MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

LICEUL ”ALEXANDRU CEL BUN” BOTOȘANI

PROIECT
DOMENIUL TEXTILE- PIELĂRIE
Calficarea: Confecționer produse textile
Pentru examenul de certificare
a competențelor profesionale, nivel 3
Anul școlar 2020 -2021

Elev:

Îndrumător proiect:
Prof.Gr.I. Ing. Dorofteiu Carmen Iuliana
 TEMA PROIECTULUI
Tema nr. 15 din lista temelor naționale

REALIZEAZĂ BUZUNARUL EXTERIOR CU DOI REFILEȚI LA

SACOUL PENTRU BĂRBAȚI

2
 Planul proiectului

1. Argument

2. Noțiuni generale ( clasificarea materialului utilizat)

3. Fișă tehnică a produsului /reperului

4. Fișă tehnică a utilajelor folosite

5. Norme de protecție a muncii

6. Bibliografie

7. Anexe – reperul / produsul confecționat

3
 1. ARGUMENT

Lucrarea ”Buzunarul exterior– cu doi refileți” prezintă un proiect

realizat în scopul certificării competențelor profesionale în învățământul liceal,
nivelul 3,profil tehnic, specializarea confectioner produse îmbrăcăminte.
Buzunarul este piesa aplicată sau atașată la articolul de îmbrăcăminte care
servește ca ornament sau pentru păstrarea obiectelor mărunte de ordin personal.
Forma și prelucrarea buzunarului sunt determinate de modă și de destinația
produsului de îmbrăcăminte la care se aplică. Buzunarele sunt detalii secundare
ce se aplică la diferite confecții. În practică există diferite tipuri de buzunare ca:
buzunare aplicate, buzunare interioare, buzunare cu căptușeală și buzunare
pentru pantaloni, montate în față, în spate, în lateral sau pentru ceas.
Îmbrăcăminte este un bun vestimentar pe care oamenii îi folosesc pentru
apărarea corpului de intemperii si în scop estetic.
Meseria de Confectioner Produse Textile este o meserie cu caracter
artistic , deoarece îmbină pasiunea, frumosul cu utilul, fapt care se manifestă în
procesul de transformare tehnologică a materiei prime/material de bază în
produs vestimentar inspirat, confecționat.
Certificarea competențelor profesionale este utilă pentru a ne permite
obținerea unui document care atestă nivelul nostru de pregătire, compentențe și
abilitățile dobândite în anii de studii.
Prin tema proiectată și realizată / confecționată demonstrez compentețele
tehnice, practice și teoretice pe care le-am dobândit pe parcursul a 3 ani de
studiu în cadrul Învățământului Profesional.
Tehnologia de confecționare a unui produs cuprinde, în structura sa,
etape de lucru și operații de execuție prin care se realizează transformarea
semifabricatelor în produse confecționate.
Ca urmare, procesul tehnologic de confecționare reprezintă totalitatea
operațiilor necesare transformării semifabricatelor în produse finite.
În general structura produsului tehnologic de confecționare cuprinde,
următoarele etape și operații de execuție.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-
am însușit cunoștințele care să mă ajute să proiectez și să confecționez diferite
produse de îmbracăminte.
Tema a fost selectată din lista generală de teme propuse pentru
Învățământul Profesional, pentru calificarea Confecționer Produse Textile,
elaborată și aprobată în cadrul Ministerului Educației.
4
 2. NOȚIUNI GENERALE
Buzunarul: este piesa aplicată sau ataşată la articolul de îmbrăcăminte
care serveşte ca ornament sau pentru păstrarea obiectelor mărunte de ordin
personal. Forma buzunarului diferă și sunt determinate de modă şi
de destinația produsului de îmbrăcăminte la care se aplică.
Buzunarele interioare au deschiderea pe suprafaţa detaliului şi punga în
interior. Aceste buzunare pot avea forme şi detalii componente diferite.
Buzunarele interioare se clasifică în:
 buzunare cu refileţi;
 buzunare cu refileţi şi clapă;
 buzunare cu leist.

