Sunteți pe pagina 1din 24

Tema proiectului:

Proiectarea constructiva si intocmirea documentatiei tehnice


necesara pentru introducerea in fabricatie a unui model dat

JACHETA PENTRU FEMEI

Cuprins:
Capitolul I
1. Prezentarea datelor initiale necesare proiectarii modelului
1.1. Analiza modelului
1.2. Alegerea materiilor prime necesare confectionarii modelului
1.2.1. Stabilirea cerintelor impuse materiei prime
1.2.2. Prezentarea materialelor si justificarea alegerii acestora
1.3. Alegerea constructiei tiparelor de baza si stabilirea parametrilor
dimensionali necesari constructiei
Capitolul II
2. Elaborarea constructiei tiparelor de model
2.1. Constructia tiparelor de baza
2.2. Constructia tiparelor de model
2.3. Definitivarea tiparelor de model
2.4. Constructia sabloanelor principale
2.5. Constructia sabloanelor derivate
Capitolul III
3. Gradarea tiparelor definitive
3.1. Calculele parametrilor necesari operatiilor de gradare
3.2. Gradarea tiparelor de model
Bibliografia
Anexa
1.
2.
3.
4.
5.

Dscrierea tehnica a modelului


Tabelul dimensional
Sabloanele principale
Sabloanele derivate
Gadarea tiparelor

Cap. I Prezentarea datelor initiale necesare proiectarii modelului


I.1 Prezentarea si analiza modelului
Jacheta clasica pentru femei este un produs cu sprijin pe umeri ,cu siluieta
semiajustata.Jacheta are linia de terminatie apropiata de linia soldurilor si este
destinata persoanelor zvelte.Aceasta jacheta este facuta dintr-o tesatura de grosime
medie.
Produsul este alcatuit din elementele principale (fata,spate,manaci)
,secundare(elemente de finalizare a terminatiei ,guler si rever) si elemente cu rol
constructive(buzunare).
Fata produsului este simetrica,cei 2 piepti se suprapun printr-o inchidere cu
revere.Reverele pornesc de la nasture ,avand colturile inguste si usor ridicate.Jacheta
prezinta doua buzunare taiate cu clapa,pozitionate oblic.De asemeni mai prezinta doi
clini si doua pense pozitionate pe o parte si pe alta a fetei.
Spatele prezinta cusatura pe mijloc ,clin si pensa.
Maneca are o constructie dreapta ,croiala clasica,are lungimea si latimea
corespunzaroare gradului de ajunstare pe corp.
Gulerul este normal (pelerina si stei intr-un intreg) .Produsul este format din mai
multe straturi:material de baza,captusealasi stratul de intarire.

I.2Alegerea materiilor prime necesare confectionarii modelului


I.2.1Stabilirea cerintelor impuse materiei prime
Deoarece produsul este destinat anotimpului toamna-primavara se alege ca materie
prima un amestec de 20% lana,10%pieptanata lana import ,25%desen carda
100%lana,18%PES,10%PAN,15% celofibra pentru materialul de baza,un
amestec de 35%bbc si 65%celofibra pentru material de intarire,iar pentru
captuseala 100% vascoza.
Produsul poate fi purtat in orice momental zilei,in functie de pozitia purtatorului
oferindu-i acestuia confort la purtare.
Jacheta trebuie sa aiba o rezistenta termica buna,si sa permita o dubla ventilare in
spatial subvestimentar.Deoarece jacheta poate fi folosita zilnic ,
trebuie sa aiba o buna rezistenta la solicitari mecanice,o buna revenire din sifonare ,si
un efect piling redus.
Captuseala trebuie sa fie dintr-un material cu o hidroscopicitate buna,si sa-si pastreze
stabilitatea dimensionala.Pentru asigurarea unui confort maxim jacheta trebuie sa
indeplineasca o serie de propietati si cerinte:
1.cerinta ergonomica care vizeaza asigurarea mobilitatii corpului,usurinta de
imbracare-dezbracare
2.functia de confort fiziologic si psihosenzorial viseaza evitarea riscului ca produsul
de imbracaminte sa prejudicieze sanatatea

