MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

LICEUL ”ALEXANDRU CEL BUN” BOTOȘANI

PROIECT
DOMENIUL TEXTILE- PIELĂRIE
Calficarea: Confecționer produse textile
Pentru examenul de certificare
a competențelor profesionale, nivel 3
Anul școlar 2020 -2021

Elev:

Îndrumător proiect:
Prof.Gr.I. Ing. Dorofteiu Carmen Iuliana

1
 TEMA PROIECTULUI
Tema nr. 10 din lista temelor naționale

REALIZEAZĂ BUZUNARUL APLICAT, DUBLAT CU CĂPTUȘEALĂ

LA JACHETA PENTRU FEMEI

2
 Planul proiectului

1. Argument

2. Noțiuni generale ( clasificarea materialului utilizat)

3. Fișă tehnică a produsului /reperului

4. Fișă tehnică a utilajelor folosite

5. Norme de protecție a muncii

6. Bibliografie

7. Anexe – reperul / produsul confecționat

1.ARGUMENT

3
 Lucrarea ”Buzunarul aplicat dublat cu căptușeală” prezintă un proiect
realizat în scopul certificării competențelor profesionale în învățământul liceal,
nivelul 3, profil tehnic, specializarea confectioner produse îmbrăcăminte.
Buzunarul este piesa aplicată sau atașată la articolul de îmbrăcăminte care
servește ca ornament sau pentru păstrarea obiectelor mărunte de ordin personal.
Forma și prelucrarea buzunarului sunt determinate de modă și de destinația
produsului de îmbrăcăminte la care se aplică. Buzunarele sunt detalii secundare
ce se aplică la diferite confecții. În practică există diferite tipuri de buzunare ca:
buzunare aplicate, buzunare interioare, buzunare cu căptușeală și buzunare
pentru pantaloni, montate în față, în spate, în lateral sau pentru ceas.
Îmbrăcăminte este un bun vestimentar pe care oamenii îi folosesc pentru
apărarea corpului de intemperii si în scop estetic.
Meseria de Confectioner Produse Textile este o meserie cu caracter
artistic , deoarece îmbină pasiunea, frumosul cu utilul, fapt care se manifestă în
procesul de transformare tehnologică a materiei prime/material de bază în
produs vestimentar inspirat, confecționat.
Certificarea competențelor profesionale este utilă pentru a ne permite
obținerea unui document care atestă nivelul nostru de pregătire, compentențe și
abilitățile dobândite în anii de studii.
Prin tema proiectată și realizată / confecționată demonstrez compentețele
tehnice, practice și teoretice pe care le-am dobândit pe parcursul a 3 ani de
studiu în cadrul Învățământului Profesional.
Tehnologia de confecționare a unui produs cuprinde, în structura sa,
etape de lucru și operații de execuție prin care se realizează transformarea
semifabricatelor în produse confecționate.
Ca urmare, procesul tehnologic de confecționare reprezintă totalitatea
operațiilor necesare transformării semifabricatelor în produse finite.
În general structura produsului tehnologic de confecționare cuprinde,
următoarele etape și operații de execuție.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-
am însușit cunoștințele care să mă ajute să proiectez și să confecționez diferite
produse de îmbracăminte.
Tema a fost selectată din lista generală de teme propuse pentru
Învățământul Profesional, pentru calificarea Confecționer Produse Textile,
elaborată și aprobată în cadrul Ministerului Educației

4
 2. NOȚIUNI GENERALE
Buzunarul: este piesa aplicată sau ataşată la articolul de îmbrăcăminte
care serveşte ca ornament sau pentru păstrarea obiectelor mărunte de ordin
personal. Forma buzunarului diferă și sunt determinate de modă şi
de destinația produsului de îmbrăcăminte la care se aplică.