Buzunarul cu refileţi se aplică la îmbrăcămintea pentru bărbaţi

Părţile care compun buzunarul cu refileţi sunt:
- refilet superior din material de bază;
- refilet inferior din material de bază;
- punga de buzunar din ţesătură de bumbac.
- contra-refilet aplicat pe punga de buzunar

Confecţionarea buzunarului se face astfel:

 marcarea poziţiei buzunarului;
 coaserea refileţilor şi tăierea buzunarului;
 întoarcerea refileţilor şi fixarea lor prin călcare;
 coaserea unei părţi a pungii de buzunar de marginea refiletului
superior şi a celei de a doua părţi a pungii, de marginea refiletului
inferior;
 încheierea părţilor laterale ale pungii de buzunar;
 surfilarea marginilor pungii de buzunar;
 călcarea buzunarului

Părţi componente:
- refilet superior
- refilet inferior
-contra-refilet
- punga de buzunar
- faţă sacou

5
Tipurile de buzunare interioare:

6
 Materii prime folosite la confecţionarea îmbrăcămintei.
Odată cu dezvoltarea mijloacelor de producţie, a crescut şi sortimentul de
materii prime pentru îmbrăcăminte, creându-se o varietate mare de ţesături şi
tricoturi din: lână, bumbac, mătase, fibre obţinute prin procedee chimice,
precum şi amestecuri ale acestora cu fibre naturale.
Ţesăturile: - sunt produse care se obţin pe războiul de ţesut prin
încrucişarea în unghi drept a două sisteme de fire paralele: fire de bătătură şi
fire de urzeală.
Tricoturile: - sunt obţinute pe maşini de tricotat prin buclarea unuia
sau mai multe sisteme de fire. Există o gamă deosebit de variată de ţesături şi
tricoturi, după felul fibrelor şi al firelor, condiţii de producţie, indici tehnici şi
de calitate.

Materiale de bază: - sunt acele materiale care formează faţa

produsului şi nu pot lipsi din componenţa sa. Ele trebuie să corespundă din
punct de vedere caracteristic, să fie rezistente la purtat şi spălat, să nu se
decoloreze şi să aibă o contracţie cât mai redusă după spălare.
Alegerea materialelor se face în funcţie de scopul de confecţionării
obiectelor de îmbrăcăminte, de utilitatea şi destinaţia produsulor respective. Ele
se aleg în funcţie de sezon, vârstă, modă şi produs. O gamă variată de materii
prime pentru confecţii necesită moduri de prelucrare diferite.Tricoturile se
utilizează ca materiale de bază la confecţionarea lenjeriei şi îmbrăcămintei
exterioare. Acestea se folosesc sub formă de metraj, ca panouri denumite
tricoturi semiconturate sau conturate. Tricoturile folosite ca material de bază
sunt mai elastice decât ţesăturile, dar mai puţin stabile în procesul de purtare.
Materiale secundare: În afară de materialele de bază, la
confecţionarea produselor mai sunt necesare o serie de materiale a căror
necesitate este impusă de aspectul şi formatul produsului. Rolul materialelor
secundare şi a diferitelor materiale neţesute este de a menţine forma iniţială a
produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora , de a mări gradul
termoizolator şi de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor
de îmbrăcăminte.

Aceste materiale pot fi împărţite după funcţia pe care o îndeplinesc, în:

- Căptuşeli
- Întărituri
7
 - Dubluri
Căptuşelile după natura lor pot fi: bumbac, mătase, fire obţinute pe
cale chimică. Aceste ţesături trebuie să fie lucioase, higroscopice şi bune
sau rele conducătoare de căldură, în funcţie de produsul care se aplică.
Întăriturile sunt materiale apretate folosite la întăritul şi formatul
unor
părţi ale produselor pentru îmbrăcămintea exterioară (piepţi, gulere, manşete
etc.)
Aceste materiale se obţin din materiale naturale (vatir, canafas, roshar), fire din
fibre chimice, ţesături şi neţesute caşerate.
Dublurile: sunt materiale termoizolante (vatelina sau vata, obţinute din
deşeuri de lână sau bumbac). Vatelina se introduce sub forma unui strat între
căptuşeală şi întăriturile părşilor principale, la produsele grele de tipul
paltoanelor, iar vata, ca material auxiliar la umeri şi la vătuirea unor produse de
tip pufoaicelor.

