut
2. Descalcă pensele la faţă. Fierul de călcat
3. Coase pensele la spate. Maşina simplă

de cusut
4. Încheie spatele pe mijloc Maşina simplă

până la sliţ. de cusut

5. Descalcă cusăturille. Fierul de călcat
6. Surfilează detaliile. Maşina triploc
7. Aplică fermoarul la Maşina simplă

spate. de cusut
8. Preformează buzunarele Fierul de călcat

prin călcare.

Maşina simplă
9. Tigheleşte buzunarele. de cusut
10. Aplică buzunarele la faţa Maşina simplă

fustei. de cusut
11. Presează buzunarele Fierul de călcat

prin călcare.
12. Încheie fusta în părţile Maşina simplă

laterale. de cusut

13. Descalcă cusăturile. Fierul de călcat
14. Aplică întăritura la Fierul de călcat

betelie.
Coase capetele beteliei

15. şi rihtuieşte colţurile. Maşina simplă
de cusut
16. Fixează betelia cu primul Maşina simplă

tighel. de cusut

Fixează betelia cu cel Maşina simplă

17. de-al doilea tighel. de cusut
18. Coase tivul fustei . Maşina cu 2 ace
19. Însemnează şi coase Maşina de

butoniera. butoniere

21. Coase nasturele. Maşina de cusut

nasturi
Fierul de călcat
23. Călcarea finală.

ASAMBLAREA PRODUSELOR CU SPRIJIN PE

UMERI DIN ŢESĂTURI
ASAMBLAREA BLUZEI PENTRU FEMEI
DETALII PRINCIPALE (feţe,spate, mâneci)
ASAMBLARE
PRODUSUL FINIT
DETALII SECUNDARE( garnituri, dublură spate)

Nr.
crt. Faza de lucru Imaginea fazei de lucru Utilajul folosit
Maşina simplă
1. Coase pensele la de cusut

spate.
2. Descalcă pensele. Fierul de călcat
3. Aplică garnitura la Maşina simplă

părţile superioare ale de cusut
feţei.
4. Surfilarea cusăturilor Maşina triploc

de aplicare a
garniturilor .

6. Asamblează partea Maşina simplă

superioară a feţei cu de cusut
garnitura.
7. Asamblează partea Maşina simplă

superioară cu cea de cusut
inferioară a feţei

9. Surfilează detaliile. Maşina triploc
10. Încheie bluza pe linia Maşina simplă

umerilor şi aplică de cusut
dublura la spate.
11. Descalcă cusătura. Fierul de călcat
12. Încheie părţile Maşina simplă

laterale. de cusut

14. Încheie mânecile Maşina simplă

tubular. de cusut

16. Aplică mânecile. Maşina simplă

de cusut
Maşina simplă
18. Execută tivul la de cusut
mâneci şi la partea
inferioară a bluzei.
19. Curăţă produsul de Foarfece

aţe.

20. Călcarea finală a Fierul de călcat

produsului.
Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în intreprindere/instituţie
publică de către elevi din învăţământul profesional şi tehnic
1.Durata totală a pregătirii practice:
2.Calendarul pregătirii:
3.Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul
timpului de lucru parţial):
4.Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică:
5.Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6.Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:
7.Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi
în întreprindere:
.

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului

pe perioada stagiului de practică:
9.Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ-organizator al

practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea

condiţiilor de pregătire şi dobândirea de către practicant a competenţelor profesionale planificate
pentru perioada stagiului de pregătire practică:
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:
13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe prioada stagiului de

pregătire practică:
Cadru didactic Tutore Practicant

Data
Semnătura






ASAMBLARE Etapă în care detaliile principale prelucrate separat , se

asamblează pentru constituirea produsului
PROCES TEHNOLOGIC Succesiune de operaţii prin care materia primă se transformă
în produs finit
Parte a procesului tehnologic ce constă în prelucrarea sau
OPERAŢIA asamblarea uneia sau mai multor piese
Partea din operaţie care se efectuează cu aceleaşi unelte de
FAZA DE MUNCĂ muncă şi acelaşi regim tehnologic
Parte din faza de muncă alcătuită dintr-un grup de mişcări
MÂNUIREA
Parte din mânuire care reprezintă cel mai simplu element al
MIŞCAREA procesului de muncă
ŢESĂTURĂ Materiale textile obţinute prin încrucişarea firelor textile.
TRICOT Produs textil obţinut prin buclarea firelor
DETALIU (REPER) Parte componentă a produsului de îmbrăcăminte
DETALIU PRINCIPAL Detalii care nu pot lipsi din componenţa produsului.
DETALIU SECUNDAR Detalii care pot lipsi din componenţa produsului
MAŞINĂ DE CUSUT Utilaj principal folosit în intreprinderile de confecţii
CUSĂTURĂ Proces de îmbinare a două sau mai multe materiale textile
TIGHEL Tip de cusătură realizată cu maşina de cusut
SURFILARE Operaţie ce se execută la marginile detaliilor în vederea evitării

destrămării
Materiale auxiliare ce contribuie la menţinerea formei
produsului confecţionat, imprimă rezistenţă şi stabilitate la
ÎNTĂTITURĂ şifonare
RIHTUIRE Operaţie de verificarea şi corectare a contururilor şi
dimensiunilor detaliilor
Produs auxiliar folosit la asamblarea şi prelucrarea
AŢA DE CUSUT
îmbrăcămintei
Deschizătură utilizată pentru ajustarea produsului pe corp, cu
ŞLIŢ
rol în asigurarea îmbrăcării şi dezbrăcării
Proces de călcare a materialelor textile în condiţii de
TRATAMENT MIDOTERMIC
temperatură, umiditate şi presiune
INSERŢIE Întăritură pentru gulere, manşete, buzunare, piepţi, tivuri.
EPOLET Bandă de stofă care se prinde pe umeriii uniformelor.
GLOSAR DE TERMENI

BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale ,(2003) Norme specifice de securitate a

muncii pentru industria confectiilor din textile, blana si piele”
2. Ciontea, Gheorghe, (1994), Utilajul şi tehnologia meseriei – confecţioner

îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi . Manual pentru clasele a-IX-a şi a-X-a Bucureşti.
Editura Didactică şi Pedagogică
3. Ciontea, Gheorghe, (1994), Utilajul şi tehnologia meseriei – confecţioner

îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi . Manual pentru clasele a-XI-a şi a-XII-a Bucureşti.
Editura Didactică şi Pedagogică
4. Ciontea, Gheorghe, (2006), Manual pentru Şcoala de Arte şi Meserii, Clasa a-X-a,
Calificarea profesională:Lucrător în tricotaje-confecţii, Modulul: Tehnologii de
confecţionare a produselor din ţesături şi tricoturi. Bucureşti. Editura Oscar Print
5. Lupaşcu, Romiţa Ţiglea ,(2008),Suport de curs pentru modulul: Sănătatea şi

securitatea muncii, Industrie textilă şi pielărie. Editura Mistral Info Media
6. Standardul de Pregătire Profesională ( 2005), Calificarea: “Confecţioner produse

textile”, nivelul 2 . Bucureşti 2005
7. Curriculum clasa a XI-a anul de completare ( 2005), Domeniul: “Industria textilă şi

pielărie” , Calificarea: „Confecţioner produse textile”


Asamblarea Produselor Din Tesaturi Si Tricoturi (XI)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asamblarea Produselor Din Tesaturi Si Tricoturi (XI)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul: Asamblarea produselor din ţesături şi tricoturi

Clasa: a XI-a an de completare

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

CLASA a XI-a – an de completare

DOMENIUL: Industrie textilă şi pielărie

Domeniul: Textile – Pielărie 1

Ing. FLORENTINA CRĂCIUN

Domeniul: Textile – Pielărie 2

Domeniul: Textile – Pielărie 3

Auxiliarul curricular pentru modulul „Asamblarea produselor din ţesături şi

Răsfoind acest ghid veţi descoperi:

Fişele de documentare pot fi utilizate de către maiştrii instructori ca fişe conspect,

Domeniul: Textile – Pielărie 4

14. Asamblarea produselor din ţesături şi tricoturi

Activităţile şi exerciţiile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criterilor de

Domeniul: Textile – Pielărie 5

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL

Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:

Domeniul: Textile – Pielărie 6

 să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi

Domeniul: Textile – Pielărie 7

Domeniul: Textile – Pielărie 8

Practica este activitatea desfăşurată de elevi, în atelierul şcolii sau la agentul

Practica curentă se desfăşoară fie în atelierele şcoală, fie la agenţii economici

Practica comasată face parte din stagiile de pregătire practică, se desfăşoară în

Domeniul: Textile – Pielărie 9

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

PREVEDERI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DIN INDUSTRIA

 În timpul lucrului , distanţa de la capul operatorului la maşina de cusut va fi de

Domeniul: Textile – Pielărie 11

 Este interzis lucrul cu fierul de călcat electric al cărui conductor de alimentare cu

FIERUL DE CĂLCAT CU ABUR

 Este interzis să se ţină degetul pe pârghia de declanşare a aburului de la fierul de

Domeniul: Textile – Pielărie 12

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

 Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi comportamentale

Domeniul: Textile – Pielărie 13

JURNAL DE PRACTICĂ - exemplu

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

Domeniul: Textile – Pielărie 14

Observaţi cu atenţie felul în care sunt montate organele de lucru de la maşina

Observaţii ale maistrului instructor: ________________________________________

Domeniul: Textile – Pielărie 15

Observaţii ale maistrului instructor:______________________________________

Domeniul: Textile – Pielărie 16

Observaţii ale maistrului instructor:______________________________________

Domeniul: Textile – Pielărie

Analizaţi figura alăturată şi completaţi tabelul de mai jos:

Denumirea Clasificarea Maşini de

Ordonaţi fazele de lucru a procesului tehnologic de confecţionare pentru produsul:

Domeniul: Textile – Pielărie 19

Realizaţi procesul tehnologic de confecţionare pentru

Observaţii ale maistrului instructor:______________________________________

Domeniul: Textile – Pielărie 21

Observaţii ale maistrului instructor:______________________________________

Denumirea Domeniul Cusături Materiale Materiale Utilaje şi Operaţii

Sunteţi la la maşina simplă de cusut şi aţi obţinut o cusătură necorespunzătoare, de

ASPECT FAŢĂ ASPECT SPATE