5
Tipurile de buzunare:

6
 Buzunarele aplicate au o foarte largă utilizare, dimensiunile de lățime și
înălțime variind în funcție de tipul de produs:
 Lățimi de 10 – 12 cm și lungimi 13 – 15 cm la produsele din materiale
groase, medie și mică, sau la produse pentru femei;
 Lățimi de 12,5 – 15,5 cm și lungimi 15 -17 cm la produse din materiale
groase pentru bărbați.
 În funcție de particularitățile modelului sau de destinația buzunarului, pot
fi abateri dimensionale față de cotele menționate anterior, iar la
buzunarele cu clapă, cotele sunt mai mari cu 1-1,5 cm.
Din punct de vedere tehnologic, buzunarele aplicate se pot diferenția în
funcție de:
Grupa sortimentală la care se aplică:
- Produse unistrat, la care buzunarul are rol preponderent estetic;
- Produse multistrat, la care buzunarul are rol funcțional de depozitare
Formă geometrică a buzunarului:
- Pătrată
- Dreptunghiulară
- Ovală
- Cu colțuri tăiate sau rotunjite.
Modul de prelucrare a suprafeței buzunarului:
- Cu, cute
- Nervuri, cusături de asamblare a reperelor componente, cusături
ornamentale, broderii, fără prelucrări.
Numărul de straturi ale buzunarului:
- Un singur strat, din material de bază,
- Două straturi, stratul suplimentar putând fi înlăturat sau căptușeală,
- Trei straturi, respectiv material de bază, înlătură și căptușeala
Modul de soluționare pe linia deschiderii:
- Cu rezervă îndoită în inteerior,
- Cu rezervă îndoită în exterior,
- Cu poaspoal.
Modul de asigurare a conținutului buzunarului:
-cu nasture și butonieră
- cu capse
- cu clapă (prevăzută eventual cu butonieră),
- cu benzi velcro.
7
 Modul de aplicare:
- Cu cusături vizibile ( una sau două),
- Cu o cusătură interioară,
- Combinat, cu cusături vizibile și interioare.

Tehnologia utilizată:
- Clasică, la care preformarea buzunarului se realizează cu ferul de
călcat, numai la unele tipuri de materiale textile și produse,
- Automată, ce include obligatoriu preformarea și aplicarea buzunarului,
condiționând modul anterior de prelucrare a suprafeței și de soluționare
pe linia deschiderii. Pentru câteva din cele mai des întâlnite tipuri de
buzunare, se prezintă în vederea frontală varianta constructiv – estetică
reprezentativă, iar în secțiune, variantele tehnologice mai des întâlnite

Norme specifice de securitate a muncii pentru industria

confectiilor din textile, blana si piele

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru
desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de
securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de
raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror masuri de protectie a
muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar
de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem
compus din:
- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii si de igiena a muncii, cu aplicabilitate generala pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin
acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii se aplica cumulativ
si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau proprietate in
care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
8
 Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii
urmareste corelarea prevederilor acestora cu pericolele specifice uneia sau. mai
multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii
pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea
sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor
generale de protectie a muncii.

Confectionarea, îmbinarea pe masini de cusut

Prezentele prevederi se aplica tuturor tipurilor de masini de cusut.

Inainte de inceperea lucrului, operatorul masinii de cusut are obligatia de a
verifica starea tehnica a acesteia si in mod deosebit daca:
a) masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;
b) capul masinii este bine fixat in bolturile mesei-suport;
c) motorul electric este fixat corect pe suportul sau;
d) placa acului este bine fixata cu suruburi, pentru a se evita ruperea acului la
punerea in functiune a masinii;
c) Instalatia electrica este in stare corespunzatoare (izolatia electrica a
cablurilor, priza, stecherul, legatura la pamant, intrcruptoarele);
f) Intre capul masinii si masa de sustinere, exista tampoane de pasla pentru
amortizarea zgomotului si a vibratiilor.
Este interzis angajatilor sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a
masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii, prin
mecanismul de tensionare si prin ac.
In timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul acului, este interzis sa
se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a masinii de cusut.
In timpul lucrului, distanta de la capul operatorului la masina de cusut va fi de
minimum 30 cm. Femeile vor avea parul protejat impotriva antrenarii de catre
organele in miscare ale masinii.
Este interzis a se lucra cu masina de cusut atunci cand acele sunt strambe sau
fara varf.
Pentru a se preveni ruperea acului in timpul lucrului, materialul va fi lasat sa
inainteze actionat de transportor, tara a fi retinut sau tensionat de catre operator.
Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu ata si curatirea
masinii de cusut se vor efectua numai dupa ce electromotorul masinii a fost
scos de sub tensiune.
9
Este interzis a se lucra cu masina de cusut fara iluminat local.
Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica a masinilor de cusut se
va face numai prin prize fixe, fiind interzise legaturile provizorii sau folosirea
de cabluri electrice innadite.
Este interzis operatorilor sa puna mana pe volant in timpul functionarii masinii
de cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei.
Rasturnarea capului de masina de cusut in vederea curatarii, ungerii sau in alte
scopuri, cat si readucerea sau fixarea acestuia in masa de sustinere prin bolturile
prevazute in acest scop, se vor face simultan cu ambele maini.
Uneltele de mana (foarfece, cutite etc.) vor fi asezate in sertar cu partea ascutita
spre inainte, astfel incat la scoaterea lor mana operatorului sa nu fie expusa la
intepaturi sau taieri.
Deplasarea masinilor de cusut se va face numai dupa ce stecherul a fost scos
din priza.
In timpul lucrului sunt interzise discutiile, iar privirea angajatului trebuie sa fie
indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa.
Cu masinile de cusut simple este interzis a se lucra fara aparatori la tija acului.
Este interzis a se lucra cu masinile de cusut nasturi atunci cand acestea au scos
vizorul de protectie sau acesta este deteriorat.