Materiale auxiliare(furnituri şi garnituri):

Furniturile: reprezintă o categorie importantă de materiale folosite la

confecţionarea unui produs. După modul de provenienţă şi mod de fabricare,
furniturile diferă ca formă, aspect şi proprietăţi. Cele mai folosite furnituri sunt:
aţa de cusut, banda de susţinere, nasturi, copci, fermoare, catarame etc.

Garniturile: au o largă întrebuinţare atât la îmbrăcămintea pentru copii,

cât şi la îmbrăcămintea pentru femei şi bărbaţi. În afară de împodobirea
produsului (panglici, dantele, broderii), garniturile mai au un rol de protejare a
marginilor unor detalii la care se folosesc cu succes pielea şi imitaţia de piele.
Un rol al garniturilor este acela de protejare şi acoperire a unor cusături,
folosind în acest scop şnururi, piele şi imitaţie de piele, cât şi garnituri care
formează direct unele detalii în cadrul produsului, ca: gulere şi buzunare.

8
 Norme specifice de securitate a muncii pentru industria
confectiilor din textile, blana si piele

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru
desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de
securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de
raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror masuri de protectie a
muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar
de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem
compus din:
- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii si de igiena a muncii, cu aplicabilitate generala pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin
acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii se aplica cumulativ
si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau proprietate in
care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii
urmareste corelarea prevederilor acestora cu pericolele specifice uneia sau. mai
multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii
pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea
sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor
generale de protectie a muncii.

Confectionarea, îmbinarea pe masini de cusut

Prezentele prevederi se aplica tuturor tipurilor de masini de cusut.

Inainte de inceperea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligatia de a
verifica starea tehnica a acesteia si in mod deosebit daca:
a) masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;
b) capul masinii este bine fixat in bolturile mesei-suport;
c) motorul electric este fixat corect pe suportul sau;
9
d) placa acului este bine fixata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la
punerea in functiune a masinii;
c) Instalatia electrica este in stare corespunzatoare (izolatia electrica a
cablurilor, priza, stecherul, legatura la pamant, intrcruptoarele);
f) Intre capul masinii si masa de sustinere, exista tampoane de pasla pentru
amortizarea zgomotului si a vibratiilor.
Este interzis angajatilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a
masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin
mecanismul de tensionare si prin ac.
In timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este interzis sa
se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a masinii de cusut.
In timpul lucrului, distanta de la capul operatorului la masina de cusut va fi de
minimum 30 cm. Femeile vor avea parul protejat impotriva antrenarii de catre
organele in miscare ale masinii.
Este interzis a se lucra cu masina de cusut atunci cand acele sunt strambe sau
fara varf.
Pentru a se preveni ruperea acului in timpul lucrului, materialul va fi lasat sa
inainteze actionat de transportor, tara a fi retinut sau tensionat de catre operator.
Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu ata si curatirea
masinii de cusut se vor efectua numai dupa ce electromotorul masinii a fost
scos de sub tensiune.
Este interzis a se lucra cu masina de cusut fara iluminat local.
Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor de cusut se
va face numai prin prize fixe, fiind interzise legaturile provizorii sau folosirea
de cabluri electrice innadite.
Este interzis operatorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii masinii
de cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei.
Rasturnarea capului de masina de cusut in vederea curatarii, ungerii sau in alte
scopuri, cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile
prevazute in acest scop, se vor face simultan cu ambele maini.
Uneltele de mana (foarfece, cutite etc.) vor fi asezate in sertar cu partea ascutita
spre inainte, astfel incat la scoaterea lor mana operatorului sa nu fie expusa la
intepaturi sau taieri.
Deplasarea masinilor de cusut se va face numai dupa ce stecherul a fost scos
din priza.
In timpul lucrului sunt interzise discutiile, iar privirea angajatului trebuie sa fie
indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa.
10
Cu masinile de cusut simple este interzis a se lucra fara aparatori la tija acului.
Este interzis a se lucra cu masinile de cusut nasturi atunci cand acestea au scos
vizorul de protectie sau acesta este deteriorat.