I.2.2 Prezentarea materialelor si justificarea alegerii acestora


Nr.crt
Destinatia
materialului
produs
Denumire articol

2
Captuseala

3
Strat de
intarire

213-124

Sebarian

Compozitia
fibroasa

20%lana,10%pieptanata lana
import ,25%desen
carda,100%lana,18%PES,10%PA
N,15%celofibra
Cu margini 1252.5
Fara margini 1522.5

100%vascoza

Articol
nr.790-10
35%bbc
65%celo

Latime[cm]

Masa

g/m
g/m2 25613

Cu margini 902
Fara margini
902

Cu margini
901.5
Fara margini
701.5

994
1104

1316

Finete fire U
Nm
B

7/1

120

50/2

7/1

120

20/2

Desime
fire
10cm

945

54022

1608

844

30015

1106

Sarcina la
rupere(N)

280

400

260

280

Alungire
la rupere

U
B

16
17

16.5
22.5

Unghiul
U
de
B
revenire
Efect piling

119
123
3 la 3 ore

Contractia U

70

B
Legatura

80

4
panza

I.3 Alegerea constructiei tiparelor de baza si stabilirea parametrilor


dimensionali necesari constructiei
Proiectarea modelului se va face cu ajutorul tiparului de baza pentru jacheta
clasica.
Pentru constructia tiparului de baza si a celui de model sunt necesare
urmatoarele dimensiuni:
1. dimensiuni ale corpului:
Ic=166cm;
Pb=90cm;
Pt=72cm;
Ps=100cm;
2. dimensiuni ale produsului:
Lpr=61cm;
Lm=59cm;
3. adaosuri de lejeritate:
Ab=7cm;
At=5.5cm;
As=4cm;
Constructia tiparului de baza se particularizeaza pentru marimea 45 II A.

Cap. II Elaborarea consructiei tiparului de model


2.1. Constructia tiparului de baza
1. Trasarea liniilor orizontale ale retelei:
Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

crt.

constructive

Inaltimea spatelui
Is= 11-31

Lungimea spatelui pana la


talie

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

Linia bustului
1
( Pb 11) 2 cm
10
Linia taliei
1
I c 1,5 cm
4

22

4.4

40

Linia soldurilor
18 20 cm

20

Linia de terminatie
Se preia din

61

12.2

Lt= 11-41
3

Distanta talie sold


DT-s= 41 51

Lungimea produsului
Lpr= 11-91

datele initiale

Semnificatia si simbolizarea
Nr.

segmentelor constructive

crt.
5

411, 511 puncte de contur

Relatia de

Valoarea segmentului

calcul

Scara 1:1

Scara 1:5

2 2.5

0.4

41 -411 = 51-511

3. Trasarea liniilor verticale ale retelei


Semnificatia si
Nr. simbolizarea segmentelor

Relatia de calcul

Valoarea segmentului

crt.

constructive

Scara 1:1

Scara 1:5

Linia de latime a spatelui; verticala prin punctual 33


6

Latimea spatelui

18.36
1
( Pb 5,5) 0, 23 Ab cm
8
ls= 311-33
Linia de latime a fetei; verticala prin punctul 35
Latimea rascroielii
12.97
1
( Pb 1,5) 0, 46 cm
8
manecii

3.67

2.59

lrm= 33-35
Linia de simetrie a fetei; verticala prin punctual 37
Latimea fetei
20.67
4.13
1
( Pb 4) 0,31Ab cm
4
lf= 35-37
Latimea totala a tiparului pe linia bustului; relatie de verificare a latimii

tiparului pe linia bustului


1
Pb Ab
2

lb= 311-37

52.