Calcarea - Fierul de calcat electric

Este interzis lucrul cu fierul de calcat electric al carui conductor de alimentare

cu energie electrica este facut din mai multe segmente sau al carui strat izolator
este deteriorat.
Este interzis angajatilor sa lucreze cu fierul de calcat electric atunci cand acesta
are efectuate modificari la instalatia electrica sau alte improvizatii.
Se interzice utilizarea mesei de calcat fara ca partea metalica a acesteia sa nu fie
legata la centura de impamantare.
Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric fara a avea sub picioare un
gratar de lemn sau un covor electroizolant.
Angajatii vor urmari ca talpa cu carcasa si manerul fierului de calcat sa fie bine
asamblate.
Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric care are manerul de
manevrare deteriorat.
Fierul de calcat electric va fi asezat numai pe un suport destinat acestui scop.

10
Deplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se poate face numai
dupa ce acesta a fost scos de sub tensiune.

Fierul de calcat cu abur

Este interzis sa se tina degetul pe parghia de declansare a aburului de la fierul

de calcat, in timp ce se priveste spre talpa acestuia.
Conductele de alimentare cu abur a fierului de calcat vor fi etanse si bine
izolate.

DESCRIEREA REPERULUI

11
 Buzunarul proiectat în lucrare face parte din categoria buzunarelor
aplicate în general la produsele unistrat/ multistrat din tricot pentru jacheta
pentru femei.
Pentru realizarea buzunarului a fost folosit ca material de bază/ fond un
material din tricot și căptușeală din material tip mătase.
Deschiderea buzunarului este prevăzută cu întăritură și realizată în
prelungirea căptușelei pe fața buzunarului. A fost aleasă o formă pătrată
deoarece materialul de bază prezintă elasticitate medie și este posibilă
deformarea acestuia.

Fazele de lucru ale buzunarului:

• Pregătește materialul pentru croit;

• Croiește buzunarul și căptușeala
• Preformează deschiderea buzunarului utilizând ca material de bază
căptușeala,
• Aplică întăritura la deschiderea buzunarului,
• Asamblează prin cusătură tighel simplu buzunarul și căptușeala;
• Întoarce buzunarul
• Presează cusătura realizată;
• Fixează deschiderea buzunarului printr-un tighel la 2 mm
• Aplică buzunarul la produs printr – un tighel la 0,5 mm.

3.FIȘA TEHNICĂ A REPERULUI

Denumirea produsului: Materii prime utilizate

12
 Buzunarul aplicat dublat cu • Țesătură tip bumbac
căptușeală • Țesătură tip mătase

Schița produsului Reprezentare prin semne

convenționale

Unelte și Utilaje folosite

• Mașina simplă de cusut
• Fier de călcat
• Foarfecă
• Centimetru
• Cretă de croitorie

Faze de lucru:
• Pregătește materialul pentru croit;
• Croiește buzunarul și căptușeala
• Preformează deschiderea buzunarului utilizând ca material de bază
căptușeala,
• Aplică întăritura la deschiderea buzunarului.
• Asamblează prin cusătură tighel simplu buzunarul și căptușeala;
• Întoarce buzunarul
• Presează cusătura realizată;
• Fixează deschiderea buzunarului printr-un tighel la 2 mm
• Aplică buzunarul la produs printr – un tighel la 0,5 mm