Calcarea - Fierul de calcat electric

Este interzis lucrul cu fierul de calcat electric al carui conductor de alimentare

cu energie electrica este facut din mai multe segmente sau al carui strat izolator
este deteriorat.
Este interzis angajatilor sa lucreze cu fierul de calcat electric atunci cand acesta
are efectuate modificari la instalatia electrica sau alte improvizatii.
Se interzice utilizarea mesei de calcat fara ca partea metalica a acesteia sa nu fie
legata la centura de impamantare.
Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric fara a avea sub picioare un
gratar de lemn sau un covor electroizolant.
Angajatii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de calcat sa fie bine
asamblate.
Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric care are manerul de
manevrare deteriorat.
Fierul de calcat electric va fi asezat numai pe un suport destinat acestui scop.
Deplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se poate face numai
dupa ce acesta a fost scos de sub tensiune.

Fierul de calcat cu abur

Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul

de calcat, in timp ce se priveste spre talpa acestuia.
Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine
izolate.

11
 DESCRIEREA REPERULUI

Buzunarul cu doi refileți proiectat în lucrare face parte din categoria

buzunarelor exterioare deoarece este folosit cu rol funcțional și estetic.
Acest tip de buzunar poate fi folosit și ca buzunar interior cu rol
funcțional deschiderea este obținută prin tăiere.
Prezența acestor tipuri de buzunare la produse clasice (sacou,
pantalon) a determinat creșterea preocupărilor privind tehnologia de
realizare, în timp au fost realizate mașini de cusut specializate.
Buzunarele cu refileți pot fi grupate în:
 Buzunare cu un refilet,
 Buzunar cu doi refileți.
La ambele tipuri de buzunare, la marginea superioară a deschiderii poate
fi atașată o clapă, iar lățimea maximă a refileților este comparabilă cu
distanța dintre cele două cusături paralele.
Ca particularități pot fi menționate:
• Prezența întăriturii pe suprafața refileților, precum și croirea
acestora pe direcția urzelii, pentru o stabilitate funcțională mai bună,
• Aplicarea întăriturii pe zona deschiderii buzunarului,
• Realizarea pungii buzunarului din material de bază în cazul
materialelor de grosime medie sau mică,
• Realizarea pungii buzunarului din materiale auxiliare la produse
multistrat, situație care impune prezența contrarefiletului și a
refiletului interior în zona deschiderii buzunarului.
Lungimea deschiderii buzunarului poate fi diferită în funcție de
destinația buzunarului: buzunar pentru ceas, buzunar interior, buzunar
exterior etc.
Distanța dintre cusăturile paralele de aplicare a refileților este
aproximativ egală cu lățimea totală a celor doi refileți, care pot avea
aceeași lățime sau lățimi diferite.

12
 3.FIȘA TEHNICĂ A REPERULUI

Denumirea produsului: Materii prime utilizate

Buzunarul interior cu doi refileți • Țesătură tip bumbac
• Țesătură tip mătase
Schița produsului Reprezentare prin semne
convenționale

Unelte și Utilaje folosite

• Mașina simplă de cusut

• Fier de călcat
• Foarfecă
• Centimetru
• Cretă de croitorie
Faze de lucru:
• Aplică întăritura pe refileți
• Aplică contrarefiletul pe punga de buzunar,
• Aplică refiletul interior pe pungă,
• Aplicarea refileților cu douî cusături paralele,
• Întoarcerea pungilor și a extremităților laterale,
• Fixarea extremităților laterale a refileților
• Aplicarea marginii interioare a refiletului interior pe pungă,
• Închiderea pungii buzunarului pe partea superioară
• Închiderea pungii de buzunar.