10.4

4. Trasarea liniior orizontale pe tiparul fetei pe care se va situa punctual cel mai inalt;
identificarea echilibrului constructivantero- posterior
Semnificatia si simbolizarea
Nr.

segmentelor constructive

Relatia de

crt.
10

calcul
Lt 4 cm

lungimea fetei

Valoarea segmentului
Scara 1:1

Scara 1:5

44

8.8

Lf= 47- 17

5. Trasarea liniilor de contur superior


Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

crt.

constructive

11

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

Conturul rascroielii gatului pe tiparul spatelui


Latimea rascroielii gatului
7
1
Pb 2.5 cm
20
la spate

1.4

12

lrgs= 11-12
Inaltimea rascroielii gatului

Valoare constanta

0.6

Conturul rascroielii gatului la fata


Latimea rascroielii gatului
lrgs
7

1.4

la spate
irgs= 12-121
13

la fata
14

lrgf= 17-161
Inaltimea rascroielii gatului

lrgf +1

1.6

Lrgs+0.5

7.5

1.5

la fata
15

irgf= 17-171
172, punct de contur,situat
pe 17-35

16

17

17-172
Linia cusatura umarului la spate; etapa intermediara
Inclinarea umarului la
Valoare constanta
1
spate

01

ius= 13-131
Lungimea umarului la

121-131+1.5 cm

15

0.2

spate

18
19

lus= 121-14
Linia cusaturii umrului pe tiparul fetei; constructia pensei de bust
36, punct ajutator
9.5
1.9
1
Pb 0,5 cm
10
37-36
Pozitia varfului pensei de
26.87
5.37
1
1
I c Pb 1,5 cm
16
6
bust. inaltimea varfului
pensei

20

I`vb= 16-361
Inclinarea umarului la fata

Is-4 cm

18

3.6

21

iuf= 35-151
Pozitionarea punctului extre exterior al liniei cusaturii umarului la fata (14`); cu

22

varful compasului in punctual 35 si o raza r = 35-151 se traseaza un arc de cerc


151- 14`
4
0.8
1
Pb 0,5 cm
20
Lungimea umarului la fata
lus-(0.5 1 cm)
14
2.8

23

luf= 14`-152
Cu varful compasului in punctual 361 si o raza r1= 361-16 se traseaza
un arc de cerc.
Cu varful compasului in punctual 14` si o raza r2= luf se traseaza un arc de cerc ce va
intersecta arcul de cerc de raza r1= in punctul 152

24

Pozitionarea laturii oblice a

61-16, se masoara

pensei de bust

pe tipar

2.5

0.5

152-153
25

Egalizarea laturilor pensei de bust


Cu varful compasului in punctul 361 si o raza r3= 361- 153 se traseaza un arc de
cerc care va intersecta latura verticala a pensei de bust in punctual 16`

26

Linia de contur a rascroielii manecii


Pozitionarea punctului 34,
6.48
1
lrm cm
2
de tangenta dintre conturul

1.29

rascroielii manecii si linia


27

bustului 33- 34
23, punct ajutator

28

33-23
231, punct de contur,

1
I s cm
2
Valoare constanta

centrul penseide omoplat

(1 1.5 cm )

29

23-231
331, punct ajutator

30

33-331
332,punct de contur

1
Is
4
Valoare costanta

31

331-332
351, punct de contur

33-331

32

35-351
352, punct ajutator

33

35- 352
A, punct ajutator

34

1
lrm cm
4
1 `
14 351
2
Valoare constanta

14`-a
a`, punct de contur

11

2.2

1.5

0.3

5.5

1.1

1.3

0.26

5.5

1.1

3.24

0.64

0.2

6. Constructia pensei de omoplat


Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

crt.

constructive

35

232,232`, punctele de la

Relatia de calcul
Valoare constanta

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5
1.5

.3

baza pensei de omoplat


Apo= 232-232`
36

121-122

Pozitionarea pensei de omoplat


Valoare constanta
5
45

37

Pensa de omoplat care initial are adancimea pe linia de contur a rascroielii maecii
se transfer ape linia cusaturii pe cale grafica. se copie suprafata delimitata de
punctele 122,14,232`,212,122 si se roteste in sens antiorar in jurul punctukiu 212
pana cand latura superioara a pensei (212- 232`) se suprapune peste latura
inferioara (212- 232).
Lungimea finala a pensei de omoplat este de 8 10 cm.
Constructia tiparului de baza pentru maneca
Calcule preliminare:
- inaltimea rascroielii manecii( lrm)
Irm=1/2(Iuf+Ius)=18.8
-

diametrul interior(Di)
Di=1/2Prm-0.5=21.75
Prezentarea algoritmului de calcul a tiparului pentru maneca