13
 UNELTE ȘI DISPOZITIVE FOLOSITE ÎN TIMPUL
CONFECȚIONĂRII

Unelte, dispozitive şi utilaje folosite în prelucrarea produselor din ţesături şi

tricoturi.
Uneltele, dispozitivele şi utilajele folosite în cadrul procesului de producţie sunt
următoarele:
- Unelte pentru măsură şi desen;
- Unelte pentru tăiat;
- Unelte pentru cusut;
USTENSILE DENUMIRE UTILIZARE
Banda Este folosita pentru masurarea
centrimetrica lungimilor,
perimetrelor corpului,verificarea
dimensiunilor reperelor,CTC
Foarfeca Este folosita pentru
taierea/sectionarea materialelor
textile si a pielii
Ac de cusut Este folosit pentru asamblarea
prin coasere manuala, cusaturi
ornamentale
Fier de calcat Este folosit la pregatirea si
finisarea prin calcare a
materialelor si a produselor
textile finite
Masa de Este folosita ca mobilier la
calcat calcarea materialelor textile

Poate fi folosita pe aproape toate

Creta de tesaturile
croitorie Accesoriu pentru trasare si
marcare

4. FIȘE TEHNICĂ A UTILAJULUI

14
DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI:
Mașina simplă de cusut

Este acţionată mecanic,

prevăzută cu o viteză de coasere
de 3000-4000 împunsături /
minut.
Masa maşinii are lungimea de
1000 – 1200 mm, lăţimea de 550
– 600 mm şi înălţimea de 800 -
900 mm.
Reprezintă o cusătură rigidă
formată din 2 fire de ață.

CUSĂTURA REALIZATĂ PARAMETRII CUSĂTURII

Pas de cusătură cuprins 0- 4,5

mm ( materiale grose)
Pas de cusătură cuprins
0-3,5mm ( materiale subțiri)

UTILIZAREA CUSĂTURILOR

- Încheierea detaliilor produselor din țesături și tricoturi;

- Tivirea, bordarea produselor din țesături și tricoturi.
- Tighelirea ornamental sau fixarea produselor din țesături și
tricoturi.

FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI

15
 DENUMIREA UTILAJULUI: CARACTERISTICI:
MAȘINA TRIPLOC
- este folosită ca utilaj de bază la
confecţionarea produselor din
tricot.Cusăturile realizate sunt utilizate
pentru surfilarea sau pentru asamblarea
concomitent cu surfilarea şi tăierea
rezervei la o anumită distanţă. Viteza de
coasere este până la 8000 împ./min. acest
lucru este posibil prin modificări aduse în
forma arborelui principal şi organelor de
lucru.
Cusăturile pot fi formate din 1,2 până la 5
fire de aţă în funcţie de numărul de ace şi
al apucătoarelor. Este acţionată cu motor
electric.
Părţi principale; masa maşinii, corpul
maşinii.
CUSĂTURĂ REALIZATĂ: PARAMETRII CUSĂTURII:
Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
3,5 mm
-lățimea cusăturii este reglabilă între
2,5 - 6 mm

UTILIZAREA CUSĂTURII: PARAMETRII CUSĂTURII:

CUSĂTURA TRIPLOC DIN 3
FIRE – ansamblarea detaliilor
înbrăcămintei din tricot Pasul de cusătură este reglabil între 1,2 -
- surfilarea detaliilor la 3,5 mm
înbrăcămintea din țesături -lățimea cusăturii este reglabilă între
CUSĂTURA TRIPLOC DIN 5 2,5 - 6 mm
FIRE- încheierea detaliilor
la înbrăcămintea subțire din
țesuturi și tricoturi.