13
 UNELTE ȘI DISPOZITIVE FOLOSITE ÎN TIMPUL
CONFECȚIONĂRII
Unelte, dispozitive şi utilaje folosite în prelucrarea produselor din ţesături şi
tricoturi.
Uneltele, dispozitivele şi utilajele folosite în cadrul procesului de producţie sunt
următoarele:
- Unelte pentru măsură şi desen;
- Unelte pentru tăiat;
- Unelte pentru cusut;

USTENSILE DENUMIRE UTILIZARE

Banda Este folosita pentru masurarea

centrimetrica lungimilor,
perimetrelor corpului,verificarea
dimensiunilor reperelor,CTC
Foarfeca Este folosita pentru
taierea/sectionarea materialelor
textile si a pielii
Ac de cusut Este folosit pentru asamblarea
prin coasere manuala, cusaturi
ornamentale
Fier de calcat Este folosit la pregatirea si
finisarea prin calcare a
materialelor si a produselor textile
finite
Masa de Este folosita ca mobilier la
calcat calcarea materialelor textile

Poate fi folosita pe aproape toate

Creta de tesaturile
croitorie Accesoriu de cusut pentru trasare
si marcare
14
 FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI

DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI:

Mașina simplă de cusut

- Este acţionată mecanic,

prevăzută cu o viteză de
coasere de 3000-4000
împunsături / minut.
- Masa maşinii are
lungimea de 1000 – 1200
mm, lăţimea de 550 – 600
mm şi înălţimea de 800 -
900 mm.
- Reprezintă o cusătură
rigidă formată din 2 fire
de ață.

CUSĂTURA REALIZATĂ PARAMETRII CUSĂTURII

- Pas de cusătură cuprins

0- 4,5 mm ( materiale
grose)
- Pas de cusătură cuprins
0-3,5
mm ( materiale subțiri)
UTILIZAREA CUSĂTURILOR
Încheierea detaliilor produselor din țesături și tricoturi;
Tivirea, bordarea produselor din țesături și tricoturi.
Tighelirea ornamental sau fixarea produselor din țesături și tricoturi.

15
 FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI
DENUMIREA UTILAJULUI:
MAȘINA TRIPLOC
CUSĂTURĂ REALIZATĂ:
UTILIZAREA CUSĂTURII:
CUSĂTURA TRIPLOC DIN 3
FIRE – ansamblarea detaliilor
înbrăcămintei din tricot
- surfilarea detaliilor la
înbrăcămintea din țesături
CUSĂTURA TRIPLOC DIN 5
FIRE- încheierea detaliilor la
înbrăcămintea subțire din
țesuturi și tricoturi.
CARACTERISTICI:
- este folosită ca utilaj de bază la
confecţionarea produselor din
tricot.Cusăturile realizate sunt utilizate
pentru surfilarea sau pentru asamblarea
concomitent cu surfilarea şi tăierea
rezervei la o anumită distanţă. Viteza de
coasere este până la 8000 împ./min.
acest lucru este posibil prin modificări
aduse în forma arborelui principal şi
organelor de lucru.
Cusăturile pot fi formate din 1,2 până la
5 fire de aţă în funcţie de numărul de ace
şi al apucătoarelor. Este acţionată cu
motor electric.
Părţi principale; masa maşinii, corpul
maşinii.
PARAMETRII CUSĂTURII:
Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
3,5 mm
-lățimea cusăturii este reglabilă între
2,5 - 6 mm
PARAMETRII CUSĂTURII:
Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
3,5 mm
-lățimea cusăturii este reglabilă între
2,5 - 6 mm
16
 FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI

DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI TEHNICE

Fierul de călcat cu abur.
-Încălzirea tălpii se realizează la:
(220w)
- puterea de consum este de:
800,10/W
- umezirea produsului se realizează
prin aburire.
Parametrii tratamentului umidotermic
Tratamentul umidotermic se bazează pe slăbirea legăturilor moleculare ale
materialelor care trec din stare vitroasă în stare supraelastică. Materialele revin la
starea iniţială după efectuarea călcării, acest procedeu permite modelarea şi fixarea
lor în forma şi poziţia stabilită de tehnologia de fabricaţie.
Umiditatea (w), reprezintă cantitatea de apă necesară materialelor în procesul
umidotermic.
Umiditatea chimică, reprezintă cantitatea de apă ce se găseşte în compoziţia
chimică a fibrelor şi care nu poate fi eliminată din material în timpul prelucrării.
Umiditatea relativă, reprezintă cantitatea de apă determinată de
higroscopicitatea materialului şi de umiditatea mediului ambiant.
Umiditatea tehnologică, reprezintă cantitatea de apă ce se adaugă în timpul
tratamentului umidotermic.
Presiunea (P), exprimă forţa de presare pe suprafaţa de material. Această
presiune este în funcţie de modul cum se efectuează operaţia de călcare ( manual
sau cu ajutorul presei)
Operaţii de netezire p= (0,1-0,5).105N/m2
Operaţii de modelare p= (0,5 – 1).105 N/m2
Ooperaţii de aburire p = (0,5 – 1).105 N/m2
Operaţii de presare p= (1,1- 10) .105 N/m2
Temperatura(t), este determinată de: natura materialelor, felul
operaţiei,procesul de călcare(aplicat direct sau pe pânză intermediară), durata
expunerii la temperatură, presiunea de călcare.
În funcţie de natura materialelor, temperatura de lucru în acest proces variază
între anumite limite:
 Pentru materiale din lână 150-220oC
 Pentru materiale din bumbac 110-150oC
 Pentru materiale din mătase 90-120oC
 Pentru materiale din in şi cînepă 115- 150oC
 Pentru fibre sintetice 40-120oC
Această temperatură este în funcţie de natura fibrelor.
17
CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI FINISAREA FINALĂ