1. Trasarea liniilor orizontale ale retelei


Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

crt.

constructive

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

Linia de adancime a rascroielii manecii


Inaltimea capului de
16.5
1
lrm( lrm 1 1,5 cm)
10
maneca

3.3

Icm= 15-35
2

Lungimea manecii

Linia de terminatie
Se preia din datele

Lm = 15-95
951, punct ajutator

initiale
Valoare constanta

95-951

2 2.5
Linia cotului

45, punct pe linia cotului

1
(35 951) 1cm
2

35-45

59

11.8

0.4

19.25

3.85

2. Dimensionarea tiparului pe liniile orizontale


Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

crt.

constructive

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

pe linia de profunzime
3.3
1
lrm
4
Pozitionarea punctului 13, constructive

351, punct de contur


35-351

0.66

Cu varful compasului in punctu 351 si o raza r = Di 0.5 cm = 21 cm, se traseaza


un arc de cerc ce va intersecta orizontala de baza in punctual 13
Obs. Se va verifica daca latimea rascoielii manecii pe linia de profunzime
(lrm = 33-35) indeplineste conditia : lrm( de la maneca)= lrm(de la fata si spate)+4 5

Latimea manecii pe linia

cm
Pe linia de terminatie
Se preia din datele

de terminatie

initiale

13

2.6

1.5

0.3

lmt= 951-931
7

451, punct jutator

Pe linia cotului
Valoare constanta

45-451

1.5 2 cm

3. Trasarea liniilor de contur


Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

crt.

constructive

14, punct de contur pe


capul de maneca

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

1
(15 13) 1cm
2

9.51

1.9

4.8

0.96

1.4

3.8

0.75

0.5

0.1

15-14
151, punct ajutator

10

15-151
152, punct de contur

11

351-152
131, punct de contur

1
(15 14)cm
2
1
(151 351)cm
2
(35 351) 0,5cm

12

13-131
132, punct ajutator

Valoare constanta

13

33-341
341, punct ajutator

(0.5 0.7) cm

14

9.5
1.9
1
(33 35) 1cm
2
33-341
Se traseaza deasupra liniei de profunzime o paralela la o distanta de 0,5 cm
431, punct ajutator
Valoare constanta
1
0.2

15

43-431
133, punct ajutator

Valoare constanta

132-133

4 5 cm

16

432, punct de contur

Valoare constanta

0.2

17

431- 432
352, punct de contur

Valoare constanta

2.5

0.5

35-352

2 3 cm

Obs. Prin punctual 352 se traseaza o paralela la segmentul 351-451 ce va


intersecta linia cotului in punctual 452, iar conturul capului de maneca al reperului
mic al manecii in punctual 353.
Prin punctual 452 se traseaza o paralela la segmentul 451-951 ce va intersecta linia
de terminatie in punctual 952.
Prin punctual 133 se traseaza o perpendicular ape segmentul 131-431 rezultand
18

133`, punct de contur

acestora punctual Z.
133-Z

19

133`-Z
432`, punct de contur

Se masoara pe desen
431-432

20

431-432`
Obs. Prin punctul 353 se traseaza o perpendicular ape segmentul 353-452
452`, punct de contur
451-452
2.5
0.5

3.1

0.65

0.2

451-452`
Obs. Prin punctual 452` se traseaza o paralela la segmentul 351-451 rezultand la
parte superioara (la intersectiacu perpendiculara trasata in punctual 353)
punctul 353`.
Prin punctual 452` se traseaza o paralela la 451-951. Punctul 952`, inferior al liniei
cusaturii interioare d epe reperul mare al manecii, se pozitioneaza in doua variante:
- 452`-952` = 452-952
- 952` se construieste ca fiind simetricul punctului 952 fata de 451-951
Dupa definitivarea tiparului pentru maneca din doua repere se masoara pe desen
perimetrul capului de maneca (Pcm):
-