FIȘA TEHNICĂ A UTILAJULUI

16
 DENUMIREA UTILAJULUI CARACTERISTICI TEHNICE
Fierul de călcat cu abur.
Încălzirea tălpii se realizează la: (220w)
puterea de consum este de: 800,10/W
umezirea produsului se realizează prin aburire.
Parametrii tratamentului umidotermic -Tratamentul umidotermic se
bazează pe slăbirea legăturilor moleculare ale materialelor care trec din stare
vitroasă în stare supraelastică. Materialele revin la starea iniţială după
efectuarea călcării, acest procedeu permite modelarea şi fixarea lor în forma
şi poziţia stabilită de tehnologia de fabricaţie.
Umiditatea (w), reprezintă cantitatea de apă necesară materialelor în
procesul umidotermic.
Umiditatea chimică, reprezintă cantitatea de apă ce se găseşte în compoziţia
chimică a fibrelor şi care nu poate fi eliminată din material în timpul
prelucrării.
Umiditatea relativă, reprezintă cantitatea de apă determinată de
higroscopicitatea materialului şi de umiditatea mediului ambiant.
Umiditatea tehnologică, reprezintă cantitatea de apă ce se adaugă în timpul
tratamentului umidotermic.
Presiunea (P), exprimă forţa de presare pe suprafaţa de material. Această
presiune este în funcţie de modul cum se efectuează operaţia de călcare (
manual sau cu ajutorul presei)
Operaţii de netezire p= (0,1-0,5).105N/m2
Operaţii de modelare p= (0,5 – 1).105 N/m2
Ooperaţii de aburire p = (0,5 – 1).105 N/m2
Operaţii de presare p= (1,1- 10) .105 N/m2
Temperatura(t), este determinată de: natura materialelor, felul
operaţiei,procesul de călcare(aplicat direct sau pe pânză intermediară), durata
expunerii la temperatură, presiunea de călcare.În funcţie de natura
materialelor, temperatura de lucru în acest proces variază între anumite
limite:
 Pentru materiale din lână 150-220oC
 Pentru materiale din bumbac 110-150oC
 Pentru materiale din mătase 90-120oC
 Pentru materiale din in şi cînepă 115- 150oC
 Pentru fibre sintetice 40-120oC
CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI FINISAREA FINALĂ
17
 În concepţie largă, calitatea produselor reprezintă totalitatea propietăţilor unui
produs, măsura în care acesta satisface necesitatea socială. Calitatea diferenţiază
produsele de acelaşi fel după gradul în care performanţele acestora satisfac cerinţele
consumatorului, concretizând nivelul tehnic dar şi elementele de ordin estetic şi
economic.
Prevederile STAS 10055 / 75 definesc triunghiul calităţii prin interdependenţa
dintre calitatea concepţiei , a fabricaţiei şi a produsului.
Măsurarea calităţii prin determinarea nivelului de calitate permite încadrarea
produselor în clase de calitate :
• de masă, superioară, extra, lux.
Nivelul calităţii este determinat de :
• compozitia fibroasă şi calitatea materiei prime, a furniturilor şi
accesoriilor;
• gradul de noutate în creaţie şi proiectare;
• mărimea seriei de fabricaţie pe model;
• mod de tehnoprezentare.

De regulă, punctele de control se amplasează:

• înaintea operaţiilor de bază;
• înaintea operaţiilor la care costul remedierii ar fi mult mai mare decît cel
al controlului;
• între secţiile şi zonele de fabricaţie;
• la produse finite.
Controlul de calitate trebuie să reprezinte o îmbinare raţională de autocontrol,
control interoperaţional, control pe flux de fabricaţie şi control executat de organele
C.T.C.
Controlul efectuat la ansamblarea reperelor începe odată cu operaţia de
alimentare, când pot fi depistate defecte ca de exemplu: decupări necorespunzătoare,
variaţii de nuanţă la reperele perechi.
Controlul realizat pe durata operaţiilor de asamblare are în vedere eliminarea
defectelor de coasere (variaţii ale pasului de cusătură, încreţirea materialului,
împletirea necorespunzătoare a firelor); eliminarea unor defecte la asamblările prin
termolipire etc.
Pe parcursul procesului de confecţionare se urmăreşte ca toate operaţiile să fie
realizate conform indicaţiilor din documentaţia tehnică.
Calitatea executării diferitelor repere şi ansamble se controlează în funcţie de
specificul fiecăruia şi a produsului respectiv.
După controlul calitativ final produsele sunt ambalate.

18
 Bibliografie:

 https://tlathome.com/wp-content/uploads/2020/12/2021-Color-Catalog.pdf
 https://www.gaylewarwick.com/Gayle_Warwick_2020_11_07.pdf
 GHE. Ciontea, F. Tănase – Utilajul și tehnologia confecțiilor textile,
Editura didactică și pedagogică 1995, București,
 GHE. Ciontea – Utilajul și tehnologia meseriei, Editura didactică și
pedagogică 1995, București,
 V. Papaghiuc – Variante tehnologice de confecționare a produselor de
îmbrăcăminte, Editura Performantica 2008, Iași.
 N. Tăutu, M. Adrușca – Croitorie pentru femei, Editura Tehnică
București, 1962.

19
ANEXE

20