În concepţie largă, calitatea produselor reprezintă totalitatea propietăţilor

unui produs, măsura în care acesta satisface necesitatea socială. Calitatea
diferenţiază produsele de acelaşi fel după gradul în care performanţele acestora
satisfac cerinţele consumatorului, concretizând nivelul tehnic dar şi elementele
de ordin estetic şi economic.
Prevederile STAS 10055/75 definesc triunghiul calităţii prin
interdependenţa dintre calitatea concepţiei , a fabricaţiei şi a produsului.
Măsurarea calităţii prin determinarea nivelului de calitate permite
încadrarea produselor în clase de calitate :
• de masă, superioară, extra, lux.
Nivelul calităţii este determinat de :
• compozitia fibroasă şi calitatea materiei prime, a furniturilor şi
accesoriilor;
• gradul de noutate în creaţie şi proiectare;
• mărimea seriei de fabricaţie pe model;
• mod de tehnoprezentare.
De regulă, punctele de control se amplasează:
• înaintea operaţiilor de bază;
• înaintea operaţiilor la care costul remedierii ar fi mult mai mare
decît cel al controlului;
• între secţiile şi zonele de fabricaţie;
• la produse finite.
Controlul de calitate trebuie să reprezinte o îmbinare raţională de
autocontrol, control interoperaţional, control pe flux de fabricaţie şi control
executat de organele C.T.C. Controlul efectuat la ansamblarea reperelor începe
odată cu operaţia de alimentare, când pot fi depistate defecte ca de exemplu:
decupări necorespunzătoare, variaţii de nuanţă la reperele perechi.
Controlul realizat pe durata operaţiilor de asamblare are în vedere
eliminarea defectelor de coasere (variaţii ale pasului de cusătură, încreţirea
materialului, împletirea necorespunzătoare a firelor); eliminarea unor defecte la
asamblările prin termolipire etc. Pe parcursul procesului de confecţionare se
urmăreşte ca toate operaţiile să fie realizate conform indicaţiilor din
documentaţia tehnică. Calitatea executării diferitelor repere şi ansamble se
controlează în funcţie de specificul fiecăruia şi a produsului respectiv.
După controlul calitativ final produsele sunt ambalate.

18
 Bibliografie:

1. R. Ţiglea Lupaşcu, ”Manual pentru cultura de specialitate Textil-

pielărie”, clasa a IX-a, Şcoala de arte şi meserii, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2006.

1. R. Ţiglea Lupaşcu, ”Manual pentru pregătirea practică Textile-

pielărie”, clasa a IX-a, Şcoala de arte şi meserii, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2006.

2. Gh. Ciontea, ”Utilajul şi tehnologia meseriei, confecţioner

îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi”, manual pentru licee
industriale cu profil de industrie uşoară, clasele a IX-a şi a X-a,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

3. Gh. Ciontea, ”Utilajul şi tehnologia meseriei, confecţioner

îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi”, manual pentru licee industriale
cu profil de industrie uşoară, clasele a XI-a şi a XII-a, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

5. Colecţie de reviste de modă.

6. www.zeppco.ro

7. www.brothercom.ro

19
ANEXE

20