intre punctele 353`, 14, 131, si 133` la reperul mare al manecii

intre punctele 353 si 133 la reperul mic al manecii

Constructia tiparului de maneca este corecta daca Pcm = Prm + 4 5 cm

2.2. Constructia tiparului de model

Constructia tiparelor de model se desfasoara in doua etape: introducerea


particularitatilor de model la elementele de baza si constructia elementelor
suplimentare ce concretizeaza modelul.
1. pozitionarea nasturilor
- modelul prezinta un singur nasture
- distanta dintre punctul de rasfrangere al reverului si l nasture este:1 cm
2.pozitionarea liniei cantului prin suplimentarea fetei cu o cantite ds = 4 cm,
necesara pentru suprapunerea pieptilor;
3. pozitionarea deschiderii buzunarelor :
- distanta la care se afla dechiderea este de 7 cm sub linia taliei pe linia de
asamblare dintre fata si clin;
4. Constructia gulerului:
-gulerul prezinta rever si are cazura coborata
5. Constructia bizetului
-latime bizetului pe linia taliei si de terminatie este de 7cm si se termina desupara
liniei ede terminatie cu 1cm.
6. Realizarea tiparului de model al spatelui.
-tiparul de spate prezinta clin care incepe de pe rascroiala manecii
7. Realizarea tiparului de model al manecii.
Se modifica adincimea liniei de profunzime a manecii prin coborarea acesteia cu
2 cm fata de pozitia initiala, modificarea este realizata in tiparul de baza.

2.3. Constructia sabloanelor principale


Se numesc sabloane pricipale, sabloanele dupa care se croiesc reperele din
materialul de baza al produsului.
Aceste sabloane sunt copii ale tiparului de model la care sun adaugate
rezervele necesare asamblarii reperelor intre ele, precum si rezervele necesare
prelucrarii terminatiilor (terminatia produsului si a manecii).
In general la confectionarea unei jachete pentru femei sunt necesare
urmatoarelesabloane:
-

sablonul pentru spate (1 sau 2 bucati);

- sablonul pentru fata (1 sau2 bucati);


- sabloanele pentru maneca ( 2bucati);
- sablonul pentru bizet ;
- sabloanele pentru guler ( fata si dos) care nu vor fi identice;
- sabloanele pentru elementele suplimentare ( buzunare, clape, cordon etc.).
Rezervele care se adauga tiparelor de model sunt dferite in functie de forma
liniei de asamblare si de pozitia liniilor de prelucarare tehnologica in produs,
astfel:
- pe liniile de asamblare care au forma dreapta sau usor curbata, rezerva este de 1
cm;
- pe liniile de asamblare cu forma foarte arcuita, rezervele sunt cuprinse intre 0,5
si 0,7cm;
- pentru terminatia produslui, rezerva necesara tivului este de 4 cm;
- pe linia de terminatie a manecii, rezerva pentru tiv este de 3 cm.

2.4. Constructia sabloanelor secundare


Se numesc sabloane derivate, sabloanele pentru captuseala si intarituri.
Au calitatea de sabloane dearece se construiesc pornind de la form sabloanelor
de model.
Sabloanele derivate pentru captuseala se construiesc prin adugarea unor
cantitati variabile fata de liniile de contur ale sablonului principal. Totusi daca jacheta
are un numar de sectiuni longitudinale care determina realizarea spatelui si a fetei
din mai multe repere, sabloanele de captuseala se realizeaza astfel incat sa avem cate
un singur reper pentru spate/ fata.
Sabloanele de inaritura au rolul de a rigidiza anumite zone ale
produsului.Acestea dau o anumita forma produsului, asigura stabilitatea dimensionala
unor linii de contur.
Sablonul de inaritura se obtine de la sablonul reperului din material de baza
tinand cont de contractia materialului si de tehnologia de asamblare cu materialul de
baza.Sabloanele derivate realizate din itarutura sunt: la capul de maneca, la bizet, la
fata de guler, la terminatie (tiv), la rascroiala gatului la spate, la rascroiala manecii la
clini.
Materialele de intarire trebuie sa prezinte masa redusa, elasticitate, stabilitate
dimensionala ridicata si este necesar sa-si mentina proprietatile dupa spalare .
Sabloanele pentru intaritura se impart in 2 categorii:
1. straturi de intarituri care dubleaza sau acopera complet fata produsului, bizetul
si fata de guler. Acestea se construiesc de asemeni, plecand de la forma sabloanelor
principale fata de care se prevad niste distante spre interiorul sablonului;

2. repere de mici dimensiuni care vor fi fixate pe linia de terminate ale


produsului, ale manecii, de deschidere a buzunarului ( daca avem), in zona rascroielii
bratului sip e capul de maneca.
Aceste repere au rolul d intarire in general a zonelor solicitate, cum ar fi: marginile
produsului, zona subratului sau de mentinere a formei, de determinare a unei forme spatiale pe
capul de maneca.

Cap.III Gradarea tiparelor definitive


1.1. Calculul parametrilor necesari operatiei de gradare
Gradarea se va realiza manual prin metoda de calcul proportional. Pentru folosirea acestei
metode este necesara folosirea in prealabil a cresterilor interdimensionale pentru parametrii initiali
folositi in constructia tiparului.
Ic=0
Pb=4 cm
Pt=4 cm
Ps=4 cm
Lpr=0
Lm=0
Gradarea se va realiza numai pe marimi mentinandu-se talia constanta:41, 43, 45, 47 I A.
Prima etapa in rezolvarea gradarii

tiparelor de model o reprezinta calculul cresterilor

interdimensionale pentru segmentele tiparului de baza.


Cu aceste valori se va calcula in continuare cotele de gradare pentru principalele puncte
constructive aflate pe tiparul de baza. Gradarea se realizeaza pentru sabloanele de model (prezinta
rezerve de coasere).
Dupa calculul cotelor de gradare pentru punctele aflate pe conturul tiparului de baza acestea
vor fi plasate pe punctele corespunzatoare sablonului de model. In felul acesta se va obtine setul de
sabloane pentru modelul proiectat.
La gradare se porneste de la tiparul tipodimensiunii medii in raport cu care se fixeaza
sistemul de axe fix.
In fiecare punct caracteristic de pe contur se fixeaza un sistem de axe rectangulare cu
originea in punctul respectiv in raport cu care se cunosc cresterile interdimensionale pe directia
longitudinala si transversala .

Astfel asezand in aceste sisteme de axe, cresterile interdimensionale pe directia verticala si


orizontala,stabilite

pentru fiecare punct se precizeaza pozitia punctelor caracteristice pentru

marimile care sunt mai mari care mai mici decat marimea de referinta.

3.2.Gradarea tiparelor de model


Gradarea sabloanelor principale ale modelului prin metoda de calcul proportional
Variaia parametrilor necesari la construcia tiparului de baza:
Tabel nr.1
Nr. crt. Denumirea

Simbol

parametrilor

Creterea interdimensional
Simbol

Valoare

1
2

nlimea corpului
Perimetrul bustului

Ic
Pb

Ic
Pb

(cm)
0
4

3
4
5
6

Perimetrul taliei
Perimetrul soldului
Lungimea produsului
Latimea manecii la

Pt
Ps
Lpr
Lm term

Pt
Ps
Lpr
Lm term

4
4
0
0,5

7
8

terminatie
Lungimea mnecii
Adaos pe linia bustului

Lm
Ab

Lm
Ab

0
0

9
10

Adaos pe linia taliei


Adaos pe linia sold

At
As

At
As

0
0

Tabel nr.2
Semnificatia
si
Nr.crt. simbolizarea
segmentelor
constructuvae
1
Is=11 31

Termenul
valabil din
rel. de calcul
a seg.
constructuv
1/10Pb

Variatia segmentelor
Simbol Valoare(cm)

1/10Pb

Is

0.5

LT=11 41

1/4Ic

1/4Ic

LT

Lpr=11 91

Lpr

is=41 51

1/10Ic

1/10Ic

is

0.2

11 21

1/2Is

1/2Is

11 21

0.25

ls=311 33

0.175Pb

0.175Pb

ls

0.7

lrm=33 35

0.125Pb

0.125Pb

lrm

0.5

lf=35 37

0.2Pb

0.2Pb

lf

0.8

lb=311 37

0.5Pb

0.5Pb

lb

10

lrgs=11 12

1/5Pg

1/5Pg

lrgs

0.2

11

irgs=12 121

0.33lrgs

0.33lrgs

irgs

0.1

12

17 172

lrgs

lrgs

17 172 0.2

13

lrgf=17 161

lrgs

lrgs

lrgf

0.2

14

irgf=17 171

lrgs

lrgs

lrgf

0.2

15

37 36

1/10Pb

1/10Pb

37 36

0.5

16

Ivb=16 361

1/16Ic+1/6Pb 1/16Ic+1/6Pb Ivb

0.7

17

ius=35 151

Is

Is

ius

0.5

18

33 34

1/2lrm

1/2lrm

33 34

0.3

19

33 23

1/2Is

1/2Is

33 23

0.2

FATA
Nr.crt.
1

Puncte de
gradare
14`

Pe OX
simbol
lf

161

lrgf

0.2

If

0.5

162

lrgf

0.2

If

0.5

0.5

If

0.5

57

Lpr-If

0.5

97

Lpr-If

0.5

55

lf

0.8

Lpr-If

0.5

452=452`

lf

0.8

LT-If

0.5

462=462`

1/2 lf

0.4

LT-If

0.5

valoare
0.8

Pe OY
simbol
valoare
If
0.5

10

45

lf

0.8

LT-If

0.5

11

461=461`

1/2 lf

0.4

LT-If

0.5

12

35

lf

0.8

13

361

1/2 lf

0.4

14

351

lf

0.8

If

0.125

CLIN FATA
Nr.crt.
Puncte de
gradare
1
341`
2
3
4
5
6
7

SPATE
Nr.crt.

351
35
45
95
94
442

Pe OX
simbol
valoare
lf +lrmf
1.05
lf
lf
lf
lf
lf +lrmf
lf +lrmf

0.8
0.8
0.8
0.8
1.05
1.05

Pe OX
simbol
valoare
-

Pe OY
simbol
valoare
1/4If
LT-If
Lpr-If
Lpr-If
LT-If

0.125
-0.5
-0.5
-0.5
-0.5

Puncte de
gradare
11

Pe OY
simbol
valoare
Is
0.5

121

lrgs

0.2

Is

0.6

122

lrgs

0.2

Is

0.5

122`

lrgs

0.2

Is

0.5

14`

ls

0.7

Is

0.5

ls

0.7

11-21

0.25

33

ls

0.7

422`

ls

0.7

LT -Is

-0.5

93

ls

0.7

Lpr-Is

-0.5

10

911

Lpr-Is

-0.5

11

411

LT -Is

-0.5

12

311

13

212

CLIN SPATE
Nr.crt.
Puncte de
gradare
1
A

1/2ls

0.35

Pe OX
simbol
valoare
ls

11-21

0.25

Pe OY
simbol
valoare
11-21
0.25

34

ls-lrms

441`

ls-lrms

LT -Is

-0.5

941`

ls-lrms

Lpr-Is

-0.5

93

ls

Lpr-Is

-0.5

422`

ls

LT -Is

-0.5

33

Puncte de
gradare
133=133`

Pe OX
simbol
valoare
lrm
0.5

14

1/2lrm

0.25

Is

0.5

351

1/4lrm

0.125

353

451

-0.25

552

(lmIcm)/2
lm-Icm

952

lm-Icm

-0.5

93`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

53`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

10

43`

lrm

0.5

-0.25

11

33`

lrm

0.5

(lmIcm)/2
-

MANECA

Nr.crt.

Pe OY
simbol
valoare
Is-1/4lrm
0.38

-0.5

CLIN MANECA
Nr.crt.
Puncte de
gradare
1
351`

Pe OX
simbol
valoare
-

Pe OY
simbol
valoare
0.125
1/4lrm
-0.25

(lmIcm)/2
lm-Icm

lm-Icm

-0.5

93`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

53`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

43

lrm

0.5

(lmIcm)/2

-0.25

452`

552`

952`

-0.5

ANEXE

FACULTATEA TEXITE-PIELARIE

PROIECT
CONSTRUCTIA SI MODELAREA IMBRACAMINTEI

INDRUMATOR:
PROF. ING. :FILIPESCU EMILIA

2007-2008

STUDENT:
Ariton Ramona

S-ar putea să vă placă și